Documentul autentic in predarea limbilor moderne

Invatarea unei limbi straine trebuie sa se fondeze pe mentinerea unei relatii puternice si vizibile intre limba-cultura-civilizatie fara schimbarea paradigmei didactice, chiar atunci cand se cauta modificarea reprezentarilor sau a practicilor profesionale. Documentul autentic a fost introdus la inceput pentru a promova o metodologie a invatarii limbii mai aproape de contextele reale sau mai putin abstracte.

Astazi metodologia obisnuita a dimensiunilor culturale nu se poate dispensa de aportul documentelor autentice.Simpla prezenta a unui document autentic da o anumita garantie metodologica, chiar daca exploatarea acestuia nu depaseste nivelul unui chestionar de intelegere literala, caracterul brut al documentarii fiind suficient pentru a crea efectul de real si de primordialitate a suportului asupra demersului de invatare. Notiunea de autentic acopera in didactica limbilor straine cel putin trei realitati diferite: mai intai < integralitatea documentului > inteleasa ca ansamblu al caracteristicilor sale interne, fie ca acest document a fost spontan, elaborat sau fabricat; apoi ceea ce putem numi printr-un soi de pleonasm <autenticitatea originala> a documentului, adica amsamblul conditiilor interne si externe de producere si de receptionare care determina semnificatiile sale referentiale conotative si partial lingvistice, si in sfarsit <autenticitatea pedagogica> a receptarii sale la clasa, fapt care implica o mai mare sau mai mica artificialitate a tratamentului pedagogic pe care o impunem, pe de o parte, si calitatea recptionarii lui de catre elevi, pe de alta parte.
Definitia cea mai curenta data documentelor autentice de orice natura ar fi acestea ( scrise, orale, vizuale sau audio-vizuale ) este aceea ca ele sunt documente care nu au fost concepute cu finalitati pedagogice.Opozitia document pedagogic/document autentic nu este neaparat pertinenta.Se poate spune ca documentul autentic , deci nepedagogic se dovedeste a fi adesea documentul pedagogic prin excelenta.. Din punctul nostru de vedere, consideram autentice textele si documentele care apartin unui vast ansamblu de mesaje scrise si orale produse de vorbitorii

nativi de limbi straine,pentru ceilalti vorbitori de limbi straine , cu intentia fie de a transmite o informatie, fie de a manifesta o reactie personala la o informatie.

Intelegerea unui document intr-o limba straina se face in functie de experienta personala si culturala, dar si de limitele lingvistice si comunicative ale fiecaruia.

Tipuri de documente autentice:

Exista o multitudine de documente autentice cu utilizari diferite din punct de vedere al exploatarii lexicale, gramaticale si din punct de vedere al civilizatiei.Tipologiile acestor documente sunt relative, ele fiind adesea clasificate dupa origine. Din categoria documentelor autentice fac parte :
a) Documente scrise : 1)Documente scrise literare : povesti, povestiri, teatru, poezii, articole de jurnal, intamplari,scheciuri. 2)Documente scrise non-literare : fapte diverse publicitate, anunturi de orice fel (cautare si oferte de munca, imobiliare, relationale, diverse), horoscop, cuvinte incrucisate, curier sentimental, acte administrative cataloage, etichete, buletin meteo, interviuri autentice simple. b) Documente sonore : publicitate orala, cantece, sunete ale strazii, conversatii, zgomote (zgomote specifice) c) Documente vizuale : diapozitive, imagini poetice, serii de fotografii,

publicitate, fotografii de moda, desene umoristice, peisaje, benzi desenate, video

Utilizarea documentelor autentice ca material complementar la orele de limbi moderne,prezinta din punct de vedere pedagogic mai multe avantaje. Documentul autentic devine un obiect privilegiat de comparare a culturilor deoarece, neapartinand lumii scolare, natura sa este recunoscuta de elevi ca

facand parte din lumea reala, caci toata lumea a vazut, citit, scris auzit sau manipulat in limba lui materna afise, prospecte de toate felurile, instructiuni de folosire, articole de presa, scrisori personale sau profesionale, cantece, jurnale televizate, filme si lista ar putea continua. Acesta faciliteaza doua tipuri importante de comunicare: stimulata si autentica.Prin intermadiul primeia elevul este pus in situatia de a fabrica dialoguri pornind de la situatii, scenarii sau stimuli auditivi, vizuali si de a reactiona de maniera spontana, implicand exprimarea opiniei personale sau reactia la cea a celorlalti, adica o veritabila interactiune.In comunicarea autentica elevul are posibilitatea sa ia initiativa de a vorbi in diferite faze ale organizarii activitatii, in cursul negocierilor si luarii deciziilor.Precizam ca autenticitatea se confirma numai in cazul utilizarii exclusive a limbii straine. Documentul autentic intervine in organizarea unei progresii uneori rigide a activitatii prin introducerea intr-o maniera naturala a unor elemente de lexic, structuri lexicale, gramaticale sau sintactice in situatie.Acest avantaj este cu atat mai semnificativ cu cat in fiecare limba exista cuvinte si expresii idiomatice pe care elevii le pot asimila si folosi in contexte care le sunt imediat utile. Invatarea unei limbi straine nu inseamna o eticheta noua pe obiecte cunoscute, ci a te obisnui sa analizezi ceea ce face obiectul comunicarii lingvistice.De aceea , documentul autentic pune elevul in situatia de a-si insusi si a practica comportamente lingvistice pe care nu le-ar avea daca ar pastra o atitudine de spectator vis-a-vis de limba franceza sau engleza, el fiind tentat sa transpuna in franceza sau in engleza ,comportamente care exista in tara lui. Un avantaj major al documentelor autentice , mai ales al celor audio-vizuale, este dezvoltarea facultatilor auditive si articulatorii ale elevilor prin perceperea ariculatiilor si a muzicalitatii frazelor, a pronuntarii, a nuantelor, a tempoului a ritmului, a organizarii spatiale.Prin valorificarea acestor particularitati se creaza o lagatura intre document si elev sporindu-i motivatia invatarii.

Exploatarea pedagogic a documentelor se realizeaz relativ uor. Astfel pentru a aborda problema la nivel lingvistic, se va respecta principiul pedagogic de la simplu la complex. La aceasta se adaug obligativitatea de a ine ntotdeauna cont de accesibilitatea subiectului, deci orice document va fi ales i utilizat n funcie de nivelul de cunotine al studenilor. Dac pentru abordarea problemelor de lexic vom alege documente autentice, respectnd principiul de la simplu la complex, n ceea ce privete abordarea problemelor de gramatic, aici situaia este puin mai complicat. Un text autentic nu va conine prea multe exemple sau nu va repeta de multe ori problema de gramatic pe care dorim s o discutm. Ca atare va trebui s recurgem la texte, documente fabricate care ne vor oferi posibilitatea s regsim noiunea de gramatic n situaii concrete i s o putem elucida cu elevii(ex. exerciii axate pe utilizarea verbului la diferite moduri sau timpuri, pronume, adjective etc) Invatarea limbii straine fara o initiere in cultura si civilizatia franceza sau americana,ramane o invatare incompleta.Cu ajutorul documentelor autentice punem elevul in contact cu faptul cultural mediatizat prin faptul lingvistic.Absenta contactului imediat cu faptul cultural francez sau american a elevului si uneori chiar chiar a profesorului face ca acesta sa devina nul, deoarece din perspectiva interculturala sau de intrebari. Pentru a incheia, insistam asupra faptului ca utilizarea si valorificarea documentelor autentice in orele de limba franceza si engleza, influenteaza pozitiv domeniul afectiv al elevului (motivatia, dorinta, placerea de a invata), domeniul cognitiv (analiza, reflectia, conceptualizarea) si domeniul psihomotor care cuprinde toate activitatile de manipulare a limbii. el prezinta interes numai daca se inscrie in experienta socio-culturala a elevului, in experienta traita, in campul