P. 1
Codul Deontologic Al Magistratilor

Codul Deontologic Al Magistratilor

|Views: 140|Likes:
Published by Georgiana Nastase

More info:

Published by: Georgiana Nastase on Jan 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2013

pdf

text

original

REFERAT

Tema: „CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRATILOR”

STATUL MAGISTRATULUI Justiţia ca funcţie şi principiul separaţiei puterilor în stat În dreptul modern justiţia este o funcţie fundamentală a statului, administrarea ei fiind unul dintre atributele puterii suverane. Această funcţie presupune existenţa unui serviciu public cu o structură corespunzătoare activităţii jurisdicţionale. Justiţia ca funcţie, dar şi ca ansamblu de organe este în acelaşi timp şi o instituţie alcătuită din persoane, integrată în sistemul politic, economic, social.
1

a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Există principii şi norme care asigură concret respectarea raporturilor constituţionale între puterea judecătorească şi celelalte puteri. civ. 303/2004). Faţă de puterea executivă. O funcţie importantă a justiţiei o constituie şi posibilitatea controlului constituţionalităţii legilor. ci şi faţă de celelalte puteri. corespunzător anumitor funcţii. conceptul a determinat în timp persoana învestită cu autoritate publică jurisdicţională. Realizarea ei se face prin diferite categorii de organe. judecătorul este oprit (art. După ce în forma iniţială a Legii de organizare judiciară nr. prin modificarea adusă de Legea nr. în special. De asemenea. principiul realizării justiţiei prin organele sale şi reglementarea strictă a competenţei generale a instanţelor judecătoreşti (sfera puterii judecătoreşti). judecătorul are un rol esenţial în statul de drept. Dreptul de control al Parlamentului se exercită prin reglementarea organizării judecătoreşti. Principiul presupune separarea funcţiilor în stat.Legea nr. 5 C. deoarece numirea se face la propunerea CSM. În raportul dintre puterea legislativă şi cea judecătorească prima nu poate interveni în procesul de realizare a justiţiei. Pe de altă parte. executivă. sau altfel spus de principiul controlului şi echilibrului reciproc.În doctrina clasică. el impunându-şi puterea de control nu numai faţă de subiecţii de drept. Însă tocmai datorită specificului activităţii magistratului trebuie să i se asigure garanţii ale independenţei faţă de celelalte puteri. puterea este unică şi suverană. cel puţin prin faptul că magistraţii sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României la propunerea CSM. puterea judecătorească exercită un control asupra puterii executive. În acest sens menţionăm. magistratul. cum ar fi numirea judecătorilor de către Preşedintele României. principiul presupune analiza raporturilor constituţionale dintre cele trei funcţii (legislativă. Acest lucru îl face organul legislativ cu respectarea principiului neretroactivităţii legii. termenul nu se mai regăseşte ca atare în lege. Termenul de magistrat a fost utilizat de toate legile de organizare judiciară. şi. 304/2004 regăsim termenul de magistrat. 92/1992). Faţă de puterea executivă. 247/2005. judecătorească). începând cu cea din 1865 şi terminând cu fosta lege de organizare judecătorească (Legea nr. Puterea judecătorească exercită la rândul său un control asupra puterii legislative (exprimată prin soluţionarea contestaţiilor la alegeri ori prin judecarea unui membru al Parlamentului). 504/2004). prin faptul că soluţionează cererile persoanelor vătămate prin acte administrative nelegale (prin contenciosul administrativ . puterea judecătorească se află într-un raport aparent de dependenţă.) să se pronunţe prin dispoziţii generale. Conform art. Prin urmare. într-un stat democratic puterea emană de la popor. Una dintre cele mai importante garanţii ale separaţiei de celelalte puteri este reprezentată de principiul independenţei judecătorului. statutului magistratului. puterea judecătorească depinde în unele aspecte. 1 din Statutul judecătorilor şi procurorilor (Legea nr. edictarea normelor de competenţă şi de procedură propriu-zisă. În schimb. Această dependenţă este numai aparentă. În acest context se vorbeşte de principiul separaţiei puterilor în stat. Noţiunea de magistrat şi de magistratură Derivând din termenul latinesc magistratus. 2 . magistratura este activitatea desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii.

247/2005 şi Legea statutului magistraţilor reconfigurează categoria magistraţilor militari. De lege lata. În funcţia lor ei se bucură de stabilitate. Judecătorii şi procurorii stagiari Sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (C. pe baza mediei generale de absolvire a Institutului Naţional de Magistratură. 54/1993 privind organizarea instanţelor şi parchetelor militare a fost abrogată prin Legea nr. De altfel. legea de organizare judiciară consacră un capitol distinct instanţelor militare. . al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Ei pot fi numiţi numai la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie. promovare. sancţionare etc. indiferent de funcţie şi de locul ocupat în ierarhia profesională.fiind înlocuit de sintagma judecător/procuror. Constituţia consacră o secţiune separată Ministerului Public. Procurorii Procurorul este persoana fizică absolventă de studii juridice superioare învestită în funcţie în condiţiile specifice prevăzute de lege. Judecătorii şi procurorii militari După ce Legea nr. vorbim în desemnarea celor două categorii. Auditorii de justiţie Conform art. conceptul de magistrat are o sferă mai largă. În schimb. În perioada cursurilor. În doctrină au fost propuse o serie de principii ale constituirii corpului magistraţilor: .M. Ei beneficiază de o bursă cu cuantumul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare juncţiei de judecător sau procuror stagiar. cu drepturi şi obligaţii identice cu cele ale judecătorului. de corpul magistraţilor. De fapt.unitatea corpului magistraţilor. în sensul că lor li se aplică reguli unitare de numire. desemnând atât pe judecător cât şi pe procuror. 23 din Statut). el este considerat magistrat de legea în vigoare. transfer etc. constituiţi în parchete. în capitolul care reglementează Autoritatea judecătorească. sub autoritatea ministrului justiţiei. 16 din Legea de organizare. cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditor de justiţie. statutul conţine doar dispoziţii referitoare la numire. pensie.ierarhia funcţiilor se stabileşte în raport de gradul profesional sau nivelul instanţei sau parchetului. este învestită în funcţie de către stat prin reprezentanţii săi constituţionali. imparţială şi stabilă care are dreptul şi responsabilitatea să asigure şi să supravegheze aplicarea legii în cadrul organizat al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. Categorii de magistraţi Judecătorii Judecătorul este persoana cu studii juridice superioare care. cu drepturi şi obligaţii specifice derivând direct din Constituţie şi din lege şi care au dreptul şi responsabilitatea aplicării legii în cadrul sistemului instanţelor judecătoreşti. În privinţa naturii juridice a instituţiei procurorului. independentă. În schimb activitatea acestora este în continuare desemnată prin termenul de magistratură. asistă la activitatea de judecată şi de urmărire penală.). de către stat prin reprezentanţii săi legali. în condiţiile prevăzute de lege. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii. salarizare. Durata stagiului este de 1 an. Judecătorii stagiari judecă numai anumite categorii de litigii (art. auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţe şi parchete. 3 .S.

Activitatea magistratului asistent nu se confundă cu cea a grefierului de şedinţă. drepturile şi îndatoririle asistenţilor judiciari. Consiliul Superior al Magistraţilor. Magistraţii de carieră sunt numiţi de Preşedintele României. se va prezenta la sesiunea următoare. Legea nr.Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii. a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari. Conform art. Institutul Naţional de Magistratură. Acelaşi regim juridic se aplică şi în cazul sancţiunilor. cu caracteristici proprii în ceea ce priveşte recrutarea şi atribuţiile. care asigură profesional pregătirea şedinţelor de judecată şi judecarea cauzelor. În înfăptuirea actului de justiţie ei reprezintă asociaţiile patronale şi sindicale. Aceştia participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârea. Asistenţii judiciari Instituţia asistenţilor judiciari are rădăcini în istorie. Ministerul Public. ORGANELE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI CU ATRIBUŢII ÎN GESTIONAREA CAMEREI PROFESIONALE A MAGISTRAŢILOR CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (C.M. Magistraţii asistenţi redactează încheierile hotărârile judecătoreşti. Statutul său este aproape identic cu cel al magistratului. Magistraţii asistenţi Sunt persoanele cu studii juridice superioare numite în funcţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către C.) 4 . să efectueze acte procedurale numai sub coordonarea unui procuror definitiv şi cu contrasemnătura acestuia. în instituţia juraţilor. Institutul Naţional de Criminologie este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile. Conform art. 55 completul pentru soluţionarea. pe durata îndeplinirii funcţiei. personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei.S. 87 din Statut.S. Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor Dacă sub imperiul legilor de organizare anterioare anului 1992 personalul de specialitate era asimilat magistratului doar în privinţa salarizării. Examenul de capacitate poate fi susţinut în cel mult 2 ani. După încheierea perioadei de stagiu. reprezentând însă o categorie profesională distinctă. Lipsa nejustificată de la acest examen sau respingerea la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător/procuror stagiar. Dacă este respins. Condiţiile generale de numire sunt aceleaşi cu cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori. Legea de organizare din 1992 a realizat o asimilare efectivă a personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei. cu vot consultativ. în timp ce persoanele ce fac parte din personalul asimilat sunt numite de conducătorul instituţiei din care fac parte. în primă instanţă. susţinerea examenului de capacitate şi de promovare.M. 304/2004 prevede condiţiile de numire. Poate influenţa hotărârea nepronunţată prin prezentarea jurisprudenţei în materie. inclusiv în ceea ce priveşte admiterea în magistratură. ca reprezentanţi ai poporului la activitatea de justiţie şi nu se confundă din punct de vedere al statului cu asesorii populari din reglementarea anterioară anului 1989. cu magistraţii. a legislaţiei aplicabile şi a dreptului comparat. judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.

În prezent organizarea sa este reglementată de Legea 304/2004. .S.J. Spre deosebire de vechea reglementare. membri aleşi de Senat. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (I. Preşedintele Î.C. CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată prin secţiile sale în cazul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. dispun suspendarea din funcţie a acestora. Din CSM mai fac parte Ministrul Justiţiei. .A.J. Institutul este o instituţie publică cu personalitate juridică aflată în coordonarea CSM şi realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor.J.admiterea în magistratură.adoptarea Codului deontologic al magistratului şi a regulamentelor. dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Preşedintele României prezidează lucrările CSM la care participă.C.C. alcătuită din nouă judecători şi una pentru procurori. Activitatea sa mai este reglementată şi de un regulament aprobat prin Hotărârea CSM nr.. au atribuţii sporite: se pronunţă asupra numirii în funcţiile de conducere a magistraţilor. 134 din Constituţie. El este alcătuit din 19 membri.numirea secretarului general al CSM şi a aparatului cu funcţii de conducere din interiorul CSM. Secţia pentru procurori este alcătuită dintr-un procuror de la Parchetul de pe lângă Î. Activităţile CSM au fost structurate pe următoarele categorii: . . De regulă. aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor.M. În completare sunt numiţi doi reprezentanţi ai societăţii civile specialişti în domeniul dreptului cu înaltă reputaţie profesională şi morală.avizarea proiectelor de acte normative care privesc activitatea judecătorească. INM este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membrii magistraţi şi nemagistraţi. doi de la parchetele de pe lângă tribunale şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. formarea continuă a magistraţilor şi formarea formatorilor.C. .C. un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel.) şi procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani.. Activitatea CSM are caracter de permanenţă. avizează propunerile Ministrului Justiţiei privind funcţiile de conducere din Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie (D. Hotărârile CSM în materie disciplinară pot fi atacate la Î.J.Activitatea C.S. trei de la curţile de apel.C.C. şedinţele CSM sunt publice.M.organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor. În aceste situaţii. CSM îşi desfăşoară activitatea în plen şi pe secţii.J şi Procurorul General nu au drept de vot. . una pentru judecători. Preşedintele CSM este ales pentru mandat e un an şi nu poate fi reînnoit. 452/2007 şi 89/2008. 317/2004 şi de art.C.127/2007 completată prin Hotărârea nr. 5 . propun Preşedintelui României numirea şi revocarea din funcţie a magistraţilor cu funcţii de conducere la nivelul Înaltei Curţi. Secţia pentru judecători este alcătuită din doi judecători de la I. doi de la tribunale şi doi de la judecătorii. este reglementată de Legea nr.). Aceştia fac parte din două secţii. Ministrul Justiţiei. secţiile C.cariera magistraţilor. INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII (INM) A fost înfiinţat în 1997. CSM este garantul independenţei justiţiei.C. formarea şi examenele magistraţilor. alcătuită din cinci membri. 133. Ei participă numai la lucrările în plen.C.N.

este aptă din punct de vedere medical şi psihologic.este licenţiată în drept.dobândirea calităţii prin concurs cu posibilitatea numirii directe în funcţie. Concursul este reglementat de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM.nu are antecedente penale sau cazier fiscal. 6 .dobândirea calităţii prin concurs la INM.are cetăţenia română. În legislaţia noastră. Principalele două modalităţi sunt: . Se pot distinge trei mari sisteme: 1) numirea de către puterea executivă. adoptat prin Hotărârea CSM nr. 3) recrutarea chiar de către corpul magistraţilor. . 475/2007 şi 538/2008. La concurs se poate înscrie persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: . Candidaţii admişi dobândesc calitatea de auditori de justiţie. dobândirea calităţii este reglementată de Legea nr.cunoaşte limba română. fără concurs. A DMITEREA PRIN INM Admiterea în magistratură se face prin concurs pe baza competenţei profesionale a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Persoana admisă dobândeşte calitatea de auditor de justiţie şi apoi pe cea de judecător/ procuror. Admiterea la INM se face cu respectarea principiilor transparenţei. . . Cele două modalităţi subsidiare se referă la magistratul asistent cu sau fără concurs. egalităţii şi numai pe bază de concurs. Prima presupune verificarea cunoştinţelor prin examen de tip grilă. În vechea reglementare exista şi posibilitatea dobândirii calităţii de judecător/ procuror. 303/2004 în două modalităţi principale şi două secundare. În termeni de 30 de zile de la promovarea examenului CSM propune Preşedintelui României numirea în funcţie. domiciliul în România şi capacitate de exerciţiu deplină. 439/2006. modificată prin Hotărârea 144/2008. constă într-o probă scrisă şi una orală. Examenul de capacitate se organizează anual. Sistemele de recrutare a judecătorilor au fost diferite în timp în raport de necesităţile impuse de dezvoltarea societăţii. . 2) alegerea. experienţa juridică. Calitatea de judecător/procuror definitiv de dobândeşte în urma examenului de capacitate. . pe cale excepţională. A doua etapă presupune două trepte: un test grilă privind verificarea raţionamentului logic şi a doua un interviu. Institutul se finalizează cu un examen de absolvire. Media generală trebuie să fie 7. Concursul constă în două etape. dar şi morală. nr. în urma căruia se dobândeşte calitatea de judecător sau procuror stagiar.DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MAGISTRAT M ODALITĂŢI DE RECRUTARE A MAGISTRAŢILOR Modul de recrutare trebuie să fie o preocupare majoră pentru legislaţia în domeniu întrucât magistraţii trebuie să corespundă unei exigenţe tehnice cum ar fi pregătirea profesională.

Avocatului poporului. magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 10 ani.independenţa magistraţilor. asistenţii judiciari.A DMITEREA DIRECTĂ ÎN MAGISTRATURĂ PE BAZĂ DE CONCURS Pot fi numiţi în magistratură pe bază de concurs persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător/ procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. Curţii de Conturi. precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani puteau fi numiţi fără concurs în funcţia de magistraţi. dreptul la călătorii gratuite. Drepturile specifice funcţiei sunt: . . D REPTURILE MAGISTRAŢILOR Se pot împărţii în două categorii: drepturile specifice funcţiei şi drepturile generale. organizare judiciară şi Codul deontologic). persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror minim 10 ani şi care au încetat activitatea din motive neimputabile puteau fi numite.J.73 din Statutul judecătorilor şi procurorilor: "stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept. penal. premii. cu excepţia Î. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MAGISTRAŢILOR Drepturile şi îndatoririle magistraţilor sunt reglementate de art. personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor.dreptul la apărarea reputaţiei.C. cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în cadrul Parlamentului. . consilierii juridici. 80/2007 şi 123/2007.C. avocaţii. de răspunderea şi complexitatea funcţiei de magistrat de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora". dreptul la prime. Numirea candidaţilor admişi se face de Preşedintele României care poate refuza o singură dată numirea. a magistraţilor asistenţi şi a judecătorilor stagiari. în funcţia de judecător sau procuror. fără concurs. anterioară anului 2008. jurisprudenţa CEDO şi drept comunitar) şi practică (instituţii de bază din dreptul civil. 7 . 152/2006 modificată prin Hotărârea nr. administraţiei prezidenţiale.inamovibilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. Magistratul admis va urma un curs la INM. Consiliului Administrativ. drept procesual. Constă într-o probă scrisă teoretică (fundamentele constituţionale ale statului. cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat. Drepturile generale sunt: . dreptul la locuinţă de serviciu. De asemenea.drepturile băneşti: dreptul la salariu. Concursul este reglementat de Hotărârea CSM nr. notarii. 303/2004. D OBÂNDIREA CALITĂŢII DE MAGISTRAT FĂRĂ CONCURS În reglementarea art. Guvernului. însă numai la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. 33 din Legea nr. precum şi magistraţi asistenţi cu o vechime de 5 ani care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. Curţii Constituţionale. Persoanele menţionate mai sus care îndeplineau condiţiile prin cumularea vechimei în funcţia de judecător/ procuror/ avocat puteau fi numite în magistratură fără concurs la instanţa sau parchetul unde au funcţionat.

În mod similar procurorii pot fi transferaţi. Stabilitatea reprezintă limitat ceea ce reprezintă inamovibilitatea pentru judecători. Independenţa judecătorului asigură imparţialitatea. detaşaţi sau promovaţi numai cu acordul lor.drepturi profesionale: dreptul de a ocupa funcţii didactice în învăţământul superior. Independenţa este asigurată de publicitatea dezbaterilor. 174 din Constituţie judecătorii sunt independenţi.drepturi de pensionare: dreptul la indemnizaţii compensatorii. dreptul de a folosi casele de odihnă. I NDEPENDENŢA MAGISTRAŢILOR Conform art. . Esenţa principiului inamovibilităţii o constituie faptul că împotriva judecătorului nu se pot lua nici un fel de măsuri de genul celor menţionate şi nici nu se pot aplica sancţiuni pentru modul în care a soluţionat o cauză. secretul deliberării şi de inamovibilitate. cât şi pe judecătorii stagiari şi magistraţii asistenţi. . D REPTUL LA APĂRAREA REPUTAŢIEI CSM are obligaţia de a apăra magistraţii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. dreptul de a primi distincţii.drepturi privind asigurarea capacităţii de muncă: dreptul la concediu.. 8 . Controlul judiciar prin intermediul căilor de atac nu aduce atingere independenţei judecătorului. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiţiei şi sunt supus controlului ierarhic. conform căruia procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legi. dar şi o garanţei a independenţei.drepturi privind siguranţa magistratului: dreptul la protecţia persoanei. I NAMOVIBILITATEA JUDECĂTORULUI Este un drept. principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţă personală care implică cerinţa soluţionării litigiilor fără nici o ingerinţă. . Conform Constituţiei judecătorii numiţi de Preşedintele sunt inamovibili. Independenţa procurorului este statuată în art. în schimb ei pot fi delegaţi în condiţiile prevăzute de lege. dreptul la asigurare de risc profesional. 3 din Statut. Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer. Împotriva judecătorilor pot fi dispuse măsuri sancţionatorii pentru abateri profesionale sau deontologice. însă numai de către CSM. Independenţa poate fi funcţională: independenţa justiţiei. S TABILITATEA PROCURORILOR Vizează atât pe procurori. Magistraţii care consideră că independenţa sau imparţialitatea sunt afectate în orice mod prin acte de imixiune în activitatea lor profesională se pot adresa CSM pentru ca acesta să dispună măsurile necesare. dreptul la pensie de serviciu. dreptul de asociere. detaşare sau promovare numai cu acordul lor şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie numai în condiţiile legii. delegare. dreptul de a participa la alte activităţi profesionale. dreptul la asistenţă medicală.

Competenţa aparţine plenului CSM conform regulamentului de funcţionare al acestui organism. apoi este prezentat un raport plenului. 9 . Magistraţii depun o cerere care este verificată de inspectori din cadrul inspecţiei judiciare a CSM. atacabilă. care pronunţă o hotărâre. la rândul său cu recurs.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->