Sunteți pe pagina 1din 2

Setul I de exerciii

1



2

3


4


5


6





Explicaia semnelor*:
=Ni; =Pa; =Vu; =Ga; =Di; =Ke;=Zo; =Ni (de sus) ;

sunt nlimile sunetelor care se cnt.

Se poate face o analogie la nivel teoretic cu gama Do m a jor din muzica occidentala sau
temperata, pe care o auzim cntat la orice instrument modern, dar n mod real nlimea
sunetelor n s is t em u l m od a l d ia t on ic** n care se vor cnta exerciiile din aceste lecii, nu
sunt identice cu cele din gama Do Major din sistemul temperat.
Bineneles c noi le vom cnta n sistemul temperat, i vom folosi gama Do major,
fiindc elul acestor lecii este de a nva notaia psaltic i nu modul de intonaie al glasurilor
la nivel de nlime a sunetelor. Despre acest subiect, poate cu alta ocazie.
n mod mai tehnic, prin nlimea unui sunet se nelege frecvena de emisie a acestuia
msurat n Hz, unde La = 440 Hz.
Deci semnele de mai sus despre care am nceput s vorbim se numesc mrturii, i
reprezint nite jaloane distribuite de-a lungul melodiei, pentru a ne putea orienta dac suntem
cu nlimea sunetelor executate de ctre noi la nlimea sunetelor din partitur, sau cu alte
cuvinte s tim dac nu am luat-o razna. Aceste marturii sunt semne care indic sunetele dar
n sistemul modal diatonic. De menionat c aceleai sunete in sistemele modale cromatice sau
enarmonice au alte simboluri.
Corespondena sunetelor cu cele din gama Do Major de care am vorbit mai sus este
urmtoarea:
Ni -> Do; Pa -> Re; Vu -> Mi; Ga -> Fa ; Di -> Sol; Ke -> La ; Zo -> Si;

ison
este un semn care ne indic s pstrm nlimea sunetului cu a
semnului precedent;

oligon
este un semn care ne indic s urcm nlimea sunetului cu o treapt
de la cea a semnului precedent;

apostrof
este un semn care ne indic s coborm nlimea sunetului cu o
treapt de la cea a semnului precedent;


este un semn care ne indic sfritul unei msuri;


este un semn care ne indic sfritul unei exerciiului;

stavros este un semn care ne arata ca putem face o scurta pauza de respiratie;

Aceste urcri i coborri se efectueaz n concordan cu sunetele gamei sau a glasului pe
care l cntm. De asemenea menionm c o msur este compus din doi timpi.

Note:
* De menionat c aceste lecii presupun nite minime noiuni muzicale dobndite n coala
general, ce in de sistemul occidental;
** noiunile de sistem modal diatonic, cromatic i enarmonic vor fi abordate n cadrul altui
set de lecii, care eventual vor fi ncepute dup terminarea celor pentru studierea semnelor
necesare pentru a citi partituri scrise n notaie bizantin, i care se vor ocupa de studiul
celor 8 glasuri din muzica bisericeasca.