Sunteți pe pagina 1din 10
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC

SISTEMUL ORGANIZATORIC

SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC
SISTEMUL ORGANIZATORIC

“Ansamblul elementelor de tip organizatoric ce asigură cadrul, divizarea, combinarea şi funcţionalitatea proceselor de muncă în vederea realizării obiectivelor previzionate”.

- Rezultatul exercitării funcţiei de organizare Forme de organizare:

a. Formală ansamblul elementelor organizatorice din cadrul firmei, stabilite de top management prin ROF, organigrame, descrieri de funcţii şi posturi, precum şi alte documente organizatorice. Rezultatul organizării formale este structura organizatorică, ale cărei principale componente sunt:

postul, funcţia, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic, compartimenul şi relaţiile

organizatorice. Din punct de vedere procesual, are drept conţinut:

funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile.

b. Informală totalitatea elementelor cu caracter organizatoric şi a relaţiilor umane care se manifestă spontan şi natural între componenţii firmei. Principalele componente: grupul informal, normele de conduită ale grupului, relaţiile informale, rolul informal şi liderul informal al grupului.

Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice

Componentele structurii organizatorice

Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice
Componentele structurii organizatorice

a. Structura de producţie şi concepţie ansamblul subdiviziunilor organizatorice, managerilor şi angajaţilor care desfăşoară nemijlocit activităţi productive.

b. Structura funcţională ansamblul subdiviziunilor organizatorice (compartimente, servicii, birouri), managerilor şi angajaţilor care desfăşoară activităţi cu caracter funcţional.

Organizarea procesuală – constă în stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare realizării obiectivelor firmei. Rezultatul organizării procesuale îl reprezintă:

funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile. Organizarea structurală – asigură modelarea organizării procesuale în conformitate cu necesităţile şi posibilităţile fiecărei organizaţii. Principala expresie a organizării structurale o reprezintă structura organizatorică.

Componentele primare ale S.O.:

- Postul

- Funcţia

- Ponderea ierarhică

- Nivelul ierarhic

- Compartimentul

- Relaţiile organizatorice

Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice

Rolul structurii organizatorice

Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice
Rolul structurii organizatorice

Defineşte cadrul desfăşurării activităţilor firmei, condiţionând determinant eficienţa acestora;

Stabileşte cadrul organizatoric, profesional, în care-şi vor desfăşura activitatea un număr de angajaţi, influenţând astfel comportamentul şi productivitatea acestora;

Precizează rolul pe care trebuie -l îndeplinească fiecare compartiment, birou sau serviciu şi fiecare salariat din cadrul

firmei;

Defineşte condiţiile de exercitare a autorităţii.

Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei

Reguli de reprezentare grafică a organigramei

Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei
Reguli de reprezentare grafică a organigramei

Dimensiunea căsuţelor dreptunghiulare şi grosimea liniilor acestora trebuie corelate cu amploarea obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor implicate;

Plasarea grafică a căsuţelor şi liniilor trebuie reflecte raporturile de subordonare stabilite în cadrul firmei. De exemplu, toate compartimentele care formează un nivel ierarhic se recomandă să fie situate pe aceeaşi linie şi la distanţă ierarhică egală faţă de AGA;

Pentru fiecare compartiment se va indica numărul total de personal, din care distinct manageri şi executanţi;

În cazul organigramelor complexe, se va întocmi o legendă cu semnificaţia simbolurilor utilizate.

Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.

Structura R.O.F.

Structura R.O.F.
Structura R.O.F.
Structura R.O.F.

Cel mai important document de consemnare a structuri organizatorice, denumit şi “manualul organizării” este o formă detaliată de reprezentare a structurii organizatorice, având următoarea structură:

1. Caracteristici tipologice ale organizaţiei (actul de înfiinţare, statutul juridic, contractul de societate, obiectul de activitate, structura organizatorică, ş.a.)

management (caracteristici constructive şi funcţionale ale

2. Sistemul

de

acestuia)

3. Managementul de nivel superior:

- atribuţii, responsabilităţi şi competenţe ale organismelor participative de management

- sarcini, responsabilităţi şi competenţe ale managerilor de nivel superior (managerul general şi managerii executivi) 4. Managementul de nivel mediu şi inferior 5. Dispoziţii finale (data aprobării şi intrării în vigoare, organismul participativ de management care l-a aprobat, răspunderile personalului de conducere şi de execuţie în legătură cu respectarea/nerespectarea prevederilor ROF)

ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea
ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea

ROF este documentul ce mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice care constă în descrierea mecanismului de funcţionare al organizaţiei, prin stabilirea:

- Atribuţiilor ce revin compartimentelor

- Conţinutului posturilor şi funcţiilor

- Relaţiilor organizatorice dintre compartimente

Acesta permite de asemenea, cunoaşterea de către fiecare membru al organizaţiei a atribuţiilor ce revin compartimentului în care lucrează şi a relaţiilor oficiale cu celelalte componete ale structurii organizatorice.

Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală
Organizarea procesuală

Organizarea procesuală

Organizarea procesuală
Organizarea procesuală

Organizarea este nemijlocit subordonată îndeplinirii obiectivelor previzionate, constituind un mijloc esenţial pentru realizarea lor.

Obiectivele – reprezintă descrierea cantitativă şi calitativă ale scopurilor urmărite de organizaţie. Tipuri de obiective:

1. Fundamentale – exprimă scopul urmări de organizaţie în ansamblul său. Se referă la perioade mari de timp, având un caracter sintetic şi integrator. Exemplu: Realizarea unei cifre

anuale de afaceri de

Euro, sau, creşterea cifrei de afaceri cu x % până în anul

2. Derivate de gradul I se deduc din obiectivele fundamentale, a căror realizare implică o parte semnificativă din procesele de muncă derulate la nivelul organizaţiei. Exemplu:

Asimilarea în fabricaţie în anul (t+1) a 3 produse noi, care să permită/asigure o cifră de

afaceri de

Euro.

3. Derivate de gradul II se deduc din obiectivele derivate de gradul I, caracterizate printr-o definire mai concretă şi prin implicarea în realizarea lor a unor procese de muncă restrânse,

de regulă cu aceleaşi caracteristici esenţiale. Exemplu: Asimilarea produsului x până la data y,

prin care se asigură o producţie de

şi o cifră de afaceri de

Euro.

4. Specifice – sintetizează utilitatea unor acţiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate. Exemplu: Stabilirea consumurilor de materii prime pentru fabricarea produselor noi.

Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare
Organizarea procesuală constă în “ stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare

Organizarea procesuală constă în stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective ale organizaţiei.Rezultatul organizării îl reprezintă funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile. Funcţiunea – reprezintă ansamblul proceselor de muncă omogene, asemănătoare sau complementare, care contribuie la realizarea aceloraşi obiective derivate de gradul I. Fiecare funcţiune se divide în mai multe activităţi. Activitatea reprezintă ansamblul proceselor omogene sau înrudite care contribuie la realizarea aceloraşi obiective derivate de gradul II. (de exemplu, în cadrul funcţiunii comerciale se desfăşoară 3 activităţi: aprovizionare, desfacere şi marketing)

În

cadrul activităţilor se disting atribuţii. Atribuţia reprezintă un proces de muncă precis conturat, care se execută periodic sau continuu, care implică cunoştinţe specializate şi care contribuie la realizarea unui obiectiv specific. (de exemplu, în cadrul activităţii de aprovizionare se

distinge atribuţia de elaborare a contractelor de aprovizionare).

O

atribuţie se divide în mai multe sarcini. Sarcina reprezintă o componentă de bază a unui proces de muncă simplu sau complex, care contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regulă se atribuie spre realizare unei singure persoane. Funcţiune Activităţi Atribuţii Sarcini

Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei

Structura informală a organizaţiei

Structura informală a organizaţiei
Structura informală a organizaţiei

“Ansamblul grupurilor şi al relaţiilor interumane, voluntare care caracterizează raporturi socio-profesionale stabilite relativ spontan între membrii unei organizaţii, în vederea satisfacerii unor interese individuale.Grupul informal derivat din grupurile spontane, psiho-sociale, este definit de psihologi drept “o reunire cu durată variabilă a unui număr restrâns de membri, bazată pe similitudini, raporturi dominant afective şi nevoi comune”. Tipuri de grupuri informale:

a. După apartenenţă, pot fi identificate:

Grup de apartenenţă denumite astfel deoarece esenţial este modelul în care membrii grupului îşi manifestă apartenenţa (prin participare efectivă sau prin aspiraţie). În timp ce participarea efectivă impune prezenţa fizică în grup dar nu şi o reală participare afectivă, în cazul aspiraţiei se poate dori participarea la grup fără ca persoana să aparţină efectiv grupului. Grup de referinţă la care individul se raportează împrumutându-i normele şi valorile. Poate îndeplini o funcţie comparativă (individul îşi compară locul deţinut cu al altora) şi o funcţie normativă (individul asimilează normele şi valorile grupului de referinţă, care devin astfel propriile modele de comportament). Grupuri de contact sunt cele mai frecvente. În funcţie de natura împrejurărilor ele pot fi:

accidentale (persoane puse faţă în faţă în tren, în autobuz,

constituie cu un scop precis, de exemplu soluţionarea unei probleme) sau artificiale (oamenii sunt supuşi unor reguli convenţionale, de exemplu discursul ţinut în faţa unui

voluntare (când se

),

auditoriu).

b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori
b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri , alţi autori

b. În funcţie de durata, gradul de organizare şi numărul de membri, alţi autori idetifică 5 tipuri de grup: mulţimea, banda, gruparea, grupurile primare şi grupurile secundare. Această tipologie reuneşte însă atât grupurile informale, cât şi cele formale. Pentru structura informaă a organizaţiei, relevante sunt: banda, gruparea şi grupul primar. de altfel, aceste tipuri de grupuri se regăsesc în practică sub diferite denumiri: clică, gaşcă, bisericuţă, etc. Alvin Toffler considera “bisericuţele, fracţiunile, grupurile care iau cafeaua împreună în pauzăconstituie forme ale grupului informal. Rolul atribuit fiecărui membru al grupului ar putea fi asimilat postului din structura formală. Definit ca ansamblul de comportamente pe care alţii le aşteaptă în mod legitim din partea individului”, rolul este un rezultat al interacţiunilor dintre membrii grupului. El are la bază o serie de nevoi individuale (rolul de dominator nevoia de putere, rolul de agresor nevoia de securitate, ş.a.), fiind o rezultantă a structurii, sarcinilor şi obiectivelor grupului.

Normele de grup – “ansamblul de valori şi reguli proprii cărora le corespund anumite

modele de comportament prin care se reglementează conduita membrilor şi procesele de interacţiune. Liderul informal este persoana care asigură conducerea grupului. Datorită capacităţii de conducere, competenţei profesionale, prestigiului şi popularităţii, liderul câştigă autoritatea informală, respectiv o anumită putere de influenţă exercitată atât asupra componenţilor grupului informal, cât şi asupra altor persoane din cadrul organizaţiei.