Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

PROGRAMA de examene la Istorie pentru absolvirea gimnaziului

Clasa a IX-a Anul de studii 2011-2012

Grupul de lucru:
16.Corina Lungu, coordonator, consultant ME, grad

didactic superior; 17.Igor arov, doctor in istorie, decanul facultii de Istorie i Filozofie, USM; 18.Tatiana Mistreanu,doctor in pedagogie, grad didactic superior, DGMETS mun. Chiinu; 19.Pavel Cerbuc, doctor in pedagogie, grad didactic

superior, profesor colar, LT Gaudeamus, mun. Chiinu; 20.Olaru Valentina, gard didactic superior, profesor colar LT L. Blaga. 21.Nicolaev Natalia, gard didactic superior, profesor colar LT A.S. Pukin.

Chiinu 2011
Programa pentru examenul de absolvire a studiilor gimnaziale la Istorie, ediia 2012, a fost elaborat conform Curriculum-ului modernizat la Istorie pentru treapta gimnazial, in concordan cu Regulamentul privind organizarea i desfurarea examenelor de absolvire a gimnaziului i vizeaz realizarea Standardelor de eficien la Istorie pentru invmintul gimnazial. Examenul la istorie are ca obiective generale: 22.aprecierea nivelului de performan atins de ctre fiecare elev la disciplina Istoria; 23.desfurarea examenului in condiii de maxim eficien, asigurindu-i un caracter naional; 24.stabilirea corelaiei dintre examen i prevederile curriculumului colar la disciplin. Statutul disciplinei In cadrul sesiunii de examene de absolvire a gimnaziului, 2012 examenul la Istorie se susine obligatoriu de ctre toi candidaii. Examenul la istorie se va desfura in form scris, timp de 120 min. Evaluarea competenelor formate la elevi pe parcursul studiilor gimnaziale prin intermediul educaiei istorice vizeaz realizarea competenelor specifice ale disciplinei: Competene de evaluat 25.utilizarea adecvat a limbajului de specialitate; 26.reprezentarea timpului i spaiului istoric; 27.interpretarea surselor istorice; 28.determinarea relaiilor de cauzalitate i schimbare in istorie;

29.manifestarea atitudinii fa de impactul evenimentelor istorice asupra societii. Standarde de evaluare /SE/ SE I Localizarea i prezentarea evenimentelor/fenomenelor i proceselor istorice in timp i in spaiu. SE II Explicarea noiunilor istorice i utilizarea lor corect in problemele abordate. SE III Analiza i interpretarea documentelor istorice. SE IV Integrarea informaiilor din diverse surse istorice i structurarea lor intr-un eseu structurat, exprimand argumentat opinia proprie. Obiective de evaluare /OE/ SE I OE l .S construiasc axe cronologice i s plaseze evenimentele istorice in timp i spaiu. 2. S localizeze pe hart spaiul istoric in evoluie pe diferite durate de timp. SE II OE 3. S identifice principalele noiuni istorice in baza unor caracteristici. 4. S defineasc i s utilizeze corect noiunile istorice. SE III OE 5. S descrie/argumenteze rolul/ importana unor personaliti istorice in baza analizei surselor istorice. SE IV OE 6.S raporteze/integreze informaiile din sursele studiate i s redacteze un eseu istoric structurat. SE V OE 7. S-i exprime opinia/punctul de vedere in raport cu subiectul abordat. Coninutul Programei de examene Program de examen la istorie vine in ajutorul elevilor i cadrelor didactice de ai structura pregtirea ctre examen prin: 30.dezvoltarea abilitilor de analiz a surselor istorice, 31.abordarea evenimentelor i proceselor istorice din perspective multiple; 32.dezvoltarea gindirii critice; 33.analiza importanei evenimentelor istorice prin prisma prezentrii de la local la universal, utilizind diverse resurse educaionale. Materia de examene va include evenimentele i personalitile istorice din epoca contemporan, din istoria universal i a romanilor structurat in : 34.Lista subiectelor unice pentru examenul de absolvire a gimnaziului;

35.Izvoare i personalitilor istorice, derivate din lista subiectelor unice; 36. Lista tematicilor de eseuri istorice structurate. Testul de examen la istorie, din cadrul sesiunii de examene de absolvire a gimnaziului 2012, va porni de la sursele istorice, personalitile i tematicile de eseuri, selectate in baza subiectelor unice incluse in prezenta Program. Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a gimnaziului 37.Primul Rzboi Mondial (1914 - 1918). Basarabia teatrul operaiunilor militare in Primul Rzboi Mondial. 38.Lupta de emancipare naional a romanilor din Basarabia,Transilvania, Bucovina la inceputul secolului XX. Formarea statului unitar roman. 39.Conferina de Pace de la Paris i noua ordine internaional. 40.SUA in perioada interbelic (viaa politico economic). 41.URSS in perioada interbelic (viaa politico economic). 42.Romania in perioada interbelic(viaa politico economic). . 43.Basarabia in cadrul Romaniei (1918 1940) ( viaa politico economic i cultural). 44.RASSM (1924-1940). 45.Relaiile internaionale in perioada interbelic (1918 1939). 46.Relaiile sovieto-romane in perioada anilor 1918-1940. 47.Pactul Molotov-Ribbentrop i consecinele lui pentru popoarele din Europa. 48.Reanexarea Basarabiei i formarea RSSM (1940). 49.Al Doilea Rzboi Mondial. Crime impotriva umanitii. 50.Romania, Basarabia i Transnistria intre 1941 i 1944. 51.Miracolul economic in state dezvoltate in a doua jumtate a secolului al XX-lea. (RFG, Japonia). 52.Personaliti politice marcante in epoca contemporan (Charles de Gaulle, Margaret Thatcher, Mihail Gorbaciov). 53.Fondarea Organizaiei Naiunilor Unite i rolul ei in lume. Declaraia Universal a Drepturilor Omului. 54.Relaiile internaionale in perioada (1945 - 1991). Europa divizat Rzboiul Rece i urmrile lui. 55.Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 in istoria Europei. 56.Revoluia tehnico-tiinific in perioada contemporan. 57.Cultura i tiina in RSSM (1944 - 1991). 58.RSSM. Economie i societate (1944 - 1991). Foametea din anii 1946-1947 i deportrile staliniste. 59.Republica Moldova in 20 de ani de independen. Cursul Republicii Moldova spre integrarea european.

Personaliti Istorie universal Woodrow Wilson Adolf Hitler Iosif Stalin Franklin Delano Roosevelt Charles de Gaulle Margaret Thatcher Mihail Gorbaciov Albert Einstein Iurii Gagarin Bill Geit Istoria romanilor Ion Incule Pan Halippa Nicolae Titulescu Ferdinand I Ion Antonescu Regele Mihai Mircea Snegur Maria Cebotari Emil Loteanu Academician Sergiu Rduan

60.Romania la 1916: intre neutralitate i rzboi. 61.Formarea statului unitar roman in 1918-decizii politice i voin a poporului. 62.Renaterea culturii naionale in Basarabia in perioada interbelic: personaliti i evenimente. 63.Noul Curs al lui F. D. Roosevelt - model funcional de depire a crizei economice. 64.URSS in perioada interbelic - stat totalitar comunist. 65.Noua ordine internaional in perioada interbelic. 66.Impactul reformelor social-economice in consolidarea statului roman (1918-1940). 67.Societatea RASSM in anii 1924-1940: realizri, contradicii, probleme. 68. Relaiile sovieto-romane in perioada interbelic: etape, realizri i probleme. 69. Pactul Molotov Ribbentrop - consecinele lui pentru Basarabia. 70.Formarea RSSM - evenimente i consecine. 71. Bilanul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial-consecine i impact in istoria contemporan. 72. Miracolul economic al statelor dezvoltate realizri i consecine pentru societate . (selectiv, la alegere unul din statele propuse in lista subiectelor unice). 73.Rolul ONU in meninerea pcii in lumea contemporan 74.Sfaritul rzboiului rece: evenimente i condiie pentru formarea unei lumi multipolare. 75.Europa de Sud - Est in 1989-schimbri politice radicale.

76.Impactul descoperirilor tiinifice asupra dezvoltrii vieii cotidiene contemporane. 77.Personaliti marcante in cultura i tiina republicii noastre in anii 1940-2000.(la alegere). 78.Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 i deportrile staliniste. 79.RM la 20 ani de independen: realizri, probleme.

Criterii de apreciere a unui eseu istoric structurat 80.Volum 12-15 propoziii -2 puncte. 81.Expunerea subiectului in relevan tematic i expunere logic-4 puncte. 82.Utilizarea adecvat a noiunilor istorice (3 noiuni) -3 puncte. 83.Plasarea corect in timp i spaiu a subiectului istoric abordat(2 date cronologice) -4 puncte. 84.Exprimarea opiniei proprii fa de evenimentele istorice abordate(2 argumente)- 6 puncte. 85.Corectitudinea ortografic - 1 punct.

Izvoare istorice propuse pentru proba de examen la Istorie, sesiunea 2012, clasa a IX-a 1. Pentru un stat ambiios i care inc nu a obinut rangul de care este demn, care are imperios nevoie sa-i lrgeasc domeniul sau

colonial, doctrinele pacifiste, tribunalele de arbitraj reprezint a priori un pericol. Nici un tribunal de arbitraj nu va fi capabil sa schimbe, in avantajul nostru, prin arta diplomatic, imprirea pmantului, aa cum este ea stabilita. (R. Berhardi, Doctrina rzboiului in Germania) 2. De ce l-au ajutat Chamberlain i Daladier pe Hitler s-i ating scopul? Sperau s-l liniteasc dandu-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau s direcioneze agresiunea Germaniei inspre Est, spre URSS Drept rezultat, URSSS era singur in faa ameninrii naziste crescinde. In aceast situaie, URSS a trebuit s incheie un tratat de neagresiune cu Germania care i-a oferit URSSS timp s-i intreasc aprarea. ( Citat in R. Rees, The Modern World, London,Heinemann,1996) 3. Rzboiul care de doi ani a incins tot mai strins hotarele noastre a zdruncinat adinc vechiul aezmant al Europei i a invederat c pentru viitor numai pe temeiul naional se poate asigura viaa panic a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua ateptat de veacuri de contiin naional, ziua unirii lui. Dup vremuri indelungate de nenorociri i de grele incercri,inaintaii notri au reuit s intemeieze statul roman, prin Unirea Principatelor, prin rzboiul independenei, prin munca lor neobosit, prin renaterea naional. Astzi ne este dat nou s intregim opera lor, inchegand pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a infptuit numai pentru o clip: Unirea romanilor de pe cele dou pri ale Carpailor. De noi atarn astzi s scpm de sub stpanirea strin pe fraii notri de peste muni i din plaiurile Bucovinei, unde tefan cel mare doarme somnul lui de veci. In noi, in virtuile, in vitejia noastr st putina de a le reda dreptul ca intr-o Romanie intregit i liber de al Tisa i pan la mare, s propeasc in pace potrivit datinilor i aspiraiilor ginitei noastre. (Manifestul regelui Ferdinand I i a Guvernului ctre poporul roman, 15 august 1916) 4. 1. Incetarea operaiilor militaretimp de 6 ore. 2. Evacuarea imediat a (a trupelor germane) in timp de 15 zile din Belgia, Frana, Luxemburg, Alsacia i Lorena. 3. Predarea de ctre armata german a 5 000 tunuri, 25 mitraliere, 3000 de arunctoare de grenade, 1700 de avioane 5. Evacuarea de ctre armatele germane a regiunilor de pe malul sting al Rinuluicare trec sub controlul trupelor 6. Predarea ctre aliai a tuturor submarinelor. (Din armistiiul semnat de Germania in pdurea Compiegne, 11

noiembrie 1918) 5. Semnat pe 28 iunie 1919 in galeria Oglinzilor , Tratatul de la Versailles hotrte soarta dumanului principal Germania. Art.428 Ca o garanie pentru executarea tratatului de fa Germania, teritoriul german, situat la Vest de Rin, impreun cu capetele de pod, va fi ocupat de trupele aliate i asociate, pentru o perioad de 15 ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de fa. Art. 434 Germania se angajeaz s recunoasc fora deplin a tratatelor de pace i a conveniilor suplimentare, care pot fi incheiate de Puterile Aliate i Asociate cu statele care au luptat alturi de Germania i se d a recunoate orice dispoziii fcut cu privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a Regatului Bulgariei i a Imperiului Otoman i s recunoasc noile state in limitele frontierelor lor, deoarece exist stabilitate. Art. 440. Germania accept i recunoate ca fiind valabile i obligatorii toate decretele i ordinele privind navele germane i a bunurilor cu toate ordinile cu privire la plata cheltuielilor efectuate de ctre Puterile Aliate i Asociate. (Tratatul de la Versailles) 6. Art. 10 Membrii Societii ii asum indatorirea s respecte i s menin, in contra oricrei agresiuni externe, integritatea teritorial i independena politic existent a tuturor membrilor Societii. Art.16. Membrii Societii mai convin de a-i da sprijin reciproc pentru aplicarea msurilor economice i financiare ( Pactul Societii Naiunilor) 86.Acesta este deci programul de pace pentru intreaga lume, care este si programul nostru (). Convenii de pace, pregtite la lumina zilei: nu vor mai fi inelegeri particulare i secrete de nici un fel intre naiuni, ci diplomaia va proceda intotdeauna deschis si in vzul tuturor. Libertatea absolut a navigaiei pe mare, in afara apelor teritoriale, atit in timp de pace, cit i in timp de rzboi. Suprimarea, pe cit posibil, a tuturor barierelor economice i stabilirea de condiii comerciale egale pentru toate naiunile ce consimt la pace i se asociaz pentru a o menine. Garanii suficiente pentru reducerea armamentelor fiecrei ari la minimul compatibil cu securitatea interioara. (Cele 14 puncte - Program elaborat de preedintele american Woodow Wilson) 8. In numele poporului Basarabiei, Sfatul rii declar: Republica Democratic Moldoveneasc (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr i vechile granie cu Austria, rupt de Rusia acum o sut i mai bine de ani din trupul vechii Moldave, in puterea dreptului

istoric i dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s-i hotrasc soarta lor, de azi inainte i pentru totdeauna, se unete cu Mama sa Romania. ( Din Declaraia de unire a Basarabiei cu Romania, 27 martie 1918) 9.Pentru cauza de unitate public i naional se expropriaz proprietile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, in condiiunile i msura prevzute in legea de fa. Art. 2() proprietile ce sunt supuse exproprierii trec asupra statului, libere de orice obligaiuni sau orice sarcini de orice natur () Art. 5 Se vor expropria pminturile mnstirilor locale, lsindu- se fiecrei mnstiri cite 50 ha pmint cultivabil, vitele i grdini de pomi roditori. Art. 7 Se vor expropria pminturile din proprietile particulare, lsindu-se pentru fiecare proprietate cite 100 ha pmint cultivabil, viile, gradinele de pomi i pepinieriile existente pin la 22 decembrie 1918(). Art. 8 Trec in proprietatea statului pdurile in afar de cele ce fac parte din proprietatea rneasc sau rzeasc. (). Art. 9 Trec in proprietatea statului pdurile apele, lacurile, blile i stuhriile in afar de cele aparin obtilor sau comunelor. (). (Legea reformei agrare pentru Basarabia, votat de Parlamentul Romaniei la 11 martie 1920) 10. .. Intre cele dou rzboaie mondiale Romania a prezentat contrastul izbitor dintre o inapoiere adinc inrdcinat, de pe o parte, i inflorirea, chiar dac inegal, a industrializrii i urbanizrii, pe de alt parte. Structura sa economic i social a pstrat in linii mari configuraia de dincolo de rzboi. Agricultura a rmas baza economiei rii i organizarea acesteia s-a schimbat prea puin in ciuda unei reforme agrare corespunztoare. Marea majoritate a populaiei a continuat s triasc la ar i s-i obin venitul in primul rind din agricultur. (Keith Hitchins, Romania, 1866-1947) 87. Titlul I. Despre teritoriul Romaniei Art. 1 Regatul Romaniei este un stat naional, unitar i indivizibil. Art. 2 Teritoriul Romaniei este nealiniabil. Titlul I. Despre drepturile romanilor Art. 5 Romanii, fr deosebire de origine etnic, de limb sau de religie, se bucur de libertatea contiinei, invmint, libertatea presei, intrunirilor, de libera asociaie i de toate drepturile stabilite prin legi Art. 8 Nu se admite in Senat nici o deosebire de natere sau clase sociale.

Art. 11 Libertatea individual este garantat. Art. 14 Nici o pedeaps nu poate fi infiinat sau aplicat decit in puterea unei legi. (Constituia de la 1923 din Romania) 12. Crearea acestei republici va genera o serie intreag de consecine de ordin intern (din punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) i internaional. Republica Moldoveneasc ar putea juca acelai rol de factor politico propagandistic, pe care il joac Republica Belorus fa de Polonia i cea Carel fa de Finlanda. Ea ar putea focaliza atenia i ar crea pretexte evidente in preteniile alipirii la Republica Moldoveneasc a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioas necesitatea de a se crea anume o republic socialist i nu o regiune autonom in componena URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept bre strategic a URSS fa de Balcani, pe care URSS lear putea folosi drept cap de pod in scopuri militare i politice. (Memoriu cu privire la necesitatea crerii RSSM, Moscova 4 februarie, 1924) 13. ..Pe malul sting al Nistrului, de la Kamene - Podolsk i pin la Marea Neagr locuiete o populaie de 7000 000 de romani-moldoveni blinzi i umilii Moldovenii au ocupat aceste locuri inc de pe vremurile expansiunii romanilor de la muni spre rsrit i a desclecatului Moldovei in veacul al XIV-lea. Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani aceti romani s fie inglobai in Uniunea SovieticSovietele urmresc metodic distrugerea religiei, obiceiurilor i a familiei moldovenilor. Li se confisc produsul muncii lor, li se sechestreaz averea, oricit de mic ar fi ea, i ii silesc cu fora s se inscrie in gospodriile colective colhozuri, unde ei sint sortii unei existene de sclavi De al o vreme guvernul comunist al republicii a dispus ca moldovenii s fie deportai treptat in Siberia i in regiunea Arhanghelsk din nordul Rusiei, unde nu-i ateapt decit moartea. Aceasta nu este decit aducerea la indeplinire a planului infernal sovietic de a extermina completamente aceast populaie neadaptabil comunismului. (Memoriul romanilor transnistreni inaintat Ligii Naiunilor, martie 1932) 14. Fiecare din cele patru puteri se angajeaz prin acest acord s fac demersurile necesare ca s-i asigure executarea. Art.1. Evacuarea va incepe la 1 octombrie. Art. 2. Regatul Unit, Frana,i Italia convin c evacuarea teritoriului in cauz va trebui s fie terminat la 10 octombrie. Art. 3 Condiiile acestei evacuri vor fi stabilite, in ce privete amnuntele, de o comisie internaional, compus din reprezentani ai Germaniei, Regatului Unit, Franei , Italiei i ai Cehoslovaciei.

Art. 4 Ocuparea progresiv de ctre trupele Reich-ului a teritoriilor in care predomin germanii va incepe la 1 octombrie.() Art. 6 Determinarea final a frontierelor se va face de ctre Comisia internaional a celor patru puteri: Germania, Regatul Unit, Frana i Italia, in anumite cazuri excepionale, ea va recomanda modificri de mic importan la determinarea strict etnografic a zonelor Transferabile(). (Extras din Acordul de la Munchen, 29-30 septembrie 1938) 15.Tema fundamental de veacuri la rind a fost c principiul forei i al puterii sunt factori decisivi. Toat istoria inseamn lupt. Numai fora dominant. Fora este prima lege (). Alterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezint singurele cauze care explica declinul civilizaiilor strvechi; niciodat rzboiul nu a ruinat naiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenta - caracteristica exclusiv a sangelui raselor pure. In aceasta lume, oricine nu este de sorginte sntoasa poate fi considerat pleav. (Hitler, Mein Kampf, 1926) 16. ara este la rsintie , micarea colhoznic ia avant pe zi ce trece. Fr colhozuri nu vom putea infptui industrializareaTrebuie s inlturm din cale orice obstacol care incurc construciei colhoznicein primul rind culacii Ofensiva impotriva culacilor inseamn a lovi in aa fel incit acetia s nu mai poat s se ridice niciodat. Aceasta inseamn, la noi, bolevicii, adevrata ofensiv. (I. Stalin, 1929) Am vzut i inainte multe din aceste fenomeneDar ceea ce a fost in 1919 nu se compar nicidecum cu anii 1930-1932. Atunci in 1919 era lupt. Noi impucam, dar pe noi ne impucau i mai multDar acum are loc distrugerea in mas a unor persoane lipsite de orice aprare i care nu opun deloc rezisten femei, copii (Buharin, 1932) 17. Cu ocazia semnrii Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste plenipoteniarii semnatari din partea celor dou pri au discutat in cadrul unor convorbiri strict confideniale problema delimitrii sferelor lor respective de interes in Europa Rsritean. Aceste convorbiri au avut urmtorul rezultat: 1. In cazul unor transformri teritoriale i politice ale teritoriilor aparinand statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordic a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atit ale Germaniei, cit i ale URSS. 2. In cazul unor transformri teritoriale i politice ale teritoriilor statului polonez, sferele de interes, atit ale Germaniei, cit i ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ pe linia riurilor Narew, Vistula i San.

3. In privina Europei Sud - Estice, partea sovietic subliniaz interesul pe care-l manifest pentru Basarabia. Partea german ii declar totalul dezinteres politic fa de aceste teritorii. 4. Acest protocol va fi considerat de ambele pri ca strict secret. (Protocol adiional secret al Pactului de neagresiune dintre Germania i Uniunea Sovietic, 23 august 1939) 18. Partea sovietic:Guvernul sovietic insist asupra soluionrii problemei esenialmente litigioase, adic a problemei Basarabiei, pe cale unui referendum al populaiei basarabene, organizat in mod legal i in condiiile care s garanteze deplina libertate i caracterul normal a voinei sale. Partea roman: Delegaia sovietic prezint propunerea de plebiscit ca conform politicii urmate in mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat. Delegaia roman nu a vzut totui ca guvernele acestea ar fi intrebuinat referendumul ca mijloc de rezolvare a dificultilor politice. Nu prin acest mijloc guvernele sovietice i-au instaurat puterea lor, i aceast observaie este hotratoare pentru aceast problem. (Din documentele Conferinei sovieto-romane, Viena, 27 martie 1924) 19. () Guvernul U.R.S.S. recunoate c in virtutea diferitelor sale obligaii de asisten trupe sovietice nu vor putea trece niciodat Nistrul fr cererea formal a Guvernului regal al Romaniei in acest sens. La fel cum guvernul Romaniei recunoate c trupele romane nu vor putea niciodat trece Nistrul spre U.R.S:S. fr o cerere formal a Guvernului U.R.S.S (Tratatul de asisten mutual romano-sovietic, 21 iulie 1936,Montreux) 20. In anul 1918, Romania, folosindu-se de slbiciunea militar a Rusiei, a desfcut de la Uniunea Sovietic(Rusia) , o parte din teritoriul ei Basarabia, clcand prin aceasta unitatea secular a Basarabiei, populat in principal de ucraineni, cu Republica Sovietic Ucrainean. () Acum, cind slbiciunea militar a U.R.S.S. ine de domeniul trecutului, iar situaia internaional care s-a creat cere rezolvarea rapid a chestiunilor din trecut pentru a pune in fine bazele unei pci solide intre ri, U.R.S.S. consider necesar i oportun ca in interesele restabilirii adevrului s procedeze impreun cu Romania la rezolvarea imediat a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. Guvernul Sovietic consider c chestiunea intoarcerii Basarabiei este legat in mod organic de chestiunea transmiterii ctre U.R.S.S. a acelei pri a Bucovinei, a crei populaie este legat in marea sa

majoritate de Ucraina Sovietic ( ) Un astfel de act ar fi cu atit mai just, cu cit transmiterea prii de nord a Bucovinei ctre U.R.S.S ar reprezenta , este drept c numai intr-o msur neinsemnat, un mijloc de despgubire a acelei pierderi care a fost pricinuit U.R.S.S. i populaiei Basarabiei prin dominaia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia. Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al Romaniei : 88.S inapoieze cu orice pre Uniunii Sovietice Basarabia; 89.S transmit Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alturat. Guvernul sovietic ii exprim sperana c guvernul roman va primi propunerile de fa ale U.R.S.S. i c aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare cale panic conflictul prelungit dintre U.R.S.S. i Romania. (Nota ultimativ a Guvernului Sovietic adresat guvernului Roman, 26 iunie 1940) 21. Venind in intimpinarea doleanelor oamenilor muncii din Basarabia, ale oamenilor muncii din Republica Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc privind reunirea populaiei moldoveneti din Basarabia cu populaia moldoveneasc din R.A.S.S. Moldoveneasc i cluzindu-se de principiul dezvoltrii libere a naionalitilor, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotrte: 1. S formeze Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc unional. 2. In componena Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti unionale se includ oraele Tiraspol i Grigoriopol, raioanele Dubsari, Camenca, Ribnia, Slobozia i Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneti, oraul Chiinu i judeele Bli, Bender, Chiinu, Cahul, Orhei i Soroca ale Basarabiei. () 4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene i Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneti vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise intre Republica Sovietic Socialist Ucrainean i Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc unional. (Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM. Moscova, 2 august 1940) 22. Art. 11 Teritoriile Basarabiei i Bucovinei constituiesc dou provincii, avind fiecare administraiunea proprie, cu reedina la Chiinu i Cernui Art.2 Provinciile sunt persoane juridice, avind buget propriu. Art.3 Administraiunea provinciei se va face prin urmtoarele organe: a. - Guvernatorul provinciei, care este administrator general i imputernicitul Conductorului Statului in Provincie; b. - Directoratele cu serviciile administrative respective; c. Consiliul Provincial de coordonare i indrumare general a

activitii administrative. (Decret-lege privind organizarea Basarabiei i Bucovinei, M. Antonescu,3 septembrie 1941 23. () In btlia de al Moscova Armata Roie, pentru prima oar in decursul celor ase luni de rzboi, a cauzat cea mai mare infrangere gruprii principale a trupelor hitleriste Zdrobirea trupelor hitleriste ling Moscova a avut o mare insemntate internaional. In toate rile Coaliiei antihitleriste masele populare au intimpinat cu mult entuziasm tirea despre aceast remarcabil victorie a armatelor sovietice. Omenirea progresist ii lega de aceast victorie speranele de izbvire de robia fascist... (Din amintirile Marealului Jucov despre Btlia de ling Moscova) 24. Unii dintre generalii germani consider btlia de la Kursk o incercare nereuit de a nimici armatele sovietice i o numesc distrugere, catastrof() majoritatea ins( ) afirm c nici o armat german n-a fost incercuit de rui i aceasta este adevrat Rezultatul principal al btliei de al Kursk const in urmtoarele: cind au rsunat ultimele salve la curba de la Kursk, iniiativa strategic in e rzboi a luat-o Armata Roie, ea dictind, cind i cum s fie desfurat acest rzboi. (Istoricul american M. Kaydin) 25. Stabilirea ordinii in Europa i restructurarea vieii economice trebuie atinse prin intermediul unor procese care s permit popoarelor eliberate s distrug ultimele vestigii ale fascismului i nazismului, s creeze crearea instituii democratice alese de ele insele. Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor popoarelor de ai alege forma de guvernmint - restabilirea drepturilor suverane i de autodeterminare al popoarelor devenite victime ale naiunilor agresoare. (). (Declaraia cu privire al Europa eliberat,Conferina de la Ialta, februarie 1945) 26. De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o cortin de fier a coborit de-a lungul continentului european. In spatele acestei linii , toate capitalele fostelor state ale Europei Centrale i de Est sunt, de acum inainte, incluse in sfera de influen sovietic(). Churchill, martie 1946. SUA nu trebuie s atepte in viitorul apropiat relaii politice strinse cu regimul sovietic. Noi trebuie s privim Uniunea Sovietic drept un rival pe arena politic, i nu ca un partener. Politica sovietic nu va reflecta dragostea abstract pentru pace i stabilitate, nici o credin in posibilitatea unei coexistene panice intre lumile socialiste, dar mai degrab, o presiune precaut i persistent in scopul dezbinrii i

slbirii tuturor puterilor i influenilor rivale(). George Kennan, 1946. In lume s-au format dou grupri: pe de-o parte tabra imperialist antidemocratic, care are ca scop esenial instaurarea dominaiei mondiale, de alt parte - tabra antiimperialist i democratic, al crei scop esenial const in a submina imperialismul, in a intri democraia, in a lichida urmele fascismului (). Jdanov, septembrie , 1946. 27. Art.1. Toate fiinele se nasc libere i egale in demnitate i in drepturi. Ele sunt inzestrate cu raiune i contiin i trebuie s se comporte unele fa de altele in spiritul fraternitii. () Art.3. Orice fiin uman are dreptul la via, la libertate i la securitatea persoanei sale. () Art.7. Toi oamenii sunt egali in faa legii i au, fr nici o deosebire, dreptul la o protecie egal impotriva oricrei discriminri care ar viola prezenta declaraie i impotriva oricrei provocri la o asemenea discriminare. () Art.15. Orice persoan are dreptul la o cetenie. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrara de cetenia sa sau de dreptul de a-i schimba cetenia. () Art.18. Orice om are dreptul la libertatea de gindire, de contiin i de religie, precum i libertatea de a-i manifesta religia sau convingerea, singur sau impreun cu alii, atit in mod public, cit i prin invtur, practici religioase, cult i indeplinirea riturilor. () Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor i exprimrii; acest drept include libertatea de a avea opinii fr imixtiune din afar, precum i libertatea de a cuta, de primi i de a rspandi informaii i idei prin orice mijloace i independent de frontierele de stat. (Declaraia universal a drepturilor omului, 1948) 28. . Dup victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, devine prima femeie ef de guvern din Europa. Promoveaz o politic neoliberal care permite relansarea creterii economice, dar provoac o ampl rat a omajului i o vie nemulmire social. Guvernul condus de Margaret Thatcher respinge statutul providen i aciunea sindical i promoveaz iniiativa individual i profitul:stricta reglementare a dreptului la grev, reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea cheltuielilor publice etc. Supranumit Doamna de fier , ea nu cedeaz in faa teroritilor irlandezi ai IRA, care incearc s o asasineze la Brighton (octombrie 1984), nici in faa minerilor, in ciuda unor greve ce au durat un an de zile (1984-1985). Revenind de dou ori in fruntea guvernului,dup victoriile conservatorilor din 1982 i 1987, devine o figur foarte nepopular din cauza noului impozit local pe cap de locuitor pe care il introduce in aprilie 1990, iar in noiembrie

1990 demisioneaz. Din Anne Carol, Dicionar de istorie a secolului XX-lea) 29. i totui, pe 25 decembrie 1991, abandonand preedinia unei U.R.S.S. inexistente de acum inainte, el a lsat in urm o ar framiat, ruinat, sfaiat de conflicte i nesigur de viitorul su. O ar a crei dezbinare poate fi o surs de ameninare pentru pacea mondial. Pe scurt, un fel de Cernobil la scara mondial. O ar naufragiat. Iar naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preedintelui. Demisia lui Gorbaciov inseamn in acelai timp o infrangere i o tragedie: infranarea unui om de sta, obligat s prseasc puterea de fr ai termina misiunea pe care considera c o are i tragedia unei reformator, obligat s renune la proiectul su inainte ca acesta s fi inceput s dea roade. In mod paradoxal, aceast plecare este un triumf. Gorbaciov a fcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o incredinase nomenclatura comunist imbtranit i inchistat cu obstinaie in ideile unei alte epoci. i a reuit. Sistemul partidului unic a disprut, aproape fr ciocniri i violen, pentru a lsa locul unei practici orientate spre principiile democraiei. Demisia sa este un rezultat legitim i logic al acestei schimbri i deci semnul cel mai pregnant al reuitei modelului su politic (). (Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov. Adevrata istorie a destrmrii U. R. S. S. ) 30. Anul 1946 s-a dovedit a fi nespus de secetos Au fost cazuri cind ani de-a rindul roada a fost nespus de mic. Nici anul 1934 n-a fost mai bun N-am auzit ins niciodat ca cineva s moar de foame (in Basarabia roman din anii 1918-1940) () Dar o nenorocire nu vine niciodat singur. Au aprut ageni de colectri, care au incrcat pin i ultimul bob ce le rmsese oamenilor. Au deertat lzile, au mturat podurile. Au rscolit cu rngi de fier gropile de paine reale sau imaginare, au cotrobit sub laviele pe care dormeau stpanii, in glugile de stuf, sub stivele de lemn. Nu ajutau nici rugminile, nici lacrimile. () Prin noiembrie, dup ce s-a rcit timpul, foametea s-a dezlnuit in tot aspectu-i inspimanttor. Intr-o diminea, pe la inceputul lui decembrie, m pornisem spre ora, in interes de serviciula vre-o trei sute de metri de sat zresc de departe o mogildeal, ghemuit colac in jurul unui stilp de telegraf Era un copil. Era un colar. Un elev din clasa a cincea a colii noastre. De citeva zile lipsea de la coal, nici acas nu putea fi gsit. Se dusese, probabil, in ora s gseasc de-ale gurii, iar acum se intorcea acas. Aici l-au prsit puterile i a czut Hrana de baz a locuitorilor de pe malul blilor in anul acela de trist amintire era mogoldeanul rdcina de papur uscat mcinat la riniUnii stringeau scoici de balt, alii mincau broate. Un vecin de-al meu i-a salvat viaa vinind ciori, mincau ciini;in anul

acela cazurile de canibalism erau destul de frecvente. (Extras din amintirile fostului director al colii de apte ani din Crihana Veche, judeul Cahul, Constantin Reabov ) 31. 1. A confirma listele chiaburilor, fotilor moieri, marilor comerciani() in numr total de 11342 de familii.() 2. Toi chiaburii, fotii moieri i marii comerciani() s fie deportai pe via in regiunile indeprtate ale U.R.S.S. 3. A permite celor deportai s ia cu sine valori, bani,, imbrcminte, inventar agricol, meteugresc i casnic, precum i o rezerv de produse alimentare in volum total de 1500 kg de fiecare familie. (Extras din Hotrirea Consiliului de Minitri al RSSM Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, fotilor moieri i marilor comerciani, 28 iunie 1949, Chiinu ) 32. Parlamentul Republicii Moldova, constituit in urma unor alegeri libere i democratice proclam Solemn, in virtutea dreptului la autodeterminare, in numele intregii populaiei a Republicii Moldova i in faa lumii intregi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT UI DEMOCRATIC, LIBER S-I HOTRASC PREZENTUL I VIITORUL, FR NICI UN AMESTEC DIN AFAR, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE I NZUINELE SFINTE ALE POPORULUIIN SPAIUL ISTORIC I ETNIC AL DEVENIRII SALE NAIONALE. (Extras din Declaraia de independen a Republicii Moldova, 27 august 1991)

Schema de evaluare Matrice de specificaii

Nivel taxonomic cognitiv Competene

Cunoat ere si inelege re 3,85% 7,7% 6,16% 7,7% 5,05% 30,46%

Aplicare 7,7% 15,4% 7,7% 6,16% 5,05% 42,01%

Integrar e 2,46% 7,7% 6,16% 6,16% 5,05% 27,53%

Total

Inelegerea i utilizarea adecvat a limbajului de specialitate. Inelegerea i reprezentarea timpului i spaiului istoric. Cunoaterea i interpretarea surselor istorice Determinarea relaiilor de cauzalitate i schimbare in istorie. Manifestarea atitudinii pozitive fa de impactul evenimentelor istorice asupra dezvoltrii societii. Total

14,01% 30,8% 20,02% 20,02% 15,15% 100%

Barem de corectare Comparti mentul Ite m 1 2 3 Barem Cite 1 punct pentru fiecare stat numit corect. Cite 2 puncte pentru fiecare eveniment istoric datat corect. Cite 2 puncte pentru fiecare eveniment istoric plasat corect pe axa cronologic. 1 punct pentru construcia corect a axei cronologice. 1 punct pentru respectarea/ indicarea segmentului de ax. Cite un punct pentru indicarea corect a statului. Cite un punct pentru haurarea teritoriului. Cite 2 punct pentru fiecare pereche logic corect format. 3 puncte pentru explicarea noiunii istorice, conform dicionarului sau cu cuvinte proprii. 2 puncte pentru indicarea corect a cii de ieire din criz (conform sursei ) 2 puncte pentru alctuirea logic a enunului, cu indicarea cii de ieire din criz. Cite 2 puncte pentru fiecare doctrin politic numit corect. Cite 2 puncte pentru fiecare cauz a evenimentului corect indicat; Cite 2 puncte pentru fiecare consecin evenimentului corect indicat; Puncte 2 p. 6 p. 8p.

4 5 6 7

2p. 2p. 6 p. 3 p. 4 p.

III

8. 9.

4 p. 4 p. 4 p. 2 p. 2 p. 2 p.

IV

10.

2 puncte pentru respectarea volumului(12-15 propoziii); 2 puncte pentru expunerea subiectului in relevan tematic;

2 puncte pentru expunere logic; Cite 1 punct pentru utilizarea adecvat a unei noiuni istorice (3 noiuni). Cite 1 punct pentru utilizarea datelor cronologice la subiectul abordat (2 date cronologice) 2 puncte pentru plasarea subiectului in spaiul istoric adecvat; Cite 3 puncte pentru fiecare argument care demonstreaz opinia proprie fa de evenimentele istorice abordate ;. 1 punct pentru corectitudinea ortografic.
Total

3 p. 2 p. 2 p. 6 p. 1p.

65punc te

Model de test Citete cu atenie sursele istorice propuse. In baza coninuturilor expuse, a competenelor formate pe parcursul anilor de studii, rspunde la urmtorii itemi: A.Dac au existat momente, cind forele spirituale ale poporului nostru au fost puse la incercare, atunci acesta a fost timpul ... Marii depresiuni...Atunci poporul nostru a trecut printr-o ...ispit...de a se lipi la nite ideologii strine cum ar fi comunismul i fascismul. Ins increderea noastr in institutele democratice a fost destul de puternic. In anul 1933, poporul american cerea nu reducerea democraiei, ci invers a cerut lrgirea ei. Anume aceasta el i a obinut.... ( Din cuvintarea lui F.D. Roosevelt in Campania electoral ) B. .. Intre cele dou rzboaie mondiale Romania a prezentat contrastul izbitor dintre o inapoiere adinc inrdcinat, de pe o parte, i inflorirea, chiar dac inegal, a industrializrii i urbanizrii, pe de alt parte. Structura sa economic i social a pstrat in linii mari configuraia de dincolo de rzboi. Agricultura a rmas baza economiei rii i organizarea acesteia s-a schimbat prea puin in ciuda unei reforme agrare corespunztoare. Marea majoritate a populaiei a continuat s triasc la ar i s-i obin venitul in primul rind din agricultur. (Keith Hitchins, Romania, 1866-1947) Nr Item Sco . r I. Timpul, spaiul, personalitatea in baza analizei i utilizrii surselor istorice (26

puncte). 1. Numete statele la care se refer sursele A i B. Sursa A _______________________ Sursa B ________________________ In spaiul indicat dateaz urmtoarele evenimente istorice A. Inceputul Marii Depresiuni ______________________________________________ B. Sfiritul Marii Depresiuni ______________________________________________ C. Reforma agrar din Romania ____________________________________________ Plaseaz, pe segmentul de ax cronologic, evenimentele indicate in itemul 2: _______________________________________________________________________ 4. Haureaz pe harta de contur statele despre care se vorbete in sursele A i B.

2.

L 0 1 2 L 4 0 5 1 6 2 3 L 0 1 2 3 4 L 0 1 2 3 4 5 6 7 8

3.

5.

Formeaz perechi logice, unind prin sgei, coninutul coloanei A i B. Coloana A Unicul preedinte din istoria SUA, criz a SUA ales pentru 4 termene consecutiv Noul Curs Roosevelt Coloana B Program de ieire din

L 0 1 2 3 4 5 6

Franklin Delano

1935-1938 sociale in cadrul II. 6.

Perioada reformelor New Deal

Noiuni (11 puncte) Explic noiunea subliniat din sursa A _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Alctuiete un enun istoric care ar reflecta calea propus de autor, de ieire a statului din criz (in baza sursei A). _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Enumer dou doctrine politice, cu referire la politica economic, aplicate in Romania in perioada interbelic. 1- ___________________________________________________________________ 2- ___________________________________________________________________ Relaii de cauzalitate (8 puncte)

L 0 1 2 3 L 0 1 2 3 4 L 0 1 2 3 4

7.

8.

III

9.

In spaiul rezervat indic dou cauze i dou consecine a evenimentului istoric nominalizat. CAUZE EVENIMENT CONSECINE

L 0 1 2 3 4 5 6 7 8

IV. Eseu (20 puncte). 10 Elaboreaz un text coerent, incadrat in 12-15 propoziii, la subiectul . propus: Republica Moldova in 20 de ani de independen. 1. Contextul extern i intern al obinerii independenei RM. 2. Evenimente i personaliti marcante, care au contribuit la evoluia statalitii RM. 3. Cursul Republicii Moldova spre integrarea european. Not: La elaborarea textului se vor respecta urmtoarele cerine: utilizarea limbajului de istoric, abordarea subiectului in relevan tematic i expunere logic, plasarea corect in timp i spaiu a subiectului istoric, argumentarea a punctului de vedere propriu, incadrarea in limita de spaiu precizat. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

_________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

Total Literatura recomandat: 90.Curriculum modernizat la Istorie pentru invmantul gimnazial (clasele V IX). Chiinu, 2010. 91.Cau I., Nazaria S. Istoria universal contemporan (1918-2002). Manual pentru clasa a IX-a a colii de cultur general din Republica Moldova. Chiinu: Reclama-Civitas, 2002. 92.Palade Gh., arov I. Istoria romanilor. Epoca contemporan. Manual pentru clasa a IX-a. Chiinu: Cartdidact-Reclama, 2002. 93.Petrencu A., Dobzeu M. Istoria universal. Epoca contemporan. Material didactic pentru clasa a IX-a. Chiinu: tiina, 2003, 2011. 94.Vizer B., Nagnibeda-Tverdohleb T. Istoria romanilor. Epoca contemporan. Material didactic pentru clasa a IX-a. Chiinu: Editura tiina, 2004, 2011. 95.Cau I. Istoria universal. Lumea contemporan (1918-2005). Manual pentru clasa a IX-a. Chiinu: Civitas, 2005. 96. ., . . . 9- . Chiinu: tiina, 2004. 97.arov I., Palade Gh., Cau I. Istorie. Epoca contemporan. Istoria romanilor. Istoria universal. Manual pentru clasa a IX-a. Chiinu:

65

Editura Cartdidact Civitas, 2009. 98.Chirtoag I. Din istoria sudului Basarabiei (in contextul istoriei romanilor). Materiale didactice pentru colile de cultur general. Chiinu: Civitas, 2007. 99.Dragnev D., Dragnev E. Atlas de istorie universal i a romanilor. Chiinu: Civitas, 2005; ediia a II-a, 2006. 100.Ojog I., arov I., Matveev S. i alii. Istoria Romanilor. Epoca antic i medieval. Atlas istoric colar. Chiinu: Editura Cartdidact, 2000. 101.Agachi A. i alii. Dicionar de istorie. Ediia a II-a revzut i adugit. Chiinu: Civitas, 2007. 102.http://www.edu.md. 103.http://www.iatp.md/istorie - S invm istoria prin Internet. 104.http://istoria.md - Primul site de istorie din Republica Moldova. 105.http://basarabia.info - Istoria Basarabiei.