Grile turism

1.Turismul sportiv este o forma a turismului a)de tratament b)social c)de agrement d)privat 2.Resursele turistice ale unei tari formeaza oferta: a)tertiara b)secundara c)unicat d)primara 3.Din punct de vedre al sezonalitatii ,se disting urmatoarele forme de turism : a)itinerar si de vizitare b)de sejur lung ,mediu si scurt c)de circulatie,de tranzit si de vizitare d)de iarna,de vara si de circumstanta 4.Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a)resursele naturale b)resursele antropice c)monumentelor arheologice d)resurselor folclorice 5.Turismul rezidential este unul de: a)sejur lung b)schimbare a domiciliului c)sejur mediu d)schimbare a tarii de resedinta 6.Pasagerii absoluti ai transportului aerian reprezinta o categorie de public care deriva din criteriul de clasificare numit: a)mobilul calatoriei b)durata zborului c)costul transportului d)destinatia turistica 7.Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme: a)profitabile b)guvernamentale c)apolitice d)ministeriale 8.Dupa gradul de mobilitate al turismului ,turismul se clasifica in: a)turism de vizitare si turism de tranzit b)turism de circuit si turism de vizitare

c)turism rutier ,feroviar ,aerian si maritim d)turism de sejur si turism itinerar 9.Turismul de tineret este o forma particulara a turismului: a)de sejur scurt b)itinerant c)pe cont propriu d) social 10. Sunt considerati turisti pasivi cei care: a)se deplaseaza in calatorii turistice in orice conditii atmosferice b)ar dori sa se deplaseze in calatorii turistice dar nu dispun de suficiente posib materiale c)se deplaseaza indiferent de resursele financiare de care dispun d)ar dori sa se deplaseze in scop turistic dar nu dispun de timp liber suficient 11.Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice ,se disting urmatoarele forme de turism: a)organizat,pe cont propriu si semiorganizat b)public,privat si mixt c)de sejur lung,mediu si scurt d)sezonier ,extrasezonier,postsezonier 12.Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice : a)naturale b)antropice c)cinegetice d)culturale 13.Atractiile cultural-artistice reprezinta facilitatile turistice: a)de baza b)complementare c)de comunicatie d)de gospodarire comunala 14.Veniturile din activitatea de turism international se regasesc in balanta conturilor: a)pasive b)curente c)active d)bancare 15.Organizatia Mondiala a Turismului s-a infiintat in anul: a)1974 la Viena b)1975 la Madrid c)1965 la Paris d)1973 la Londra 16.In cadrul pietei turistice potentiale,potentialul pietei in raport cu capacitatea sa este? a)egal

b)mai mic c)mai mare d)crescator 17. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a)mai mare b)mai mica c)egala d)nici un raspuns nu este corect 18.O piata turistica este nesaturata in momentul in care: a)volumul ei este mai mic decat potentialul ei b)volumul ei este mai mare decat potentialul ei c)volumul este egal cu potentialul d)nici un raspuns nu este corect 19.Piata turistica efectiva reprezinta: a)numarul total de turisti sositi intr-o anumita tara b)totalul produselor turistice vandute pe piata respectiva intr o perioada determinata de timp c)nr minim de produse turistice vandute pe piata intr o perioada determinata de timp d)nr total de turisti sositi si plecati dntr-o tara 20.O piata turistica este suprasaturata in momentul in care: a)oferta turistica este excedentara in raport cu cererea pentru servicii hoteliere b)oferta turistica este mai mare decat cererea turistica c)oferta turistica este mai mica decat cererea turistica d)oferta turistica este excedentara in raport cu capacitatea de absorbtie a pietei 21.Tipologia turistilor clasificati in functie de aspiratiile si manifestarile lor pentru produsele turistice si destinatiile de vacanta este urmatoarea: a)turisti activi,pasivi si spontani b)turisti de circumstanta ,permanenti si de lux c)turisti cu venituri medii ,submedie si peste medie d)turisti activi ,pasivi si de lux 22.Turisti ale caror aspiratii pentru achizitionarea prod turistice nu depasesc limitele conditiilor lor economice sunt numiti: a)pasivi b)activi c)limitati d)limitativi 23.calatoriimarginali fac parte din categoria : a)calatori itineranti b)calatori rezidentiali c)calatori de lux d)excursionistilor

24.Psihoconcentricii sunt turisti care calatoresc la distante mari,cheltuiesc putin si cauta riscul pe parcursul calatoriei/? a)adevarat b)fals c)da ,numai in sec XIX d)notiunea nu exista 25.Majoritatea turistilor potentiali se incadreaza in categoria: a)cvasipsihoconcentricilor b)medioconcentricilor c)alocentricilor d)cvasialocentricilor 26.Indicatorii statistici de baza ,consacrati in practica internationala sunt: a)nr de innoptari,intensitatea turistica si densitatea turistica b)nr de turisti, zile/turist si volumul valoric al consumului turistic c)nr de innoptari si sejurul mediu d)nr de innoptari, zile/turist si volumul valoric al incasarilor din turismul international 27.Inregistrarea innoptarilor de catre unitatile de cazare asigura obtinerea unor informatii certe referitoare la: a)gradul de ocupare b)calitatea serviciilor oferite c)volumul si structura miscarii turistice d)tara de resedinta a turistilor 28.Oferta turistica cuprinde ansamblul : a)atractiilor turistice naturale b)atractiilor turistice nationale si al bazei materiale turistice c)resurselor turistice naturale si al serviciilor de agrement d)atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor 29.Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a)rigiditatea b)elasticitatea c)fiabilitatea d)relativa diversitatea 30.Romania a fost aleasa vicepresedinte al Consiliului Executiv al Organizatiei Mondiale a Turismului in anul: a)1979 la Lisabona b) 1991 la Moscova c)1980 la New York d)1981 la Madrid 31.Carpatii Romaniei acupa din suprafata tarii: a)jumatate b)o treime c)o patrime d)o cincime

32.Oficiul National de Turism s-a constituit in anul: a)1971 la Brasov b)1923 la Iasi c)1936 la Bucuresti d)1973 la Constanta 33.Cel mai raspandit tip de asistenta balneo-medicala din Romania este cel: a)profilactic b)curativ c)de recuperare medicala d)talazoterapeutic 34.In tara noastra ,coordonarea activitatii turistice a fost incredintata pentru prima data ,in 1933,unui program de sine statator numit: a)Consiliul pentru pregatirea organizarii turismului in Romania b)serviciul de turism c)oficiul de calatorii d)ministerul turismului 35.In anul 1938,prima mare realizare a Oficiului National de Turism ONT a fost: a)deschiderea Pelesului spre vizitare b)darea in exploatare a hotelului Rex din Mamaia c)reducerea taxei pe valoarea adaugata aplicata in turism d)construirea cabanei Omu 36.In Romania emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic sunt cele: a)clorurato-sodice b)sulfuroase si iodurate c)de dioxid de carbon si iodurate d)de dioxid de carbon si sulfuroase 37.In momentul in care s-a infiintat Ministerul Turismului ,Oficiul National de Turism s-a dizolvat ? a)da b)nu c)da,transformandu-le in BTT d)nu,ci si-a restrans activitatea numai la sfera turismului international 38.O caracteristica importanta a plejei de pe litoralul Marii Negre este urmatoare: a)lipsa deseurilor b)dimensiunea c)orientarea geografica d)accesibilitatea 39.Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1990 a fost: a)Ministerul Comertului si Turismului b)Ministerul Turismului c)Autoritatea Nationala pentru Turism

d)Directia Generala de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Comertului 40. Facililitatile turismului sunt de doua tipuri: a)de baza si complementare b)primare si secundare c)nationale si zonale d)permanente si sezoniere 41.Printre altele asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie la : a)efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil turistic b)respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice c)specializarea in functiile de turism d)controlul activitatilor desfasurate de unitatile de comercializare a obiectelor de artizanat 42.In randul facilitatilor turistice de baza se inscriu si: a)serviciile publice b)serviciile de curierat c)serviciile de agrement d)nici un raspuns nu este corect 43.Teatrele sunt o facilitate turistica: a)de baza b)speciala c)zonala d)complementara 44.Volumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor: a)eficientei activitatii de cazare b)eficientei activitatii de alimentatie c)generali d)partiali 45.Cheltuiala medie pe zi-turist se calculeaza raportand: a)volumul ch la nr de turisti plecati b)nr de turisti sositi la nr de zile-turist c)volumul cheltuielilor la sejurul mediu d)volumul cheltuielilor la nr de zile-turist 46.Rata profitului se calculeaza : a) volumul ch/volumul profitului b)volumul ch/volumul incasarilor c)volumul profitului/volumul investitiilor d)volumul profitului/volumul incasarilor 47.Productivitatea muncii exprima : a)gradul de utilizare a mijloacelor fixe b)gradul de utilizare a fortei de munca c)rata de recuperare a investitiilor d)rata de utilizare a incasarilor/muncitor

48.Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a)valoarea incasarilor valutare si valoarea incasarilor in lei b)valoarea incasarilor in dolari si valoarea incasarilor in celelate valute c)valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare d)valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielilor in lei 49.Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raport procentual intre: a)capacitatea efectiv utilizata/capacitate maxima de cazare b)capacitatea efectiv utilizata/nr de zile neutilizate c)capacitatea de cazare permanenta/capacitatea de cazare sezoniera d)nr de locuri de cazare/nr de locuri de functionare 50.Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre: a)totalul produselor turistice oferite si pretul mediu al acestora b)totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat si capacitatea medie de consum c)nr de turisti si nr de produse turistice d)nr de innoptari si nr de locuri de cazare 51.Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a)procente b)nr de locuri de cazare c)nr de zile de functionare d)nr de locuri-zile 52.Consumul turistic este o expresie a: a)nr de servicii contractate b)cheltuielile efectuate inainte de calatoria turistica c)cererii insolvabile a populatiei pt serviciile turistice d)cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice 53.Valoarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta: a)total desfaceri/total turisti b)total cheltuieli pt alimentatie/total turisti c)desfaceri/nr loc la mese d)total incasari din alimentatie/nr de locuri la mese 54.In cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice,parcul inventar arata: a)gradul de utilizare a parcului de masini b)gradul de dotare cu autovehicule intr o perioada limitata de timp c)nr de zile de utilizare/mijloc de transport d)nici un raspuns nu este corect 55.Cererea de servicii turistice: a)se identifica in totalitate cu consumul turistic b)nu se identifica in totalitate cu consumul turistic

c)se identifica in totalitate cu oferta de servicii d)nu se identifica in totalitate cu nr turistilor potentiali 56.Printre altele ,pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic,potentialul sau turistic trebuie sa raspunda si urmatoarelor cerinte: a)sa dispuna de cel putin 10 000 locuri de cazare b)sa aiba o populatie cu un nivel ridicat de instruire c)sa dispuna de resurse naturale si alte elemente de atractie preferate de catre turisti d)sa aiba cel putin 3 hoteluri de patru stele 57.Turistii alocentrici prefera calatoriile: a)sedentare b)catre destinatii usor accesibile c)pe cont propriu d)programate 58.Investitia specifica arata: a)volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de constructie b)investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri cazare c)investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri la mese d)volumul de investitii necesar pt realizarea a 10 000 metri patrati de constructie 59.Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula: a)investitie toatala/valoarea dobanzii lunare b)investitie totala/cursul de revenire c)investitie totala/nr de locuri de cazare d)investitie totala/investitie initiala 60.Durata de recuperare a investitiei se masoara in: a)procente b)ani c)lei d)lei/an 61.O destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala, tipologia clientelei consacrate fiind formata din turistii: a)mediocentrici; b)alocentrici; c)cvasipsihocenrici; d)cvasimediocentrici. 62. Numarul de lucratori la 10000 de turisti este un indicator al eficientei: a)social in turism; b)economice in turism; c)indirecte; d)directe. 63.Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a)sociale in turism; b)economice in turism;

c)materiale; d)profesionale. 64.Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a)resurselor naturale; b)resurselor antropice; c)resurselor demografice; d)atractiilor turistice. 65.Oferta turistica primara are valoare intrinseca. Afirmatia este: a)adevarata; b)falsa; c)falsa, cu conditia ca oferta turistica sa cuprinda si numarul de turisti sositi intr-o perioada determinata de timp; d)adevarata, atunci cand volumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului turistic. 66. Innoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa: a)numarul de mese achizitionate/sejur; b)motivari subiective; c)formule de practicate; d)efectele economice generate. 67.Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un nr de pesteri de aproximativ: a)6000 b)15000 c)9000 d)11000 68.In arealul dealurilor si podisurilor din Romania predomina lacurile cu apa: a)sarata b)dulce c)termala d)minerala 69.Izvoarele minerale din tara noastra sunt cantonate ,in principal ,in zona: a)montana b)de campie c)dealurilor si podisurilor d)periurbana 70.Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materiala de cazare a Romaniei: a)25% b)60% c)42% d)50% 71.Salvamontul face parte din categoria facilitatilor: a)comerciale

b)speciale c)cu caracter general d)de ocrotire a sanatatii 72.Cheltuiala medie pe turist este un indicator: a)general b)de eficinta a turismului international c)partial d)de eficienta a turismului intern 73.Profitul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se obtine ca diferenta dintre: a)profitul total si cel anual ? b)capitalul investit si profitul total c)profitul de recuperat si capitalul investit d)profitul total si cel de recuperat 74.Organizatia Totala a Turismului nu este una: a)cu caracter guvernamental b)internationala c)cu caracter politic d)cu rol de centru mondial al informatiilor turistice 75.Gradul de spontaneitate al cereii turistice in raport cu cererea de marfuri este : a)mai mare b)mai mic c)egal d)nici un raspuns nu este corect 76.In zona montana din Romania ,cele mai intinse si importante domenii schiabile sunt localizate : a)intre 1000-1500m altitudine b)intre 1200-1700m altitudine c)intre 1500-1800m altitudine d)intre 1200-1500m altitudine 77.Croitoriile fac parte din categoria facilitatilor: a)de odihna a recreeri si odihnei b)speciale c)de servicii cu caracter general d)de gospodarire comunala 78.Masurarea eficientei se face prin raportarea: a)efortului la efect ? b)efortului la total venituri obtinute c)efectului total la cheltuieli d)efectului la efort ? 79.Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme: a)economica si turistica

b)economica si politica c)economica si sociala d)demografica si sociala 80.In exprimarea eficientei economice,specialistii au doua opinii: a)un singur indicator sintetic si doi indicatori sintetici b)un singur indicator sintetic si un sistem de indicatori c)un sistem de indicatori fizici si un sistem de indicatori valorici d)nici un raspuns nu este corect 81.Incasarea medie pe unitate de prestatie se determina : a)incasari totale pt cazare-cheltuieli totale b)incasari totale/locuri-zile c)incasari totale/incasari pt cazare d)incasari totale/nr de innoptari 82.Incasarea medie pe unitate de prestatie se masoara in: a)nr de nopti b)nr de zile c)lei/locuri de cazare d)locuri-zile 83.Afluxul de consumatori la masa se determina: a)nr de consumatori/nr de mese b)nr de turisti/locuri-zile c)nr de turisti/incasarea/loc de masa d)nr de consumatori/nr de locuri la mese 84.Masini-zile in inventar reprezinta produsul dintre: a)nr mediu de autovehicule si nr de zile de nefunctionare /autovehicule b)nr mediu de autovehicule si nr zilelor calendaristice de functionare/autovehicul c)nr total de microbuze nr total de autocare d)nr total de autocare si nr de zile de functionare/autocar 85.Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calculeaza in felul urmator: a)incasari valutare/cheltuieli valutare b)incasari valutare/nr de autovehicule c)tariful/zi de functionare fiecare autovehicul d)tarif intern/incasarea valutara din inchirieri 86.Formula fly and drive reprezinta combinarea transportului: a)aerian cu cel automobilistic b)aerian cu cel fluvial c)automobilistic cu cel rutier d)fluvial cu cel rutier 87.Turismul de circulatie mai poarta numele de : a)sejur b)itinerant

c)de week-end d)de circumstanta 88.Turismul receptor se mai numeste si: a)efectiv b)activ c)pasiv d)static 89.Turismul de sejur este cel desfasurat: a)in cel putin doua statiuni b)in maxim doua statiuni c)intr-o singura statiune d)nici o varianta nu este corecta 90.Turismul de vizitare de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criteriu de clasificare: a)in functie de utilizarea timpului disponibil b)in functie de tarile vizitate c)in functie de gradul de mobilitate al turismului d)in functie de locurile vizitate 91.Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre: a)30-45 zile b)10-15 zile c)1-7 zile d)7-14 zile 92.Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale sunt: a)efectele secundare ale investitiei in industria turismului si efectul multiplicator al incasarilor realizate b)efectele principale si secundare ale investitiilor in industria turistica c)efectele principale si secundare ale incasarilor din turism d)efectele principale si secundare ale cheltuielilor pt turism 93.Costul de consum turisticexprima: a)valoarea totala a cheltuielilor pentru turism intr-un an de zile ,pt un turism de lux b)valoarea totala a unui turist mediu intr-o perioada determinata de timp c)valoarea totala a serviciilor consumate de un turist de lux intr-un an de zile d)nici o varianta 94.In conformitate cu normele privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica din tara noastra ,hotelurile pt tineret se incadreaza in intervalul: a)o stea-patru stele b)o stea-3stele c)o margareta patru margarete d)o stea-5 stele

95.Infrastructura tehnica si sociala este o componenta a: a)obiectivelor specifice ale bazei materiale b)facilitatilor pt dotari si amenajari turistice c)capacitatii de cazare d)bazei materiale turistice 96.In sensul economic al notiunii,piata turistica reprezinta: a)ansamblul populatiei neconsumatoare de servicii turistice b)populatia care se incadreaza in anumite limite extreme de varsta c)mediul intern al sistemului de management d)mediul extern al sistemului de management 97. Cvasialocentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari ,cheltuiesc putin si cauta riscul pe parcursul calatoriei .Afirmatia este: a)falsa,cu conditia sa nu depaseasca 10 000euro b)falsa c)notiunea nu exista d)adevarata 98.Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situata in judetul: a)Covasna b)Alba c)Bihor d)Satu-Mare 99.Statiunea climaterica montana se gaseste la poalele muntilor: a)Ceahlaul b)Durau c)Cindrel d)Rodnei 100.Alege functia nespecifica obiectivelor de cazare: a)de alimentatie b)de igiena c)de agrement d)productiva 101.Competitivitatea imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand intr-o localitate(statiune)se adopta strategia: a)unui nr limitat de statiuni hoteliere b)diferentei calitatii serviciilor c)prezentei unui nr mare de unitati hoteliere d)monopolista 102.Utilizarea neeficienta a capacitatii de primire apare in momentul in care: a)costurile de exploatare depasesc volumul incasarilor din prestatiile de servicii hoteliere b)cererea turistica depaseste capacitatea de cazare c)sunt administrati in locatie de gestiune d)cererea depaseste nivelul utilizarii optime a capacitatii de cazare

103.Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de: a)capacitatea unitatii de alimentatie b)diversitatea activitatii de productie c)profilul unitatii de alimentatie d)rezervarea locurilor de cazare 104.Unitatea gastronomica in care se servesc ,la comanda,pe tot parcursul zilei,neportionata,mici,carnati etc,pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrine de expunere sau platourile de prezentare de ospatari la masa clientului,poarta denumirea de: a)restaurant familial b)crama c)rotiserie d)restaurant zahana 105.Procesul de asigurare a confortului si securitatii psihologice si fiziologice a clientului ,in timpul de consumare a produselor solicitate ,in incinta acesteia ,in schimbul banilor pe care clientul respectiv este dispus sa-i cedeze prestatorului ofertant drept contravaloarea a produselor si serviciilor primite,se numeste : a)mediu ambiental b)ospitalitate profesionala c)alimentatie d)calitate in turism 106.In cazul animatiei,experienta optimizata se refera la: a)manifestarile de integrare a turismului in activitatile colective ale statiunilor turistice,insotite de placearea de a trai in cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc in statiunile respective b)faptul de a trai ceva neobisnuit c)senzatia redescoperirii propriilor lor aptitudini in mediul unei statiuni turistice in contact cu apa soarele zapada,etc d)reunirea satisfactiilor la care se asteapta un turist in timpul vacantei,oferindu i senzatia de autodepasire in mediu statiunilor de sejur 107.Agrementul vizeaza,printre altele: a)satisfacerii nevoii de odihna b)oferirea unui produs complet format din servicii de cazare si alimentatie c)amuzamentul ,comunicarea si sporirea volumului de cunostinte d)asigurarea conditiilor de confort necesare caminului temporar al turistilor in timpul sejurului lor 108.Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific: a)statiunilor de litoral b)centrelor urbane c)statiunilor balneare d)statiunilor montane 109.Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronunate: a)statiunile montane b)statiunile de litoral

c)centrele urbane d)statele turistice montane 110.In cazul variatiilor sezoniere,obiceiurile si traditiile reprezinta : a)un factor exogen b)un element cu actiune limitata c)un factor de prelungire a sezonului turistic d)un factor principal 111.Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asupra carora organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economicoorganizatorice si prin politica lor comerciala? a)exogeni b)subiectivi c)cu caracter permanent d)endogeni 112.ntre formele derivate de turism se include: a. Turismul internaional receptor; b. Turismul internaional emitent; c. Turismul intern; d. Turism internaional. 113. Dup modul de angajare al prestaiilor turistice distingem: a. Turismul itinerant; b. Turismul de tranzit; c. Turismul social; d. Turismul mixt. 114.n funcie de caracteristicile sociale i economice ale cererii exist: a. Turism pentru tineret; b. Turism de sejur; c. Turism de tranzit; d. Turism particular. 115.Etimologic, cuvntul turism provine din: a. termenul englez tour b. termenul francez tour c. termenul latin turnus d. termenul englez tourism 116. Turismul intern la nivelul unei ri reprezint: a.rezidenii unei ri care cltoresc n propria ar b.numrul tuturor celor care viziteaz o ar c.vizitarea unei ri date de ctre no-rezideni 117.Dup gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi: a. turismul de sejur b. turismul social

c. turismul de mas d. turism de mixt 118.Soldul pozitiv al contului cltorii poate contribui: la reducerea deficitului balanei de pli la dezechilibrarea balanei de pli la reducerea excedentului balanei de pli externe la creterea deficitului balanei de pli 119.Contul cltorii cu sold negativ contribuie la: a. creterea excedentului balanei de pli b. creterea ncasrilor din sectorul teriar al economie c. reducerea deficitului balanei de pli d. dezechilibrarea balanei de pli 120.Ministerul Turismului a luat fiin: a. n anul 1971 b. n anul 1974 c. n anul 1990 d. n anul 1960 121.Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turitii care vin n Romnia este: a. inexistent b. foarte mare c. la fel ca i n celelalte state europene d. foarte mic 122.Industria turistic este influenat de mediul economic: a. din punct de vedere al cererii , ct i al ofertei; b. doar din punct de vedere al ofertei; c. doar din punctul de vedere al cererii; d. din punct de vedere a volumului de produse turistice consumate 123.Turismul este influenat de o serie de factori de natur politic i guvernamental: a. dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing b. schimbri n structura familiei i reducerea natalitii; c. orientarea partidelor de la guvernare d. sistemele de rezervare on-line 124.Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nu are ca responsabiliti: modul n care turitii respect normele de poluare a peisajului turistic; monitorizarea factorilor ecologici; promovarea msurilor stricte de protecie a mediului nconjurtor; reprezentarea Guvernului n relaie cu organizaii internaionale de specialitate.

a. b. c. d.

a. b. c. d.

125.Calitatea mediului este afectat de: a. factori obiectivi b. factori subiectivi c. factori derivai d. aciunile unor categorii de turiti 126. Evoluia turismului internaional la nivel mondial se caracterizeaz prin: a. printr-o tendin de stagnare datorit scderii nivelului de trai b. printr-o tendin de reorientare a fluxurilor de turiti c. printr-o tendin de cretere datorit influenei factorilor economici, demografici, politici etc. 127.Dezvoltarea nesistematizat a localitilor turistice se caracterizeaz prin: a) proiectarea necorespunztoare a obiectivelor de investiii cu caracter turistic; ocuparea extensiv a spaiului cu construcii; c) realizarea de construcii estetice turistice adaptate specificului arhitectonic tradiional; stabilirea de amplasamente adecvate pentru baza material turistic. 128.ntre activitile care afecteaz calitatea mediului i pun n pericol integritatea i conservarea obiectivelor se numr: a) ptrunderea turismului automobilistic n locuri pn nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport; b) circulaia turistic controlat; c) dezvoltarea sistematizata a localitilor turistice; d) amenajrile pentru vizitarea peterilor . 129.Clientela de lux reprezint: a) turitii care dispun de resursele financiare necesare i sunt n cutarea unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar ntre mijloacelor lor economice i cererile pentru cltoriile de vacan; b) turiti pentru care constrngerile economice nu sunt de natur s influeneze n sens restrictiv alegerea formulelor i destinaiilor de vacan; c) turitii ale cror aspiraii pentru achiziionarea produselor turistice nu depesc limitele condiiilor lor economice; d) turitii ale cror aspiraii pentru achiziionarea produselor turistice depesc limitele condiiilor lor economice. 130.Turitii alocentrici se intereseaz de: a) destinaii uor accesibile; b) forme simple de cazare; c) echipamente turistice tradiionale; d) cltorii programate i organizate n ntregime. 131.Turitii psihocentrici prefer: a) regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic; b) experiene noi, de descoperire;

b) d)

c) d)

odihn sedentar; contacte cu populaia local i cu ali turiti.

132.Principiile majore de dezvoltare durabil sunt: a) durabilitate ecologic, durabilitate economic, durabilitate social i cultural. b) durabilitate social i durabilitate economic; c) durabilitate cultural, durabilitate social i durabilitate economic; d) durabilitate ecologic, durabilitate social i durabilitate cultural. 133.Agentul economic din turism are urmtoarele obligaii: a) s presteze i s comercializeze servicii turistice, n condiiile legii; b) s participe la aciunile de promovare naional i internaional i s fie inclus n cataloage, ghiduri i alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice; c) s apere interesele i s asigure securitatea turitilor, informarea lor adecvat, precum i despgubirea acestora n cazul apariiei unor prejudicii, conform prevederilor legale; d) s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului de dotare i calitii serviciilor. 134.Teoria X referitoare la natura oamenilor, se bazeaz pe urmtoarele aprecieri: a) consumul de eforturi fizice i intelectuale sunt tot att de fireti ca i joaca i odihna; b) n general, fiinele umane manifest aversiune fa de munc i deci pe ct posibil vor evita s munceasc; c) dac condiiile sunt adecvate, fiinele umane sunt dispuse nu numai s accepte, dar i s-i caute responsabiliti; d) n condiiile vieii industriale moderne, potenialul uman este utilizat numai parial. 135.Faza de concretizare a procesului de creativitate presupune: a) transformarea ideilor n procese operaionale, asociate cu analiza aspectelor economice necesare implementrii lor (posibilitile i costurile de implementare, estimarea avantajelor etc); b) eliminarea ideilor ce nu-i gsesc aplicabilitate; c) conturarea interferenelor diverselor fore ale mediului i sesizarea conexiunilor ce determin aceste interferene; d) procesul de cutare a noilor idei i se plaseaz n sfera subcontientului, fr a avea conturul unui scop definit. 136.Consumul turistic reprezint: a) cheltuielile efectuate de purttorii cererii turistice pentru achiziionarea unor servicii i bunuri legate de motivaia turistic; b) ansamblul persoanelor care i manifest dorina de a se deplasa periodic i temporar n afara reedinei proprii, pentru alte motive dect prestarea unor activiti remunerate la locul de destinaie; c) gama de servicii pe care un turist le poate solicita n timpul unei cltorii turistice; d) ansamblul atraciilor turistice care pot motiva vizitarea lor.

137.Turistul reprezint: a) orice persoan care se deplaseaz spre un loc situat n afara reedinei obinuite pentru o perioad mai mic de 12 luni; b) orice persoana care are nevoie s se deplaseze pentru a se relaxa; c) orice persoana care se deplaseaz n afara reedinei n alt scop dect cel pentru recreere. 138.Efectul direct al turismului ca efect multiplicator reprezint: a) creterea nivelului de trai al unei regiuni turistice ca urmare a creterii ncasrilor din turism; b) creterea veniturilor la nivel macroeconomic ca urmare a creterii circulaiei turistice; c) impactul direct pe care l are turismul asupra celorlalte ramuri ale economie; d) creterea veniturilor n sectorul turistic ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turiti n decursul unei anumite perioade, de obicei un an. 139.Comerul invizibil reprezint: a) o form a schimburilor economice internaionale care nu au ca obiect o marf; b) acele tranzacii care nu se vd efectiv ci sunt urmrite doar scriptic prin intrri i ieiri de valut; c) acele schimburi comerciale care se fac doar la nivel de agent economic. 140.Ageniile de turism private reprezint: a) acele uniti care promoveaz pachete de servicii pentru turiti; b) veriga de baz a instituiilor care activeaz n industria turismului; c) puncte de lucru care pun la dispoziia turitilor ntreaga gam de servicii turistice; d) uniti turistice care asigur servicii de calitate pentru turiti. 141.Strategia de relansare a turismului internaional al Romniei vizeaz: a) dezvoltarea infrastructurii turistice; b) construirea unor noi baze de cazare; c) reducerea tarifelor la serviciile turistice. 142.Funcia managerial de conducere este: a) abilitatea managerului din ntreprinderea turistic de a desfura o activitate profitabil; b) capacitatea managerului de a concepe pachete de servicii turistice atractive; c) ansamblul proceselor de coordonare a personalului angajat n vederea participrii acestora la realizarea obiectivelor ntreprinderii de turism; d) subordonarea salariailor din industria turistic n vederea realizrii obiectivelor i scopurilor propuse. 143.Scopul tehnici brainstorming se refer la: a) gsirea unor soluii inovatoare pentru rezolvarea unor situaii dificile n care se gsete ntreprinderea turistic; b) gsirea, prin dezbateri de grup, a unor soluii de rezolvare a problemelor specifice cu care se confrunt ntreprinderea; c) adoptarea unor variante din ce n ce mai inovatoare pentru realizarea unor pachete

de servicii turistice atractive. 144.Turismul activ este reprezent$at de: a)acele categorii de turiti care au tendina de a concilia mijloacele lor economice cu dorina de a-i satisface cererea pentru diversele forme de turism; a) acei turiti care se deplaseaz permanent n afara reedinei obinuite; b) acea categorie de turiti pentru care a practica o form de turism sau alta reprezint un mod de via; c) acele categorii de turiti care practic diferite forme de turism pe parcursul unui sejur. 145.Modelele de fluxuri turistice genereaz ca efect: a) sporirea circulaiei turistice; b) reorientarea fluxurilor turistice; c) formarea fluxurilor turistice. 146.Oferta turistic reprezint: a) totalitatea pachetelor turistice oferite de ageniile de turism; b) numrul turitilor care se ofer sau care i manifest dorina de a practica o form de turism sau alta; c) totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice; d) totalitatea serviciilor turistice ce pot fi prestate la un moment dat n cadrul unei uniti turistice. 147.Printre schimbrile socio-culturale cu impact asupra turismului naional se pot meniona: a) modificarea veniturilor turitilor poteniali; b) schimbri n structura vrstei pe piaa turistic; c) schimbrile intervenite n gusturile i preferinelor turitilor; d) orientarea unor categorii tot mai mari de turiti ctre turismul internaional. 148.Numrul turitilor strini ce vin n ara noastr n staiunile balneare a sczut datorit: a) calitii infrastructurii de cazare i a serviciilor furnizate; b) reorientrii fluxurilor turistice spre alte destinaii; c) preurilor mari practicate de operatorii turistici. 149.Capacitatea psihologic ca suport pentru turism se concretizeaz n: a) percepia negativ a turitilor fa de destinaia turistic, n urma degradrilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populaiei autohtone; b) publicitatea negativ ce influeneaz deciziile turitilor poteniali n alegerea destinaiilor de vacan; c) scderea nivelului de trai a unor categorii sociale ce reprezint o pierdere pentru sectorul turistic; d) modificarea preferinelor turitilor n ceea ce privete destinaiile turistice. 150.Concepia greit de valorificare a resurselor naturale se concretizeaz n: a) subdimensionarea bazelor de cazare; b) supradimensionarea staiunilor din punctul de vedere al capacitilor de primire

i tratament, comparative cu capacitatea potenialului resurselor destinate unei exploatri raionale; c) protejarea i evitarea altor aciuni care pot duce la degradarea factorului de cur; d) utilizarea i valorificarea potenialului natural la parametri optimi n funcie de volumul circulaiei turistice. 151.Romnia ca destinaie turistic a avut o prezen mai activ pe pieele turistice internaionale prin: a) practicarea unor tarife atractive pentru serviciile turistice; b) participarea la trguri i expoziii internaionale; c) dezvoltarea unor produse turistice naionale pentru mai multe categorii de turiti; d) realizarea unei ample campanii de promovare a turismului pe plan internaional.