Introducere in psihologia cognitiva

Ce este psihologia cognitiva?

Psihologia cognitiva poate fi definita ca o paradigm a psihologiei, care studiaz procesarea de informaii ce intervine ntre stimul i rspuns. Aceast abordare a psihologiei i propune s fac lumin n "cutia neagr" a behaviouritilor care consider c ntre stimul i comportament exist o relaie direct, respectiv nu putem afla ce se petrece ntre ele. Psihologia cognitiv face o analogie ntre mintea uman i un calculator, considernd c aceasta proceseaz input-ul (stimulii din mediul intern i extern al organismului) pe baza unor algoritmi, genernd astfel un output comportamental. Ulric Neisser definea psihologia cognitiv ca studiul modului n care oamenii nva, structureaz, stocheaz i folosesc cunotinele.

Obiectul de studiu al disciplinei psihologie cognitiva

Psihologia cognitiv studiaza modul n care oamenii percep, nva, rememoreaza i gndesc informaiile. Multe din temele psihologiei cognitive au rdcini adnci n istoria intelectual timpurie, dar modul lor de abordare s-a schimbat. n fine, privind istoria noastr intelectual putem observa pattern-uri n dezvoltarea ideilor- putem nva despre modul n care oamenii gndesc atunci cnd studiem ce au gndit oamenii despre gndire.

Care sunt metodele de cercetare utilizate in psihologia cognitiva?

-colectarea datelor, -analiza datelor, -elaborarea unei teorii, - formularea ipotezelor -testarea ipotezelor, -aplicarea rezultatelor n arii situate n afara cadrului de cercetare. Psihologii cognitiviti utilizeaz diferite metode pentru a explora gndirea uman. Aceste metode includ: 1. experimente de laborator sau alte experimente controlate; 2. cercetarea psihobiologic; 3. rapoartele personale (self-reports); 4. studiile de caz; 5. observaia natural; 6. simulrile pe computer i inteligena artificial.

Neurostiinta cognitiva
Neurotiina se ocup cu studiul sistemului nervos. Cuvintul neurotiin este relativ nou, prima societate de neurotiin fiind nfiinat abia n 1970. Ca domeniu, neurotiina se ocup cu structura, funcia, neuroevoluionismul, dezvoltarea, genetic, biochimia, fiziologia, farmacologia, informatica, neurotiina computational i patologia sistemului nervos. n mod tradiional a fost vzut ca o ramur a biologiei. Cu

toate acestea, recentele contribuii precum i interesul artat de mai multe discipline, cum ar fi psihologia cognitiv, informatic, statistic, fizic i medicin, au dus la o abordare interdisciplinar a domeniului.( Wikipedia) Neuronul, ca unitate anatomica Din punct de vedere structural neuronul prezint o structur perfect adaptat funciei sale. Neuronii sunt celule prevzute cu prelungiri abundente, de lungimi variabile, uneori extrem de mari. Neuronii sunt celule specializate n transmiterea rapid a informaiei, prin conducerea impulsurilor electrice i eliberarea de neurotransmitori. Impulsurile electrice se propag de-a lungul fibrei nervoase spre zona lor terminal, unde iniiaz o serie de evenimente care declaneaz eliberarea mediatorilor chimici. Eliberarea acestora are loc la nivelul unor structuri speciale, la nivelul sinapselor, zona de contact dintre dou celule neuronale sau dintre celula neuronal i organul efector. Structura neuronului Cele trei regiuni funcionale ale neuronului au particulariti structurale, perfect adaptate funciei lor. Corpul celular i dendritele sunt acoperite de o membran plasmatic denumit neurilema, iar axonul este nvelit n axolem. Membrana joac un rol esenial n funcia de excitaie i conducere a neuronului. Organizarea sa molecular este sub forma unui mozaic lichidian (idee promovata pentru prima data de Singer i Nicolson). Este o membran permeabil selectiv pentru ioni i, din acest motiv, ncrcat electric. In aceast zon a neuronului, canalele ionice joac rol n difuziunea ionilor dinspre citoplasm n exterior sau invers. Aceste canale sunt activate electric i deci voltaj-dependente. In plus, se ntlnesc i canalele ligand-dependente, care sunt legate de proteine cu rol de receptor pentru mediatorii chimici, avnd n vedere c membrana de la nivelul acestei zone joac rolul de membran postsinaptic. Neuronii prezint de obicei un singur nucleu central, foarte mare. Nucleul neuronal este implicat n sinteze proteice inten nivelul corpului celular. La nivelul nucleului neuronal se produce mai mult ARN mesager dect n orice alt tip de celul a corpului uman. Din acest motiv cromatina nuclear este dispersat. Sintezele de proteine se realizeaz n structurile citoplasmatice neuronale i anume la nivelul ribozomilor; ribosomii se gasesc pe reticulul endoplasmic rugos care in neuroni se organizeaz sub forma corpusculilor Nissl sau corpi tigroizi. Aceste organite celulare sunt specifice structurii corpului celular neuronal. Axonul nu conine corpusculi Nissl i de aceea nici nu sintetizeaz proteine. Reticulul endoplasmic neted este implicat n depozitarea Ca++ intracelular i meninerea lui la o concentraie constant n citoplasm la 10-7 moli. Dac Ca++ intracitoplasmatic crete peste aceast valoare duce la degradarea i moartea neuronului. (Introducere in neurostiinta Andrei C. Miu) ATENTIA SI CONSTIENTA Atentia, dupaCosmovici, consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea realizeaza astfel o optimizare a cunoasterii unui sector din lumea inconjuratoare sau din viata psihica interna.

Atentia ocupa un loc important in structura si dinamica sistemului psihocomportamental al omului. Ea nu este un proces cu continut reflectoriu-informational propriu si distinctprecum perceptia, reprezentarea, gandirea su procesele afective si motivationale. Mai mult decat atat, ea nu are o nu are o existenta si o desfasurare independenta, in sine, ci numai sau eminamente in contextul altor procese si activitati psihice cu continut si finalitate proprie,mijloace proprii (ex. mobilizarea voluntara) o asemenea activare. Atentia, dupa Golu, este definita ca proces psiho-fiziologic, de orientare,concentrare si poten are selectiva, a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice, in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii, asigurndu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativ. Constienta Contiina este o modalitate de organizare a vieii, de relaie a individului cu lumea. n tulburrile de contiin bolnavii par detaai de realitate, lumea li se pare ndeprtat. Apar tulburri ale memoriei de fixare i evocare. Bolnavii sunt dezorientai, ei nu tiu cine sunt, unde se gsesc, cum se numesc. Ei sunt incoereni n gndire i vorbire. Tulburrile nivelului contiinei: - n sens pozitiv 1. Hipervigilitatea este o cretere anormal a vigilitii, a strii de alert cu consecine secundare: hiperprosexie, hiperestezie perceptiv (pn la percepie dureroas), insomnie. Se ntlnete n intoxicaia acut cu psihostimulante, n stri maniacale sau anxioase. - n sens negativ 2. Scderea vigilitii se ntlnete n astenia psihic. 3. Somnolena diurn este o scdere a vigilitii care este nsoit de o tendin la somn i meninerea dificil i cu efort a strii de veghe. Este asociat cu oboseal i cu o lentoare a gndirii. Gradul maxim al somnolenei se numete torpoare care prezint i o hipoestezie perceptiv marcat. 4. Obnubilarea scderea vigilitii cu afectarea claritii contienei, cu afectarea memoriei, gndirii i ateniei. 5. Letargia este o stare de abolire a contienei prin instalarea unui somn patologic profund, prelungit din care pacientul poate fi trezit pentru scurt timp prin intermediul unor stimuli foarte puternici. Nu este o stare de com. Poate avea cauz psihogen hipnoz. 6.Coma vigil este o com superficial i are caracterele letargiei. Apare n intoxicaia acut cu alcool.(Psihologia mecanismelor cognitive-Mielu Zlate) Perceptia Perceptiile sunt procese senzoriale complexe si totodata imagini primare ,continand totalitatea informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.(Psihologie ,manual clasa X, Tinca Cretu)