P. 1
SUPORT contabilitate

SUPORT contabilitate

|Views: 244|Likes:
Published by Irina Laura

More info:

Published by: Irina Laura on Jan 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/05/2015

pdf

text

original

SUPORT DE CURS

CAPITOLUL 1 – NOTIUNI DE ECONOMIE
1. ACTIVITATEA ECONOMICA 1.1 Nevoile umane si resursele economice
Nevoile umane apar sub forma dorintelor, a asteptarilor, a aspiratiilor oamenilor. Toate acestea reprezinta latura subiectiva a nevoilor umane. Intiparite in constiinta oamenilor si intrate in obiceiurile lor, nevoile umane dobandesc caracter obiectiv. Nevoile (preferintele) umane constau in doleantele, resimtirile, asteptarile oamenilor de a avea, de a fi, de a sti, de a crede, de a –si insusi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective in functie de gradul dezvoltarii economice la un moment dat, precum si de nivelul de cultura si de civilizatie al oamenilor. Multitudinea nevoilor umane si continua lor diversificare au determinat clasificarea acestora, astfel : a) nevoi fiziologice - sunt primele resimtite de oameni si inerente acestora (nevoi de hrana, apa etc) b) nevoi sociale, de grup – sunt resimtite de oameni ca membrii ai diferitelor grupuri sociale si pot fi satisfacute numai prin actiunea lor conjugata c) nevoi rationale, spiritual-psihologice – decurg din trasaturile interioare ale oamenilor si devin deosebit de importante pe masura progresului in instructie, in relatiile morale, ele presupunand rationalitate, gandire elevata. Nevoile umane prezinta urmatoarele trasaturi : - sunt nelimitate ca numar – pe masura satisfacerii unor nevoi, apar altele noi - sunt limitate in capacitate – satisfacerea unei nevoi presupune consumarea unei cantitati date dintr-un bun. De exemplu, nevoia de hrana se manifesta, pe masura consumarii de alimente, sub forma de: foame, satietate, dezgust. - sunt concurente - unele nevoi se extind in detrimentul altora, se inlocuiesc (nevoia de a bea alcool) - sunt complementare – nevoile evolueaza in sensuri identice (un meniu rafinat servit la un restaurant de lux presupune o gama larga de instrumente cu care unii consumatori nu stiu ce sa faca) - se sting momentan prin satisfacere – viciul antreneaza noi si noi consumuri de bunuri prin satisfacerea lui. Nevoile satisfacute vor renaste in timp, cu periodicitati diferite, ele fixandu-se in obiceiuri si traditii de consum.

1

In stransa legatura cu nevoile umane se afla interesele economice care sunt constientizate si devenite mobiluri directe sau indirecte ale oamenilor pentru existenta, ale confruntarii si cooperarii lor in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii nevoilor. Daca bunul pentru satisfacerea unei nevoi a fost gasit, nevoia in cauza genereaza eforturi pentru procurarea lui. In baza acestei relatii s-a impus principiul hedonist – maximum de satisfactie cu minimum de efort – considerat ca baza a economiei si a stiintei economice. Resursele economice constau in totalitatea elementelor, a premiselor, a actiunilor sociale practice care sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de bunuri. Premisa primara a satisfacerii nevoii umane este natura. Mediul natural este cel dintai izvor al resurselor economice si cadrul existentei oamenilor si al activitatii lor. Direct sau indirect, natura ofera aproape toate cele necesare existentei omului si progresului societatii. Desprinderea resurselor naturale din mediul lor este rodul activitatii umane. Volumul, diversitatea si calitatea acestei activitati sunt conditionate de resursele umane. Acestea, la randul lor, depind de factorul demografic, de numarul, structura si calitatea fortei de munca. Resursele naturale, impreuna cu cele demografice, formeaza resursele primare. Alaturi de acestea, o importanta deosebita o au resursele economice derivate. Rezultat al folosirii elementelor naturale, resursele derivate potenteaza eficienta cu care sunt utilizate toate resursele economice. Clasificarea cea mai generala a resurselor consta in delimitarea acestora in: - resurse materiale – includ resursele naturale primare si cele derivate (echipamente si tehnologii de fabricatie, stocuri de materii prime etc). - resurse umane – cuprind resursele primare de acest gen si pe cele derivate (stoc de invatamant).

1.2. Activitatea economica – forma a actiunii umane
Activitatea economica se defineste prin lupta impotriva raritatii, ca proces complex ce reflecta faptele, actele, comportamentele si deciziile oamenilor, privitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice, in vederea producerii, circulatiei, repartitiei (distributiei) si consumului de bunuri, in functie de nevoile si de interesele economice. Exista optiuni conform carora cercetarea stiintifica, protectia si ameliorarea mediului natural indeplinesc asemenea functii, incat acestea pot fi considerate activitati economice, cu trasaturi distincte. Criteriul delimitativ al activitatii economice in actiunea sociala consta in lupta oamenilor pentru satisfacerea trebuintelor lor nelimitate prin folosirea rationala si eficienta a resurselor si a bunurilor relativ rare. Economia reprezinta intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu toate unitatile economice de productie, de consum, de intermediere bancara, etc. Economia nu exista si nu se desfasoara in forma pura. Ea interfereaza cu toate celelalte genuri de actiuni social – culturale, politice, tehnice, etc. Ca rezultat al dezvoltarii societatii s-au concretizat urmatoarele tipuri de activitati: - productia – consta in transformarea resurselor in bunuri economice, de catre societati specializate, in scopul satisfacerii nevoilor;

2

-

-

-

-

prestarea de servicii – consta in transformarea intrarilor in rezultate specifice care nu au forma concreta de obiect (ex: transporturi, activitati turistice, intretinere si reparatii); schimbul (circulatia) – reprezinta totalitatea activitatilor de deplasare in spatiu a bunurilor materiale, trecerea lor de la o persoana la alta pe calea vanzarii – cumpararii, depozitarea si schimbul de servicii intre participantii la viata economica (comunicatii, telecomunicatii, servicii distributiv-comerciale); repartitia – cuprinde acele activitati prin care bunurile materiale si serviciile sunt orientate spre destinatiile lor, prin care venitul se distribuie si se redistribuie participantilor la viata economica; consumul – reprezinta folosirea efectiva a bunurilor, act care verifica utilitatea acestora si concordanta lor cu nevoile, cu dorintele si interesele oamenilor.

Economia, ca entitate complexa, este abordata si cercetata din unghiuri diferite, ca macro si microeconomie. Microeconomia consta in procesele, faptele, actele si comportamentele ce se manifesta intre participantii individuali la fluxurile economice (firme, banci, administratii). Macroeconomia reprezinta acea parte a economiei care studiaza marimile globale dintr-o economie, numite agregate (ex: productia nationala, venitul national, ocuparea si somajul, inflatia etc), interdependentele intre diferitele variabile globale ale economiei si sistemul economic in totalitatea sa. Unitatile economice (organizationale) reprezinta o persoana sau o grupare de persoane fizice si sau juridice, dintr-o economie nationala, care indeplineste roluri si functii specifice, autonomizate pe baza diviziunii muncii, persoana ce foloseste resurse si instrumente adecvate. Unitatile organizationale din cadrul economiei nationale (macroeconomia) sunt reprezentate de: -societati comerciale; -regii autonome; -unitati cooperatiste; -institutii publice; -asociatii; -celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice. In cadrul unitatilor economice, societatea comerciala reprezinta cadrul organizatoric principal de desfasurare a unei activitati economice. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane care se organizeaza si functioneaza, potrivit legii nr. 31/1990 – Legea societatilor comerciale. Astfel, exista urmatoarele tipuri de societati comerciale: 1) SNC - societate in nume colectiv (societate de persoane); 2) SC - societate in comandita; 2.1) SCS – societate in comandita simpla (societate de persoane); 2.2) SCA – societate in comandita pe actiuni (societate de capitaluri); 3) SA – societate pe actiuni (societate de capitaluri); 4) SRL – societate cu raspundere limitata (societate mixta – de persoane si de capitaluri).

3

Astfel. asociatilor si la marimea capitalului social. 2. respectiv capitalul social. iar comanditarii dispun de bani si de alte mijloace materiale. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste marimea capitalului social si nr. Comanditatii dispun de pregatire profesionala. Este o asociere intre capital si munca. capitalul social minim 4 .asociatii se numesc actionari si raspund de obligatiile societatii numai in limita valorii actiunilor pe care le-au subscris.1) SCS Legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. Un avantaj al SNC il constituie faptul ca legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. respectiv capitalul. Fiecare din asociati poate sa execute activitati economice in numele societatii. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul. iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala. iar nr. asociatilor. asocierea se face numai intre persoane fizice. cu deosebirea ca aportul comanditarilor. numiti actionari. Astfel. de asociati si marimea capitalului social. Teoretic. Obligatiile sociale sunt garantate cu intreg patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.1) SNC este o asociere intre persoane fizice care dispun de resurse materiale si financiare modeste. Comanditarii sunt responsabili fata de obligatiile societatii doar pana la nivelul aportului de capital si nu au drept sa participe la administrarea societatii. persoanele juridice existand forme de asociere mai complexe. Practic. Actul de constituire a SNC este contractul de societate. de asociati. capitalul social minim este de 25 de milioane lei. Actul de constituire este format din contract de societate si statutul societatii. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii. Capitalul social este divizat in parti sociale. actionarii sunt lipsiti de importanta si primeaza elementul stabil. iar nr. Membrii asociati se grupeaza in comanditati si comanditari.2) SCA are aceleasi caracteristici cu SCS. real si obiectiv. de actiuni constituie baza juridica a dreptului de proprietate asupra unei parti din patrimoniul societatii Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul societatii. este divizat in actiuni. capitalul social minim este de 25 de milioane lei. minim de actionari este 5. pt. 2. 2) SC este o forma avansata fata de SNC. Actul de constituire este contractul de societate. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste nr. In cazul SA. minim de asociati este 5. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. Capitalul social poate fi in numerar sau in natura si este divizat in actiuni. asociatilor si la marimea capitalului social. Astfel. Comanditatii pot contribui la formarea capitalului social cu aport in bani sau in natura. 3) SA . Ei angajeaza patrimoniul individual prin raspunderea nelimitata si solidara pe care si-o asuma. SA avand o raspundere limitata. SNC se poate constitui prin asocierea persoanelor fizice si juridice. Comanditatii au dreptul de a participa la administrarea societatii. 4) SRL este o forma de organizare de tip hibrid care imprumuta caracteristici de la SNC si de la SA. Posedarea de catre o persoana a unui nr. Legea stabileste conditii restrictive cu privire la marimea capitalului social si la nr.

trebuie sa se prevada “modul de distribuire a baneficiilor si de suportare a pierderilor” (art. Acestia sunt responsabili de obligatiile societatii in limita aportului pe care l-au adus ca capitalul social. exceptie in cazul SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii. cu respectarea plafoanelor minime stabilite de lege. trebuie sa se prezinte denumirea. 2) Clauze privind identificarea societatii comerciale a) Denumirea sau firma societatii – Acest atribut de identificare se stabileste cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la regimul formelor soc.este de 2 milioane. SCS si SRL. b) Forma juridica – Trebuie sa fie una dintre formele de societate reglementate de lege (art. 30-36 din Legea nr. com. 30 din Legea nr. cel mai adesea. juridice. 7 din Legea 31/1990). 5) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor – In cazul SNC. asociatii reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele. c) Sediul societatii – Este locul care situeaza in spatiu soc. (art. este stabilit de partile contractante. 2 din Legea 31/1990). fizice. b) Durata societatii – Se poate stabili fie un termen in cadrul caruia sa existe societatea sau se poate conveni ca durata societatii sa fie nelimitata. d) Emblema societatii – Are caracter facultativ si consta in semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art. maxim de asociati este 50. c) Capitalul social – Trebuie precizat capitalul social subscris nevarsat si varsat. juridice in cauza. sediul si nationalitatea pers. care vor administra si reprezenta societatea. avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala sau vor functiona organele sale. 26/1990 – legea Registrului Comertului).. domiciliul si cetatenia asociatilor. in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele. 8 din Legea 31/1990). agentii sau reprezentante. In cazul SA si SCA. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul. care poarta denumirea de sucursale. 3) Clauze privind caracteristicile societatii a) Obiectul societatii – Trebuie sa se prezinte obiectul de activitate a societatii. locul si data nasterii. din randul asociatilor sau din afara societatii. In cazul pers. 6) Clauze privind sediile secundare ale societatii – Sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii. 5 . 4) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii – Asociatii trebuie sa stabileasca persoanele. com. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. iar nr. Cuprinsul contractului de societate 1) Clauze de identificare a partilor – In cazul pers. 26/1990). 7) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii – Trebuie sa se prevada clauze privind incetarea existentei societatii. cu precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. legea cere sa se stabileasca “partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi” (art.

 actiunea. privind organizarea. Titlurile sociale (parti sociale si actiuni) Capitalul social al unei societati este divizat in titluri sociale numite actiuni sau parti sociale. indiferent daca este cotata la bursa sau nu.modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii.repartizarea beneficiului. in functie de forma juridica a societatii comerciale.Cuprinsul statutului Statutul dezvolta elementele contractului de societate.intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere.000 lei.  valoarea nominala minima este de 1.  actiunea este considerata ca o valoare de specula datorita sperantei ce o da actionarului intr-un plasament profitabil . . Actiunile sunt hartii ce reprezinta titluri de valoare emise de o societate pt. Caracteristicile unei actiuni  pp. majorarea sau reducerea capitalului social. . conducerea si functionarea societatii: .organele de control asupra gestiunii societatii. . existenta unei societati emitente. ca o unitate a dreptului actionarului. 6 .conditii de adoptare a hotararilor. Notiunea de actiune este definita de existenta a doua elemente:  dreptul de actionar ce exprima dreptul detinatorului asupra societatii emitente si acest drept este documentat prin certificat de actionar.  detinatorul actiunii se numeste actionar si poate fi persoana fizica sau juridica. este o parte indivizibila de valoare egala din capitalul social al unitatii emitente.  este negociabila.  da dreptul asupra unei parti din capitalul social. constituirea. . Actiunile si partile sociale sunt titluri de valoare ce ofera detinatorului dreptul de proprietate la averea societatii si dreptul sa participe la profitul societatii.  poate fi rascumparata de societate.

1.1. 2) Din punct de vedere al modului de plata a dividendelor 2. In aceste cazuri.Statutul de actionar ii ofera acestuia o serie de drepturi:  de a primi un certificat de actionar. mostenire. in functie de marimea capitalului investit in societate. in sensul ca-si poate transfera dreptul de proprietar cand doreste. Transferul acestui tip de actiuni se face prin mentionarea in Registrul actionarilor si el poate fi transfer de ordin care se face la decesul actionarului sau transfer de garantie care este intalnit la folosirea actiunii drept gaj. valoarea actiunilor sau a partilor sociale este apreciata dupa mai multe criterii: - - piata pe care se negociaza valoarea actiunilor. patrimoniul societatii. respectiv a valorii societatii. Clasificarea actiunilor 1) Din punct de vedere al titularului ce-l reprezinta si al modului de transfer 1. La constituire. respectiv cu suma tuturor actiunilor sau a partilor sociale la valoarea lor nominala. cu evaluarea societatii comerciale.) Actiuni nominative – numele detinatorului este inscris intr-un registru special tinut in sediul societatii. contul de profit si pierdere). actiunile ordinare.) Actiuni la purtator – numele detinatorului nu este cunoscut si transferul se face la dorinta purtatorului.1) Actiuni comune sau ordinare – dau drept de vot in AGA si dreptul de a incasa dividende variabile in functie de profitul societatii.  de control si informare asupra documentelor de sinteza ale societatii (balanta contabila. in fapt. 7 . Un patrimoniu in miscare duce la modificarea valorii reale a capitalului.2. prin vanzare. ca ansamblu al performantelor trecute si acumulate.  de a incasa dividende.  de mentionare a statutului de proprietar in cadrul societatii. numit Registrul actionarilor.  de a dispune liber de actiuni. valoarea societatii este egala cu valoarea capitalului social.2) Actiuni privilegiate sau preferentiale – nu dau drept de vot in AGA si dau drept la un dividend fix ce este platit inaintea dividendelor pt. 2. Evaluarea actiunilor Evaluarea partilor sociale si a actiunilor corespunde. schimb sau donatie. bilantul.

perspectivele pe termen mediu. Tipuri de evaluari ale actiunilor Evaluare bursiera – se face la valoarea bursiera care reprezinta valoarea ultimei cotatii. Cotatia este valoarea rezultata din raportul cerere-oferta. Obligatiile sunt vandute publicului chiar de societatea emitenta sau prin intermediul unor institutii financiare specializate.000 lei. capital propriu cap. calitatea personalului. modul in care societatea isi stapaneste tehnologia. VMC este pretul la zi al actiunii. de actiuni 1) 2) Evaluare bazata pe elemente patrimoniale – se face la valoarea matematica contabila (VMC). Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor nominala (valoarea inscrisa pe ele). Ele confera detinatorului calitatea de creditor si ii dau dreptul de a incasa de la emitent o suma fixa.= ----------------------------------nr. 8 . Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de 100. Aceasta valoare poate fi valoare financiara care se refera la totalul actiunilor sau valoare de randament care se refera la o singura actiune. Titlurile de credit (obligatiuni) Obligatiunile sunt titluri de valoare financiara negociabila. 3) Evaluare bazata pe rezultate – are la baza valoarea determinata de capitalizarea profitului (acumularea profitului). sub forma unei dobanzi platita periodic.- imaginea societatii in fata tertilor. Emiterea de obligatiuni reprezinta o cale de finantare a marilor intreprinderi. de actiuni VMC se mai numeste si valoare bilantiera. de actiuni nr. soc + rezerve legale VMC = -----------------. Valoarea bursiera a societatii = cotatia actiunii * nr. iar la scadenta acesta isi redobandeste suma imprumutata.

6) Prin emiterea sau vânzarea lor.sunt titluri de valoare cu venit fix pt. . Caracteristicile obligatiunilor . firma în cauza îsi procura mijloace banesti de care are nevoie pentru derularea diferitelor activitati.obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si acorda posesorilor drepturi egale. 4) Cumparatorii de actiuni devin coproprietari (asociati) ai societatii care le-a emis si prin drept de vot in AGA pot influenta gestiunea societatii astfel: influenta nesemnificativa – data de detinerea a sub 5 % din capitalul social. 2) Emitentul de obligatiuni se angajeaza sa le rascumpere. 3) Pot fi cotate la bursa. având o valoare identica (o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma X la o firma Y ofera aceleasi drepturi ca o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma Z la firma Y). Deosebiri intre actiuni si obligatiuni 1) Emisiunea de actiuni este expresia majorarii sau reducerii capitalului social al unei firme. 3) Actiunea ordinara aduce un venit variabil numit dividend ce nu poate fi stabilit dinainte. ci la sfarsitul exercitiului financiar. . . . dobanda ce se stabileste la emiterea si vanzarea obligatiunilor. rambursand astfel imprumutul si dobanda aferenta. influenta notabila (semnificativa) .   9 . 5) Sunt hârtii de valoare numite si titluri mobiliare. ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda.obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea societatii. ce se cunoaste dinainte de a achizitiona obligatiunea respectiva.sunt rambursabile. 4) Confera tuturor detinatorilor aceleasi drepturi. iar emisiunea de obligatiuni este expresia contractarii unor imprumuturi. indiferent de rezultatul activitatii unitatii emitente.obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente . Asemanari intre actiuni si obligatiuni 1) Sunt titluri de valoare tranzactionate pe piata financiara. iar obligatiunea aduce un venit fix numit dobanda. 2) Sunt titluri negociabile. dupa ce se cunoaste rezultatul exercitiului (dividendul se acorda numai in cazul in care se obtine profit). ceea ce nu este cazul actiunilor.data de detinerea a peste 5 % din capitalul social.Titularul de patrimoniu care emite un astfel de imprumut se angajeaza sa ramburseze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca si dobanda aferenta.

o economie de schimb monetar care reprezinta o forma moderna a vietii economice. nici un individ nu se poate izola de aceasta datorita schimbului care are loc intre indivizi in cadrul pietei .  pozitie de control – peste 1/3 din capitalul social. taxe). tranzactiile intre agentii economici sunt bilaterale de piata – in cadrul economiei de schimb intre subiectii economici se deruleaza permanente tranzactii de bunuri sau de bani. functii generale. ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA 2. Economia de schimb – forma principala de organizare a activitatii economice Economia contemporana este. se disting tranzactiile unilaterale si cele bilaterale. impozite. in care oamenii isi desfasoara activitatea in mod liber si autonom.3. respectiv cumpararii 2. autonomia si independenta agentilor economici – aceasta trasatura presupune faptul ca agentii economici sunt abilitati cu dreptul de decizie. subventii. pozitia dominanta – peste 51 % din capitalul social. bunurile imbraca forma de marfa – marfa este orice bun economic care este supus vanzarii. in general. Tranzactiile bilaterale constau in miscari reciproce. 2. iar majoritatea covarsitoare a bunurilor este destinata schimburilor. clasificare 10 . biunivoce de bunuri intre doi agenti economici (vanzare-cumparare). 2.1. Tranzactiile unilaterale reprezinta miscari univoce de bunuri (donatii. Piata – continut. iar instrainarea bunurilor are la baza o contraprestatie economica echivalenta . Cumparatorii de obligatiuni devin creditori ai firmei care a emis obligatiunile si nu pot hotari asupra destinului societatii pentru ca nefiind proprietari nu pot participa la luarea deciziilor in AGA. Astfel. obtinand in schimbul lor alte bunuri necesare satisfacerii trebuintelor.2. Caracteristicile economiei de schimb cu piata concurentiala - - - - specializarea agentilor economici – economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati . activitatea economica graviteaza in jurul pietei – fiecare individ ajunge sa fie complet dependent de bunurile furnizate de altii. Piata devine institutia centrala in jurul careia graviteaza viata economica. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii lor.

Astfel. respectiv necesare.diversificata 3) Dupa existenta sau inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei – a) piata reala – reprezentata prin cererea si oferta de bunuri de consum. Functiile generale ale pietei sunt: . despre ceea ce ei au nevoie.Piata este locul de intalnire dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor. structura si calitatea bunurilor oferite cu componentele si calitatea bunurilor cerute. piata resurselor naturale.ofera informatii obiective si rapide tuturor agentilor economici – piata apare ca un asamblu de mijloace de comunicatii prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc despre ceea ce ei au. indelungata. Definie si structura Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul unei unitati organizationale. piata capitalului 2) Dupa forma obiectelor schimbate a) piata omogena . oferta vanzatorilor este forma de manifestare a productiei in conditiile economiei de schimb.uniforma b) piata eterogena . iar cererea cumparatorilor exprima nevoile umane.1. . prin factorii de productie b) piata fictiva – reprezentata prin cererea si oferta de titluri de proprietate 4) Dupa locul desfasurarii relatiilor de schimb a) piata locala b) piata regionala c) piata nationala d) piata internationala 5) In functie de raportul dintre cererea si oferta unui bun a) piata vanzatorului (absorbtia) b) piata cumparatorului (presiunea) 6) Dupa gradul de cunoastere a mediului economic de catre subiectii pietei a) piata transparenta – participantii cunosc efectiv factorii pietei b) piata caracterizata prin opacitate – agentii pietei nu sunt informati asupra mecanismului ei CAPITOLUL 2 – BAZELE CONTABILITATII 1. PATRIMONIUL 1. servicii de consum personal b) piata prodfactorilor – piata muncii. 11 . despre preturile pe care le cer si pe care le propun pentru ca tranzactiile dintre ei sa se incheie Criterii de clasificare a pietei 1) Dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor a) piata satisfactorilor – bunuri corporale de folosinta zilnica.verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul.

Ex. ale unui subiect de drept. masini. a drepturilor si a obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. concesiuni.-jur. Ecuatia fundamentala a patrimoniului apare sub forma: Bunuri economice = drepturi + obligatii PATRIMONIU Bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii exprimabile in bani PERSOANA FIZICA SAU JURIDICA Drepturi si obligatii exprimabile in bani A A = ACTIVUL. patrimoniul este format din ansamblul bunurilor corporale si necorporale. 3) Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea ec. precum si acelea pe care societatea le dobandeste ulterior formeaza impreuna patrimoniul societatii comerciale. inclusiv rezultatul folosirii lor. Patrimoniul este atasat unei persoane juridice sau fizice care desfasoara acte de comert. persoana numita titular de patrimoniu. marci. bunuri ce apartin unei persoane juridice sau fizice care satisface acte de comert. patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut ec. de bunuri corporale: imobile. Determinarea existentiala consta in faptul ca bunurile au o forma concreta ca structura si apar ca bunuri materiale sau corporale si ca bunuri nemateriale sau necorporale. de bunuri necorporale: creante. una economica si una economico. a patrimoniului. Ex. materiale. patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor economice apreciabile in bani. Astfel. brevete.juridica: 1) Din punct de vedere juridic. 2) Din punct de vedere economic. 12 . P = PASIVUL P Activul formeaza realitatea (substanta materiala a patrimoniului) si are o determinare existentiala si una economica.Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati drept aport. Literatura de specialitate a dat notiunii de patrimoniu 3 conceptii: una juridica. numerar. marfuri.

Aceasta situatie poate fi cunoscuta prin intermediul cheltuielilor si al veniturilor. sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric.Determinarea economica se exprima prin utilitatea si valoarea bunurilor. bunurile aflate in posesia sa. drepturile si obligatiile (pasivul) patrimoniului explica provenienta bunurilor economice (activul). Valoarea reprezinta calitatea ce se manifesta prin faptul ca bunurile se prezinta ca marfa sau sunt exprimate in bani. dar pentru analiza activitatii mai este necesara si cunoasterea situatiei rezultatului activitatii la un moment dat. pt. Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri . Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului constituie o trasatura esentiala. Drepturile se intalnesc atunci cand titularul de patrimoniu este proprietar si nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pt. cea a situatiei patrimoniului si cea a rezultatului.ecuatia dublei reprezentari 1. Obligatiile sunt intalnite in cazul cand. titularul tb. Inventarierea patrimoniului 13 . Pasivul exprima raportul de proprietate in cadrul careia se procura si se gestioneaza bunurile. privit ca un tot unitar. Daca veniturile < cheltuielile. rezultatul imbraca forma de profit. este reflectat si reprezentat in contabilitate sub dublu aspect. bunurile componente ale patrimoniului. de baza ce determina continutul metodei contabilitatii. Daca veniturile > cheltuielile. rezultatul imbraca forma de pierdere. Ecuatia dublei reprezentari reflecta numai situatia patrimoniului societatii la un moment dat. Utilitatea reprezinta capacitatea de a satisface o nevoie. Acest patrimoniu. se poate scrie egalitatea fundamentala a contabilitatii. ecuatia rezultatului apare sub forma: cheltuieli +/ .rezultat = venituri Prin reunirea celor doua ecuatii.2. Ea poate fi reprezentata sintetic sub forma aceleasi ecuatii: Bunuri economice = drepturi + obligatii Ecuatia generala a patrimoniului este : Activul patrimonial = Pasivul patrimonial In concluzie. Ca urmare. Prin compararea cheltuielilor si a vanzarilor se determina rezultatul final.

Etapele desfasurarii inventarierii 1) 2) 3) 4) stabilirea perioadei in care se face inventarierea.perioada si gestiunile inventariate. organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa faca inventarierea. prin faptul ca. Elementele patrimoniului unitatii economice se afla intr-o continua miscare si transformare.plusurile sau minusurile constatate. cantitativ si valoric sau numai valoric. Metoda contabilitatii Contabilitatea. adica al destinatiei economice (bunuri economice) si al provenientei (surse de finantare). arata si mijloacele si procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilitatii. Dubla inregistrare este determinata. ca un sistem ce este echilibrat in permanenta (A = P). periodica si continua a miscarilor de valori economice separate patrimonial. determinarea rezultatelor inventarierii. inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura adus la capitalul social. cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale. elementele patrimoniului nu inceteaza a fi privite sub dublul lor aspect. ca orice disciplina stiintifica. efectuarea faptica a inventarierii. . Acest echilibru este evidentiat in contabilitate prin dubla inregistrare. . . Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu: . in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii.persoanele care au efectuat inventarierea. Metoda contabilitatii se numeste partida dubla si ea stabileste modul de studiu si de cercetare a patrimoniului. 2. Partida dubla consta in abordarea globala si structurala. grupate pe gestiuni si pe categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Toate bunurile inventariate.valorificarea rezultatelor inventarierii. in primul rand.Unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceperea activitatii.1. La inceputul activitatii. . de dubla reprezentare. CONTABILITATEA – DISCIPLINA A STIINTELOR ECONOMICE 2. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv. 14 . in timpul miscarii si transformarii lor.constituirea si actualizarea provizioanelor. are o metoda specifica de lucru pentru analizarea obiectului ei de studiu (patrimoniul). ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul unitatii respective. la data la care acestea se efectueaza.

fara a se mai intalni la alte dicipline economice. 2) Principiul periodizarii si continuitatii Se pp. Astfel. este reprezentat ca o entitate gestionara sau ca un ansamblu inchis. pe de o parte.2. Atat dubla reprezentare.In al doilea rand. si drepturi si obligatii. luat in totalitatea sa. sunt specifice numai acesteia. rezultand astfel starea finala care devine stare initiala pt. ca unitatile patrimoniale au o durata de viata nedefinita. dar la fiecare dintre ei intalnim alte modificari structurale. bunurile sub forma de materii prime si materiale consumabile se transforma in semifabricate => produse finite =>marfa => disponibilitati banesti. Stare initiala + Intrari – Iesiri = Stare finala De regula. de transformare dintr-o forma in alta. Evolutia situatiei financiare si a rezultatelor obtinute este impartita in perioade numite exercitii financiare. pe de alta parte. Fiecare ciclu contabil incepe cu starea initiala a elementului patrimonial la care se aduna intrarile (cresterile) intervenite si se scad iesirile (micsorarile). cat si dubla inregistrare. Patrimoniul este gospodarit si administrat de un singur titular de patrimoniu. 2. Exercitiul financiar este oglindit in documentul contabil de sinteza numit bilant. cat si in contabilitatea beneficiarului. Principiile si regulile partidei duble 1) Principiul de gestionare Patrimoniul. 15 . dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o faza si de intrare in alta. cand exercitiul financiar incepe la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului. exercitiul financiar este un an calendaristic si incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Ex: Aprovizionarea cu materii prime de la furnizor se inregistreaza atat in contabilitatea furnizorului. respectiv bunuri economice. de trecere dintr-un loc de gestiune in altul. exercitiul financiar urmator. ca trasaturi esentiale ale metodei contabile. Patrimoniul este un ansamblu intern de schimb intre cele doua laturi ale sale. dintro stare in alta. cu exceptia primului an de activitate.

3. metoda contabilitatii. Inregistrarea sintetica pleaca de la trasaturile comune si generale ale elementelor patrimoniale. a modificarilor intervenite in masa patrimoniului. 5) Principiul inregistrarii analitice si sintetice Inregistrarea analitica pp. se culeg si se inregistreaza individual. in scopul cunoasterii trasaturilor specifice. 4) Inventarierea 16 . 2. in timp. operatiile ec. ca o ecuatie valorica intre 2 termeni: Destinatie = Provenienta Investitie = Finantare Activ = Pasiv 4) Principiul inregistrarii cronologice si sistematice Inregistrarea cronologica consta in ordonarea succesiva. in vederea obtinerii documentului contabil de sinteza privind situatia patrimoniului (bilantul) si a documentului contabil de sinteza privind rezultatul (contul de profit si pierdere). atat la nivelul intreprinderii. cat si la nivelul economiei nationale. intervenite. pe baza de documente justificative. la un moment dat. in scris. Ea da posibilitatea sintetizarii si integrarii informatiilor contabile. si fin. precum si miscarile de valori economice intervenite in masa patrimoniului sunt evidentiate intr-un raport de echivalenta. date care vor fi prelucrate. Inregistrarea sistematica consta in gruparea dupa un anumit sistem pe elementele si structurile componente ale patrimoniului. Potrivit acestui principiu.3) Principiul dublei reprezentari Este fundamental pt. 3) Calculatia Este un ansamblu de operatii si algoritmi matematici cu ajutorul carora se determina marimea costurilor si a rezultatelor obtinute. a operatiilor economice si financiare. Prin documente si prin culegerea datelor se asigura datele primare de intrare in sistemul contabil. asigurand analiza contabila. individualizarea patrimoniului pe partile sale componente. Operatiile contabile se trec in jurnale. relatia dintre structura patrimoniului. Acest principiu asigura o cunoastere a patrimoniuului de la parte la intreg. la locul si momentul producerii lor. 2) Evaluarea Este procedeul prin care se realizeaza masurarea in etalon monetar a elementelor patrimoniale si a operatiilor la care acestea participa. Procedeele partidei duble 1) Documentatia Este procedeul cu ajutorul caruia se observa.

asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.Consta in masurarea si aprecierea valorii tuturor elementelor de activ si de pasiv si asigura caracterul real al cunoasterii contabile 5) Analiza Prin intermediul ei se interpreteaza in mod analitic si se valorifica informatia contabila. El asigura sintetizarea si centralizarea datelor. in etapele urmatoare. riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care arata starea. Principiul permanentei metodelor – conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea. Din sistemul de procedee prezentat. gruparea. ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. Principiul independentei exercitiului – pp. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. sistematizarea si calculul miscarilor si starii patrimoniului. stabilirea rezultatelor obtinute si arata care este situatia patrimoniului la sf. 2) 3) 4) 17 . 8) Bilantul Prin intermediul lui se inchide procesul cunoasterii contabile la nivelul unui agent economic. fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. balanta contabila si bilantul sunt specifice metodei contabile. Principiile generale ale contabilitatii 1) Principiul prudentei – potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor. b) verificarea exactitatii acestor inregistrari prin sistemul de egalitati. delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. contul contabil. la rezultate favorabile 6) Contul si sistemul de conturi Prin intermediul lor se realizeaza inregistrarea si evidentierea cronologica. Prin intermediul ei se realizeaza: a) centralizarea datelor din conturile folosite pt. Principiul continuitatii activitatii – potrivit caruia se pp. in raportul cu inceputul sau. Se explica acele cauze care au dus la rezultate pozitive sau negative si se stabilesc masurile sau strategiile care sa conduca. obtinut pe baza dublei inregistrari (debit = credit). 7) Balanta contabila Se mai numeste si balanta de verificare. 2. exercitiului financiar. relatia si miscarea elementului respectiv.4. tinand cont de deprecierile. inregistrarea operatiilor economice si financiare.

ca profesionisti independenti (persoane autorizate sa desfasoare independent o activitate ec. nefiind necesara prezentarea lor separata. Contabilul autorizat este “persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi situatiile financiare”. CONTABILII AUTORIZATI. (Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 8) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv – in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. de a supraveghea gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea situatiilor financiare. prin procedee specifice contabilitatii. de asemenea. precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere.). nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului. elementele cu valori nesemnifi cative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate.R. sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar anterior.C. 18 . Expertii contabili si contabilii autorizati Profesia de expert contabil este definita de normele legale. Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se dobandesc prin examen. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati). sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatilor comerciale si sa analizeze.) si ca angajati in societatile comerciale de expertiza contabila.A. sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat. EXPERTII CONTABILI. astfel: “Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii ec. REGIA AUTONOMA 3.1.. CENZORII. Expertii contabili si contabilii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea ca salariati in compartimentele financiar – contabile ale diferitelor tipuri de intreprinderi si institutii. Expertul contabil poate. 9) Principiul pragului de semnificatie – orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. situatia ec. 6) 3.5) Principiul intangibilitatii . Activitatile de expert contabil si de contabil autorizat pot fi exercitate numai de persoanele fizice si juridice care sunt membre ale Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania (C.–fin. financiara si fiscala a acestora”.C.bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar tb. si de contabilitate. Principiul necompensarii – potrivit caruia elementele de activ si de pasiv tb. nu numai forma lor juridica.E. ADMINISTRATORII. 7) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului – informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si a tranzactiilor.

actiunile lor. 3. ea trebuie sa-si desemneze un reprezentant permanent. Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori.executa alte lucrari cu caracter fin. persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari: . compus din membrii alesi dintre administratori. dupa caz.-fin. . de catre adunarea generala.tine contabilitatea operatiilor ec. calitatea de administrator o pot avea numai asociatii comanditati. ulterior.. fiscal.acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii. in care calitate conduce si comitetul de directie. persoana fizica prin care sa-si indeplineasca functia. Garantia se va restitui la incetarea functiei administratorului. In cazul societatilor in comandita. . Persoana fizica desemnata ca reprezentant al administratorului persoana juridica trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii si are obligatiile si raspunderile pe care legea le instituie pt. civil si penal. urmatoarele lucrari: . ei constituie un consiliu de administratie. In cazul in care o persoana juridica a dobandit calitatea de administrator al unei societati. administratia sa. Indiferent de forma juridica a societatii comerciale. .–fin. . si evaluari patrimoniale. administrativ. 19 . administratorul pers. Administratorii sunt desemnati la constituirea societatii si sunt stabiliti in actul constitutiv sau.contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice situatiile financiare si sa indeplineasca obligatiile legale pt. O persoana nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent. sau jur.indeplineste atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale.efectueaza analize ec. si jur. in cazul in care aceasta ar fi prejudiciata prin actele administratorului. . Atunci cand sunt mai multi administratori.efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fiz.Expertul contabil poate executa pt. Pt. legea prevede ca fiecare persoana care este administrator trebuie sa depuna o garantie baneasca pt. . . fizica.-contabil.. persoanele fiz. Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie. expertii contabili si contabilii autorizati raspund disciplinar.intocmeste situatiile financiare. Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director al societatii. de organizare administrativa si informatica. Legea prevede faptul ca garantia depusa nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. administratorul poate fi asociat sau neasociat. In ceea ce priveste societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni. Scopul depunerii garantiei este acela de a asigura posibilitatea despagubirii societatii. Administratorii Administratorul poate fi persoana fizica sau juridica.2. Contabilul autorizat poate executa pt.tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica situatiile financiare. cenzorii de la societatile comerciale.

sa fie contabil autorizat. si au drept sa participe la sedintele consiliului de administratie.3. 3. Cenzorii tb sa fie actionari. .de a lua parte la toate adunarile societatii si la consiliile de administratie. Daca exista mai mult de 15 asociati. incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor. nr. sa fie asociati. In cazul SRL. Cenzorii sunt alesi de catre Adunarea asociatilor. Cenzorii Notiunea de cenzori se intalneste numai in cadrul SA. Durata mandatului lor este de 3 ani si ei pot fi realesi. supleantul cel mai in varsta il inlocuieste.de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate. Cenzorii tb. cu exceptia cenzorilor contabili. In toate cazurile. Cenzorii sunt obligati: .de a administra societatea. in cel mult 3 luni de la incheierea ex. Cenzorii au dreptul sa obtina lunar de la administratori o situatie despre mersul activitatii societ. stabilita prin statut sau de catre AGA. In cazul in care nr. alegerea lor devine obligatorie. in cadrul SA si SCA. SCA si SRL. fin). daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un nr. controlul asupra actelor si operatiilor administratorilor se exercita de catre cenzori. . sa fie impar.de a tine corect registrele cerute de lege. Astfel. dar fara drept de vot. unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finantelor. lor tb.de a aduce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor. precum si indatoririle stabilite de lege.sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite. Fiecare dintre asociati care nu este administrator va exercita dreptul de control. . indeplinirea obiectului societatii. mai mare. sunt regulat tinute. controlul gestiunii se poate face de catre asociati. Intinderea si efectele raspunderii lor sunt determinate de regulile mandatului. Cel putin unul din ei tb. alegerea cenzorilor este facultativa. . . adica de a face toate operatiile cerute pt. cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si neasociat. 20 . La societatea in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social. cenzorilor tb.de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv. . de asociati este mai mic de 15. . Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti (inlocuitori). Unul dintre cenzori tb. In caz de moarte. .sa supravegheze gestiunea societatii. va exista un cenzor si un supleant si daca exista mai multi.sa prezinte un raport AGA –ii asupra constatarilor facute. sa fie contabil autorizat sau expert contabil. . In cazul in care nu exista cenzori. . sa fie impar. sa-si exercite personal mandatul lor. Cenzorii tb.de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii.sa verifice daca registrele societ.Obligatiile administratorului sunt: . nr.de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii. ulterior ei sunt alesi de adunarea generala ordinara (se intruneste cel putin o data pe an. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa.

Sectiunile contabilitatii 4. Cenzorii raspund solidar pt. RA poate obtine de la bugetul de stat sau bugetul local diferite subventii.1 Contabilitatea operatiilor de capital Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unitatii patrimoniale si sunt formate din: 1) Capital propriu 2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu 3) Înprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de un an 1) Capitalul propriu Este compus din: 21 . regia autonoma intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli.4. acoperirea eventualelor pierderi. nat. transporturi). fond de reciclare si cointeresare a personalului. Anual. Din venitul realizat. 4.- sa aduca la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actelor constitutive ale societatii. dupa acoperirea cheltuielilor. energetica. nerespectarea obligatiilor prevazute de lege. Regia autonoma RA are ca obiect exploatarea si valorificarea bunurilor aflate in proprietatea statutului Fiind unitate a statului. Consiliul de administratie isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul sau regulament de organizare si functionare si hotaraste in toate problemele privind activitatea regiei autonome. Conducerea regiei autonome este asigurata de un Consiliu de administratie format din 7 pana la 15 persoane din care una este directorul general. Este o unitate economica ale carei venituri si cheltuieli sunt incluse in bugetul de stat. social. Pt. sportiv. comunicatii. mine si gaze. . de dezvoltare. bilantul si contul de profit si pierdere. (industria de armament. 3. posta.cultural. regia autonoma isi constituie fonduri de rezerva. capitalul RA este pus la dispozitie de catre stat sau Prefectura care au drept de control asupra activitatii acesteia RA se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale ec.

credibilitatea fin.3) Majorarea capitalului social prin operatiuni interne (incorporarea primelor de emisiune la capitalul social. reducerea si reintragirea acestuia.1) Majorarea capitalului social prin aport in numerar Motivul cresterii – procurarea de noi surse de finantare a investitiilor.partea din capitalul subscris care a fost fizic pusa la dispozitia societatii de catre proprietari (varsat in contul societatii) Operatii privind modificarea capitalului social Modificarea capitalului social se face atunci cand evenimente exceptionale in viata societatii sau a mediului ec. Modificarea capitalului social consta in majorarea. . incorporarea profitului la capitalul social) Motivul cresterii . Pretul de emisiune = valoare nominala + prima de aport 1.fondurile proprii devin indisponibile.capitalul pe care proprietarii societatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia acesteia. in mod gratuit. 1) Modificari privind majorarea capitalului social 1. a societatii Realizare concreta – se emit actiuni noi care vor fi repartizate.pt.a) Capital social Este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale. . a2) capital subscris varsat . Modificarea se face pe baza hotararii AGA si este supusa instantelor judecatoresti si formelor de publicare in MO. El se prezinta sub forma de: a1) capital subscris nevarsat . impun acest lucru sau cand aceasta operatie devine o conditie de realizare a scopurilor societatii. incorporarea rezervelor din reevaluare la capitalul social.4) Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar in capitalul social Motivul cresterii – anularea sau reducerea unor datorii fara a se apela la trezorerie 22 .2) Majorarea capitalului social prin aport in natura Motivul cresterii – integrarea actiunilor aduse ca aport la capitalul social Realizare concreta – se emit actiuni noi a caror valoare teoretica este apropiata de valoarea activului adus ca aport. vechilor actionari 1. respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar. intarirea situatiei financiare Realizare concreta – se emit actiuni noi care se vor vinde pe piata la un pret de vanzare numit pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune 1.

de actiuni sau rascumpararea actiunilor la bursa de catre societate si anularea lor. nominala min. 2) Modificari privind reducerea capitalului social 2. Sunt utilizate pt.retragerea unor actionari Realizare concreta . acoperirea cheltuielilor ocazionate de vanzarea de actiuni.2) Rambursarea capitalului social catre actionari Motivul reducerii .3) Realizare concreta .1) Caz particular de acoperire a pierderilor prin cresterea si micsorarea capitalului social Operatia se evidentiaza in doua etape: a) majorarea capitalului social fie prin emiterea de actiuni ca aport in numerar sau prin incorporarea rezervelor. majorarea rezervelor si pt.In faza I se aduce un aport in numerar prin emiterea de actiuni noi care vor fi vandute pe piata la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune. a unei actiuni este de 1. In faza a II-a are loc incorporarea primei de emisiune rezultata din faza I. iar capitalul social minim este de 25 mil.1) Anularea sau compensarea pierderilor exercitiilor anterioare sau a celui recent incheiat Motivul reducerii – pierderile nu pot fi acoperite pe alta cale Realizare concreta – se reduce nr.reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea nr. Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de “miscarea acordeonului”. 3) Modificari privind reintregirea capitalului social 3.1) si 1. b) Prime de capital Reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune.5) Dubla crestere simultana a capitalului social – este o combinatie intre 1. Primele de capital sunt reprezentate de: b1) prime de emisiune b2) prime de fuziune b3) prime de aport 23 .000 lei. de actiuni sau se reduce valoarea nominala a acestora Observatie: Reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea capitalului social nu se poate face sub valoarea minima legala (val. 2.Realizare concreta – emiterea de actiuni la o valoare apropiata de cea a datoriilor si la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune Conditie – obligatarii tb. de fuziune sau de aport si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale. lei). b) reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor. sa doreasca sa devina actionari 1. prin emiterea de actiuni noi care vor fi impartite in mod gratuit actionarilor.

sau in cazul operatiilor de micsorare a capitalului social. de regula a imobilizarilor corporale si financiare. de conversie c) Rezerve din reevaluare Reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor. Rezervele pt. f) Rezultatul exercitiului Poate fi : f1) profit f2) pierdere 24 . conform prevederilor din statut si sunt folosite pentru acoperirea pierderilor. Rezervele din reevaluare apar numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea anterioara este apreciata ca sigura si durabila. a carui repartizare a fost amanata de catre AGA . actiuni proprii d4) alte rezerve Rezervele legale se constituie anual din profitul brut al exercitiului financiar in procent de 5%. cresterea capitalului si a rezervelor.b4) prime de conversie a obligatiunilor in actiuni prima de emisiune = valoare de emisiune – valoare nominala prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune – suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante prima de aport = valoare de aport – capital social dupa emisiune prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunii – valoarea nominala a actiunii in urma realizarii op. din prime de capital si din rezerve din reevaluare. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al societatii. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni. Rezerva din reevaluare modifica valoarea contabila a imobilizarii si este utilizata pt. Alte rezerve se constituie pe baza hotararii AGA din profitul net al exercitiului financiar. dar sa nu depaseasca 20% din capitalul social sau din primele de capital. actiuni proprii se constituie potrivit legii. d) Rezerve Sunt reprezentate de: d1) rezerve legale d2) rezerve statutare sau contractuale d3) rezerve pt. fiind destinate protejarii capitalului in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi. e) Rezultatul reportat Poate imbraca urmatoarele doua forme : e1) profit nerepartizat – profitul obtinut intr-un exercitiu financiar. e2) pierdere neacoperita – pierderea care nu a fost acoperita in exercitiul in care s-a constatat si urmeaza sa fie acoperita intr-o perioada viitoare.

credite bancare pe termen lung .suma poate fi estimata Cazurile tipice pt. scopul sau obiectul pt care au fost create.alte imprumuturi si datorii asimilate . Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un an.exista posibilitatea efectuarii unei plati pentru acoperirea obligatiei respective . in functie de natura.dobanzile aferente acestor imprumuturi Contabilitatea operatiilor de capital se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa I numita conturi de capitaluri.2. constituirea provizioanelor sunt: litigii. 4.exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior . 3) Imprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de 1 an Acestea sunt concretizate in: . fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (ex : subventii pt echipament) sau pt a finanta actiuni pe termen lung (ex: prime de dezvoltare pt intreprinderi care creaza noi locuri de munca). Clasificarea imobilizarilor 25 .datorii ce privesc imobilizarile financiare . Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi inregistrat daca sunt indeplinite cumulativ uramatoarele conditii: . privind service-ul in per.g) Subventii pentru investitii Sunt sume obtinute de la buget sau din alte surse nerambursabile. penalitati. amenzi. 2) Provizioane pt riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu Sunt constituite in conditiile aplicarii principiului prudentei pe feluri de provizioane. Contabilitatea imobilizarilor Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale. garantii acordate clientilor (ch. de garantie).imprumuturi din emisiuni de obligatiuni .

Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de activitate. Dupa natura lor a) de natura financiara (Imobilizari financiare) b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale) Imobilizarile necorporale Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu imbraca forma concreta de bunuri materiale. d) Fondul comercial (engl. monopolul de exploatare pe o perioada de timp.sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei sortimentale de produse). Marca se refera la pseudonime. Dupa structura lor a) Imobilizari necorporale b) Imobilizari corporale c) Imobilizari financiare II.goodwill) este format din acele elemente care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc. dreptul de exploatare a unor bunuri sau de executare a unei activitati. etichete. embleme. Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu. schite.I. Sunt reprezentate de: a) Cheltuieli de constituire – sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale. Sunt reprezentate de: a) Terenuri care. contra plata. Imobilizarile corporale Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata. Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza. durabile in activul unei unitati. aspecte exterioare. chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni. chelt cu prostectarea pietei si de publicitate. vadul comercial). dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata. forma caracteristica a produsului. pe o perioada determinata. unei alte persoane. combinatii sau dispozitii de culori. b) Cheltuieli de dezvoltare . timbre. pot fi: a1) Terenuri agricole si silvice 26 . e) Alte imobilizari necorporale – se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori. c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza contraplata unei alte parti numita concesionar. la randul lor. reputatia.

echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Evaluarea mijloacelor fixe 1. 27 .2) Costul de productie pt. bunuri ec. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere) 2.1) Costul de achizitie pt. animale si plantatii 3.acesteia ii corespunde valoarea de intrare Evaluare la inventar .3) Valoarea de utilitate pt. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere) II) Dupa structura materiala si destinatia economica 1. bunuri ec. bunuri ec. se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori: Evaluare la data intrarii in folosinta . produse de unitate.are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 1. mijloace de transport. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de: 1. Constructii 2.are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an Clasificarea mijloacelor fixe I) Dupa apartenenta 1. 1 1.valoarea la inventar Evaluare la inchiderea exercitiului financiar .Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate. 1. 4.800 ron) .4) Valoare de aport pt. aparatura de birotica. Val la inventar = val neta contabila = val contabila – amortizare Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila. bunuri ec.valoarea la inchiderea ex financiar Evaluare la iesirea din patrimoniu . 2. obtinute cu titlu gratuit. 2 1. Mobilier.a2) Terenuri fara constructii a3) Terenuri cu zacaminte a4) Terenuri cu constructii b) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : . procurate cu titlu oneros. aduse ca aport la capitalul social 2. pe baza de factura. 3.valoarea la iesire 1. Instalatii tehnice.

Exista 3 metode de calcul al amortizarii: 1) Metoda amortizarii liniare – se realizeaza prin includerea uniforma in chelt de exploatare a unei sume fixe stabilita proportional cu durata normala de functionare a mijl. Mijloacele fixe se uzeaza în timpul utilizarii lor în proc de prod. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza începand cu luna urmatoare punerii în functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare. fixe. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila). Amortizarea este legata de valoarea de intrare a mijloacelor fixe si de transferul treptat al acesteia în cheltuieli de exploatare. din gestiune poate fi cauzata de:  scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare  constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii  scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale)  vanzarea bunurilor respective  cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie Amortizarea mijloacelor fixe Amortizarea este procesul de recuperare treptata a cheltuielilor facute cu achizitionarea mijlocului fix respectiv.3. val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia inventarului. La finele ex fin.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera. Valoarea acestei uzuri se transmite treptat asupra produselor la a caror realizare au contribuit mijl. fix. Se calculeaza prin 2 procedee: valoare contabila a) Amortizare anuala = ---------------------------------durata normala de functionare amortizare anuala Amortizare lunara = ------------------------------12 luni b) Amortizare anuala = cota de amortizare x valoare contabila 100 Cota de amorizare liniara = ----------------------------------------durata normala de functionare (exprimata in procente) 28 . χ Iesirea bun. In urma acestei comparari => 2 situatii: a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil β 4.

2. fix.333 Cota lunara de amortizare = cota anuala a amortizarii = 20% = 1. atunci se va lua in calcul valoarea rezultata din raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor de functionare ramasi.000 Amortizarea lunara = amortizarea anuala = 10. urmatoare este calculata la valoarea ramasa de amortizat dupa metoda liniara. urmatorii ani. a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de intrare a mijl. . Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode. fixe cu durata normala de functionare cuprinsa între 2 si 5 ani . exercitiile fin.2 amortizare durata normala de functionare 5 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0.000.2) Metoda amortizarii degresive consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienti si obtinerea unei cote de amortizare degresive. 3) Metoda amortizarii accelerate consta in includerea in primul an de functionare.000 = 10.000. amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare degresive la valoarea ramasa de amortizat.2 5 si 10 ani .2 * 50. Amortizarea anuala pt.5 pt mijl.000.000 anuala durata normala de functionare 5 sau Cota anuala de = 100 = 100 = 20% = 0.000 12 luni 12 luni = 833.000.000. prin raportare la nr anilor de utilizare ramasi. Exemple de calcul al amortizarii Un mijloc fix are o valoare contabila de 50.66% 12 luni 12 luni 29 .000 = 10. In momentul in care nivelul amortizarii obtinuta prin inmultirea cotei de amortizare degresive cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anuala obtinuta prin raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor ramasi de functionare.1. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 50. pt. primul an de functionare. în chelt de exploatare.000.000 lei si are o durata normala de functionare de 5 ani.5 peste 10 ani Pt.

000.5 = 30% = 0.000.000 25.000 = 833.000.3 = 10.750.000.000 6.000 Valoarea ramasa de amortizat 25.000 < 24.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 35.000 18.000 Program de amortizare Anul 1 2 Amortizarea calculata 25.000 10.000.667 8.000.000 * 0.000.833.333.000.000 40.000.000.000.666 Amortizarea totala 15.666 0 Amortizarea totala 10.000 10.000/3 => 7.66 % * 50.000 * 0.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 35.000 Amortizarea totala 25.000 20.000 0 3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt.166.000 24.000 Amortizarea degresiva in al treilea an = 24.000.500.500.500.IV-lea an = (50.000.000.3 * 50.000 16.667 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 15.333 8.166.166.250.000 10.5 = = 20% * 1.000 31.500.500.667 8.000 * 50% = 25.000 20.000.000 = 15. al II-lea ….3 = 7.334 50.Amortizarea lunara = cota lunara a amortizarii * valoare contabila = 1.000.000. I an = 50.000.000.000 30 .3 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare in regim degresiv * valoare contabila = 0.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 40.000.667 41.000.000.000 10.666.000.500.250.000.000.000) : 4 = 6.000 10.000 – 25.000 50.000 < 8.000 30.000 Amortizarea accelarata pt.350.000 10.166.350.000 8.000.000.250.000 30.333 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 10.000 2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare in regim degresiv = cota de amortizare in regim liniar *1.000 33.166.

2139/2004 pt.062.Hot.000 50.000.000 15.000.000 * 0.25 amortizare liniara durata normala de functionare 4 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0.000 Amortizarea totala 15.000 60.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 37.500. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 60.25 * 1.000.000 37.000.25 * 60.000 6. aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe Un mijloc fix are o valoare contabila de 60.000.000 6.000.000 30.000 Valoarea ramasa de amortizat 45.000 43.500.000 lei si are o durata normala de functionare de 4 ani.000 0 .500.000 = 22.250.000.000 30.000 anuala durata normala de functionare 4 sau Cota de = 100 = 100 = 25% = 0.000 = 15.000 15.500.000.250.000.750.000 - 2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare degresiva = cota de amortizare liniara *1.000.375 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare degresiva * valoare contabila = 0.000 12.5 = 0.000 15.250.000 6.375 * 60.000 15.250.000.000.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 15.000.3 4 5 6.000 = 15.375 = 14.000.5 = = 0.000.000.000.000.000 45. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode.500 31 .

437. a unei obligatii. al II-lea ….000.500 48.062.281.789.000 20.000. I an = 60.000 23.000 50.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 30.000.750 11.000.063 < 11.000.000 60.000 Valoarea ramasa de amortizat 30.000 36. societatii de grup cu care intreprinderea are un contract de asociere in participatiune.000 10. d) Creante imobilizate – cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrim.000.718.000 14.000.000 – 30.750 Amortizarea totala 22.500.718.063 < 23. b) Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu – cuprind titlurile sub forma de actiuni si obligatiuni rambursabile achizitionate pt.500 / 2 => 8.375 = 8.789.500 11. la terti in vederea garantarii unei bune exec.000 10. 32 .500.000 Amortizarea totala 30.000 Valoarea ramasa de amortizat 37.000.718.562.000) : 3 = 10.500 * 0.750 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 22. a realiza la o scadenta pe termen lung sau scurt o anumita rentabilitate. a) Contabilitatea imobilizarilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa II numita conturi de imobilizari.000.000.IV-lea an = (60.437.000 40.000 - Imobilizarile financiare Cuprind valorile fin investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma de: Titluri de participare – reprezinta titlurile de valoare sub forma de actiuni si parti sociale investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati.000.000 Amortizarea accelarata pt.437.500 11.000.000.000 * 50% = 30.000. intreprinderii asociate.Amortizarea degresiva in al treilea an = 23.750 - 3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt.000.000.000 10.250 60. fara a se putea interveni in gestiunea societatii unde sunt detinute c) Creante legate de interese de participare – sunt drepturi generale ale operatiei de acordare a imprumuturilor pe termen lung sau mediu.000.000 10.718.500.

imbracaminte speciala.3) produse reziduale – sunt reprezentate de rebuturi. lapte si blana. valoare reprezentata de: . destinate fie vanzarii in aceasta stare sau prelucrate in procesul de productie. fie consumate dupa prima lor utilizare. 3) materiale consumabile sunt bunuri care participa sau ajuta la procesul de fabricare sau exploatare.3. 2) Evaluarea la iesirea din patrimoniu se realizeaza prin existenta mai multor metode din care fiecare contabil isi alege metoda potrivita în functie de propria dorinta. produsele de lana. dar tinând cont de natura bunurilor. Exista mai multe metode privind evaluarea stocurilor la iesire: 33 . 4. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie Stocurile si productia in curs de executie sunt definite drept ansamblul bunurilor si al serviciilor din cadrul unitatilor patrimoniale. de necesarul unitatii si de dotarea tehnica detinuta. destinate productiei vandute si care pot fi pastrate de terti. fara a se regasi. SDV –URI (scule. fie in stare initiala.reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele de fabricatie. puse la ingrasat. 4. 2) materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial. AMC-URI (aparate de masura si control). . echipamente de lucru. In cadrul lor se includ urmatoarele categorii: 1) marfuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii in aceeasi stare.costul de achizitie pt bunuri de natura stocurilor achizitionate de la terti pe baza de factura.1) semifabricate – sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie sau faza de fabricatie si care trec in continuare in procesul de productie al altei sectii sau in alta faza de fabricatie. achizitionate sau fabricate. materiale recuperabile si deseuri. dispozitive si verificatoare). cu obligatia restituirii lor. fie lucrari sau servicii în curs de executie. in produsul finit. Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie 1) Evaluarea la intrarea în patrimoniu se face la valoarea contabila. 4) produse 4. fie productie terminata si neomologata. 8) productia în curs de executie . de regula. crescute pt. 7) materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta o categorie aparte in cadrul stocurilor si sunt reprezentate de: echipamente de protectie. colonii de ovine pt.2) produse finite – sunt produsele care au parcurs in intregime fazele de fabricatie si nu mai au servicii de prelucrare ulterioara. fie transformate. 5) animale si pasari sunt reprezentate de animale tinere. reproductie.costul de productie pt bunuri de natura stocurilor produse de catre unitate. 6) ambalaje reprezentate de materiale refolosibile.4.

munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii lor de salariati. Contabilitatea tertilor Se folosesc urmatoarele notiuni: Creantele reprezinta un drept personal care permite titularului sa pretinda altei persoane executarea unei obligatii. Drepturile de personal reprezinta drepturi banesti si in natura cuvenite salariatilor pt. fie dupa fiecare intrare. in ordine cronologica. rezultand o majorare a rezultatului intreprinderii. Pe masura epuizarii lotului. prin negocieri colective sau individuale intre persoane juridice sau 34 . Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa III numita conturi de stocuri si productie in curs de executie.4. prestari servicii. In perioada de inflatie. Cand preturile scad. intrari CMP = -------------------------------------------------------cantitate stoc initial + cantitate intrari b) Metoda prima intrare – prima iesire (FIFO = first inter . Datoriile sunt reprezentate de: . In cazul cresterii preturilor.datorii sub forma de salarii si alte drepturi cuvenite salariatilor.bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari a primului lot. bunurile iesite din stoc se evalueaza la valoarea de intrare a lotului urmator. asigurari sociale. . bunurile iesite din stoc sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului anterior. remiterea unui bun.datorii sub forma de contributii (somaj. este recomandata metoda CMP. iesirile sunt evaluate la valorile cele mai scazute. c) Metoda ultima intrare – prima iesire (LIFO = last inter – first out) –la iesirea din gestiune bunurile sunt evaluate la costul de achizitie sau productie al ultimei intrari. . legislatiei.a) Metoda costului mediu ponderat – prin aceasta metoda se poate calcula costul mediu ponderat (CMP). realizarea unui serv.datorii catre furnizorii de materii prime. materiale. Marimea dreptului de personal se stabileste cnf. Datoriile reprezinta resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii de o institutie de credit (datorie financiara). impozit pe profit). 4.first out)) . stoc initial + val. valoarea stocurilor finale la valorile cele mai ridicate. în ordine cronologica. Pe masura epuizarii lotului. iesirile sunt evaluate la preturi mari. de un furnizor (datorie comerciala). LIFO este considerata cea mai adecvata determinarii rezultatului exercitiului. sanatate). marfuri. sau de alti terti (datorie fiscala.impozite si taxe catre bugetul de stat si alte institutii (TVA. prin aplicarea FIFO. In conditii de scadere a preturilor. fie lunar. In conditii de relativa stabilitate a preturilor. impozit pe sal. sociala). stocul final si beneficiul au valori maxime. iar beneficiul scade. valorile iesirilor se diminueaza. prin aplicarea LIFO. astfel: val. .

catre bugetul de stat si alte organisme publice. In urma negocierii se stabileste un contract colectiv de munca ce contine sistemul tarifar.state de plata pt.1) Cambia – este un inscris prin care o pers.liste de avans pt. da dispozitie altei pers. la plata unei sume de bani. in favoarea altui agent ec.chitanta. se includ a. Decontarile cu numerar Operatiile de decontare cu numerar se refera la operatiile de incasare si de plata cu numerar.5. forme de salarizare. . In aceasta categ. . Contabilitatea trezoreriei Raporturile ec. sistemul de sporuri. Ele pot fi cu numerar sau fara numerar. b) valorile mobiliare. . .ordinul de plata catre trezorerie – este o comanda data bancii de a achita sumele datorate de ag. sa plateasca o suma de bani. Tragator – emitent 35 .bonuri fiscale.-juridice care iau nastere intre agentii ec. . a executarii lucrarilor si a prestarilor de servicii. c) titlurile reprezentative ale mf. unei terte pers sau la ordinul acesteia (implica prezenta a trei persoane).efectele comerciale – sunt reprezentate de: a) efectele de comert. a) Efectele de comert – sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dr. casierie. dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului de catre unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul. salarii. la scadenta. ec. . .ordinul de plata – este o comanda data bancii de a achita o suma de bani din contul ag.bonuri fiscale Decontarile fara numerar Principalele instrumente utilizate sunt: . forme de premiere. plati: .chitante. Documentele justificative care stau la baza inreg. . Pt.fizice numite patronat si sindicat. 4. platilor si incasarilor cu numerar sunt: Pt. Contabilitatea tertilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa IV numita conturi de terti. Pe baza contractului colectiv de munca se intocmesc negocierile individuale care se incheie cu contractul individual de munca. incasari: . referitoare la mutatiile de mijloace banesti dintr-un patrimoniu in altul se numesc decontari.. salarii.dispozitii de incasare catre casierie.dispozitii de plata pt.acreditivul – este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor. . ec.

6. Rezultatul activitatii poate imbraca forma de rezultat curent si rezultat extraordinare. Din acesta categ. extraordinare Contabilitatea cheltuielilor. inregistrate in contabiliate in conturi in afara bilantului.2) Biletul la ordin – este un inscris prin care o pers. . a veniturilor si a rezultatului se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa VI numita conturi de cheltuieli si cele din clasa VII numita conturi de venituri. financiare) Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – ch. din exploatare + ch. fac parte: c.Tras – intermediar Beneficiar a.2) Warantul – este inscrisul care confera calit de titular al unui drept de gaj asupra mf depozitate spre pastrare la un magazin sau depozit. 4. b) Valorile mobiliare – sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi si sunt reprez. Exemplu de elemente 36 .1) Recipisa de depozit – este un inscris care confera titularului dr. Subscriitor – emitent Beneficiar a. cu achizitionarea de bunuri economice. diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar). imprevizibila a unit. Contabilitatea trezoreriei se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa V numita conturi de trezorerie. (ch privind calamitatile.se refera la activitatea extraordinara. 4. venituri din prestari de servicii. sau la ordinul acesteia (implica prezenta a doua persoane). Rezultatul curent = (venituri din exploatare + venituri financiare) – (ch. venituri din vanzari. a veniturilor si a rezultatului Exista urmatoarele categorii de cheltuieli si de venituri: . c.cheltuieli si venituri din exploatare . amenzi. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale Aceasta asigura evidenta acelor elemente care nu pot fi integrate in activul sau pasivul patrimoniului. patrim. venituri din subventii pt. donatii). penalitati. cu dobanzile. venituri din dobanzi. .se refera la activitatea curenta a unitatii patrimoniale (ch. de proprietate asupra mf depozitate in magazii specializate (docuri). de: b1) actiuni b2) obligatiuni c) Titlurile reprezentative ale mf – sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate) asupra unor mf aflate in depozite. evenimente extraordinare). Contabilitatea cheltuielilor. se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta altei pers.cheltuieli si venituri extraordinare .3) Cecul – este un inscris prin care o pers da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca o suma de bani unei pers.7.cheltuieli si venituri financiare – se refera la operatiile financiare efectuate de intreprindere (ch. cu salariile.

b) cont de profit si pierdere. situatia modificarilor capitalului propriu. armonizate cu directivele europene. Inchiderea si deschiderea conturilor Exercitiul financiar se inchide cu situatiile financiare si cuprinde urmatoarele lucrari: 1) intocmirea balantei de verificare preliminara a lunii decembrie. a performantei. Organizarea contabilitatii de gestiune nu este obligatorie. atelier. comanda. d) situatia fluxurilor de trezorerie. contul de profit si pierdere si note) de catre AGA si hotararea modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii 5) completarea situatiilor financiare (bilant. a modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale unitatii respective pt. stabilirea rentabilitatii produselor. SITUATIILE FINANCIARE ALE UNITATILOR PATRIMONIALE Fiecare unitate patrimoniala are obligatia sa intocmeasca situatii financiare. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pt. aceste situatii financiare trebuie sa cuprinda: a) bilantul. 5. faza de fabricatie. sectie. e) note explicative. 4) aprobarea conturilor anuale (bilantul. cont de profit si pierdere. b) contul de profit si pierdere. Aceasta se poate inregistra cu ajutorul conturilor din clasa IX numita conturi de gestiune. aplicarea acestor reglementari armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate. respectivul exercitiu financiar. In cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate. 37 .nepatrimoniale: mijloace fixe luate cu chirie. 4. politici contabile si note explicative). Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa a VIII –a numita conturi speciale.9. care se compun din a) bilant.8. c) situatia modificarilor capitalului propriu. etc.). Contabilitatea de gestiune Se refera la colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii (produs. f) politici contabile. 2) inventarierea tuturor elementelor patrimoniale. 4. Acestea trebuie sa ofere o imagine reala a pozitiei financiare. situatia fluxurilor de trezorerie. valori materiale primite spre prelucrare sau pastrare. 3) corectarea datelor din balanta de verificare a lunii decembrie cu rezultatele obtinute la inventariere si obtinerea unei balante de verificare finala. stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli.

drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale d) Fondul comercial (in cazul in care a fost achizitionat) e) Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie 2) Imobilizari corporale a) Terenuri si constructii b) Instalatii tehnice si masini c) Alte instalatii. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale sau anuale care se compun din a) bilant. Situatiile financiare se vor semna de persoana responsabila cu elaborarea acestora si de catre administratorul unitatii patrimoniale.1. 2) sa aiba pana la 9 salariati. utilaje si mobilier d) Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie 3) Imobilizari financiare 38 .000 euro inclusiv. situatiile financiare se compun din bilant si cont de profit si pierdere. 4) sa aiba capital integral privat (Ordonanta nr. c) anexe. sa presteze servicii sau sa desfasoare activitate de comert. d) note explicative. 3) sa realizeze venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100. Pt. b) cont de executie bugetara.c) politici contabile. 24 din 26 iulie 2001 privind impunerea microintreprinderilor). sa indeplineasca cumulativ urm. conditii: 1) sa fie producatoare de bunuri materiale. un exemplar va primi numar de evidenta de la Administratia Financiara si se va pastra in unitate. Situatiile financiare se pastreaza in unitate timp de 50 de ani. ca o unitate sa fie considerata microintreprindere. iar un alt exemplar se depunde la Oficiul Registrului Comertului pana la data de 31 decembrie a anului urmator pentru care s-au intocmit situatiile finaciare. Un exemplar al situatiilor financiare se depune la Administratia Financiara din localitatea unde este inregistrata unitatea. licente. 5. brevete. in termen de 60 – 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. In cazul microintreprinderilor. ea tb. Continutul bilantului Activul bilantului cuprinde bunurile economice existente la sfarsitul exercitiului financiar si este format din: I) Active imobilizate 1) Imobilizari necorporale a) Cheltuieli de constituire b) Cheltuieli de dezvoltare c) Concesiuni. marci.

bilet la ordin. cumparari de stocuri 2) Creante (sumele ce tb. fiecare element) a) Creante comerciale b) Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului c) Sume de incasat de la societatile la care se detin interese de participare d) Alte creante e) Creante privind capitalul subscris si nevarsat (decontari cu asociatii privind capitalul) 3) Investitii financiare pe termen scurt a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Actiuni proprii c) Alte investitii financiare pe termen scurt 4) Casa si conturi la banci III) Cheltuieli in avans Pasivul bilantului reprezinta surse de finantare a activului si este format din: I) Datorii ce tb. tb sa fie prezentate separat pt. cec) 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii. platite intr-o perioada de un an (datorii curente) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (prezentandu-se separat imprumuturile in monede convertibile) 2) Sume datorate institutiilor de credit (credite bancare) 3) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti creditori) 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit (cambie. sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an. inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asigurarile sociale II) Datorii ce tb. platite intr-o perioada mai mare de un an (datorii pe termen lung) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39 .a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Creante asupra societatilor din cadrul grupului c) Titluri sub forma de interese de participare d) Creante din interese de participare e) Titluri detinute ca imobilizari f) Alte creante g) Actiuni proprii (cu indicarea in notele explicative a valorii lor contabile) II) Active circulante 1) Stocuri a) Materii prime si materiale consumabile b) Productia in curs de executie c) Produse finite si marfuri d) Avansuri pt.

inclusiv datorii fiscale si datorii pt. III) Provizioane pt. Imobilizari necorporale in curs reprezinta imobilizarile necorporale al caror proces tehnologic nu s-a incheiat. Creante asupra societatilor din cadrul grupului reprezinta drepturi detinute asupra acelor societati care fac parte din grupul de societati. a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20% -50% asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative. Titluri sub forma de interese de participare sunt titluri de participare (actiuni sau parti sociale) detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului sau detinute in intreprinderi asociate din afara grupului. soc. actiuni proprii c) Rezerve statutare sau contractuale d) Alte rezerve 5) Rezultatul reportat (profit nerepartizat sau pierdere neacoperita) 6) Rezultatul exercitiului financiar (profit sau pierdere) Explicarea unor termeni prezenti in bilant Avansuri acordate pt.2) Sume datorate institutiilor de credit 3) Avansuri incasate in contul comenzilor 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii. asig. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale. in actiuni) 3) Rezerve din reevaluare 4) Rezerve a) Rezerve legale b) Rezerve pt. Titlurile de participare detinute in intreprinderi asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi. inclusiv dobanzile aferente acestora. de fuziune. de aport. a caror detinere durabila este considerata utila acesteia. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului reprezinta titluri sub forma de actiuni si parti sociale detinute de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati comerciale. 40 . de conversie a oblig. achizitionarea de imobilizari necorporale. Creante din interese de participare reprezinta acele drepturi rezultate ca urmare a detinerii de titluri de participare. imobilizari necorporale sunt sume acordate in avans pt. riscuri si cheltuieli IV) Venituri in avans V) Capital si rezerve 1) Capital subscris (se prezinta separat capitalul varsat si cel nevarsat) 2) Prime de capital (de emisiune. sub forma de sume datorate de filiale societatii respective si sub forma dobanzilor aferente acestor sume.

Titluri detinute ca imobilizari – sunt titluri sub forma de actiuni si parti sociale a caror detinere este mai mare de un an. Creante comerciale reprezinta acele drepturi rezultate din vanzarea unor bunuri sau prestarea de servicii catre clienti, clienti incerti sau in litigiu, clienti-facturi de intocmit sau sub forma efectelor de primit de la clienti (cambia si biletul la ordin). Clienti incerti sau in litigiu se refera la acei clienti a caror creante nu s-au incasat la termenul fixat si exista conditii care determina lipsa de incredere in solvabilitatea acestora. Clienti –facturi de intocmit se refera la creantele generate de livrarile catre terti pt. care nu s-au intocmit facturi (factura se va intocmi ulterior). Creante privind capitalul subscris si nevarsat se refera la decontarile cu asociatii privind capitalul. Actiuni proprii reprezinta actiunile pe care societatea le-a emis. Cheltuieli in avans reprezinta cheltuielile care se platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un exercitiu financiar viitor. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni reprezinta fonduri pe termen lung asigurate prin vanzarea obligatiunilor catre public. Avansuri incasate in contul comenzilor reprezinta sume de bani primite in avans, inaintea realizarii comenzilor (a livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a executarii lucrarilor). Datorii comerciale sunt acele datorii care iau nastere din achizitionarea de marfuri, materii prime, materiale consumabile, imobilizari (corporale si necorporale) de la furnizori, furnizori de imobilizari sau furnizori-facturi nesosite. Aplicatii 1) Dispunem de urmatoarele informatii: e)produse finite…………………………………………………… f) ch. de constituire……………………………………………… g)materii prime………………………………………………… h) ch. in avans…………………………………………………… i) provizioane pt. riscuri si ch………………………………….. j) conturi la banci………………………………………………. k)creante comerciale……………………………………………… l) alte investitii fin. pe termen scurt…………………………… Care este suma activelor circulante? Raspuns: 5.000 + 700 + 8.000 + 1.300 + 300 = 15.300 2) Dispunem de urmatoarele informatii: - capital subscris………………………………………………. 20.000 - titluri de participare detinute la societ. din cadrul grupului…. 5.000 - rezerve legale……………………………………… 4.000 - datorii comerciale……………………………………………… 2.000 - prime de capital……………………………………………….. 3.000 5.000 2.000 700 1.000 1.200 8.000 1.300 300

41

Care este suma capitalului si a rezervelor? Raspuns: 20.000 + 4.000 + 3.000 = 27.000 3) Dispunem de urmatoarele informatii: - fondul comercial…………………………………………………….. 5.000 - creante comerciale……………………………………………………… 4.000 - ch. de dezvoltare……………………………………………………….. 1.000 - materiale consumabile……………………………………………… 2.000 - rezerve……………………………………………………………….. 800 - brevete………………………………………………………………. 600 - instalatii tehnice…………………………………………………………500 - efecte de comert de platit……………………………………………… 400 Care este suma activelor imobilizate? Raspuns: 5.000 + 1.000 + 600 + 500 = 7.100

Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilantului unitatii patrimoniale 1) Cresterea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime. A+X=P+X Exemple: - achizitionarea de marfuri de la furnizori - obtinerea unui credit bancar 2) Micsorarea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime. A-X=P–X Exemple: - achitarea unei datorii fata de furnizor din contul de la banca - rambursarea unui credit bancar 3) Cresterea unui element de activ concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt element de activ, fara ca elementele de pasiv sa se modifice. A+X–X=P Exemple: - depunerea de numerar din casierie in banca - incasarea prin banca de la clienti a contravalorii marfurilor vandute 4) Cresterea unui element de pasiv concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt element de pasiv, fara ca elementele de activ sa se modifice. A=P+X–X Exemple: - achitarea datoriei fata de furnizor dintr-un credit bancar - cresterea capitalului social prin incorporarea de rezerve

42

Aplicatii - Sa se evidentieze tipul de modificare ce are loc. 1) Se ridica numerar din banca si se depune in casa. A+X–X=P 2) Se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. A+X=P+X 3) Se vand marfuri si contravaloarea lor se depune in casa. A+X–X=P 4) Se achita un furnizor din casa. A–X=P–X 5) Se inreg. trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital social subscris varsat. A=P+X–X 6) Se incorporeaza primele de emisiune la capitalul social. A=P+X-X

5.2. Continutul contului de profit si pierdere
1) Cifra de afaceri neta 2) Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productia in curs de executie 3) Productia imobilizata 4) Alte venituri din exploatare 5) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 6) Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7) a) Amortizari si provizioane pt. deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante 8) Alte cheltuieli de exploatare (ch cu impozite, taxe) 9) Venituri din interese de participare 10) Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului 11) Venituri din dabanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului 12) Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute 13) Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor care privesc societatile din cadrul grupului 14) Profitul sau pierderea din activitatea curenta 15) Venituri extraordinare 16) Cheltuieli extraordinare 17) Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara 18) Rezultat brut (profit sau pierdere) 19) Impozit pe profit 20) Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus (impozit pe venit) 21) Rezultatul net al exercitiului financiar

43

Rezultatul brut al exercitiului financiar = venituri totale – ch totale Rezultatul net al exercitiului financiar = Rezultat brut – impozit pe profit (impozit pe venit) 5.Explicarea unor termeni aparuti in contul de profit si pierdere Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii. Ajustarea reprezinta orice modificare a valorii contabile (valoare de intrare) prin crestere sau micsorare. Aceasta componenta trebuie sa cuprinda o prezentare a soldurilor de deschidere si de inchidere pt. fara a se lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere. alta decat cea rezultata din reevaluare (ch si venituri privind provizioanele). indicandu-se: a) suma la inceputul exercitiului financiar. capitalul social. b) sumele transferate in sau din cont in timpul exercitiului financiar. rezultatul reportat si rezultatul exercitiului. Profitul din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare. Variatia stocurilor de produse si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus sau in minus dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale acestora. prime de capital. Pierderea din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre cheltuielile din activitatea de exploatare si financiara si veniturile din activitatea de exploatare si financiara. Venituri din interese de participare reprezinta acele venituri rezultate din detinerea unor titluri de participare in intreprinderi asociate din cadrul grupului si din afara grupului. Profitul impozabil = venituri din livrarea bunurilor mobile si imobile. Profitul din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre veniturile din activitatea de exploatare si financiara si cheltuielile din activitatea de exploatare si financiara. Pierderea din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre cheltuielile extraordinare si veniturile extraordinare. realizarea acestora – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile. din executarea de lucrari si din servicii prestate – cheltuieli efectuate pt. 44 . a TVA-ului si a altor impozite si taxe aferente. remiza si risturna). Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului impozabil. Situatia modificarilor capitalului propriu Modificarile capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distincta a situatiilor financiare. fiecare rezerva. Productia imobilizata reprezinta veniturile rezultate din productia de imobilizari corporale si necorporale. precum si modificarile acestora. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabat.3.

incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si a imprumuturilor efectuate catre alte parti Fluxuri de numerar din activitati de finantare . achizitionarea de active corporale si alte active pe termen lung. relevante pt.plati in numerar pt. .venituri in numerar din emisiunea de actiuni. de asemenea. a achizitiona sau rascumpara actiunile intreprinderii. necesitatile utilizatorilor.incasari in numerar provenite din redevente. Fluxuri de numerar din activitati de investitii . Pe langa informatiile ce trebuie prezentate.4.rambursari in numerar ale unor sume imprumutate. Situatia notelor explicative Notele explicative contin informatii suplimentare. cel putin urmatoarele informatii: a) numele intreprinderii care face raportarea.plati in numerar catre furnizorii de bunuri si de servicii. credite.incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii. al situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element.avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti. . notele explicative trebuie sa includa. 5. . onorarii.plati in numerar catre si in numele angajatilor. ipoteci si alte imprumuturi. . instalatii si echipamente.venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni. . 45 . 5.5.plati in numerar catre actionari pt.c) natura. al contului de profit si pierdere. active necorporale si alte active pe termen lung.incasari in numerar din vanzarea de terenuri si cladiri. in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. d) suma ramasa la sfarsitul exercitiului financiar. . comisioane si alte venituri. Situatia fluxurilor de trezorerie Fluxuri de numerar din activitati de exploatare . sursa sau destinatia oricaror asemenea transferuri. . c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare. b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului. . . Fiecare element semnificativ al bilantului.

6) Principii. Notele explicative trebuie sa se refere la: 1) Active imobilizate. ale profitului sau ale pierderii fiecarui exercitiu. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). ale fluxurilor de trezorerie si ale modificarii capitalului propriu. prin situatiile financiare anuale simplificate (bilant. Politice contabile trebuie elaborate a. 61/2001). 7) Actiuni si obligatiuni. a determina valorile elementelor din bilant. .credibile. in sensul ca reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a unitatilor patrimoniale . a permite o corecta intelegere a situatiilor financiare.6. Raportul administratorilor Consiliul de administratie va elabora pt. fiecare exercitiu financiar un raport care va contine: 46 .i. politici si note explicative). 4) Analiza rezultatului din exploatare. nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. cu intreprinderi asociate c) informatii referitoare la impozitul pe profit d) prezentarea cifrei de afaceri pe sectoare e) onorariile platite auditorilor f) angajamente acordate (giruri. Situatia politicilor contabile Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adoptate de intreprindere pt. 8) Informatii privind salariatii. administratorii si directorii. 2) Provizioane pt. cautiuni) g) angajamente primite 5. contabilitatea de angajamente si principiile contabile. 9) Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori ec-fin. si anume. adecvate pt. cont de profit si pierdere. In acest sens se vor mentiona: a) politicile contabile specifice adoptate. a unor informatii care trebuie sa fie: .relevante pt. b) daca situatiile finaciare au fost in conformitate cu Legea 82/1991 republicata (Ordonanta nr. sa se asigure furnizarea. politici si metode contabile. 3) Repartizarea profitului. riscuri si cheltuieli. 10) Alte informatii – a) informatii cu privire la prezentarea intreprinderii b) informatii privind relatiile intreprinderii cu filiale. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii.d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare. 5) Situatia creantelor si a datoriilor.complete. Pentru fiecare din aceste elemente se vor prezenta sumele corespunzatoare anului precedent si cele corespunzatoare anului curent.

. . Acestia se vor asigura ca situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu prevederile L82/1991 republicata si daca informatiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situatiile financiare intocmite pt.motivele oricaror achizitii efectuate in cursul ex. raportul auditorilor si raportul administratorilor poarta impreuna denumirea de raport anual. Situatiile financiare ale intreprinderii.a) o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata ex. precum si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social. Situatiile finaciare anuale ale intreprinderii vor fi auditate de auditori financiari.. . DOCUMENTELE CONTABILE In cadrul unitatilor patrimoniale. care au fost achizitionate sau detinute la orice moment in cursul ex. si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social. si valoarea actiunilor anulate. acelasi exercitiu. care au afectat intreprinderea. b) sa determine eficacitatea cu care sistemul calitatii implementat satisface obiectivele calitatii specificate.nr. si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de intreprindere.. g) numele si pregatirea profesionala a fiecarui administrator. documentele indeplinesc urmatoarele functii: 47 . d) informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii. si a situatiei sale la incheierea acestuia. . si valoarea nominala a actiunilor achizitionate si vandute in cursul ex. b) valoarea dividendelor propuse.nr. insotite de raportul administratorilor. c) informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea ex.nr.in cazul achizitiilor sau al vanzarilor. fin. Situatiile financiare anuale. valoare care a fost recomandata de consiliul de administratie si aprobata de asociati/actionari. valoarea platilor sau a incasarilor pt. Auditul financiar (prevederi referitoare la auditarea situatiilor financiare) Auditul financiar este destinat: a) sa determine conformitatea sau neconformitatea elementelor sistemului calitatii. actiunile respective. 6. f) urmatoarele informatii in ceea ce priveste actiunile proprii ale intreprinderii. precum si raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de catre AGA. e) informatii asupra activitatilor din domeniul cercetarii si dezvoltarii. aprobate de consiliul de administratie. fin. fin. fin. fin.. .

forma si formatul nu sunt prestabilite si preimprimate prin reglementari legale si se intocmesc de unitatile patrimoniale pt. aviz de insotire a marfii III) Dupa regimul de tipizare si utilizare 1) Documente cu regim special – pt. folosire si justificare Exemple: carnete de munca.- sursa de date pt.-fin.–fin. ce au loc in unitate. Tipizarea documentelor asigura usurarea completarii si verificarii lor si contribuie la satisfacerea cerintelor de prelucrare automata a datelor pe care le contine. procese verbale de scoatere din functiune 2) Documente privind activele circulante Exemple: nota de receptie si constatare de diferente. unele operatii pt. jurnal de cumparare 2) Documente netipizate – sunt acele documente in care continutul. Exemplu: factura fiscala. procese verbale de predare-primire. dispozitii de plata. forma si formatul sunt prestabilite si preimprimate pe formulare. Criterii de clasificare a documentelor I) Din punct de vedere al reglementarii continutului si al circulatiei documentelor 1) Documente tipizate – sunt acele documente in care continutul. dar pt. situatia productiei II) In functie de natura operatiilor pe care le reflecta 1) Documente privind imobilizarile corporale si necorporale Exemple: bonuri de miscare a mijloacelor fixe. Aceste documente sunt cuprinse in nomenclatorul cu formulare tipizate privind activitatea financiara si contabila. care se cer documentele respective. Exemple: factura. elaborat de MF. certificate medicale 3) Documente intocmite pe formulare cu regim uzual – acestea nu au restrictii si cuprind toate formularele necuprinse in primele doua categorii. pe baza unor reglementari legale. lista de avans chenzinal 5) Documente privind vanzarile Exemple: factura fiscala. 48 . si fin. dispozitii de incasare 4) Documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor Exemple: state de salarii. care nu exista documente tipizate. si fin. circulatia. chitanta 2) Documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire. Exemplu: diferite centralizatoare. evidenta si pastrarea lor. chitanta. de exercitare a controlului ec. aceste documente exista reglementari legale privind tiparirea. bon de consum 3) Documente privind disponibilitatile banesti Exemple: chitante. jurnal de vanzare. privind realitatea si legalitatea operatiilor ec. factura. de informare operativa a organelor de conducere asupra operatiilor ec. gestionare. inregistrari in conturi a operatiilor ec.

intrarile si iesirile. Periodic. cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii lor in contabilitate. In cazul unori erori. totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul jurnal general. de gestiune).existenta finala (de la sf. fiecare element patrimonial in parte.jurnal auxiliare pt. sa cuprinda elem. . bilant.jurnal tb.inventar si Rregistrul Cartea Mare. Aceste registre inregistrate la organele fiscale pot fi admise ca proba in cazul litigiilor unitatilor patrimoniale sau in caz de faliment. si fin. realizate in acelasi loc si in cursul aceleasi zile. Exemple: chitante. inregistrare. Exemple: balanta contabila.IV) In functie de modul de intocmire si de rolul lor in cadrul circuitului economic si al sistemului informational ce trebuie sa-l reflecte 1) Documente justificative – formeaza principala componenta a sistemului de documente. cronologic si sistematic operatii ec. cu op. cu privire la: felul. cont de profit si pierdere Registre de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza periodic. se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunere la organele fiscale pt. op. de regula lunar. in mod cronologic. fiecare cont. care produc modificari in patrimoniul acestora. decontari cu furnizorii. a unitatii patrimoniale. bonuri fiscale 2) Documente contabile pt. Registrul .-fin. iar unitatile cu volum mare de operatii pot utiliza pt.. Exemple: nota contabila. perioadei de gestiune). situatia incasarii-achitarii facturilor. nr.jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza zilnic sau lunar. registru jurnal 2.jurnal. Se intocmeste intr-un singur exemplar.jurnal se poate prezenta sub forma unui registru . fara a se detasa de la carnet. Operatiile de aceeasi natura.existenta initiala (de la inceputul per. fara spatii libere si fara stersaturi. pot fi recapitulate intr-un document centralizator. registru cartea mare 2. sumele 49 . operatii de casa si banca. Registrul . consemnate in documente justificative.3) Documente de sinteza si raportare contabila – cuprind acele documente care contin informatii cu caracter sintetic si reflecta situatia ec. . documentul gresit se anuleaza.1) Documente de inregistrare cronologica – cu ajutorul acestora se inregistreaza informatiile in ordinea in care au avut loc si se asigura reflectarea in timp a operatiilor efectuate intr-un exercitiu fin. Principalele registre de contabilitate sunt: Registrul . cu ajutorul carora sunt consemnate operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor. si data doc. Aceste documente se deschid pt. toate miscarile patrimoniului unitatii. Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind mijloacele banesti. Registrul jurnal si Registrul inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. detaliere registre . Registrul . Exemple: fisa de cont.jurnal general. inregistrarea in conturi 2.2) Documente de inregistrare sistematica – sunt menite sa sigure evidenta fiecarui element patrimonial sub urmatoarele aspecte: . deci pt. Acestea se numeroteaza. Orice inregistrare in Registrul . justificativ.

Ele se pastreaza in unitate impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lor. fin. in acest registru se inscriu elementele de inventar dupa natura lor. pe baza documentelor justificative pt. evidenta analitica a furnizorilor. pe baza documentelor justificative. c) cartea mare (sah) – serveste pt. materiale (materiale. respectiv soldul initial. Serveste pentru: . fiecarui an. organizarea contabilitatii sintetice si se vor deschide doua fise: una pt. Serveste pentru: 50 . cu ajutorul carora sa se realizeze concordanta intre inregistrarile contabile si documentele justificative. sustragere sau distrugere. agentii economici au obligatia de a intocmi lunar alte doua jurnale. Se intocmeste intr-un singur exemplar. reconstituite in termen de max. evidentiindu-se urmatoarele corelatii: totalul sumelor din coloana privind baza de impozitare sa fie egal cu totalul rulajelor curente ale conturilor de venituri din vanzari sau prestari de servicii si totalul coloanei TVA din jurnal sa fie egal cu totalul rulajului creditor al contului 4427 (TVA colectata) din balanta de verificare. fiecare cont sintetic utilizat de unitate. La baza intocmirii acestui jurnal se afla listele de inventariere care se intocmesc lunar si procesele verbale de inventariere a elementelor patrimoniale. completate astfel incat sa permita identificarea si controlul operatiilor efectuate. Pe langa aceste registre de contabilitate. Continutul acestui registru sta la baza intocmirii balantei de verificare.controlul operatiunilor inregistrate in contabilitate. Aceste jurnale sunt: 1) Jurnal pentru vanzari – se intocmeste zilnic sau lunar. 2) Jurnal pentru cumparari – se completeaza zilnic sau lunar. tb. in cursul caruia au fost intocmite. operatiuni diverse – este utilizata pt.stabilirea lunara a TVA colectata. valori materiale – este folosita pt. fara stersaturi sau adaugiri. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat. mf). explicatii privind operatiile respective si conturile debitoare si creditoare in care s-au inregistrat. rulajele debitoare si creditoare. Registrul Cartea Mare contine cate o fila pt. stabilirea rulajelor si soldurilor fiecarui cont sintetic. fara spatii libere. fara spatii libere. soldul final. Registrul Cartea Mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar si sistematic inregistrarile efectuate in Registrul – jurnal.inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza anual si grupat toate elem. cumulat de la inceputul anului. stabilindu-se situatia fiecarui cont. b) fisa de cont pt. d) cartea mare centralizatoare – se completeaza numai la sf lunii si serveste pt. 30 de zile de la constatare.corespunzatoare operatiilor efectuate. debit si una pt. . La sf. iar in caz de pierdere. Registrul Cartea Mare se poate prezenta sub urmatoarele forme: a) fisa de cont pt. Registrul . a putea justifica continutul fiecarui dintre posturile bilantului. suficient de detaliate pt. patrimoniale inventariate de unitati. produse. operatiile respective. . credit. a clientilor. a creditorilor.inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii. evidenta analitica a val. timp de 10 ani de la data inchiderii ex. fara stersaturi sau adaugiri.

la cumparator: . . .- inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii. . . .la magazie pt. evidentiindu-se urmatoarea corelatie: totalul sumelor din coloana de TVA sa corespunda cu rulajul debitor al contului 4426 (TVA deductibila) din balanta de verificare. rosu si verde) de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor.la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului pt. . .la compartimentul desfacere. Se intocmeste in trei exemplare de culori diferite (albastru.document ce sta la baza intocmirii facturii.la compartimentul financiar-contabil pt. facandu-se mentiunea “Urmeaza factura”.la furnizor: . inseriere si numerotare. atasat la exemplarul 3 al facturii (verde).document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului. - 51 . inregistrarea cantitatilor livrate si pt. controlul operatiilor inregistrate in contabilitate. semnare de primire (exemplarul albastru). intocmirea facturii (rosu si verde). a aceleasi unitati. valori materiale trimise spre prelucrare la terti. stabilirea lunara a TVA deductibila. dispersate teritorial. Pe avizul de insotire a marfii emis pt. Se arhiveaza: la furnizor: . prelucrare la terti”. Avizul de insotire a marfii circula: . Aviz de insotire a marfii Este un formular cu regim special de tiparire. atasat la factura (albastru). la compartimentul aprovizionare pt. Serveste ca: . inregistrarea in contabilitate.dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta.document de insotire a marfii pe timpul transportului.la compartimentul financiar-contabil atasat la factura (verde). a marfurilor sau a altor valori materiale.la compartimentul financiar-contabil. pt. avizul de insotire a marfii va purta mentiunea “Fara factura”. dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (albastru).la compartimentul desfacere (rosu). In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleasi unitati patrimoniale dispersate teritorial. incarcarea in gestiune. inregistrarea cantitatilor aprovizionate (albastru). . se face mentiunea “Pt.

. Exemplarul 2 ramane in carnet. . inseriere si numerotare. Chitanta Este un formular cu regim special de tiparire.la furnizor: .la compartimentul desfacere (exemplarul 2). dupa utilizarea completa a carnetului. avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit marfa (exemplarul 1). . acordarea vizei (exemplarul 1. pt. rosu. . atasat la exemplarul 1 al facturii (albastru). Factura fiscala se intocmeste numai de catre unitatile patrimoniale platitoare de TVA. se executa lucrarile sau se presteaza serviciile. . verde). in trei exemplare (albastru. Serveste ca: .la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3). impreuna cu avizul de insotire a marfii).document de incarcare in gestiunea primitorului. confirmarea operatiunii.document pe baza caruia se livreaza produsele si marfurile. 52 .la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pt. Factura se intocmeste de unitatile neplatitoare de TVA. de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment si se semneaza de compartimentul emitent.la compartimentul financiar-contabil. acordarea vizei (toate exemplarele – fiza de control financiar se acorda numai pe exemplarul 3). Serveste ca: . . depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii. . la executarea lucrarilor sau la prestarea serviciilor. Circula la depunator (exemplarul 1).la compartimentul aprovizionare.- la cumparator: . Se intocmeste in doua exemplare de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta la primirea sumei. la livrarea produselor si a marfurilor. fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.document justificativ pt. . Factura si factura fiscala Este un formular cu regim special de inseriere si numerotare.la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pt.document de insotire a marfii pe timpul transportului. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.la cumparator: .document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. Circula: . Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

Se intocmeste de catre gestionar intr-un exemplar. .. numerotare.la cumparator: . Cicula: . iesirilor si stocurilor de formulare care au un regim special de inseriere.exemplarul 2 se preda clientului. . acceptarea platii. precum si pt. fiecare fel de formular cu regim special. separat pt. incasarea sumei de la client.la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1). fiind document de inregistrare. impreuna cu avizul de insotire a marfii).exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil.exemplarul 3 ramane in carnet. Bon de comanda-chitanta Este un formular cu regim special de tiparire. evidenta si urmarire. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare platitoare de TVA. inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1. . Se arhiveaza: la furnizor: . .-con.document de evidenta a formularelor anulate. Serveste ca: . Fisa de magazie a formularelor cu regim special Este un formular cu regim special de tiparire. controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare.exemplarul 3 ramane in carnet. pt.document de evidenta a intrarilor. confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau reparat. determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Nu circula. inseriere si numerotare. Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de depozitare a formularelor. Se arhiveaza: . inseriere si numerotare. Serveste ca document pt contractarea serviciilor.la compartimentul financiar-contabil.la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3). . - 53 . .sursa de informatii pt. Se arhiveaza la compartimentul fin.la compartimentul desfacere (exemplarul 2).exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil. .

uneori si cantitativa. ordonata si sistematizata a informatiilor generate de operatii ec. folosit de metoda contabilitatii pt. de gestiune. inregistrarea si urmarirea grupata. si fin. care influenteaza masa patrimoniului.7. care se inreg. respectiv starea initiala si cresteri. numite intrari. Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care exprima starea la un moment dat si evolutia elementului patrimonial. D C 54 . 3) model de evidenta si calcul in expresie valorica. cronologica a informatiilor referitoare la un element patrimonial. pe de alta parte. pe o anumita per. b) operatii care duc la scaderi ale elementelor. Contul contabil reprezinta: 1) model de individualizare. si micsorarea si starea finala. Forma contului este cea a unui tablou cu 2 serii de calcul. pe de o parte. pe de alta parte. grupare si inreg. Operatiile ec. in expresie baneasca. pe de o parte. numite iesiri. Ecuatia proprie contului este: Stare initiala + Cresteri = Micsorare + Stare finala Reprezentarea grafica a contului se face sub forma unui T cu debit si credit. a tuturor miscarilor intervenite intr-o perioada de gestiune. CONTUL CONTABIL Contul este un instrument specific contabilitatii. intr-un cont sunt de 2 feluri: a) operatii care duc la cresteri ale elementelor. si fin. si scaderea elementului. 2) model de sistematizare a miscarii privind cresterea elementului.

. 4) Constituie indicarea in coloana distincta a continutului operatiei inregistrata in cont. 55 . contul furnizeaza informatii pe baza carora se controleaza. in leg. patrimonial. sau. 1) Este denumirea elem. pe care il reflecta. 2) f. potrivit careia. Aceste elemente asigura inreg. luna si an. cu elementele patrim. Contul. Data este definita de zi. Fiecare cont are un continut ec. patrim. 3) f. 5) miscarea sau rulajul contului. justificativ si a nr. Pe langa aceste 2 categorii fundamentale exista si o categorie de conturi bifunctionale care preiau regulile de functionare a celor 2 categorii de baza (ex: profit si pierdere). Structura contului Elementele structurale ale contului sunt: 1) titlul contului. directa intre conturi si activul si pasivul bilantier. in mod propriu. 2) Indica momentul cand a avut loc operatia care face obiectul reflectarii in cont. patrimonial in parte. Debitul provine de la notiunea de debitor care este persoana ce primeste o valoare si tb. ce da o val. in mod individual. de calcul. Debitul (D) si creditul (C) definesc forma bilantiera a contului si ele sunt de natura juridica. fiecare elem. prin continutul si forma sa. si fin. cronologica in contabilitate. face legatura intre informatiile din documentele primare pe care le preia si le prelucreaza. de informare in mod cronologic a existentei si a miscarii fiecarui elem. 3) debit si credit. deci exista o leg. 3) Sunt cele 2 parti sle contului cu ajutorul carora se sistematizeaza operatiile in functie de sensul lor (majorari sau micsorari). de control. patrimonial si permite deosebirea unui cont de celelalte conturi. determinat de natura elem. sa ofere un echivalent. Creditul provine de la creditor care este pers. si urmeaza sa primeasca un echivalent. 2) conturi de pasiv care preiau posturile din partea de pasiv a bilantului (ex: furnizorii). si le transmite balantei de verificare.Functiile contului 1) f. se misca intre un creditor care defineste punctul de origine si un debitor care defineste punctul de destinatie. Ea se stabileste pe baza datei din documentele justificative care au consemnat operatia si fundamenteaza inregistrarea in cont. 6) soldul contului. Ea poate fi descriptiva si contabila. 4) explicatia contului. Reflectarea elem. Explicatia descriptiva prezinta pe scurt continutul operatiei prin indicarea doc. 2) data inregistrarii. iar explicatia contabila indica denumirea sau simbolul contului corespunzator in functie de cel de-al doilea element patrimonial influentat de operatia inregistrata. De aici rezulta ca orice val. potrivit careia informatiile furnizate de cont stau la baza calcularii indicatorilor ec. Conturile sunt impartite in 2 categorii fundamentale: 1) conturi de activ care preiau posturile din partea de activ a bilantului (ex: casa). se face prin bilant.

conturile care nu au sold initial. Se calculeaza ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare si invers. ec. de gestiune cu ocazia lucrarilor de inchidere a ex. Sz este stabilit in mod curent si se calculeaza astfel: Si + intrari – iesiri = Sz. totalul sumelor inreg. altui cont. In cazul in care contul nu are sold initial debitor sau creditor. intalnim miscare debitoare sau rulaj debitor si miscare creditoare sau rulaj creditor. in cele 2 conturi se numeste dubla inregistrare.de gestiune. si consta in descompunerea op. sau in C. de gestiune. marimea la un moment dat a elementului patrimonial careia i s-a asociat contul ca model de calcul. fin. Etapele analizei contabile 56 . Prin insumarea soldului initial creditor cu rulajul creditor se obtine total sume creditoare pe o per.. Reflectarea simultana cu aceeasi marime a op. total sume = rulaj debitor sau creditor. Deschiderea contului Se face prin preluarea ca sold initial a existentelor bilantiere de activ sau de pasiv. In raport cu cele 2 parti ale contului. in cursul unei perioade de gestiune in D sau C contului. cu aceeasi marime. trecut. Ea se inreg. Dubla inregistrare si corespondenta contului Fiecare op. si in C. fin. fin. concomitent in D. dupa caz. si fin. Prin insumarea soldului initial debitor cu rulajul debitor se obtine total sume debitoare pe o per. Se face cu ajutorul ducumentatiei care sta la baza op. Analiza contabila a operatiilor ec. a primei operatii ec. Sf. Soldul final al ex.-fin. soldul este sold initial (Si). ec. avem: m) sold debitor daca TSD > TSC n) sold creditor daca TSC > TSD o) sold balansat sau soldat daca TSD = TSC In raport cu momentul in care se calculeaza. Legatura ce se stabileste intre cele 2 conturi folosite se numeste corespondenta conturilor. Soldul preia semnul totalului mai mare. urmator. in scopul stabilirii conturilor si respectiv a partii acestora (D sau C) in care urmeaza sa se inregistreze operatiile in acelasi timp si cu aceeasi suma. este reflectata in cadrul sistemului de conturi ca un raport de echivalanta intre destinatia si originea valorii economice. deschiderea se face cu ocazia inregistrarii in D. iar conturile care intra in legatura pe baza dublei inregistrari se numesc conturi corespondente. Pt. sold la zi (Sz) si sold final (Sf). sau fin. fin. Si este cel de la inceputul per. expirat se va prelua ca sold initial in ex. per. de gestiune si se preia din bilantul ex. si fin. in elemente componente. se calculeaza la sf. 6) Reprez.5) Reprez.

conturilor corespondente din care este formata 1) formula simpla (contine un singur cont debitor si un singur cont creditor) Ex: 1011 = 1012 15.000. chitante.000 4427 380. incasare.1) Stabilirea naturii op.000 301 1. Legatura dintre conturile corespondente se face prin semnul egal. . ec.000 411 = % 2.in rosu – se repeta formula contabila eronata dar cu suma inscrisa in rosu sau in chenar (in felul acesta corectarea sau anularea se face prin intermediul micsorarii rulajului). cumparare. potrivit dublei inregistrari.000 II) Dupa scopul pt. un cont se debiteaza si altul se crediteaza concomitent si cu aceeasi suma.000 707 2. care se foloseste: 1) formula curenta (simpla sau compusa) 2) formula de stornare – corecteaza eventualele erori constand fie in inreg.000. plata) 2) Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica in urma op. Reguli de functionare a conturilor Impartirea conturilor in conturi de activ si de pasiv are la baza existenta celor doua parti ale bilantului (activul si pasivul).-fin prin care. ec.in negru – se inverseaza pozitia conturilor din formula contabila eronata (in felul acesta corectarea sau anularea se face pe calea micsorarii soldului).-fin.000 suma Formula contabila se clasifica in raport cu 2 criterii: I) Dupa nr. si sensul modificarii (cresteri de activ. – pp. Ea se poate face : . Formula cuprinde: simbol cont debitor = simbol cont creditor Ex: 1011 = 1012 15.prezinta dezavantajul ca duce la marirea artificiala a rulajului conturilor folosite. prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor 5) Stabilirea formulei contabile Formula contabila este reprezentarea grafica a op. unei sume eronate. 57 .000.000 2) formula compusa (contine un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare sau invers) Ex: % = 401 1. . micsorari de activ. examinarea documentelor justificative (facturi. unei sume in alt cont. ordine de plata) si redarea sub forma de enunt a informatiei consemnata in acele documente (vanzare.380.000. fie in inreg. cresteri de pasiv sau micsosari de pasiv) 3) Stabilirea conturilor care tin evidenta elementelor ce sufera modificari 4) Stabilirea partii conturilor corespondente (debit sau credit) in care urmeaza a se inregistra op.190.000 4426 190.

iar toate cele patru cifre – contul sintetic de grad II. fiecare post din bilant se deschide cate un cont care poate fi de activ sau de pasiv. respectand regula stanga-stanga. aceasta inseamna ca sumele din stanga bilantului (adica din activ) se trec in partea stanga a contului de activ (adica in debit). in timp ce operatiile inverse ca sens economic. 3) conturile de activ se crediteaza cu toate micsorarile de activ. Pe baza acestor concepte s-au formulat urmatoarele reguli fundamentale de functionare a conturilor: 1) conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita cu existentele de activ. iar cele de pasiv incep sa functioneze prin a se credita cu existentele de pasiv. 4) conturile de activ au sold final debitor sau egal cu zero.Inregistrarea operatiilor in conturi se face dupa anumite reguli de functionare care au la baza urmatoarele concepte: a) bilantul are doua parti (activ si pasiv). cresteri) se vor face pe aceeasi parte a contului unde se afla soldul initial. casa scade 3) Stabilirea conturilor elementelor ce sufera modifica: casa – 5311.000 Clasificarea conturilor Toate conturile se integreaza intr-un ansamblu unitar numit sistemul conturilor.C). adica iesirile (micsorarile) se vor face pe partea opusa a contului. Codificarea zecimala arata ca prima cifra reprezinta clasa. iar conturile de pasiv au sold final creditor sau egal cu zero. dreaptadreapta.380. in functie de partea din bilant de unde provine. Sistemul conturilor se bazeaza pe impartirea in clase. iar cele din dreapta bilantului (adica din pasiv) se trec in partea dreapta a contului de pasiv (adica in credit). 1) Natura operatiei: plata furnizori 2) Stabilirea elementelor care se modifica si sensul modificarii lor: furnizorul scade. c) existentul din bilant se preia ca sold initial. grupeaza si ierarhizeaza relatiile dintre elementele patrimoniale. primele trei – contul sintetic de grad I. iar conturile de pasiv se crediteaza cu toate cresterile de pasiv. 58 . grupa. 401 se debiteaza ( P – D) 5) Stabilirea formulei contabile: 401 = 5311 2. contul are doua parti (debit si credit). d) toate fenomenele economice care provoaca intrari (majorari. iar conturile de pasiv se debiteaza cu toate micsorarile de pasiv. grupe si subgrupe. primele doua reprez. 2) conturile de activ se debiteaza cu toate cresterile de activ. Exemplu: Etapele analizei contabile Se achita din casa datoria fata de furnizori in suma de 2. Acesta asigura reprezentarea globala si structurala a patrimoniului si delimiteaza. furnizori – 401 4) Stabilirea partii conturilor corespondente: 5311 se crediteaza (A . b) pt.380.000 lei.

2) conturi externe de gestiune inregistreaza operatiile generatoare de cheltuieli si venituri si justifica originea rezultatului.02 materii prime – faina). 2) conturi analitice – opereaza cu trasaturi specifice (ex. conform necesitatii de informare si tinand cont de mijl de calcul si de inregistrarile contabile. 4) conturi de gestiune ( conturi din clasa 9) . ele sunt reflectate in documentul contabil de sinteza numit contul de profit si pierdere si sunt repartizate in urmatoarele doua clase: clasa VI – conturi de cheltuieli clasa VII – conturi de venituri a. fiecare unitate poate sa-si adapteze structura clasei. 301.Criterii de clasificare I) Dupa functia contului: 1) conturi de activ (A). desi planul de conturi prezinta o structura pe grupe si pe clase a acestei clase. 2) conturi de pasiv (P). 3) conturi de procese ec (ch si venituri) . 2) conturi de surse ec (pasive) .3) conturi speciale sunt reflectate in clasa VIII – conturi speciale b) operatii relative la contabilitatea de gestiune – sunt reflectate in conturile din clasa IX – conturi de gestiune. III) Dupa continutul ec-fin 1) conturi de bunuri ec (active) . 5) conturi in afara bilantului (conturi din clasa 8) Repartizarea operatiilor in clasele de conturi a) operatii relative la contabilitatea financiara – sunt cuprinse in urmatoarele clase de conturi: a. 3) conturi bifunctionale (A/P).1) conturi de bilant – care inregistreaza operatiile producatoare de modificari patrimoniale si sunt repartizate in urmatoarele clase: clasa I – conturi de capitaluri clasa II – conturi de imobilizari clasa III – conturi de stocuri si prod in curs de executie clasa IV – conturi de terti clasa V – conturi de trezorerie a. 59 . 301. contul 301 materii prime).01 materii prime – zahar. II) Dupa sfera de cuprindere: 1) conturi sintetice – opereaza cu trasaturi comune ale elementelor patrimoniale (ex.

CAPITOLUL 3 – INREGISTRARI CONTABILE CLASA I – CONTURI DE CAPITALURI Cuprinde urmatoarele grupe: 10 11 12 13 15 16 Capital si rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului Subventii pt investitii Provizioane pt riscuri si cheltuieli Imprumuturi si datorii asimilate CONTUL 101 (P) – CAPITAL Inreg contabile 1) Subscrierea capitalului 1011 P + C 456 A+D 456 = 1011 2) Inreg aportului in natura si in numerar. adus la capital 60 .

120. Capitalul se varsa integral la constituire si este format din: .000 c) trecerea capitalului de la nevarsat la varsat 1011 = 1012 250.000.000 5121 25.000 mobilier.000 o cladire .000.000.000 214 35.000 b) evidentierea aportului in numerar depus in contul de la banca 5121 = 456 2.212 A+D 2111 A + D 301 A+D 371 A+D 5311 A + D 456 A .aport in numerar: numerar depus in contul de la banca 25.000 Exemplu Se constit o societate cu capital social de 250.000.C % = 456 212 (constructii) 2111 (terenuri) 301 371 5311 3) Trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 P – D 1011 = 1012 1012 P + C Exemplu Se constituie o societate cu un capital social de 2.000.000 c) trecerea cap de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 2.000.70.000.000 .000.000.aport in natura: un autoturism .000 care se varsa integral in contul de la banca in momentul constituirii.000 2133 70.000 Sa se inregistreze: a) subscrierea capitalului 456 = 1011 250.000.000.000 212 120.000 b) evidentierea aportului adus de asociati % = 456 250.000.000 CONTUL 104 (P) – PRIME DE CAPITAL Exemplu 1 61 .000. aparatura de birotica 35.000. Sa se inregistreze: a) subscrierea capitalului 456 = 1011 2.000.000.000.

cu o valoare nominala de 1.000 Valoarea aportului societatii Y = 12.000.000 lei format din 10.000 lei. Capitalul propriu al societatii X este de 30.000.000 62 .= 2.000 de actiuni. societatea Y: VMC = ---------------.000.000) * 10.000 Exemplu 2 O societate X (numita absorbanta) fuzioneaza cu o societate Y (numita absorbita).000 d) incorporarea primei de emisiune la rezerve 1041 P–D 1041 = 1068 (alte rezerve) 1068 P+C 1.000 lei.000 Pt.100 lei.000 lei /actiune.000.000 1042 1011 P+C P+C 456 = % 1042 12.000.000.000. iar pretul de emisiune este de 1.8 = 4.000.000 b) evidentierea aportului in numerar 5311 = 456 11.000 lei.000 12.000 1041 P + C 456 = % 11.= -----------------.000 lei /actiune. societatea Y = Nr. format din 5. de actiuni 10. Sa se inregistreze: a) prima de fuziune rezultata capital propriu 30.000 = 8.000 – 4.000 456 A+D 1011 10.000 = 4.000 de actiuni.000 Pt.8 Numar de actiuni ce trebuie emise de societatea X pt.000.000 = 1.000 * 0.000 8.000.000. Societatea X are un capital social de 10.000 de actiuni. de actiuni ale societatii Y * Rs = 5.400 5.000.000.000 lei.000 Cresterea de capital a societatii X = 4.000 prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune – suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante (X) = 12. Se cunoaste ca valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000.000.O societate isi propune sa majoreze capitalul social cu 10.000 * 1.000 nr. societatea X: VMC = -------------------.000 c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 10.000.000.000.000 lei.400 / 3. cu o VN = 1. Sa se inregistreze: a) prima de emisiune rezultata prima de emisiune = pret de emisiune – valoare nominala = (1.= 3.000 Raport de schimb (Rs) = VMC (Y) / VMC (X) = 2.000.100 – 1.000 1011 P + C 1041 1.000.000 = 0.000. Capitalul propriu este de 12. Societatea Y are un capital social de 5. prin emisiunea de 10.

de regula a imobilizarilor corporale si financiare.000.000.000. CONTUL 105 (P) – REZERVE DIN REEVALUARE Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valoare create prin reevaluarea activelor.000.000 d) incorporarea primei de aport la capitalul social 1043 = 1012 1.000.000.000 b) incorporarea primei de conversie la capitalul social 1044 = 1012 1.000 1011 P + C 1043 1.000 1043 P + C 1011 5.000 Observatie: Prima de aport apare atunci cand aportul in natura adus la capitalul social este mai mare decat valoarea capitalului care va fi subscris. respectiv ca diferenta intre valoarea actuala si valoarea contabila a elementelor supuse reevaluarii conform dispozitiilor legale a ajustarii de inflatie (H.000.456 A+D 1011 4.000 Observatie: Prima de conversie apare atunci cand valoarea de rambursare a obligatiunilor este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor.000. Rezervele din reevaluare 63 .000 1012 P + C Exemplu 3 O societate emite 200 de actiuni cu o valoare nominala de 25.000 – 9.G.000 lei 456 A + D 456 = % 6.000 161 = % 10.000 c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 5.000.000. 95/1999 privind diferentele din reevaluare. Exemplu 4 O societate are o valoare de rambursare a obligatiunilor de 10.G.000 = 1.000.000.000 * 200 = 5. iar valoarea nominala a actiunilor este de 9.000.000.000 1044 1.000.000 lei/actiune pt.000 lei.000.000.000 b) evidentierea aportului in natura adus la capitalul social 212 = 456 6. Sa se inregistreze: a) prima de aport valoare aport = 6.000.000.000.000 lei prima de aport = valoare aport – capital social dupa emisiune = 1.000. Sa se inregistreze: a) prima de conversie prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunilor – valoare nominala a actiunilor in urma operatiei de conversie = 10.000 1012 9. 986/1998).000. H.000 b) incorporarea primei de fuziune la capitalul social 1042 P – D 1042 = 1012 8.000 lei capital social = 25.000. a acoperi un aport in natura sub forma unui chiosc de marfa in valoare de 6.

La sf. lui 1994 se decide cresterea valorii cu suma de 3. Exemplu O intreprindere detine un utilaj procurat in 1993 la valoarea contabila de 10. cresterea capitalului sau a rezervelor. Cand se evidentiaza profitul nerepartizat este un cont de pasiv. c) din primele de emisiune 1041 = 106 2) Diminuarea rezervelor ca urmare a: a) cresterii capitalului social 106 = 1012 b) acoperirii piederilor realizate in ex curent 106 = 121 Observatie: Contul 121 (profit si pierdere) este un cont bifunctional.000 CONTUL 106 (P) . c) acoperirii pierderilor reportate din ex precedente 106 P–D 106 = 117 117 A–C CONTUL 117 (A/P) – REZULTATUL REPORTAT 1) Evid pierderilor realizate in exercitiile curente reportate pt.000 lei.000.modifica valoarea contabila a imobilizarilor si sunt utilizate pt.000.000 lei.000. Sa se inregistreze: a) rezerva din reevaluare 2131 = 105 3. cand se evidentiaza pierderea neacoperita este un cont de activ. exercitiile viitoare (pierderi neacoperite) 64 .000 c) incorporarea la capitalul social 105 = 1012 3.000. cand se evidentiaza profitul este un cont de pasiv.000.000 (2131 – masini. Cand se evidentiaza pierderea este un cont de activ.REZERVE 1) Constituirea rezervelor din: a) profitul net realizat din ex curent 129 (repartizarea profitului) 129 A+D 129 = 106 106 P+C b) profitul net realizat in ex precedente 106 P+C 117 = 106 (117 rezultatul reportat) 117 P–D Observatie: Contul 117 este un cont bifunctional. utilaje si instalatii de lucru) b) incorporarea la rezerve 105 = 1068 3.

exercitiile viitoare 117 P+C 121 = 117 121 P-D 3) Diminuarea profitului net realizat in exercitiile precedente si reportat ca urmare a cresterii cap soc si rezervelor 106 P+C 117 P – D 117 = % 1012 P + C 106 1012 4) Utilizarea rezervelor pt. de mai sus) Observatie: Cand utilizam contul 121 pt inchiderea conturilor de venituri (de pasiv).117 A+D 117 = 121 121 A-C 2) Evid profitului realizat in exercitiul curent ramas nerepartizat si reportat pt. iar cand il utilizam pt. cu impoz. care nu apar in elem. CONTUL 129 (A) – REPARTIZAREA PROFITULUI 1) Constituirea rezervelor din profitul realizat in exercitiul curent 106 P + C 129 A + D 129 = 106 2) Evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor in exercitiul curent 129 A + D 457 P + C 129 = 457 (dividende de plata) 65 . acoperirea pierderilor realizate in exercitiile trecute 106 P–D 106 = 117 117 A-C 5) Evid dividendelor datorate actionarilor din profitul net realizat in exercitiile precedente (457dividende de plata) 457 P+C 117 = 457 117 P – D CONTUL 121 (A/P) – PROFIT SI PIERDERE 1) Evidentierea inchiderii conturilor de venituri la sf lunii 701 P–D % = 121 791 P–D 701 (v din vanz prod finite) 121 P+C 791 (v din impoz pe prof amanat) 711 A – C 121 = 711 121 A + D 2) Evidentierea inchiderii conturilor de cheltuieli la sf lunii 601 A–C 121 = % 698 A–C 601 (ch cu materiile prime) 121 A+D 698 (alte ch. acesta este un cont de activ. inchiderea conturilor de cheltuieli (de activ). acesta este un cont de pasiv.

pt. litigii) 1511 P + C 6812 = 1511 (proviz. destinat cresterii cap. riscuri si ch) 7812 P + C CONTUL 161 (P) – IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI 1) Evidentierea imprumutului din emisiuni de obligatiuni (catre debitori diversi – 461) 461 A+D 461 = 161 161 P+C 2) Incasarea imprumutului in contul de la banca (scade datoria debitorilor diversi) 5121 A + D 5121 = 461 461 A–C 66 . INVESTITII 1) Evidentierea subventiei de primit 445 A + D 445 = 131 (445 – subventii) 131 P + C 2) Ulterior se primeste subventia in contul de la banca 445 A – C 5121 = 445 5121 A + D 3) Evidentierea subventiei pt. riscuri si cheltuieli 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 1511 P – D 1511 = 7812 (venituri din provizioane pt.3) Evidentierea profitului net realizat la inchiderea exercitiului. 1012 P + C 129 = 1012 129 A + D CONTUL 131 (P) – SUBVENTII PT. RISCURI SI CHELTUIELI 1) Constituirea provizioanelor pt. pt. diverse scopuri (ex. investitii primita direct in contul de la banca 131 P + C 5121 = 131 5121 A + D 4) Primirea unor brevete cu titlu gratuit 205 A + D 205 = 131 131 P + C CONTUL 151 (P) – PROVIZIOANE PT. soc. litigii) 6812 A + D 6812 – ch de expl privind provizioanele pt.

chelt privind dobanzile. garantate si rambursabile.dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni) 666 A+D 1681 P + C 666 = 1681 4) Plata din contul de la banca a dobanzilor aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatatiuni 5121 A – C 1681 = 5121 1681 P – D 5) Rascumpararea obligatiunilor emise (505. depozitele. aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (666. 1) 2) 3) 4) Obt de credite pe termen lung sau mediu 5121 = 1621 Obt de credite pt achit furniz (achit unei datorii fata de un furniz din credit bancar) 401 = 1621 Inreg dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen lung sau mediu 666 = 1682 (dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu) Plata dobanzilor datorate (plata se face din contul de la banca) 1682 = 5121 5) Rambursarea creditului bancar 1621 = 5121 CONTUL 166 (P) – DATORII CE PRIVESC IMOBILIZARILE FINANCIARE O unitate X poate detine imobilizari financiare la o alta unitate Y. sunt purtatoare de dobanda. in scopul finantarii investitiilor. garantiile primite.obligat emise si rascumparate) 505 A+D 505 = 5121 6) Anularea obligat emise si rascumparate 505 P–C 161 = 505 161 P-D CONTUL 162 (P) – CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG Creditele sunt primite de la banca sau alte institutii financiare. 1681. 67 . de unitatea Y de la unitatea X 5121 = 166 2) Restituirea sumelor 166 = 5121 CONTUL 167 (P) – ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE In aceasta categorie se includ: concesiunile. atunci intervin aceste datorii ce privesc imobilizarile financiare. 1) Evidentierea sumelor incasate prin banca. Daca unitatea Y primeste o suma de la unitatea X.3) Inreg dobanzilor datorate.

Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Clasificarea imobilizarilor III. o valoare de emisiune (care. fin. in general. privind amortizarea 169 A – C primelor de rambursare a oblig. valoare nominala – valoare de emisiune = prima de emisiune valoare de rambursare – valoare nominala = prima de rambursare.) CLASA II . Dupa structura lor a) Imobilizari necorporale 68 .CONTURI DE IMOBILIZARI 4.2. este mai mica decat valoarea nominala) si o valoare de rambursare (care poate fi egala mai mare decat valoarea nominala). Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un an. Contabilitatea imobilizarilor Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale.1) Sumele incasate reprezentand datorii 5121 = 167 2) Valoarea concesiunilor obtinute 205 = 167 (societatea are o datorie de pe urma concesionarii) 3) Rambursarea datoriilor 167 = 5121 4) Valoarea bunurilor concesionate restituite (se anuleaza datoria odata cu restituirea bunurilor) 167 = 205 CONTUL 169 (A) – PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR Obligatiunile au o valoare nominala. 1) Evidentierea primelor privind rambursarea obligatiunilor 169 A + D 169 = 161 161P+C 2) Inregistrarea amortizarii primelor de rambursare a obligatiunilor 6868 A + D 6868 = 169 (6868 – ch. cat si prima de rambursare se inregistreaza in contul 169. Atat prima de emisiune.

vadul comercial).imobilizari financiare .goodwill) este format din acele elemente care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela.b) Imobilizari corporale c) Imobilizari financiare IV. b) Cheltuieli de dezvoltare . contra plata. combinatii sau dispozitii de culori.29 . Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu. chelt cu prostectarea pietei si de publicitate. dreptul de exploatare a unor bunuri sau de executare a unei activitati. Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza.sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei sortimentale de produse). aspecte exterioare. Dupa natura lor a) de natura financiara (Imobilizari financiare) b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale) Imobilizarile necorporale Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu imbraca forma concreta de bunuri materiale. c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza contraplata unei alte parti numita concesionar.23 .21 .20 . deprecierea imobilizarilor GRUPA 20 – IMOBILIZARI NECORPORALE CONTUL 201 – CHELTUIELI DE CONSTITUIRE – (A) 1) Inregistrarea chelt. Marca se refera la pseudonime.26 .imobilizari necorporale .imobilizari in curs . etichete. unei alte persoane. embleme. pe o perioada determinata. e) Alte imobilizari necorporale – se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori.28 . monopolul de exploatare pe o perioada de timp. d) Fondul comercial (engl. Cuprinde urmatoarele grupe: . Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc. schite. dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata. reputatia. Sunt reprezentate de: a) Cheltuieli de constituire – sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale. chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni.amortizari privind imobilizarile . timbre. forma caracteristica a produsului.provizioane pt.imobilizari corporale . de constituire in functie de modalitatea de plata a) prin contul de la banca 69 .

000 5 6811 A + D 2801 P + C 6811 = 2801 1.000.000.= 1.000 2) Calculul amortizarii liniare si inregistrarea amortizarii 5.000. de constituire dupa amortizare 2801 P – D 201 A – C 2801 = 201 5.000 lei. de constituire dupa amortizarea lor integrala 2801 P – D 201 A – C 2801 = 201 Exemplu Se efectueaza chelt.900.100.000 404 2.000 Amortizarea lineara anuala = ------------.000 lei si obligatii fata de furnizorii de servicii in val de 2.100.000 (aceasta inreg. de constituire (maximum 5 ani) 6811 A + D (ch de expl privind amortiz imobiliz) 2801 P + C 6811 = 2801 3) Scoaterea din gestiune a chelt.000 70 . cu constituirea societatii.000. Se amortizeaza linear in 5 ani dupa care se scot din activul patrimonial. se repeta timp de 5 ani) 3) Scoaterea din gestiune a chelt.900.201 A + D 5121 A – C 201 = 5121 b) prin casa (numerar) 201 A + D 5311 A – C 201 = 5311 c) prin inregistrarea datoriei fata de furnizor 201 A + D 404 P + C 201 = 404 d) de la creditori diversi 201 A + D 201 = 462 462 P + C 2) Inregistrarea amortizarii chelt.000 404 P + C 5311 2. de constituire 201 A + D 5311 A – C 201 = % 5. reprezentate de plati in numerar in val de 2.000. 1) Inregistrarea chelt.

= 2. amortizabil linear in 5 ani.CONTUL 203 – CHELTUIELI DE DEZVOLTARE (A) 1) Achizitionarea unor proiecte de dezvoltare de la furnizori.000. 6811 A + D 6811 = 2803 2803 P + C 5) Scoaterea din gestiune dupa amortizarea integrala 2803 P – D 203 A – C 2803 = 203 6) Scoaterea din gestiune a chelt. de 10.000 5 6811 A + D 2803 P + C 6811 = 2803 2. pe baza de factura fiscala 203 A + D 404 P + C % = 404 4426 A + D 203 4426 2) Inregistrarea proiectelor de dezvoltare obtinute in cadrul unitatii 203 A + D 721 P + C 203 = 721 (venituri dinproductia de imobilizari necorporale) 3) Inregistrarea proiectelor de dezvoltare aduse ca aport la capitalul social 203 A + D 456 A – C 203 = 456 4) Inregistrarea amortizarii chelt.000.000 721 P + C 2) Calculul si inregistrarea amortizarii 10. amortizate partial 2803 P – D % = 203 203 A – C 2803 (cu valoarea amortizata) 6583 A + D 6583 (cu val.000 4. 1) Obtinerea imobilizarii 203 A + D 203 = 721 10.000 71 .000 (se repeta timp de 2 ani) 3) Scoaterea din gestiune 203 A – C % = 203 2803 P – D 2803 10.000.000 Amortizarea lineara anuala = -------------------. de dezv. obtinut din cercet.000 lei.000.000.000. Dupa 2 ani imobilizarea necorporala se scoate din activul patrimonial. in val. ramasa de amortizat) 6583 – ch. proprie. privind activele cedate si alte operatii de capital Exemplu Se receptioneaza un procedeu tehnologic nou de fabricatie a unor produse. de dezv.000.

000 2) Amortizarea liniara 6811 = 2805 10.800. BREVETE.000 205 20. privind activele cedate si alte operatii de capital) Exemplu Se cumpara de la furnizori pa baza de factura o licenta de fabricatie in valoare de 20.800.000 4426 3.(2052 – cu resurse proprii) 205 A + D 721 P + C 205 = 721 b) din aport la capitalul social 205 A + D 456 A – C 205 = 456 c) din subventii 205 A + D 131 P + C 205 = 131 (subventii pt.000 CONTUL 205 – CONCESIUNI. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea de la furnizori % = 404 23. MARCI COMERCIALE SI ALTE DREPTURI SI VALORI SIMILARE (A) 1) Inregistrarea concesiunilor.000 (se repeta 2 ani) 72 . a brevetelor si a altor drepturi si valori similare obtinute din diverse surse a) din eforturi proprii (realizate in unitate) . LICENTE. TVA 19% care se amortizeaza linear in 2 ani dupa care se scoate din activul patrimonial. investitii) d) achizitionate de la terti – (2051 – achizitionate) 205 A + D % = 404 404 P + C 205 4426 A + D 4426 e) din imprumuturi 205 A + D 205 = 167 167 P + C (alte imprumuturi si datorii asimilate) 2) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 2805 P + C 6811 = 2805 3) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate integral 2805 P – D 205 A – C 2805 = 205 4) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate partial 2805 P – D % = 205 205 A – C 2805 6583 A + D 6583 (ch.000.000.000.000 lei.6583 A + D 6583 6.000.

000 CONTUL 208 – ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE (A) 1) Inregistrarea programelor informatice obtinute din diverse surse: a) aport la capitalul social 208 A + D 456 A – C 208 = 456 b) achizitionate de la furnizori 208 A + D % = 404 4426 A + D 208 404 P + C 4426 c) din productia proprie 208 A + D 721 P + C 208 = 721 2) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 2808 P + C 6811 = 2808 3) Scoaterea din evidenta a programelor informatice amortizate integral 2808 P – D 208 A – C 2808 = 208 4) Scoaterea din gestiune a programelor informatice partial amortizate 208 A – C % = 208 2808 P – D 2808 6583 A + D 6583 Exemplu Se receptioneaza un program informatic realizat prin efort propriu al carui cost de productie a fost estimat la 6. precedent.000 lei sunt inregistrate ca imobilizare necorporala in curs aferenta ex.000.000 Imobilizarile corporale 73 .000 (imobilizari necorporale in curs) 721 P + C 721 4.000 233 A – C 233 2. lei 3) Inregistrarea amortizarii 6811 = 2808 2.000.000 4) Scoaterea din evidenta 2808 = 208 6.000.000. Se amortizeaza linear in 3 ani dupa care se scoate din gestiune.000.3) Scoaterea din gestiune 2805 = 205 20.000 (venituri din Q de imobilizari necorporale) 2) Amortizarea anuala = 2.000.000 lei din care 2.000.000.000. 1) Inregistrarea obtinerii programului informatic 208 A + D 208 = % 6.000.

produse de unitate. 74 . animale si plantatii 6. 7. Mobilier. 3 1.are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 15.acesteia ii corespunde valoarea de intrare Evaluare la inventar . Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere) 4. pe baza de factura.1) Costul de achizitie pt. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Evaluarea mijloacelor fixe 5.2) Costul de productie pt.000 lei) . Instalatii tehnice. durabile in activul unei unitati. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere) II) Dupa structura materiala si destinatia economica 4. se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori: Evaluare la data intrarii in folosinta . 8. la randul lor. 4 1. mijloace de transport. pot fi: a1) Terenuri agricole si silvice a2) Terenuri fara constructii a3) Terenuri cu zacaminte a4) Terenuri cu constructii b) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : .valoarea la inchiderea ex financiar Evaluare la iesirea din patrimoniu . Sunt reprezentate de: a) Terenuri care.are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an Clasificarea mijloacelor fixe I) Dupa apartenenta 3.Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata. aparatura de birotica. procurate cu titlu oneros. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de: 1. bunuri ec. bunuri ec.3) Valoarea de utilitate pt.000. 6. obtinute cu titlu gratuit.valoarea la iesire 1. Constructii 5. bunuri ec. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de activitate.valoarea la inventar Evaluare la inchiderea exercitiului financiar .

val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia inventarului.1.4) Valoare de aport pt. ε Iesirea bun. La finele ex fin. de capital) 4427 P + C 4427 3) Scoaterea din gestiune a terenului vandut 75 .Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera. din gestiune poate fi cauzata de:  scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare  constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii  scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale)  vanzarea bunurilor respective  cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie GRUPA 21 – IMOBILIZARI CORPORALE CONTUL 2111 – TERENURI (A) 1) Intrarea terenurilor in unitate din diverse surse: a) achizitionate de la furnizori pe baza de factura fiscala 2111 A + D % = 404 4426 A + D 2111 404 P + C 4426 b) aport la capitalul social 2111 A + D 456 A – C 2111 = 456 c) cu titlu gratuit (sub forma de subventie) 2111 A + D 131 P + C 2111 = 131 2) Vanzarea unui teren (catre debitori diversi) 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 (venituri din vanz activelor si alte op. In urma acestei comparari => 2 situatii: a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil δ 4. Val la inventar = val neta contabila = val contabila – amortizare Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila). aduse ca aport la capitalul social 2. 3. bunuri ec.

curent 2112 A + D 722 P + C 2112 = 722 (venituri din Q de imobilizari corporale) b) cu forte proprii in ex. terenurile nu se amortizeaza.000 3) Scoaterea din gestiune 2811 = 2112 12.000.000.000 2) Inregistrarea amortizarii 6811 = 2811 3. anterior 2112 A + D 2112 = % 231 A – C 231 (imobilizari corporale in curs) 722 P + C 722 c) de la furnizori 2112 A + D % = 404 404 P + C 2112 4426 A + D 4426 2) Inregistrarea amortizarii amenajarilor de terenuri 6811 A + D 2811 P + C 6811 = 2811 (amortiz amenaj de terenuri) 3) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate integral 2811 P – D 2112 A – C 2811 = 2112 4) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate partial 2112 A – C % = 2112 2811 P – D 2811 6583 A + D 6583 (ch privind activele cedate si alte op de capital) Exemplu Se executa cu forte proprii o amenajare de teren al carei cost este de 12.000.000 CONTUL 212 – CONSTRUCTII (A) 76 . exceptie face terenul forestier care se amortizeaza partial.000 lei. care se amortizeaza pe o perioada de 4 ani dupa care se scoate din evidenta gestiunii. CONTUL 2112 – AMENAJARI DE TERENURI (A) 1) Inregistrarea amenajarilor de teren obtinute: a) cu forte proprii in ex. curent.2111 A – C 6583 A + D 6583 = 2111 Observatie: De obicei. dar incepute in ex.000. 1) Inregistrarea obtinerii amenajarii 2112 = 722 12.

1) Aport la capitalul social 212 A + D 456 A – C 212 = 456 2) Achizitionare de la furnizori 212 A + D % = 404 404 P + C 212 4426 A + D 4426 3) Primite cu titlu gratuit (sub forma de donatie) 212 A + D 131 P + C 212 = 131 4) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 6811 = 2812 2812 P + C 5) Inregistrarea vanzarii 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 4427 P + C 4427 6) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate integral 2812 P – D 212 A – C 2812 = 212 7) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate partial 212 A – C % = 212 2812 P – D 6583 6583 A + D 2812 GRUPA 23 – IMOBILIZARI IN CURS CONTUL 231 – IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS (A) 1) Evidentierea imobilizarilor corporale in curs achizitionate de la furnizori 231 A + D % = 404 404 P + C 231 4426 A + D 4426 2) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs realizate in unitate 231 A + D 722 P + C 231 = 722 3) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs aduse ca aport la capitalul social 231 A + D 456 A – C 231 = 456 CONTUL 233 – IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS (A) Inregistrari contabile 1) Evidentierea imobilizarilor necorporale in curs achizitionate de la furnizori 233 A + D % = 404 77 .

privind investitiile financiare cedate) Exemplu Se achizitioneaza titluri de participare cu plata din banca pt.000 (ch privind investitiile fin. suma de 2.000. cedate) GRUPA 29 – PROVIZIOANE PT.000.000.000. suma de 1.000 3) Scaderea din gestiune a titlurilor de participare 664 = 261 3.000 lei. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea titlurilor 261 = % 3. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR NECORPORALE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 78 .000 (varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului) 2) Ulterior are loc efectuarea varsamintelor pt.000 5121 2.000 2691 1.000.000. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CONTUL 290 – PROVIZIOANE PT. titlurile achizitionate 2691 = 5121 1.4426 A + D 233 404 P + C 4426 2) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs realizate in unitate 233 A + D 721 P + C 233 = 721 3) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs aduse ca aport la capitalul social 233 A + D 456 A – C 233 = 456 GRUPA 26 – IMOBILIZARI FINANCIARE CONTUL 261 – TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA FILIALE DIN CADRUL GRUPULUI (A) 1) Aportul la capitalul social 261 = 456 2) Achizitionarea cu plata prin banca 261 = 5121 3) Achizitionarea cu plata prin casa 261 = 5311 4) Achizitionarea cu plata ulterior (pe baza de varsaminte) 261 = 2691 5) Plata varsamintelor prin banca 2691 = 5121 6) Scoaterea din gestiune 664 = 261 (664 – ch.000 lei si cu plata ulterior (pe baza de varsaminte de efectuat) pt.000.

produse 35 .6813 A + D (ch de exploatare privind provizioane pt. deprecierea imobilizarilor) CONTUL 291 – PROVIZIOANE PT.productia in curs de executie 34 . deprecierea imobilizarilor) 290 P + C 6813 = 290 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 290 P – D 7813 P + C 290 = 7813 (venituri din provizioane pt. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6813 A + D 291 P + C 6813 = 291 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 291 P – D 7813 P + C 291 = 7813 CONTUL 293 – PROVIZIOANE PT.stocuri aflate la terti 79 . DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR FINANCIARE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6863 A + D (ch financiare privind provizioane pt. deprecierea imobiliz financiare) 296 P + C 6863 = 296 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 296 P – D 7863 P + C 296 = 7863 (venituri din provizioane pt. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR IN CURS (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6813 A + D 293 P + C 6813 = 293 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 293 P – D 7813 P + C 293 = 7813 CONTUL 296 – PROVIZIOANE PT. deprecierea imobiliz f CLASA III – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE Cuprinde urmatoarele grupe: 30 – stocuri de materii prime si materiale 33 .

constatate la inventariere 301 A+D 301 = 601 (ch.animale 37 . Intrarea de mat prime de la terti (cele date spre prelucrare) si iregistrarea manoperei 301 A+D 301 = 351 (mp si mater aflate la terti) 351 A–C 301 A+D % = 401 401 P+C 301 (manopera) 4426 A + D 4426 5. prime) 601 A–C 80 . Achizitionare de mat prime de la furnizori pe baza de factura fiscala 301 A+D % = 401 401 P+C 301 4426 A + D 4426 2. Cand se utilizeaza la achizitionare de la furnizori fara factura fiscala este un cont de activ.facturi nesosite) 408 P+C 301 4428 A + D 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 P–D 408 = 401 401 P+C 4428 A – C 4426 = 4428 4426 A + D Observatie: Contul 4428 (TVA neexigibila) este un cont bifunctional. Inregistrarea materiilor prime aduse ca aport la capitalul social 301 A+D 301 = 456 456 A–C 4. Inregistrarea mat prime primite cu titlu gratuit 301 A+D 301 = 771 (venituri din subventii pt.marfuri 38 . iar cand se utilizeaza la vanzare fara factura fiscala este un cont de pasiv.ambalaje 39 .provizioane pt deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie GRUPA 30 – STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE CONTUL 301 (A) – MATERII PRIME A) Intrari de materii prime 1. even extraordinare) 771 P+C 6. Inregistrarea plusurilor de mat prime. cu mat. 3. Achizitionare de mat prime de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire 301 A+D % = 408 (furnizori.36 .

Trecerea mat. Inregistrarea consumului de materii prime (cheltuiala se inregistreaza in momentul consumului) 301 A–C 601 = 301 601 A+D 2. Inregistrarea pierderilor de materii prime.facturi nesosite) 408 P+C 302 4428 A + D 4428 (TVA neexigibila) b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 P–D 408 = 401 401 P+C 4428 A – C 4426 = 4428 4426 A + D 3) Inregistrarea materiale consumabile aduse ca aport la capitalul social 302 A+D 302 = 456 81 . provenite din depreciere a) inreg minusului constatat la inventariere 301 A–C 601 = 301 601 A+D b) in cazul lipsurilor imputabile. se inreg imputarea catre debitorii diversi 461 A+D (debitori diversi) 758 P+C (alte venituri din exploatare) 4427 P + C (TVA colectata) c) incasarea de la debitorii diversi 5311 A + D 5311 = 461 461 A-C 5. Inregistrarea iesirilor de materii prime datorita unor calamitati naturale 301 A–C 671 = 301 671 A+D (ch privind calamitatile si alte even extraordinare) 3. prime la marfuri prin vanzare 301 A–C 371 = 301 371 A+D CONTUL 302 (A) – MATERIALE CONSUMABILE B) Intrari de materiale consumabile 1) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori pe baza de factura fiscala 302 A+D % = 401 401 P+C 302 4426 A + D 4426 2) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire 302 A+D % = 408 (furnizori.B) Iesiri de materii prime 1. Inregistrarea iesirilor de materii prime date spre prelucrare la terti 301 A–C 351 = 301 351 A+D 4.

456 A–C 4) Intrarea de materiale consumabile de la terti (cele date spre prelucrare) si inregistrarea manoperei 302 A+D 302 = 351 (mp si mater aflate la terti) 351 A–C 302 A+D % = 401 401 P+C 302 (manopera) 4426 A + D 4426 5) Inregistrarea mat. consumabile. consumabile primite cu titlu gratuit 302 A+D 302 = 771 (venituri din subventii pt. constatate la inventariere 302 A+D 302 = 602 602 A–C B) Iesiri de materiale consumabile 1) Inregistrarea consumului de materiale consumabile (cheltuiala se inregistreaza in momentul consumului) 302 A–C 602 = 302 602 A+D 2) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile datorita unor calamitati naturale 302 A–C 671 = 302 671 A+D (ch privind calamitatile si alte even extraordinare) 3) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile date spre prelucrare la terti 302 A–C 351 = 302 351 A+D 4) Inregistrarea pierderilor de materiale consumabile. minusului constatat la inventariere 302 A–C 602 = 302 602 A+D b) in cazul lipsurilor imputabile. se inreg imputarea catre debitorii diversi 461 A+D (debitori diversi) 758 P+C (alte venituri din exploatare) 4427 P + C (TVA colectata) c) incasarea de la debitorii diversi 5311 A + D 5311 = 461 461 A-C 5) Trecerea materialelor consumabile la marfuri prin vanzare 302 A–C 371 = 302 371 A+D GRUPA 33 – PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 82 . even extraordinare) 771 P+C 6) Inregistrarea plusurilor de mat. provenite din depreciere a) inreg.

Scoaterea din gestiune a productiei respective la inceputul lunii urmatoare 331 A–C 711 = 331 711 P–D Observatie – Cu ajutorul contului 711 – variatia stocurilor se tine evidenta productiei stocate si a variatiei acesteia. perioadei si valoarea de la inceputul perioadei. CONTUL 332 (A) – LUCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE 1) Evidentierea lucrarilor si a serviciilor in curs de executie la sf lunii 332 A+D 332 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2) Scoaterea din gestiune a lucrarilor respective la inceputul lunii urmatoare 332 A–C 711 = 332 711 P–D GRUPA 34 – PRODUSE CONTUL 341 (A) – SEMIFABRICATE 1. Receptionarea semifabricatelor de la terti si inreg manoperei 341 A+D 341 = 3541 (semifabricate aflate la terti) 354 A–C 341 A+D % = 401 401 P+C 341 4426 A+D 4426 3. Vanzarea semifabricatelor catre clienti 411 A+D 411 = % 702 P+C 702 (venituri din vanzarea semifabricatelor) 83 .CONTUL 331 (A) – PRODUSE IN CURS DE EXECUTIE 1. Evidentierea productiei neterminate. Inreg plusurilor constatate la inventariere 341 = 711 (variatia stocurilor) 4. la sf lunii 331 A+D 331 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2. Inreg minusurilor constatate la inventariere (perisabilitati) 711 = 341 5. Obtinerea semifabricatelor din productie 341 A+D 341 = 711 711 P+C 2. Variatia stocurilor reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (micsorare) dintre valoarea la cost de productie de la sf.

6. Descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute 84 . 7. Vanzarea de prod finite catre clienti 411 A+D 411 = % 701 P+C 701 (venituri din vanzarea prod. finite) 4427 P + C 4427 4. Inregistrarea plusurilor de produse finite constatate la inventariate 345 = 711 3. Vanz in numerar a produselor reziduale 5311 A+D 703 P+C 5311 = 703 4. Vanz prod reziduale catre clienti 411 A+D 411 = 703 (venituri din vanz prod reziduale) 703 P+C Observatie: La vanz produselor reziduale nu se inreg TVA colectata. Obtinerea de prod finite din prod proprie 345 A+D 345 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2. Descarcarcarea gestiunii de produsele finite vandute 345 A–C 711 = 345 711 P-D 5. Inregistrarea minusurilor constatate la inventariate 711 = 345 CONTUL 346 (A) – PRODUSE REZIDUALE 1. 3. Receptionarea deseurilor si a rebuturilor 346 A+D 346 = 711 711 P+C 2. 8. 9. 4427 P+C 4427 Descarcarea gestiunii de semifabricatele vandute 711 = 341 Inreg lipsurilor de semifabricate datorita unor calamitati naturale 671 A+D 671 = 341 (ch privind calamitatile) 341 A-C Consumul semifabricatelor in productie 341 A–C 711 = 341 711 P-D Trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terti 341 A–C 3541 = 341 354 A+D CONTUL 345 (A) – PRODUSE FINITE 1.

Reintoarcerea in unit a mp si mat consum si inregistrarea manoperei 301 A+D % = 351 302 A+D 301 351 A–C 302 301 A+D % = 401 302 A+D 301 401 P+C 302 4426 A + D 4426 3. Expedierea produselor spre prelucrare la terti 341 A–C 354 = % 341 345 A–C 345 346 A–C 346 354 P+D (produse aflate la terti) 4. Evidentierea plusurilor constatate la inventariere 346 A+D 346 = 711 711 P+C 6.711 = 346 5. Reintoarcerea in unit a produselor si inregistrarea manoperei 341 A+D % = 354 345 A+D 341 346 A+D 345 354 A–C 346 % = 401 341 345 346 4426 GRUPA 36 – ANIMALE CONTUL 361 (A) – ANIMALE SI PASARI 1) Achiz de animale si pasari de la furniz pe baza de factura fiscala 85 . Trimiterea spre prelucrare la terti a mat prime si a mat consumabile 301 A–C 302 A–C 351 A+D 351 = % (mp si mater aflate la terti) 301 302 2. Evidentierea minusurilor constatate la inventariere 711 = 346 GRUPA 35 – STOCURI AFLATE LA TERTI 1.

361 A+D % =401 401 P+C 361 4426 A+D 4426 2) Inregistrarea animalelor si a pasarilor obtinute din prod proprie 361 A+D 361 = 711 711 P+C 3) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere a) la cele obtinute din productia proprie 361 = 711 b) la cele achizitionate de la furnizori 361 A+D 361 = 606 (ch privind animalele si pasarile) 606 A–C 4) Inregistrarea minusurilor constatate la inventariere a) la cele din prod proprie 711 = 361 b) la cele achizitionate de la furnizori 606 = 361 5) Vanzarea animalelor si a pasarilor catre clienti 411 A+D 411 = % 701 P+C 701 (venit din vanz prod finite) 4427 P+C 4427 6) Iesirea din gestiune a animalelor si a pasarilor: a) provenite de la furnizori 361 A–C 606 = 361 606 A+D b) obtinute din prod proprie 361 A–C 711 = 361 711 P-D 7) Inregistrarea pierderilor rezultate din calamitati naturale 361 A-C 671 = 361 (ch privind calamitatile) 671 A+D GRUPA 37 – MARFURI CONTUL 371 (A) – MARFURI 1) Achiz de marf de la furnizori pe baza de factura fiscala 371 A+D % = 401 401 P+C 371 4426 A+D 4426 2) Achiz de marfuri fara factura fiscala a) intrarea mf in gestiune pe baza avizului de insotire 86 .

371 A+D % = 408 (furnizori – facturi nesosite) 408 P+C 371 4428 A + D 4428 b) ulterior se intocmeste factura fiscala 401 P + C 408 P .D 408 = 401. unitatea practica un adaos com 30% si desface mf en gros. even extraordinare) 771 P+C 5) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere 371 A+D 371 = 607 607 A–C 6) Vanz mf catre clienti 411 707 4427 7) Vanzarea mf.000. TVA 19%. in numerar 5311 = A+D P+C P+C 411 = % 707 4427 % 707 4427 8) Scoaterea din gestiune a mf vandute 371 A–C 607 = 371 607 A+D 9) Inreg lipsurilor constatate la inventariere 371 = 607 10) Imputarea catre debitori diversi 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 alte venituri din exploatare 4427 P+C 4427 11) Inreg pierderilor datorate calamitatilor naturale 371 A–C 671 = 371 671 A+D (ch. privind calamitatile) Contabillitatea marfurilor in comertul en gros (cu ridicata) Exemplu: Se cumpara mf in val de 5.C 3) Inregistrarea mf aduse ca aport la capitalul social 371 A+D 371 = 456 456 A-C 4) Inregistrarea mf primite cu titlu gratuit 371 A + D 371 = 771 (venituri din subventii pr. Sa se inregistreze: 87 . 4426 = 4428 4426 A + D 4428 A .000.

950.000 3) Inreg adaosului comercial 371 = 378 1.000 707 2.500.000 • Pret de vanzare cu amanuntul = Cost de achizitie + Ad.000.000 2) Plata furnizorului prin contul de la banca 401 = 5121 5.000.000 607 2.235.500.000 + 1. descarcarea ad com si descarcarea TVA neexigibila % = 371 3.000.000 = 2.000 3) Inreg ad com si a TVA neexigibila • Ad com = 40 %* Cost de achizitie = 40 % * 2.000 5) Descarcarea gestiunii de mf vandute.800.000 2) Plata furnizorului prin casa 401 = 5311 2.000.000.000 378 = 371 1.332.000 = 6.000 Pret de vanzare en gros = Cost de achizitie + Adaos comercial = 5.000 4427 1.950.000 371 5.735.000 371 2.800. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea mf de la furnizor pe baza de factura fiscala % = 401 2.000 Contabilitatea marfurilor in comertul en detail (cu amanuntul) Exemplu: Se cumpara mf in val de 2.000 4426 380.000 (30% * 5.000 88 .000 6) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad.000.000 4) Inreg vanz mf catre clienti 411 = % 3.000 371 = 378 800.380.735.1) Achizitionarea marfurilor de la furnizori pe baza de factura fiscala % = 401 5.380.000 = 532.000 371 = 4428 532. TVA 19 %.800.000 + 800.000. unitatea practica un ad com de 40%.000. com = 2.500.500.332.000 = 800.000 707 6.000 4426 950.000) 4) Vanzarea marfurilor catre clienti pe baza de factura fiscala 411 = % 7.000 1) Incasarea prin casa a contravalorii marfurilor vandute clientilor 5311 = 411 7.000.000. com 607 = 371 5.000 • TVA neexigibila = 19 % * Pret de vanzare cu amanuntul = 19 % * 2.500.000 4427 532.

000 371 10.000. TVA 19% si vinde mf.729. Unit achiz mf in valoare de 10.000 371 7.000 lei Sa se inreg: a) Achiz mf de la furnizori pe baza de factura fiscala % = 401 8.330. in valoare de 5.140.000.900.000 + 20% * 5.140.000. prin casa 401 = 5311 11.900.000 Tema 1) O unit com desface marfuri en gros si practica un ad com 20%.100.000.000. com = cost de achiz.000.000 c) Inreg ad com si a TVA neexigibila aferente mf.900.000 378 = 371 1.000 f) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad com aferent mf.000 c) Inreg ad com aferent marfurilor achizitionate 371 = 378 2.000 2) O unit com desface mf en detail si practica un ad com 30%. vandute 607 = 371 5.000. TVA 19% si vinde mf.000 89 .000 b) Plata fz.000) d) Vanzarea marfurilor catre clienti 411 = % 7.000) 4427 1. in val.000. prin contul de la banca 401 = 5121 8.000.000 (5.000 532.000 e) Incasarea prin banca a contraval.000 (ad.000.378 4428 800.000.140. de 4.000.000 371 = 4428 1. mf.000 4426 1.000 lei Sa se inreg: a) Achiz mf de la furniz pe baza de factura fiscala % = 401 11. vandute clientilor 5121 = 411 7.000 4426 1. Unit achiz mf in valoare de 7.000 707 6.330. achizitionate 371 = 378 2.000.330.000.000 b) Plata fz. * 20 % = 2.000.

000. se va inregistra in contabilitate doar valoarea neta de plata rezultata ca urmare a aplicarii acestor reduceri.000 707 5.000. fie ca fac obiectul unei facturi ulterioare de reducere. clienti fideli. • Remiza . • Risturna – este o reducere de pret calculata asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert. luandu-se in considerare volumul vanzarilor (ex. o societate acorda unui client de-al ei la sf. vandute 607 = 371 4. o reducere in valoare de 5. scontul de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel: 90 . peste 100 de buc. Reducerile comerciale nu se inregistreaza in contabilitate daca sunt acordate in momentul facturarii.000 e) Descarcarea gestiunii de marfurile vandute si descarcarea ad com si a TVA neexigibila aferente mf. deoarece modifica nivelul facturii initiale. dupa ce a avut loc livrarea marfurilor si expedierea facturii. in cazul in care s-au acordat si reduceri comerciale.reprezinta o reducere exceptionala practicata asupra pretului de vanzare atunci cand se constata defecte de calitate sau abateri de la standarde la bunurile care fac obiectul tranzactiei. Reducerile financiare imbraca forma scontului de decontare care consta intr-o reducere acordata clientilor care isi achita facturile inaintea termenului normal de exigibilitate.000 Reduceri comerciale si financiare Reducerile comerciale imbraca urmatoarele forme: • Rabatul .000 + 30% * 4.000. In aceste cazuri. Aceasta reducere se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii facturii la pretul curent sau asupra valorii nete comerciale.200. reducerile trebuie contabilizate. Fie ca apar in factura initiala. Astfel. acestea sunt inscrise in facturi de reducere sau in note de credit. se acorda o reducere de 7% oricarui cumparator) sau calitatea clientului (se tine seama de pozitia preferentiala a unui anumit cumparator in clientela intreprinderii). semestrului I.000 lei).000 378 = 371 1.d) Vanz mf catre clienti 411 = % 6. tinand cont de tranzactiile avute in acasta perioada. in timpul unei perioade determinate (ex.200.000) 4427 988.reprezinta o reducere practicata in mod obisnuit asupra pretului de vanzare.000.000 4428 = 371 988. In situatia in care reducerile comerciale se acorda ulterior.000 (4. Acesta reducere se acorda pt.188.

Care este totalul de plata? Valoare bruta = 23.983 4427 3.000.000 4427 4.000 – Rabat (10%) = 2. reducerile se determina “in cascada”.078.370.650 Val.370.531. privind sconturile acordate)..990 707 19.350 – Scontul (2%) = 389. In ceea ce priveste metodologia de calcul.300.700.007 Total de plata = 22.000.000Remiza (1%) = 207. neta com = 19.000 lei.468.000 20.000 658 = 419 667 = 419 3. de exploatare 667 – ch.078.024.007 • la client % = 401 22.703.007 Cazul II – reducerile sunt acordate ulterior facturarii • la furnizor 411 = % 27. Exemplu O societate cumpara bunuri in valoare de 23. privind sconturile acordate 91 .703.493.625.000.000 – Risturna (5%) = 1.000 20.650 389. Scontul de decontare este de 2%.sub forma de cheltuieli financiare in contabilitatea furnizorului (contul 667 – ch. iar risturna este de 5%.703. TVA 19%.990 Inregistrari contabile Cazul I – reducerile sunt acordate in momentul facturarii • la furnizor 411 = % 22.983 4426 3. Rabatul primit este de 10%.625.625.367 (valoarea reducerilor comerciale) ( valoarea reducerilor finaciare) 658 – alte ch.367 Net de plata = 19.078.990 371 19.000 707 23. .983 + TVA (19%) = 3. remiza este de 1%.sub forma de venituri financiare in contabilitatea clientului (contul 767 – venituri din sconturi obtinute).

AMBALAJE 1.367 (valoarea reducerilor comerciale) (valoarea reducerii financiare) 758 – alte venituri din exploatare 767 – venituri din sconturi obtinute 409 – furnizori debitori GRUPA 38 . Constituirea sau majorarea provizionului pt deprecierea mat prime 391 P+C 6814 (chelt de exploatare privind proviz pt deprecierea activelor circulante) A+D 6814 = 391 2.650 389.000 4.000 3.531. Descarcarea gestiunii pe ambalajele vandute 608 (chelt privind ambalajele) A + D 608 = 381 381 A – C GRUPA 39 – PROVIZIOANE PT.000 23. Cumpararea de ambalaje de la furnizori cu factura fiscala 381 A + D % = 401 401 P + C 381 4426 A + D 4426 2. Diminuarea sau anularea proviz pt deprecierea mat prime 391P – D 391 = 7814 7814 (venit din proviz pt deprec activelor circulante) 92 . DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE CONTUL 391 (P) – PROVIZIOANE PT.AMBALAJE CONTUL 381 (A) .370.370.000. DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME 1. diverse) 4427 P + C 4427 3. Vanzarea ambalajelor catre clienti 411 A + D 411 = % 708 P + C 708 (venituri din act.419 – clienti creditori • % = 401 371 4426 409 = 758 409 = 767 la client 27.

asigurari sociale.CONTURI DE TERTI Cuprinde urmatoarele grupe: 40 .debitori si creditori diversi 47 . biletul la ordin) 403 – efecte de platit 401 P . Aprovizionarea cu mat prime si mf de la furnizori.grup si asociati 46 . pe baza de factura % = 401 301 371 4426 2.conturi de regularizare si asimilate 48 . Plata furnizorilor a) prin contul de la banca 401 = 5121 b) prin casa 401 = 5311 φ c) printr-un credit bancar c1) pe termen lung 401 = 1621 c2) pe termen scurt 401 = 5191 d) prin acreditive 401 = 541 e) prin efecte de comert (cambia. fonduri speciale si conturi asimilate 45 . protectia sociala si conturi asimilate 44 .bugetul statului.personal si conturi asimilate 43 .provizioane pt deprecierea creantelor GRUPA 40 – FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 401 – FURNIZORI (P) 1.CLASA IV .furnizori si conturi asimilate 41 .decontari in cadrul grupului 49 .D 401 = 403 γ 403 P + C CONTUL 403 – EFECTE DE PLATIT (P) 93 .clienti si conturi asimilate 42 .

1) Inregistrarea efectelor de comert acceptate ca plata a furnizorilor 401 = 403 2) Plata efectelor la scadenta (prin banca) 403 = 5121 CONTUL 404 – FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P) 1) Achizitionarea unor licente de la furnizori. pe baza de factura fiscala % = 404 2111 4426 3) Plata furnizorilor prin banca 404 = 5121 CONTUL 408 – FURNIZORI –FACTURI NESOSITE (P) 1) Achizitionarea de marfuri de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea marfurilor in gestiune pe baza avizului de insotire % = 408 371 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 = 401 4426 = 4428 2) Plata furnizorilor prin casa 401 = 5311 CONTUL 409 – FURNIZORI – DEBITORI (A) 1) Acordarea din casa a unor avansuri furnizorilor (furnizori – debitori) 409 = 5311 2) Regularizarea avansurilor cu furnizorii la primirea bunurilor 401 = 409 GRUPA 41 – CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 411 – CLIENTI (A) 94 . pe baza de factura fiscala % = 404 205 4426 2) Achizitionarea unui teren de la furnizori.

SALARII DATORATE (P) Inreg contabile: 1) Inreg fondului de salarii (totalitatea veniturilor brute realizate lunar de salariati) 641 (chelt cu salariile personalului) A + D 641 = 421 421 (personal .salarii datorate) P + C 2) Inreg retinerilor din salarii cnf statului de plata 421 = % 4372 95 .1) Vanzarea mf catre clienti pe baza de factura fiscala 411 = % 707 4427 2) Incasarea contravalorii marfurilor vandute clientilor a) prin banca 5121 = 411 b) prin casa 5311 = 411 c) prin efecte de comert (413 – efecte de primit de la clienti) 413 = 411 CONTUL 413 – EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A) 1) Inregistrarea unor efecte de comert acceptate ca plata de catre clienti 413 = 411 2) Incasarea prin banca a efectelor de comert 5121 = 413 CONTUL 418 – CLIENTI –FACTURI DE INTOCMIT (A) 1) Vanzarea mf catre clienti fara factura fiscala a) Vanzarea mf pe baza avizului de insotire 418 = % 707 4428 b) Ulterior se intocmeste factura 411 = 418 4428 = 4427 CONTUL 419 – CLIENTI – CREDITORI (P) 1) Inreg avansurilor primite de la clienti (clienti creditori) a) prin banca 5121 = 419 b) prin casa 5311 = 419 2) Regularizarea avansurilor 419 = 411 GRUPA 42 – PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 421 – PERSONAL .

4312 4314 444 3) Inreg sumelor neridicate de salariati in termen de trei zile 421 = 426 (drepturi de personal neridicate) 4) Plata salariilor din casa 421 = 5311 5) Plata salariilor din banca (virarea pe carduri) 421 = 5121 CONTUL 425- AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A) 1) Inreg avansului salarial acordat din casa 425 = 5311 2) Retinerea avansului potrivit statului de salarii 421 = 425 GRUPA 43 – ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE In sfare acestor op se includ 1) Contributia unitatii la asigurarile sociale in cota de 22% pt conditii normale de munca, 27% pt conditii deosebite de munca, 32% pt. conditii speciale de munca, cota aplicata la fondul de salarii (= totalitatea castigurilor brute salariale realizate lunar de catre salariati) 2) Contributia unitatii la fondul de somaj in cota de 3% aplicata la fondul de salarii 3) Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% aplicata la fondul de salarii 4) Contributia unitatii la fondul de accidente de munca si boli profesionale in cota cuprinsa intre 0,5% si 4% diferentiata in functie de TR (tarif de risc) aferent fiecarui tip de activitate, potrivit CAEN, cota aplicat la fondul de salarii (vezi anexa) 5) Comision pt. detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM, in procent de – 0,75% pt detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM - 0,25% pt. verificarea cartilor de munca la ITM (pt un numar de salariati mai mare de 21) 6) Contributia personalului la fondul de somaj in cota de 1% aplicata la salariul de incadrare (sal de baza) 7) Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% aplicata la totalul venit brut (salariul realizat) 8) Contributia personalului la asigurarile sociale in cota de 9,5% aplicata la totalul venit brut Inreg contabile 1) Inreg contrib unitatii la asig soc

96

6451 = 4311 2) Inreg contrib unit la fondul de somaj 6452 = 4371 3) Inreg contrib unit la asig. soc. de sanatate 6453 = 4313 4) Inreg. contrib. unit. la fondul de accidente de munca si boli profesionale 6458 = 4315 5) Inreg. comision. de 0,75% sau 0,25% 635 = 447.1 6) Inreg contrib pers la fondul de somaj 421 = 4372 8) Inreg contrib pers la asig. soc. de sanatate 421 = 4314 9) Inreg contrib pers la asig soc 421 = 4312 Calculul salariilor Sal de incadrare (de baza) + Sporuri = Total venit brut – CAS (9,5%* venit brut) – CASS (6,5%*venit brut) – Fond de somaj (1%*sal de incadrare) = Total venit net – Deducere personala lunara = Total venit impozabil (baza calcul pt impozit) Impozit pe sal = total venit impozabil * 16% Sal net = total venit impozabil – impozit + deducere personala lunara Deducerea personala lunara se calculeaza potrivit anexei, in functie de nr. persoanelor aflate in intretinere. Prin persoana aflata in intretinere se intelege sotul/sotia, copiii sau alti membrii de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 2.500.000 lei lunar. Exemplu: Un angajat are un sal de incadrare de 3.200.000, sporuri de 10%. Sal de incadrare 3.200.000 + Sporuri (10%) 320.000 Total venit brut 3.520.000 CAS (9,5%) 334.400 CASS (6,5%) 228.800 Fond somaj (1%) 32.000 Total venit net 2.924.800 -

97

Ded pers lunara 2.500.000 Total venit impozabil - 424.800 Impozit pe salariu = 16%* 424.800 = 67.968 Salariu net = 424.800 – 67.968 + 2.500.000 = 2.856.832 Tema: Un angajat are un salariu de incadrare de 4.500.000 lei, sporuri de 20% si are in ingrijire o sotie si copil. Sal de incadrare 4.500.000 + Sporuri (10%) 900.000 Total venit brut 5.400.000 CAS (9,5%) 513.000 CASS (6,5%) 351.000 Fond somaj (1%) 45.000 Total venit net 4.491.000 Ded pers lunara 4.500.000 Total venit impozabil < 0 Impozit pe salariu = 0 Salariu net = Total venit net = 4.491.000

GRUPA 44 – BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE In categoria operatiilor privind decontarile cu bugetul de stat sunt incluse op determinate de impozitele si taxele datorate bugetului de stat. CONTUL 441 (A/P) – IMPOZITUL PE PROFIT Legea care reglementeaza impozitul pe profit este Legea nr. 414/2002. Observatie: Soldul creditor indica sumele datorate de unitate, iar soldul debitor indica sumele varsate in plus.

98

Se utilizeaza la sf lunii in op de regularizare a TVA. Inregistrarea sumelor varsate in plus 441 A + D 441 = 758 758 P + C CONTUL 442 – TAXA PE VALOARE ADAUGATA Legea care reglementeaza TVA este Legea 345/2002. Virarea impozitului pe profit la bugetul statului 441 P–D 441 = 5121 5121 A–C 3.C 2) Compensarea lui 4424 cu 4423 4423 P – D 4423 = 4424 4424 A – C CONTUL 4424 – TVA DE RECUPERAT (A) Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4426 si 4427 (daca 4426 > 4427 => 4424). Se utilizeaza la sf lunii in op de regularizare a TVA. Regularizarea TVA reprezinta operatia de compensare a lui 4424 cu 4423.Inregistrari contabile 1.TVA DE PLATA (P) Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4427 si 4426 (daca 4427 > 4426 => 4423). 1) Inregistrarea TVA de plata (ca diferenta intre 4427 si 4426) 4427 4426 4423 P–D A–C P+C 4427= % 4426 4423 1) Plata TVA prin banca (virarea) 4423 P – D 4423 = 5121 5121 A . cu alte impozite si taxe sau recuperarea ei. Inreg impozitului pe profit datorat 691 A+D 691 = 441 441 P+C 2. 1) Inregistrarea TVA de recuperat 4426 4427 A–C P–D % = 4426 4427 99 . TVA se inreg in contabilitate cu ajutorul a 5 conturi: CONTUL 4423 . Se inchide odata cu virarea la bugetul statului.

Se inchide la sf lunii prin conturile 4423 (TVA de plata) si 4426 (TVA deductibila). lunii 4426 A – C % = 4426 4427 P – D 4427 4424 A + D 4424 CONTUL 4427 – TVA COLECTATA (P) Se utilizeaza la vanzare pe baza de factura fiscala. pe baza de factura fiscala 301 A+D % = 401 401 P+C 301 4426 A+D 4426 2) Se cumpara un serviciu de energie electrica (se inregistreaza factura de la furnizorul de energie electrica) 605 A+D % = 401 401 P+C 605 (ch privind energia si apa) 4426 A+D 4426 3) Se inchide contul de TVA deductibila la sf.4424 A+D 4424 3) Compensarea lui 4424 cu 4423 4424 A – C 4423 = 4424 4423 P .D 4) Compensarea lui 4424 cu alte impozite si taxe 446 P – D 446 = 4424 4424 A – C 5) Recuperarea TVA de la bugetul statului 4424 A – C 5121 = 4424 5121 A + D CONTUL 4426 – TVA DEDUCTIBILA (A) Se utilizeaza la cumparare pe baza de factura fiscala. Inreg contab: 1) Se cumpara mat prime de la furnizori. Se inchide la sf lunii prin conturile 4424 (TVA de recuperat) si 4427 ( TVA colectata). Inreg contab: 3) Se vand clientilor marfuri pe baza de factura fiscala 411 A+D 411 = % 707 P+C 707 4427 P + C 4427 2) Se inregistreaza o imputatie catre debitori diversi 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 4427 P+C 4427 100 .

1. 7/2001 privind impozitul pe venit. Inreg impozitului pe salarii 421 P–D 421 = 444 444 P+C 2. Plata impozitului pe salarii 444 P–D 444 = 5121 101 .3) Se inregistreaza un serviciu realizat unui client 411 A + D 411 = % 704 P + C 704 4427 P + C 4427 4) Se inchide contul de TVA colectata la sf. in comertul cu amanuntul. lunii 4427 P – D 4427 = % 4426 A – C 4426 4423 P + C 4423 CONTUL 4428 – TVA NEEXIGIBILA (A/P) Se utilizeaza la cumparare fara factura fiscala.facturi nesosite) 408 A+C 301 4428 A + D 4428 a) Ulterior se intocmeste factura 408 P–D 408 = 401 4428 A – C 4426 = 4428 401 P+C 4426 A + D 2) Se vand produse finite clientilor fara factura fiscala a) Livrarea prod finite pe baza avizului de insotire 418 A+D 418 = % (clienti – facturi de intocmit) 701 P+C 701 ( venit din vanz prod finite) 4428 P + C 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 418 A–C 411 = 418 4428 P – D 4428 = 4427 411 A+D 4427 P + C 3) In comertul cu amanuntul a) Inregistrarea TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate 371 = 4428 b) Descarcarea TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute 4428 = 371 CONTUL 444 – IMPOZITUL PE SALARII (P) Este reglementat de Ordonanta nr. 1) Se achizitioneaza materii prime de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea materiilor prime pe baza avizului de insotire 301 A+D % = 408 (furnizori . la vanzare fara factura fiscala.

de transport 635 = 446 5) Plata impozitului 446 = 5121 GRUPA 45 – GRUP SI ASOCIATI CONTUL 455 – SUME DATORATE ASOCIATILOR (P) 1) Inreg sumelor primite de la asociati prin care crediteaza societatea 5311 = 455 2) Restituirea sumelor 455 = 5311 CONTUL 456 – DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL (A) 102 . pe mijl. de transport) . pe terenuri.(P) 1) Inregistrarea dividendelor datorate din prof realizat a) in ex curent 129 A+D 129 = 457 (dividende de plata) 457 P+C b) in anii precedenti 117 P–D 457 P+C 2) Plata dividendelor datorate 457 P–D 5311 A – C 117 = 457 457 = 5311 3) Inregistrarea impozitului pe dividende 457 P–D 457 = 446 446 P+C 4) Inreg impoz pe cladiri/ terenuri/mijl.5121 A-C CONTUL 446 – ALTE IMPOZITE. pe cladiri. TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE (impozitul pe dividende.

1) Subscrierea capitalului social 456 A + D 456 = 1011 1011 P + C 2) Inregistrarea aportului in numerar adus la capitalul social 456 A – C 5121 = 456 5121 A + D 3) Inregistrarea unei constructii adusa ca aport la capitalul social 456 A – C 212 = 456 212 A + D 4) Inregistrarea primei de emisiune 456 A + D 456 = % 1011 P + C 1041 1041 P + C 1011 GRUPA 46 – DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI CONTUL 461 – DEBITORI DIVERSI (A) 1) Vanzarea valorilor mobiliare (actiuni proprii) 461 A+D 461 = 502 (actiuni proprii) 502 A-C 2) Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiunea de obligatiuni 461 A+D 461 = 161 (imprumuturi din emisiunea de obligatiuni) 161 P+C 3) Inregistrarea unei imputatii 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 (alte venituri din exploatare) 4427 P + C 4427 4) Vanzarea unui teren 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 4427 P + C 4427 5) Inregistrarea unor penalitati datorate de terti 461 A + D 461 = 758 758 P + C 6)Incasarea prin banca de la debitori diversi 5121 = 461 CONTUL 462 – CREDITORI DIVERSI (P) 1) Inregistrarea datoriilor create prin achizitionarea valorilor mobiliare (actiuni) 503 A + D 503 = 462 462 P + C 103 .

abonamente. in avans la ch.D 3) Inregistrarea datoriilor catre terti reprezentand penalitati 658 A + D 658 = 462 462 P + C GRUPA 47 – CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE CONTUL 471 – CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (chirii. curente 612 A + D 612 = 471 471 A .2) Plata datoriilor prin banca 5121 A – C 462 = 5121 462 P .C CONTUL 472 – VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (P) 1) Inregistrarea veniturilor in avans aferente unor chirii 5121 A + D 411 = % 472 P+C 472 4427 P + C 4427 2) Transferarea veniturilor in avans la venituri curente 472 P–D 472 = 706 704 P+C GRUPA 48 – DECONTARI IN CADRUL UNITATII CONTUL 481 – DECONTARI INTRE UNITATE SI SUBUNITATI (A/P) Observatie: Soldul debitor indica sumele de incasat. 1) Inreg materialelor consumabile livrate subunitatii a) in contabilitatea unitatii 302 A–C 481 = 302 481 A+D b) in contabilitatea subunitatii 302 A+D 302 = 481 481 P+C 104 . iar soldul creditor indica sumele datorate. luni 471 A+D % = 401 401 P+C 471 4426 A+D 4426 2) Transferarea ch. dobanzi) (A) 1) Inregistrarea cheltuielilor cu chiria anticipat pentru urm.

2) Inreg sumelor virate unitatii a) in contabilitatea unitatii 5121 A + D 5121 = 481 481 A . DEPRECIEREA CREANTELOR –CLIENTI (P) 1) Constituirea sau majorarea provizionului 491 P+C 681 = 491 (ch de exploat privind amortizarile si provizioanele) 681 A+D 2) Anularea sau diminuarea provizionului 491 P–D 491 = 781 (venituri din provizioane privind activitatea de expl) 781 P+C CLASA V – CONTURI DE TREZORERIE Cuprinde urmatoarele grupe: 50 Investitii financiare pe termen scurt 51 Conturi la banci 53 Casa 54 Acreditive 58 Viramente interne 59 Provizioane pt deprecierea conturilor de trezorerie 105 . DEPRECIEREA CREANTELOR CONTUL 491 – PROVIZIOANE PT.C b) in contabilitatea subunitatii 481 P – D 5121 A – C 481 = 5121 3) Primirea materialelor consumabile de la subunit a) in contab unit 302 A+D 302 = 481 481 P+C b) in contab subunit 302 A–C 481 = 302 481 A+D GRUPA 49 – PROVIZIOANE PT.

C b) prin banca 502 A + D 502 = 5121 5121 A . 1) Rascumpararea actiunilor proprii cu plata: a) in numerar 502 A + D 502 = 5311 5311 A .GRUPA 50 – INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT CONTUL 502 (A) – ACTIUNI PROPRII Tine evidenta actiunilor proprii rascumparate de catre societate. titluri de plasament) 2) Achitarea ulterioara a actiunilor rascumparate 509 P – D 509 = 5121 5121 A – C 3) Anularea actiunilor proprii a) In cazul in care val nominala = pretul de rascumparare 502 A – C 1012 = 502 1012 P – D b) Val nominala < pretul de rascumparare => o cheltuiala 502 A – C % = 502 1012 P – D 1012 664 A + D (ch privind investitiile fin cedate) 664 c) Val nominala > pretul de rascumparare => un venit 502 A – C 1012 = % 1012 P – D 502 764 P + C (venituri din investitii fin cedate) 764 CONTUL 503 (A) – ACTIUNI Tine evidenta actiunilor cumparate. 1) Achizitionarea de actiuni cu plata: a) in numerar 503 A + D 503 = 5311 5311 A – C b) prin banca 503 A + D 503 = 5121 5121 A – C c) cu plata ulterior 503 A + D 503 = 509 509 P + C (varsaminte de efectuat pt titluri de plasament) 2) Revanzarea actiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala 503 A – C % = 503 5311 A + D 5311 664 A + D 664 (ch privind investitiile fin cedate) 3) Revanzarea actiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit 503 A – C 5311 = % 5311 A + D 503 764 P + C 764 (venituri din investitii fin cedate) 106 .C c) prin varsaminte (cu plata ulterior) 502 A + D 502 = 509 509 P + C (varsaminte de efectuat pt. in vederea obtinerii de venituri fin intr-un termen scurt.

titluri de plasament) 2) Plata varsamintelor 509 = 5121 3) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala 506 A – C % = 506 5311 A + D 5311 664 A + D 664 4) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit 506 A – C 5311 = % 5311 A + D 506 764 P + C 764 GRUPA 51 – CONTURI LA BANCI CONTUL 511 (A) – VALORI DE INCASAT 1) Inreg unui CEC de incasat primit de la un client 5112 A + D 5112 = 411 (CEC-uri de incasat) 411 A-C 2) Incasarea CEC .C (efecte de primit de la clienti) 5113 = 413 4) Incasarea efectului de comert prin banca 5121 A + D 5121 = 5113 5113 A – C 107 . unui efect de comert primit de la un client 5113 A + D (efecte de incasat) 413 A . 1) Cumpararea obligatiunilor cu plata: a) in numerar 506 = 5311 b) prin banca 506 = 5121 c) ulterior 506 = 509 (varsaminte de efectuat pt. 1) Rascumpararea obligatiunilor emise cu plata in numerar 505 A + D 505 = 5311 5311 A – C 2) Anularea obligatiunilor emise si rascumparate (diminuarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni) 505 A – C 161 = 505 161 P – D CONTUL 506 (A) – OBLIGATIUNI Tine evidenta obligatiunilor cumparate de societate.CONTUL 505 (A) – OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE Tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate de catre societate.ului prin banca 5112 A – C 5121 = 5112 5121 A + D 3) Inreg.

C 6) Incasarea de la clienti 5121 A + D 5121 = 411 411 A-C 7) Obtinerea unui credit bancar a) credit pe termen lung 5121 A + D 5121 = 1621 1621 P + C b) credit pe termen scurt 5121 A + D 5121 = 5191 5191 P + C CONTUL 5124 (A) – CONTURI LA BANCI IN VALUTA 1) Incasarea de la clienti externi (la acelasi curs valutar) 5124 A + D 5124 = 411 411 A – C 2) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mare decat cel din ziua inregistrarii creantei => un castig 411 A – C 5124 = % 5124 A + D 411 765 P + C 765 (venituri din diferente de curs valutar) 3) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mic decat cel din ziua inregistrarii creantei => o pierdere 411 A – C % = 411 5124 A + D 5124 665 A + D 665 (ch din diferente de curs valutar) 4) Plata unui furnizor (la acelasi curs valutar) 401 P – D 401 = 5124 108 .C 5) Virarea TVA de plata la bugetul statului 4423 P – D 4423 = 5121 5121 A .CONTUL 5121 (A) – CONTURI LA BANCI IN LEI 1) Plata unui furnizor 5121 A – C 401 = 5121 401 P-D 2) Plata salariatilor 421 P–D 421 = 5121 (personal .C 3) Plata impozitului pe salarii 444 P–D 444 = 5121 5121 A .salarii datorate) 5121 A .C 4) Plata impozitului pe profit 441 P–D 441 = 5121 (impozit pe profit) 5121 A .

5124 A – C 5) Plata unui furnizor cand cursul valutei a crescut => o cheltuiala 401 P – D % = 5124 5124 A – C 401 665 A + D 665 6) Plata unui furnizor cand cursul valutei a scazut => un venit 401 P – D 401 = % 5124 A – C 5124 765 P + C 765 CONTUL 5186 (P) – DOBANZI DE PLATIT 1) Evidentierea dobanzii de platit 5186 P + C 666 = 5186 666 A + D (ch privind dobanzile) 2) Plata dobanzii datorate 5186 P – D 5186 = 5121 5121 A – C CONTUL 5187 (A) – DOBANZI DE INCASAT 1) Evidentierea dobanzii de incasat 5187 A + D 5187 = 766 766 P+C (venituri din dobanzi) 2) Incasarea dobanzii 5121 A + D 5121 = 5187 5187 A – C CONTUL 5191 (P) – CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT 1) Evidentierea creditului bancar primit 5121 A + D 5121 = 5191 5191 P + C 2) Evidentierea dobanzii aferenta creditului bancar pe termen scurt 5198 P + C 666 = 5198 (dobanzi aferente cbts) 666 A+D 3) Rambursarea cbts si plata dobanzii 5121 A–C % = 5121 5191 P–D 5191 (cbts) 5198 P–D 5198 (dobanzi aferente cbts) GRUPA 53 – CASA CONTUL 5311 (A) – CASA IN LEI 1) Evidentierea incasarii in numerar a) de la clienti 5311 A + D η 411 A–C 5311 = 411 109 .

C b) din acreditivul in valuta 401 = 5412 2) Anularea acreditivului deschis a) anularea acreditivului in lei 581 = 5411 b) anularea acreditivului in valuta 581 = 5412 CONTUL 542 (A) – AVANSURI DE TREZORERIE Reprezinta sumele acordate unor salariati in vederea efectuarii unor deplasari. pt achiz de mat prime sau mf.b) vanzarea de mf in numerar 5311 = % 707 4427 2) Evidentierea platii in numerar a) plata unui furnizor 401 = 5311 b) plata salariilor 421 = 5311 c) cumpararea de marfuri cu numerar % = 5311 371 4426 GRUPA 54 – ACREDITIVE CONTUL 541 (A) – ACREDITIVE 1) Deschiderea unui acreditiv la banca a) acreditiv in lei 5411 A + D 5411 = 581 581 A-C b) acreditiv in valuta 5412 A + D 5412 = 581 581 A-C 2) Plata unui furnizor a) din acreditivul in lei 401 P–D 401 = 5411 5411 A . 1) Acordarea din casa a unui avans de trezorerie unui salariat. pt.C 2) Inregistrarea justificarii avansului acordat a) 542 A–C % = 542 624 A+D 624 (ch cu transportul de bunuri si persoane) 625 A+D 625 (ch cu deplasari. detasari si transferari) b) % = 542 4426 371 4426 c) 401 = 542 GRUPA 58 – VIRAMENTE INTERNE CONTUL 581 (A) – VIRAMENTE INTERNE 110 . plecarea intr-o delegatie 542 A+D 542 = 5311 5311 A . pt plata unor furnizori.

DEPRECIEREA ACTIUNILOR PROPRII 1) Constituirea sau majorarea provizionului 592 P+C 6863 = 592 6863 A+D (ch fin privind provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin) 2) Anularea sau diminuarea provizionului 592 P–D 592 = 7863 7863 P+C (venituri din provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin) CLASA VI – CONTURI DE CHELTUIELI Cuprinde urmatoarele grupe: 60 Ch privind stocurile 61 Ch cu lucrarile si serviciile executate de terti 62 Ch cu alte servicii executate de terti 63 Ch cu impozitele. DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE CONTUL 592 (P) – PROVIZIOANE PT. taxele si varsaminte asimilate 64 Ch cu personalul 65 Alte ch de exploatare 66 Ch financiare 67 Ch extraordinare 68 Ch cu amortizarile si provizioanele 69 Ch cu impozitul pe profit Toate conturile de ch sunt conturi de activ si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final egal cu zero. 698 111 . ele se inchid la sf. precum si intre 2 conturi de la 2 banci. lunii prin intermediul contului 121 (profit si pierdere). 1) Depunerea unei sume din casa in banca a) 581 = 5311 b) 5121 = 581 2) Transferarea de disponibilitati banesti intre 2 conturi de la 2 banci.02 = 581 3) Depunerea unei sume din banca in casa a) 581 = 5121 b) 5311 = 581 GRUPA 59 – PROVIZIOANE PT. Pt. aceasta.01 b) 5121. a) 581 = 5121. 121 = % 601 .Operatiile cu viramente interne sunt operatiile de transfer de disponibilitati banesti din casa in contul de la banca sau din contul de la banca in casa.

Pt aceasta ele se inchid la sf lunii prin intermediul contului 121 (profit si pierdere).= 8011 3) Inregistrarea angajamentelor sociale primite 8021 = ---(8021 giruri si garantii primite) 4) Incetarea angajamentelor sociale primite ---. exceptie contul 711 (variatia stocurilor) care este un cont bifunctional si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final egal cu zero. neexistand conturi corespondente. % = 121 121 = 711 701 711 . 786 711 = 121 CLASA VIII – CONTURI SPECIALE Cuprinde urmatoarele grupe: 80 Conturi in afara bilantului 89 Bilant GRUPA 80 – CONTURI IN AFARA BILANTULUI Observatie: Inregistrarea operatiilor contabile din aceasta grupa se face in partida simpla. cautiuni.CLASA VII – CONTURI DE VENITURI Cuprinde urmatoarele grupe: 70 Cifra de afaceri 71 Variatia stocurilor 72 Venituri din productia de imobilizari 74 Venituri din subventii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv.= 8021 112 . garantii) 8011 = --(8011 giruri si garantii acordate) 2) Incetarea angajamentelor acordate --. 1) Inregistrarea angajamentelor sociale acordate (giruri.

5) Primirea cu chirie a mijloacelor fixe pe baza contractului de inchiriere sau a procesului verbal 8031 = --(8031 imobilizari corporale luate cu chirie) 6) Restituirea mijl fixe la expirarea contractului de inchiriere --.= 8033 CLASA IX – CONTURI DE GESTIUNE Cuprinde urmatoarele grupe: 90 Decontari interne 92 Conturi de calculatie 93 Costul productiei 113 .= 8031 7) Primirea spre pastrare sau custodie a unor val mat conform contractului de primire-predare 8033 = --(valori materiale primite in pastrare sau custodie) 8) Restituirea valorilor materiale la expirarea contractului --.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->