Consultanta de grup

3. CONSULTANTA IN GRUP
3. 1. Aspecte generale ale consultantei in grup 3.1.1. Avantajele consultantei in grup 3.1.2. Aptitudini necesare consultantului 3.1.3. Formarea grupurilor 3.2. Discutiile in grup 3.2.1. Factorii de care depinde succesul activitatii de grup 3.2.2. Functiile discutiei in grup 3.2.3. Ce poti face pentru ca o intalnire de grup sa fie mai eficienta? 3.2.4. Lista de verificare cum se organizeaza si cum se conduc intalnirile de grup 3.2.5. Studiul si schimbul grupurilor de experienta 3.3. Excursii, sau invatarea prin vizionare sau schimburi de experiente practice 3.3.1. Caracteristici: 3.3.2. Avantaje si dezavantaje 3.3.3. Lista de verificare excursii sau deplasari in camp 3.4. Demonstratii la ferma 3.4.1. Organizarea unei demonstratii la ferma 3.4.2. Idei pentru o demonstratie eficienta 3.4.3. Lista de verificare demonstratii la ferma 3.5. Zile in teren 3.5.1. Ce este necesar pentru pregatirea unei zile in teren?
3.5.2. Cadrul si procedurile organizationale

3.5.3. Lista de verificare zile in teren 3.6. Zile de informare 3.6.1. Principii 3.6.2. Lista de verificare zi de informare 3.7. Cursuri de educatie agricola in comune

41

Consultanta de grup

3. 1. Aspecte generale ale consultantei in grup

Activitatea de consultanta in grup acopera toate metodele intre consultanta de masa si individuala, dovedindu-se de departe a fi cea mai eficienta. Dimensiunea grupului , deci a audientei atinse, poate varia de la doua persoane la o suta de persoane (in cazul zilelor in camp). Comparativ cu metodele mass media, metodele consultantei de grup au avantajul unui mai bun feedback ceea ce face posibila diminuarea neantelegerilor care pot apare in transferul de informatii dintre consultant si taran. De asemenea, intre taranii insisi se manifesta o mai mare interactiune. Aceasta interactiune ofera oportunitatea unui benefic schimb de experienta care contribuie atat la integrarea informatiilor provenite din cele doua surse: de la producatorii agricolii si de la consultanti, precum si la influentarea comportamentului si normelor membrilor grupului. Metodele de grup difera considerabil unele de altele in ceea ce priveste oportunitatile de feedback si interactiune.

3.1.1. Avantajele consultantei in grup

Consultanta in grup are patru avantaje majore comparativ cu consultanta de masa si cea individuala. 1. Are o putere de convingere mult mai mare, deoarece permite mai multa comunicare in ambele sensuri cu colegii 2. Poate folosi in mod optim cunostintele si experienta existenta in cadrul grupului 3. Este mai eficienta din punct de vedere al costurilor decat consultanta individuala, desi mai costisitoare decat consultanta in masa (prin mass media) 4. Vorbitorul poate modifica continutul prelegerii pentru a veni in intampinarea intereselor si nevoilor specifice ale audientei, precum si pentru a se adapta nivelului educational al celor carora se adreseaza. In activitatea de consultanta de grup, se poate intampla ca specialistul in consultanta sa se adreseze mai multor membri deodata. Avantajele lucrului in grup se clarifica daca se analizeaza urmatoarele aspecte: Se poate contacta un numar mare de beneficiari ai consultantei, chiar daca baza materiala si personalul serviciului de consultanta sunt limitate. In mod categoric consultantul economiseste timp, in comparatie cu consultanta individuala. Costurile pe membru al grupului vizat sunt reduse in comparatie cu consultanta individuala Metodele de grup permit si solicita o participare directa si activa a membrilor grupului vizat Activitatea de consultanta de grup inseamna o observatie sporita a performantei consultantului de catre producatorii agricoli, ceea ce inseamna un stimulent pentru ca acesta sa faca eforturi mai mari Tehnicile dinamicilor de grup pot fi utilizate pentru a accelera raspandirea informatiilor si cresterea dorintei agricultorilor de a lua decizii In cazul in care consultantul nu se exprima corect, atunci spusele acestuia sunt adeseori "interpretate" de catre membrii grupului

42

Consultanta de grup

Avantajele si dezavantajele mijloacelor si masurilor pot fi evaluate mai minutios in discutiile de grup, iar un grup ca un intreg este pregatit sa accepte asumarea unui risc mai mare decat este pregatit un individ. Prin urmare activitatea de consultanta de grup reprezinta o parte importanta din metodologia generala de promovare a intereselor producatorilor agricoli. Cu cat aceasta este completata mai mult cu consultanta de masa si individuala cu atat sunt mai mari sansele de succes.

3.1.2. Activitatea de consultanta de grup, necesita aptitudini organizatorice si metodologice sporite din partea consultantului, din urmatoarele motive:
In cazul in care gruparea agricultorilor nu exista deja, este destul de dificil sa se formeze astfel de grupuri si sa fie mentinute functionabile. Consultantul nu poate stabili dinainte compozitia grupurilor, iar sarcina sa, printre alte lucruri, este de a imbunatati coeziunea grupurilor si a modului lor de functionare, prin oferirea unor instructiuni, sfaturi si sugestii permanente si utile. Metodele de grup necesita o buna planificare in selectarea si invitarea participantilor si in stabilirea programelor. Utilizarea mijloacelor didactice face metodele de grup mai atractive si mai eficiente, dar necesita mai multa pregatire si experienta din partea consultantului pentru modul in care utilizeaza diferitele mijloace. Prezenta specialistilor si a reprezentantilor organizatiilor complemetare este adeseori necesara si solicita planificare si aranjamente in avans. In comparatie cu consultanta individuala, exista o sansa mai mare de generare de conflicte intre tarani si consultant, dar acest lucru trebuie privit in mod pozitiv: intr-un grup, taranii isi pot afirma mai bine interesele.

3.1.3. Formarea grupurilor

Gruparile traditionale de obicei au scopul general de a asigura continuitatea comunitatii prin desfasurarea anumitor activitati, care de cele mai multe ori iau forma unor sarcini care necesita formarea de grupuri in anumite ocazii si pentru perioade limitate de timp. In ceea ce priveste activitatea de consultanta, intrebarea este, in ce conditii este posibila formarea de grupuri receptive sau incurajarea formarii lor. Pentru consultanta de grup este de dorit sa se lucreze cu grupuri care incurajeaza comunicarea reciproca bazata pe interese similare intre membrii grupului. In general, s-a demonstrat ca grupurile sunt mai stabile si functioneaza mai bine cu cat membrii sunt mai categorici in deciderea obiectivelor si metodelor de lucru. Sub nici o forma capacitatea grupului de a functiona nu trebuie sa depinda de consultant sau de institutii din afara care sa preia pozitiile cheie. Formarea grupurilor informale este adeseori cea mai potrivita pentru consultanta de grup, cu atat mai mult cu cat prin evitarea unor ierarhii deja formate, membrii grupului sunt stimulati sa participe de pe pozitii egale. Interesul lor comun poate fi, de exemplu, intalnirea consultantului o data pe saptamana, intr-o zi stabilita pentru o discutie in grup sau o demonstratie. Astfel de grupari se pot dezvolta treptat pana devin structuri permanente si preiau mai multe responsabilitati precum: raspandirea mesajelor de consultanta, demonstratia independenta a inovatiilor sau participarea la luarea de decizii cu privire la programe.
43

Consultanta de grup

3.2. Discutiile in grup

Ca scop, discutiile in grup sunt comparabile cu discutiile individuale, dar sunt mai dificile pentru consultant datorita numarului mare de participanti. 3.2.1. Succesul sau esecul activitatii de grup depinde in mare masura si de nivelul de pregatire. Consultantul trebuie sa-si foloseasca autoritatea pentru a influenta urmatorii factori: 1. Dimensiunea grupului In mod ideal numarul de participanti nu ar trebui sa depaseasca 20 de membri. Grupurile mai mari tind sa nu reziste, nu dau participantilor ocazia de a vorbi si favorizeaza persoanele mai dominatoare care au un statut superior si sunt mai impunatoare. Locul Discutiile de grup ar trebui organizate in locuri centrale, linistite. Daca acestea continua pentru orice perioada de timp, trebuie asigurate mese si scaune. Participantii Grupul ar trebui sa fie relativ omogen in ceea ce priveste resursele, dificultatile practice cu care se confrunta si interesele. Informatii Participantii trebuie informati despre subiectele ce vor fi discutate inainte de inceperea sedintei. Atunci cand grupurile sunt deja formate, aceste informatii pot fi anuntate dinainte prin afisarea lor la avizierul satului. Agenda - Agenda pentru discutiile de grup trebuie pregatita cu atentie, astfel incat sa nu se ceara prea mult de la participanti. De cate ori este posibil, consultantii trebuie sa pregateasca subiectele si sa le discute inainte cu reprezentantii grupului. Astfel, consultantul isi poate forma o idee mai realista cu privire la reactiile la care se poate astepta de la restul grupului. Consultantii, si mai ales specialistii pe domenii, tind sa supraestimeze capacitatea grupurilor vizate locale de a asimila informatii. Pregatirea continutului Consultantul trebuie sa se pregateasca cu atentie pentru a-si transmite informatiile in mod eficient. Daca nu este posibil sa pregateasca pliante, ar trebui sa existe macar o tabla neagra sau orice alt echipament disponibil. Demonstratiile practice trebuie repetate in totalitate inainte. Detaliile trebuie clarificate in discutii participatorii cu alti consultanti sau prin consultarea unor specialisti. Atunci cand prezenta lor este necesara, daca este posibil, acestia ar trebui invitati la discutiile de grup.

2. 3. 4.

5.

6.

3.2.2 Functiile discutiei in grup

Discutiile in grup indeplinesc mai multe functii in procesul schimbarii atitudinii participantilor: Constientizarea participantilor asupra problemelor si sentimentelor Oamenii sunt inclinati sa evite confruntarea cu problemele daca sunt pusi sa aleaga intre doua alternative, dintre care amandoua au consecinte neplacute. Mai mult, uneori ei sunt doar partial constienti de sentimentele lor. Discutiile de grup pot ajuta la eliminarea constrangerilor care apar atunci cand oamenii sunt pusi in situatia de a lua decizii. O atmosfera de grup in care domina increderea reciproca ii ajuta pe oameni sa vada si sa infrunte problemele pe care au incercat sa le evite in trecut. Este mult mai usor sa ne recunoastem propriile sentimente intr-un grup in care ceilalti membri vorbesc in mod deschis despre ceea ce simt. Este mult mai usor sa-i ajuti pe oameni sa-si rezolve problemele odata ce le-au recunoscut in mod deschis si realist, mai ales vazand ca nu sunt singurii care au aceasta problema. Formularea concreta a problemei
44

Consultanta de grup

Cu cat o problema este definita in mod mai concret, cu atat creste probabilitatea solutionarii ei. Discutiile de grup ii pot ajuta pe oameni sa-si defineasca problemele clar si amanuntit. O discutie de grup la care participa producatori agricoli si consultanti poate conduce la un acord in ceea ce priveste definirea corecta a problemei - ceea ce reprezinta de fapt primul pas in solutionarea ei. Schimbarea normelor comportamentale Aceste norme nu se modifica daca o persoana din afara precum consultantul spune ca sunt depasite. Cu toate acestea schimbarea normelor se produce daca grupul considera ca acest lucru este necesar. Aceasta se intampla, de exemplu, atunci cand taranii ca indivizi accepta necesitatea interventiei guvernamentale in activitatea lor, dar nu o recunosc in public pana nu se intalnesc si isi exprima punctul de vedere comun. Formarea opiniilor Discutiile de grup ii ajuta pe participanti sa-si formeze o opinie despre o anumita problema. Formarea unei pareri sanatoase rezulta urmare testarii reciproce a unor idei printre membrii grupului. Aceasta nu inseamna ca parerile sunt uniforme, dar este o garantie a faptului ca au fost tratate/evaluate cu atentie.

3.2.3. Ce poti face pentru ca o intalnire de grup sa fie mai eficienta?

Majoritatea oamenilor nu agreaza intalnirile oficiale. De ce? De cele mai multe ori raspunsul se poate rezuma la o proasta coordonare sau o slaba cooperarea intre coordonator si membrii participanti. In calitate de consultant, trebuie sa conduci si sa organizezi multe intalniri la care de multe ori ai pozitia de coordonator. Din moment ce foarte multe depind de coordonator, iata cateva sugestii: Coordonarea si indrumarea discutiei Instructiuni clare Dati tuturor sansa de a participa Creati o atmosfera de intelegere si invatare Promovati increderea in sine a participantilor Mentineti discutia pe subiectul principal al unei teme Faceti un rezumat si trageti concluzii in mod regulat Puneti intrebari si ascultati Vorbire echilibrata : ascultare

3.2.4 Lista de verificare cum se organizeaza si cum se conduc intalnirile de grup

1. 2. 3. 4. Care este scopul unei intalniri de grup? Cine participa? De ce iau parte acesti participanti la intalnire? In ce consta deosebirea dintre aceasta intalnire si alte intalniri de grup (demonstratii, zile in camp, vizite)? 5. Cine a ajutat la deciderea programarii intalnirii? 6. Cine va prezida intalnirea de grup (consultantul, conducatorul grupului, sau o persoana din exterior)? 7. Ce succesiune trebuie sa existe intr-o intalnire de grup? 8. Cum variaza aceasta succesiune (compozitia grupului, dimensiunea grupului, subiectul tratat, metoda de lucru)? 9. Ce detalii sunt deosebit de importante pentru a fi incluse in acesta sedinta? 10. Cum vor fi continuate intalnirile de grup (discutii, alte intalniri, feedback)?
45

Consultanta de grup

11. Cum sunt inregistrate sedintele? 12. Cum pot fi informati cei care au ramas acasa despre continutul intalnirii? 13. Cum poate fi evaluat efectul unei instructiuni specifice? 14. Ce facilitati ar fi utile pentru o intalnire de grup? 15. Cum se poate folosi cel mai bine experienta participantilor? 16. Cum se pot rezolva subiectele controversate din timpul sedintei? 17. Cum si de unde isi poate perfectiona consultantul pregatirea in domeniul tehnicilor de animare si aptitudinilor de facilitare? 18. Cum pot ajuta monitorizarea si sprijinul din exterior? In maniera descrisa mai sus pot fi stabilite diferite grupuri de interes si studiu. Pentru a nu pierde legatura cu aceste tipuri de grupuri, consultantul comunal le poate cere sa-l invite din cand in cand si sa le ofere sfaturi profesionale, fie din partea lui sau din partea specialistului judetean sau alte surse.

3.2.5 Studiul si schimbul grupurilor de experienta Grupuri de studiu sau de interes

Formarea unui grup de producatori agricoli interesati de un anumit subiect (productia de lapte, productia de grau si marketing, comercializarea vinului etc.) este una dintre cele mai bune metode de consultanta. Odata ce acesta a fost organizat de catre consultant, producatorii invata cel mai mult unii de la altii. Ei incearca sa dobandeasca mai multe cunostinte si viziuni si isi formeaza noi opinii facand schimb de ganduri si experinte, comparand si discutand despre propriile registre sau vizitandu-si fermele reciproc. Grupurile de studiu se formeaza de cele mai multe ori pe perioade limitate. Lungimea acestei perioade si frecventa acestor intalniri depind de obiectivul si tema grupului. Numarul optim de participanti este in jur de 10 membri. Caracteristici: Cea mai importanta sursa de informatii o constituie cunostintele practice, experienta si aptitudinile agricultorilor participanti. Acestea reprezinta punctul de plecare in procesul de invatare al grupului. Diferentele intre producatori sunt bune atata timp cat fiecare taran are ceva de invatat si ceva de transmis. Grupul decide subiectele care ii intereseaza. Sunt invitati specialisti pentru a raspunde la intrebarile la care grupul nu poate raspunde singur. In acest tip de grupuri discutiile pot fi mai detaliate si mai aprofundate, deoarece grupurile se intalnesc de mai multe ori. Participantii pot reflecta asupra discutiilor pe care le pot continua la urmatoarea intalnire. Deoarece participantii de cele mai multe ori descopera singuri anumite lucruri, ei le accepta mai usor decat daca le-ar fi fost prezentate de catre consultant . Participantii: Trebuie sa doreasca sa formeze un grup pentru o anumita perioada de timp. Trebuie sa doreasca sa compare si sa-si impartaseasca experientele individuale si specifice, activitatile si rezultatele pe care le-au obtinut la ferma. Trebuie sa fie liberi in gandire, onesti si sa respecte vederile si opiniile celorlalti.

46

Consultanta de grup

Trebuie sa aiba incredere unii in altii si sa nu le fie teama sa se afle intr-o pozitie vulnerabila (ex. din cauza obtinerii unor rezultate nefavorabile la ferma). Este de preferat sa ofere un amestec de experiente si cunostinte. In acest fel cei mai slabi pot invata de la cei mai buni. Trebuie sa desfasoare activitati agricole similare sau comparabile, ex. culturi sau activitati zootehnice comparabile Rolul consultantului: organizator, cel putin in etapa initiala sa ofere cunostinte profesionale la solicitarea grupului moderator al procesului din interiorul grupului consultantul trebuie sa evite ca participantii, care au rezultate de productie mai slabe, sa fie permanent criticati conduce discutiile catre un rezultat concret are grija ca temele alese pentru discutii se fie relevante pentru toti participantii trebuie sa creeze o atmosfera de dezbateri dar orientata catre rezultate trebuie sa incerce sa tina grupul laolalta

Retineti faptul ca: Taranii au experienta de viata si de lucru. Folositi acest lucru! Si agricultorii pot fi specialisti. Folositi acest lucru! Producatorii agricoli sunt adulti carora le place sa ia parte la luarea deciziilor cu privire la cum si ce anume sa invete. Folositi acest lucru!

***** Exemple si sugestii cu privire la initierea grupurilor speciale In primul rand, consultantul comunal, impreuna cu cativa producatori selectionati, trebuie sa incerce sa imparta grupul vizat in grupuri speciale, care ar putea fi numite grupuri de studiu sau de interes, cum ar fi crescatorii de vaci de lapte cu pana la 4 vaci, cultivatori de legume orientati catre piata, producatori de tineret porcin etc. Pentru aceasta este bine sa se gaseasca mai intai un reprezentant sau un initiator pentru grupul special, sa spunem de exemplu un mic crescator de vaci de lapte, orientat catre piata si cu succes. Acest producator, pe care il putem numi fermierul cheie al grupului, este rugat sa aleaga aprox. 7-10 colegi interesati, toti fiind mici crescatori de lapte, sa se alature grupului si sa inceapa sa lucreze impreuna la identificarea si rezolvarea problemelor comune, dar deosebite. La primele 2-3 intalniri sarcina consultantului comunal ar fi: sa modereze discutiile grupului sa preia cateva proceduri organizationale, sa ofere sugestii si sfaturi, daca este necesar sau i se solicita Experienta a aratat ca dupa cateva intalniri, grupul preia in totalitate organizarea activitatii de grup.

47

Consultanta de grup

Un sfat important: Cel mai sanatos punct de plecare pentru activitatile de grup il constituie cooperarea producatorilor pentru a imbunatati capacitatea membrilor de a obtine venituri. *****

Exemplificari: Figura: Exemplu de discutie de grup pentru un schimb de experienta

crescator Piata locala Tinand cont de: Oferta cea mai buna Comerciant local

Membrii familiei

Discutia grupului de interes: comercializare a purceilor

client

Un exemplu de grup de studiu, luat din practica curenta de consultanta. Un agricultor s-a adresat unui consultant As vrea sa construiesc un nou adapost pentru vaci, dar nu sunt inca sigur ce tip de constructie este cel mai bun. Deoarece consultantul nu era specialist in acest domeniu, dar a dorit sa-si ajute clientul, a facut urmatoarele lucruri: A invitat 5 tarani care isi construisera recent un nou adapost pentru vaci plus agricultorul care ii ceruse sfatul. Acesta a inceput sedinta cerandu-i fiecaruia dintre participanti sa explice exact cum a construit adapostul, sa ofere cateva sugestii si sfaturi suplimentare si sa spuna daca ar proceda la fel daca ar fi sa mai construiasa inca un adapost. Dupa ce au vorbit toti cei cinci tarani, cel care ceruse sfatul a fost foarte satisfacut si a plecat spunand: Va multumesc tuturor foarte mult, acum stiu exact ce am de facut. Nota: Consultantul nu a fost implicat deloc in oferirea sfatului dar a fost cel care a initiat intregul proces, care a avut succes.

3.3. Excursii, sau invatarea prin vizionare sau schimburi de experiente practice
Excursia este o mica calatorie a unui grup de oameni intr-unul sau mai multe locuri care prezinta un interes comun. Se disting doua tipuri de excursii:
48

Consultanta de grup

1. vizitele de la o ferma la alta sau de la o sola la alta. 2. Vizitele gen vezi si invata care acopera o sfera mai larga, de exemplu, producatorii agricoli viziteaza un institut de cercetare, o fabrica de prelucrare etc.

3.3.1. Caracteristici:

Vizitatorii pot face schimb de impresii, cunostinte si experiente cu privire la cele vazute. De asemenea, propriile lor probleme inrudite cu locurile vizitate pot constitui o tema de discutii. Consultantul poate reactiona imediat la afirmatiile facute de vizitatori. O excursie poate deschide ochii vizitatorilor pentru propriile lor probleme, in timp ce se pot pregati, sau chiar gasi, solutii pentru acestea Proprietarul fermei sau campului poate primi o serie de informatii si sugestii pretioase de la colegii care il viziteaza.

3.3.2. Avantaje si dezavantaje:

Avantaje:

Locul: organizand intalnirea la o ferma sau intr-un camp, accentul se va pune mai mult pe practica decat pe teorie. Miscare: Vizitarea presupune miscare ceea ce se aseamana cu munca fermierilor. Sa mergi undeva: Sa vizitezi si altceva decat ferma si campurile proprii. De fapt cuvantul excursie inseamna sa mergi undeva. Vizionare: Sa vezi si sa te confrunti cu practici agricole concrete.

Dezavantaje:

Exista riscul ca discutiile si temele lor sa divagheze in toate directiile si sa nu se discute nimic in detaliu. Participantii dominanti vorbesc incontinuu Se poate intampla ca participantii mai rezervati sa aiba pareri interesante, dar nu reusesc sa si le expuna. Gazda poate fi atat de entuziasmata si de mandra de culturile pe care le are, incat exagereaza.

3.3.3 Lista de verificare excursii sau deplasari in camp

Cine este invitat si cati participanti se asteapta? Care este obiectivul de invatare al deplasarii in camp? Care este legatura dintre deplasarea in camp si alta activitate de consultanta in curs de desfasurare? Ce informatie din timpul deplasarii in camp este mai importanta si cine o evidentiaza? Cum pot participantii sa beneficieze de pe urma experientei dobandite dupa deplasarea in camp (ocazie pentru discutii, perfectionare)? Cum poate fi evaluat ulterior efectul deplasarii in camp? Cum poate fi transmisa mai departe experienta celor care au luat parte si celorlalti agricultori care ar putea fi interesati de unele aspecte abordate?
49

Consultanta de grup

3.4. Demonstratii la ferma

"Un om se poate indoi de ceea ce aude, ce vede, dar nu si de ceea ce face." Daca vorbim de demonstratii, intotdeauna vorbim de demonstratii la ferma demonstratii realizate impreuna cu agricultorii comunei si desfasurate pe terenurile acestora in stransa colaborare cu consultantul comunei. O demonstratie reprezinta o prezentare clara si practica a tehnicilor de productie in agricultura, in productia vegetala si in cea animala. De obicei facem distinctia intre rezultatele demonstrative si metodele demonstrative. Cele dintai compara rezultatele obtinute cu diferite tehnici de productie, cele din urma prezinta noi tehnici. De asemenea mai facem distinctie intre demonstratii pe termen scurt si lung; primele pot fi organizate oricand in timp ce cele din urma se intind pe una sau mai multe perioade de cultura. Demonstratiile la ferma reprezinta unul dintre cele mai eficiente instrumente ale pregatirii in consultanta care se cunosc. Desi demonstratiile complete necesita timp si efort considerabil, rasplata vine atunci cand producatorii adopta mai usor practici pe care le considera adecvate in conditiile locale. Acest lucru este recunoscut in zicala crezi ceea ce vezi". Iar producatorii care iau parte la demonstratii ale ultimelor tehnici sau practici si mai apoi le aplica in situatiile lor specifice pot reprezenta actualii si viitorii consultanti. Demonstratiile nu trebuie organizate si implementate la intamplare. Dupa cum arata si numele, demonstratiile ar trebui sa aiba rezultate anticipate. Demonstratiile ar trebui sa ilustreze aplicarea tehnologiilor adecvate, si anume, tehnologii care sa se potriveasca cu setul local de conditii.

3.4.1. Organizarea unei demonstratii la ferma

Partea cheie a unui astfel de program este conducerea demonstratiilor pe terenul producatorului sub conditiile si managementul acestuia. Aceste demonstratii (de cele mai multe ori initiate intr-o maniera experimentala) sunt apoi evaluate, utilizand criterii importante, iar rezultatele sunt utilizate pentru a face recomandari. Procesul de conducere a demonstratiilor la ferma poate fi impartit in 5 etape: a) Diagnosticare identificarea unei anumite probleme sau factor limitativ b) Planificare c) Organizare si management d) Evaluare e) Recomandari si transmitere

Fiecare etapa trebuie sa fie inclusa si sa urmeze ordinea prestabilita. a) Diagnosticare - identificarea problemei Prima etapa este faza de concepere, care implica colectarea si analizarea informatiilor pentru organizarea demonstratiilor la ferma. Activitatile pot include o trecere in revista a datelor auxiliare, studii agricole informale care constau in interviuri luate fermierului si observatii facute in camp si studii formale cu chestionare. Scopul acestor activitati este de a aduna informatii suficiente pentru a identifica problemele care limiteaza productivitatea fermierilor, si de a incepe analizarea posibilelor solutii de imbunatatire a practicilor fermierilor.
50

Consultanta de grup

Informatiile colectate din activitatile de diagnosticare pot fi utilizate pentru conceperea demonstratiilor la ferma. Activitatile de diagnosticare nu ar trebui sa inceteze nici dupa ce au fost planificate primele demonstratii la ferma. Multe dintre demonstratiile la ferma sunt concepute pentru scopuri de diagnosticare, iar in timpul demonstratiei apare adeseori nevoia de a continua activitatile de diagnosticare, care includ observatii si studii formale. b) Planificare Planificarea poate incepe cu selectarea unui comitet de indrumare (grup consultativ). Comitetul ar putea fi format din personal de consultanta, specialisti in diferite domenii, agricultorii interesati, furnizori locali si alti indivizi cooperanti care vor ajuta la desfasurarea activitatii. O buna judecata este esentiala in selectarea unui comitet de indrumare. Acest comitet ar trebui sa fie compus din indivizi din comunitate care sunt: progresivi, constienti de problemele care trebuie rezolvate, doritori sa participe la sedinte si sa ajute la obtinerea de sprijin pentru activitatea dvs. de demonstratie, si sa fie cunoscuti pentru calitatea .lor de buni conducatori. Pentru a mari succesul oricarei demonstratii acest comitet trebuie sa defineasca in mod clar scopul sau scopurile demonstratiei. Toti cei implicati au nevoie de un model conceptual al demonstratiei si trebuie sa stie exact ce anume se asteapta de la ei. Apelati la serviciile acestui comitet pentru a va sfatui cu privire la ceea ce este nevoie pentru demonstratie si sa gasiti un producator agricol potrivit. Nu oricine poate fi selectionat pentru a face eforturi intensive pentru demonstratie; astfel incat, desi individul selectat pentru pozitia de producator cooperant poate beneficia mai mult pe termen scurt, toti ceilalti din comunitate pot beneficia pe termen lung. Membrii ar trebui de asemenea implicati in planificarea demonstratiei si sa ajute la diseminarea rezultatelor celorlalti producatori. Daca membrii comitetului inteleg valoarea potentiala a demonstratiei, atunci ei o pot explica si comunitatii si pot evita aparitia problemelor. Trebuie sa fiti sigur ca grupul de consultanta intelege intradevar ca scopul sau este furnizarea de consultanta, si ca aspectele politice trebuie lasate in seama agentului si a produicatorului cooperant direct implicat. Alegerea unei teme de demonstratie. O responsabilitate foarte importanta a comitetului de indrumare este selectarea temei. Tema demonstratiei trebuie sa se potriveasca cu o nevoie concreta a producatorilor, care este abordata de catre serviciul de consultanta. Aceasta tema nu ar trebui sa fie ipotetica, sa fie relevanta si abordabila, astfel incat sa se poata obtina un raspuns. O tema nu poate fi ipotetica datorita faptului ca declararea initiala a problemei trebuie sa se bazeze pe dovezi reale. Asigurati-va ca demonstratia se adreseaza unei teme care poate fi verificata sau unei probleme declarate. Aceasta se poate face prin colectarea si analizarea informatiilor relevante pentru demonstratie. Daca nu este disponibila nici o informatie relativ recenta atunci obiectivul demonstratiei poate fi ipotetic. Tema trebuie sa fie relevanta si abordabila. Evitati tendinta de a lucra la extreme. Nu va pierdeti vremea cu probleme al caror rezultat este foarte previzibil si are un impact mic sau nu are nici un impact, sau cu probleme mari care nu pot fi rezolvate. Fiti ambitios, dar aveti grija sa reflectati in mod corespunzator.
51

Consultanta de grup

Alegerea unui producator cooperant Odata ce tema a fost aleasa, urmatoarea etapa este selectionarea unui demonstrator sau a unui loc pentru demonstratie. Succesul sau esecul unei demonstratii poate depinde de capacitatea comitetului de a numi o persoana sau o situatie care indeplinesc in mod acceptabil criteriile demonstrative. Evaluati mai intai caracterul potrivit al persoanei care va fi fermierul cooperant, si apoi evaluati situatia. Iata in continuare cateva sugestii pentru a va ajuta la evaluare:

Folositi voluntari. Producatorii cooperanti care se ofera voluntar sunt mai entuziasti si au
mai mult succes in proiectele lor. Selectati agricultori cooperanti pe care va puteti baza si sunt onesti. Asigurati-va in mod discret daca potentialii producatori cooperanti sunt respectati in comunitatea lor. Altfel, s-ar putea sa ajungeti in situatia in care organizati o buna demonstratie in care nimeni nu are incredere. Folositi conducatori. Incercati sa selectionati un taran cooperant care este respectat ca un conducator al comunitatii. Folositi tarani tipici. Demonstratiile ies cel mai bine atunci cand producatorul cooperant este reprezentativ pentru agricultorii cu care incercati sa intrati in legatura. De exemplu, demonstratiile adresate familiilor cu un venit mediu ar trebui conduse de producatori cooperanti cu venituri medii. Selectati agricultori cooperanti care au nevoie de ajutor. Demonstratiile cu cel mai mare succes sunt organizate la ferme unde pot fi demonstrate imbunatatiri semnificative. Este probabil ca demonstratia sa nu aiba succes daca producatorul este deja expert in subiectul respectiv. Nu uitati, producatorul cooperant perfect este probabil imposibil de gasit. Totusi, este mai bine sa avem un taran cooperant imperfect decat sa nu avem nici o demonstratie deloc.

Alegerea locului demonstrativ. Alegeti locul demonstrativ intr-o zona usor accesibila pentru producatorii care au nevoie de informatiile respective. Luati in calcul toti factorii necesari pentru alegerea unui loc corespunzator. Surse de materiale. De cate ori se organizeaza o demonstratie, este bine sa se obtina cooperarea furnizorilor locali de mijloace de productie si furaje. Daca este posibil, cautati sa cooperati cu mai multi furnizorii. Oamenii de afaceri implicati in activitati agricole ai comunitatii sunt in general nerabdatori sa ajute si sa-si ofere serviciile. Participarea lor va oferi un sprijin valoros programului dvs. In plus, prin aceasta cooperare puteti obtine articolele si mijloacele necesare pentru demonstratii. Daca nu stabiliti o sursa de incredere pentru toate aceste materiale, organizarea demonstratiilor poate deveni o sarcina dificila. Asigurati-va ca multumiti pentru serviciile si materialele obtinute de la oamenii de afaceri locali. Acest lucru inseamna mult si este un factor care contribuie la succesul demonstratiei.

c) Organizare si management Organizarea unei demonstratii presupune plantarea pe terenurile producatorilor reprezentativi. Demonstratiile la ferma examineaza un numar mic de noi variabile, testeaza
52

Consultanta de grup

solutiile posibile, verifica recomandarile si demonstreaza recomandarile producatorilor. Noile variabile pot reprezenta solutii posibile si/sau factori exploratori. Factorii traditionali pentru productia agricola nu trebuie sa faca parte din etapa de experimentare si sunt de obicei prezenti la nivelul producatorului local.

Demonstratia completa sau care include toate practicile. Adeseori este preferabil sa se organizeze o demonstratie care sa includa toate practicile recomandate. Aceasta ajuta la stabilirea unui scop pe care sa-l realizeze agricultorii comunitatii. Astfel de demonstratii pot include doua tratamente, unul care sa arate metodele curente ale producatorului si altul care sa urmeze practicile recomandate de consultanta. Delimitarea demonstratiei Marcati intotdeauna hotarele demonstratiei asezand pari permanenti in randurile limitrofe. Marcarea hotarelor demonstratiei este o sarcina usoara, insa foarte importanta pentru orice demonstratie reusita. Diferitele fasii ale tratamentelor pot fi marcate tot in aceasta maniera. Tinerea evidentei Pastrati o evidenta detaliata a conceptiei demonstratiei, a dispunerii loturilor, a distantelor pana la tarusii de marcaj etc. Nu va bizuiti pe memorie. Asigurati-va ca si demonstratorul isi tine propria sa evidenta la zi. d) Evaluarea Verificati demonstratia din cand in cand. Daca apar rezultate neobisnuite, contactati un specialist in domeniu care sa poata explica rezultatele ciudate. Analizati cu grija rezultatele tuturor demonstratiilor la ferma. Chiar daca demonstratia a fost un esec, multe se pot invata din discutarea rezultatelor cu toti cei implicati, incercand sa gasiti punctele slabe. Nu va temeti sa contactati specialistii in domeniu si alti angajati judeteni pentru a le cere opiniile referitoare la orice demonstratie intreprindeti. Invatand din greseli va veti imbunatati sansele de succes in viitor privind realizarea programului respectiv cu ajutorul acestui eficient instrument al extensiei. Fiecare analiza trebuie sa includa o evaluare a reactiilor si opiniilor producatorilor, o interpretare generala a rezultatelor, si la nevoie o analiza statistica. Toate rezultatele pot fi folosite pentru planificarea viitoarelor demonstratii si pentru a da recomandari agricultorilor. e) Recomandari si transmiterea lor Intr-un sistem eficient de demonstratii la ferma, consultantii participa la intregul proces, fiind astfel in masura sa transfere recomandari producatorilor cu profesionalism si convingere. Cand agricultorii sunt implicati activ in demonstratiile la ferma, acestia devin cai de raspandire a noilor tehnologii. Prin urmarirea opiniilor producatorilor si utilizarea noilor tehnologii, consultantii isi pot imbunatati cunostintele privind nevoile si preferintele primilor. Publicitatea. Un factor important care influenteaza succesul sau esecul oricarei demonstratii este publicitatea. Aceasta trebuie sa inceapa din perioada de planificare si sa continue pana cand s-au incheiat toate demonstratiile. Pancarte Demonstratia sau lotul experimental trebuie sa aiba o pancarta vizibila atunci cand se initiaza demonstratia. Deasemenea trebuie folosite pancarte pentru identificarea
53

Consultanta de grup

fiecarui tratament. Acest lucru va fi de folos producatorilor precum si altor persoane care se opresc sa vada loturile in mod indepentent, sau pentru eventuale grupuri pe care le-ati organiza. Nu uitati sa desfiintati toate pancartele dupa terminarea demonstratiei. Instiintare in avans Informati taranii si pe alti lideri ai comunitatii (prin carti postale, scrisori, afise, ziare, TV si radio) in legatura cu efectuarea demonstratiei. Nu uitati sa includeti urmatoarele informatii: Scopul demonstratiei Cine sunt invitatii Locul unde se va tine Cand se va tine

3.4.2. Idei pentru o demonstratie eficienta

Cu mult inainte sa se efectueze demonstratia, consultantul impreuna cu comitetul de indrumare vor trebui sa citeasca si sa inteleaga fiecare dintre aceste aspecte. Acestea nu garanteaza succesul demonstratiei, insa reprezinta primul pas in aceasta directie. a. Interesarea auditoriului Demonstratiile eficiente trateaza probleme in care oamenii sunt deja interesati; altminteri, va trebui sa le starniti interesul. b. Intelegerea scopului demonstratiei Comunitatea trebuie sa inteleaga la ce se refera demonstratia, de ce se efectueaza, si ce se urmareste. Campania de publicitate realizeaza acest lucru prin intalniri, scrisori, afise, articole, radio si TV. Obiectivul este de a face posibila interpretarea corecta a rezultatelor. c. Simplitatea Demonstratiile care prezinta separat cate o metoda au mai mari sanse sa devina eficace fata de demonstratiile care prezinta mai multe metode, implicand o multime de factori. Incepeti de la simplu, ajungand treptat catre complex. d. Repetarea Repetarea aceleiasi demonstratii o va face mai eficace. Daca succesul se repeta, cele demonstrate au mai mari sanse sa fie adoptate. Impresiile succesive asupra mintii observatorului il va conduce catre actiune. e. Participarea observatorilor O aptitudine nu a fost inca invatata pana cand cel care invata nu a efectuat actiunea cu propriile maini. f. Satisfactia Psihologii spun ca obiceiurile se formeaza cel mai bine atunci cand efectuarea unui act aduce satisfactie. De aceea, putem concluziona ca demonstratiile sunt cele mai eficace atunci cand se ocupa de probleme reale si prezinta o solutie posibila, practica si usor de aplicat. *****

Tip de demonstratie de ferma recomandabila Intrucat celor mai multi producatori agricoli romani le lipsesc cunostintele stiintifice si aptitudinile necesare utilizarii adecvate a ingrasamintelor, aceasta problema ar trebui sa fie una dintre primele subiecte ale demonstratiilor la ferma.
54

Consultanta de grup

Prezentandu-le beneficiile utilizarii ingrasamintelor prin conversatii, articole, intalniri si demonstratii, producatorii pot ajunge la o mai buna productivitate a culturilor. Productiile mai ridicate inseamna mai multe alimente si mai multi bani pentru taran. Cea mai buna metoda de a determina necesarul de substante nutritive al culturilor este de a efectua chiar demonstratii ale fertilizarii in teren. In aceste demonstratii, ingrasamintele se aplica la cotele cunoscute ale substantelor nutritive, se observa reactia culturii, se masoara productiile finale si in final trebuie calculate si facute publice avantajele economice. Demonstratiile cu privire la fertilitatea solului si ingrasaminte au urmatoarele avantaje: Este un exercitiu pentru a determina necesarul nutritional al culturilor si solului Se pot sfatui agricultorii cu privire la practicile adecvate de aplicare a ingrasamintelor Arata producatorilor beneficiile ingrasamintelor prin evaluarea economica a rezultatelor si prezentarea lor Alte sfaturi pentru demonstratiile privind fertilizarea si fertilitatea solului Atunci cand efectuati un experiment cu fertilizatorii, puteti prezenta producatorilor noi fertilizatori si ratii de fertilizare. Odata ce experimentele dau rezultate, puteti efectua zile in teren pentru a se vedea si discuta efectele asupra cresterii si productiei. Inainte de a infiinta loturile experimentale, aflati de unde puteti procura ingrasamintele pentru a le incerca la nivelul comunei. Cantitatile recomandate apar in publicatii de specialitate, sau puteti contacta specialistul judetean in domeniu. Efectuati intotdeauna demonstratiile pe culturile care sunt de maxima importanta in comuna. Nu uitati ca demonstratiile trebuie sa fie simple, si sa aveti in vedere aspectele economice ale fiecarui producator din comuna. Cel mai bun tratament in cazul unei demonstratii ar fi ratia de fertilizare care produce cele mai mari beneficii in raport cu banii investiti in ingrasamant. Acest tratament nu va fi in mod obligatoriu cel care determina cea mai mare crestere a productiei. Pentru detalii despre modul si mijloacele de realizare a demonstratiilor la ferma referitoare la ingrasaminte (fertilitatea solului), consultantului comunal ii revine sarcina implicarii specialistilor judeteni in domeniu, in stransa colaborare cu institutele de cercetare apropiate.

3.4.3. Lista de verificare demonstratii la ferma

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Cine va lua parte la pregatirea si conducerea demonstratiei? Care este contextul in ansamblu al demonstratiei? Care sunt efectele anticipate de invatare de pe urma demonstratiei? Care este forma cea mai adecvata pentru demonstratie? Cum ar trebui repetata prima data demonstratia? Cine ajuta la stabilirea continutului demonstratiei? Ce producator va realiza demonstratia? De ce fel de pregatire are nevoie consultantul astfel incat sa stapaneasca continutul demonstratiei? 9. Ce material demonstrativ si practic este necesar pentru predarea practica? 10. Locul demonstrativ selectat are conditiile necesare pentru a asigura succesul actiunii? 11. Ce aranjamente trebuie facute cu producatorul inainte sa i se foloseasca terenul drept loc demonstrativ? 12. Ce contributie poate aduce producatorul la costurile demonstratiei? 13. Cum verificam daca continutul mesajului transmis de demonstratie a fost inteles?

55

Consultanta de grup

3.5. Zile in teren

O zi in teren este un eveniment organizat pentru un grup de producatori carora li se arata tehnici de productie imbunatatite care sunt folosite la ferme sau pe terenurile din comuna respectiva. Este o metoda de consultanta de grup in care sunt angajate o combinatie de discutii de grup, demonstratii ale rezultatelor si metodelor si, in final, metode de predare. Zilele in teren pot fi organizate imediat ce au fost identificate ferme sau campuri exemplare. Acestea sunt de obicei organizate catre sfarsitul perioadei de vegetatie pentru a se putea arata cat mai multe metode de productie. Scopul zilelor in teren este co-interesarea agricultorilor in adoptarea inovatiilor si oferirea unei ocazii de a se convinge singuri de rostul si practicabilitatea practicilor si solutiilor prezentate si demonstrate.

3.5.1. Ce este necesar pentru pregatirea unei zile in teren?

Gasirea unui producator care este dispus sa-si ofere ferma, terenul sau animalele pentru a fi prezentate si pentru a se discuta despre ele Identificarea unor subiecte adecvate pentru scopul demonstratiei impreuna cu agricultorul Furnizarea de informatii cu privire la subiectul care va fi dezbatut Contactarea unor colaboratori cum ar fi specialisti in domeniu Pregatirea locului de demonstratie Selectarea si invitarea participantilor Politica cea mai buna este sa se selecteze producatori care se gasesc intr-o situatie similara cu cea a fermei sau temei de prezentat. Ar trebui invitati in special taranii influenti, progresivi si inovatori din comuna pentru a se convinge de utilitatea activitatilor de consultanta, in general, si a exercitiilor de zile in teren, in particular. Ce fel de producatori / exploatatii ar trebui selectate? Consultantul ar trebui sa ia in considerare numai producatorii care corespund cu sistemele agricole din comuna si ale participantilor. Acesta si-ar putea usura munca daca ar recurge la reprezentanti de grup in cadrul exercitiului e planificare. De asemenea cand se selectioneaza fermele trebuie sa se acorde atentie si personalitatii producatorului. Persoanele ideale sunt cele care nu sunt considerate numai producatori exemplari ci si persoane influente si populare. In continuare, ar trebui luate in considerare numai exploatatiile care au atins scopul consultantei, dar pe de alta parte, rezultatele mai bune decat media care au fost obtinute cu tehnici la care nu au acces cei mai multi dintre tarani vor fi mai putin credibile decat un nivel mai scazut de imbunatatiri, pe care producatorul simte ca il poate realiza. In situatia predominanta a agriculturii romanesti la scara mica, principiul costuri scazute fara costuri ar trebui sa constituie un aspect in alegerea temelor pentru exercitiile zilelor in teren pentru a se demonstra ca daca tehnicile de productie sunt aplicate cu profesionalism atunci poate creste si profitabilitatea.

3.5.2. Cadrul si procedurile organizationale pentru exercitiile de zile in teren exemplu

56

Consultanta de grup

O zi in teren bine pregatita si organizata ofera consultantului comunal sansa de a contacta si transmite informatii unei mase de pana la 100 tarani/producatori, sau poate si mai mult, intr-o singura zi, la un singur eveniment. In "sistemul rulant", - vezi desenul de mai jos - 6 grupuri, fiecare pana la 15 fermieri, sunt insotite intr-un tur prin 6 "statii". Grupurile incep turul simultan din statii diferite, si fiecare grup isi continua turul la statia urmatoare dupa ce au fost informati cu privire la tema specifica pentru care a fost organizata statia respectiva. In fiecare statie un specialist intr-un anumit domeniu este pregatit sa primeasca grupul de producatori. Acesta poate avea un afis cu calcularea marjei brute pentru campul respectiv, de exemplu, sau alte materiale cum ar fi pliante pentru distribuire pentru vizualizarea explicatiilor date in domeniul sau. Dupa aprox. 15-20 de minute toate statiile trebuie sa fi terminat cu grupul respectiv, astfel incat sa poata incepe deplasarea grupurilor la urmatoarele statii. Dupa ce toti producatorii care participa au vizitat fiecare statie, ei pot dori sa mai viziteze inca o data anumite statii pentru a clarifica anumite lucruri sau pentru a primi informatii mai detaliate. Traseul parcurs de grupul de producatori

proprietarul terenului

consultantul local

cultivator de legume

specialist in irigatii

specialist in protectia plantelor

firma furnizoare de ingrasaminte

3.5.3. Lista de verificare zile in teren

1. Cine este grupul vizat al zilei in teren (toti producatorii, micii producatori, un grup selectionat?) 2. Ce probleme ale producatorilor vor fi abordate in cursul zilei in teren? 3. Care sunt obiectivele zilei in teren? 4. Ce fel de informatii trebuie sa furnizeze ziua in teren? 5. Care este legatura cu alte activitati de extensie, ex. demonstratiile la ferma? 6. Ce aranjamente trebuie facute cu producatorul a carui exploatatie sau teren se viziteaza? 7. Ce informatii sunt importante pentru a fi transmise pe parcursul zilei in teren si cine le va pregati si cine le va transmite participantilor? 8. La ce fel de intrebari ne putem astepta din partea participantilor? 9. Ce informatii scrise ar trebui distribuite participantilor?
57

Consultanta de grup

10. Cum pot folosi participantii ceea ce vad? 11. Cum pot fi transmise cunostintele si experienta dobandita celor care nu au participat? 12. Cat de mult pot contribui participantii la costurile zilei in teren? 13. Ce program de rezerva se poate organiza in caz de vreme nefavorabila?

3.6. Zile de informare

Pentru a informa mai multi producatori cu privire la subiecte comune cum ar fi tendintele in politica agricola, noi reguli si regulamente sau probleme agricole legate de comuna, se poate organiza o intalnire a producatorilor numita zi de informare. La o zi de informare ar trebui sa participe mai multi oameni decat la intalnirile de grup pe care le-am descris mai sus. Transferul de informatii si luarea de decizii sunt activitatile cele mai comune in acest tip de activitate de grup in activitatea de consultanta.

3.6.1 Principii

Alegeti subiecte relevante care prezinta un mare interes pentru intreaga comunitate agricola din zona comunei. Faceti invitatiile cu mult timp inainte. Informati oamenii despre subiectele ce vor fi discutate inainte de inceperea sedintei, ex. prin afise, pliante sau chiar prin postul local de radio. Pregatiti locul pentru intalnire. Pregatiti materiale scrise pentru participanti. Pregatiti-va cu constiinciozitate.

Pentru a planifica, pregati si conduce o zi / intalnire informativa, cea mai buna metoda este sa respectati lista de verificare de mai jos, raspunzand la fiecare intrebare si luand masurile respective.

3.6.2. Lista de verificare zi de informare

1. 2. 3. 4. 5. Care este scopul si subiectul intalnirii/zilei de informare? Cine va invita oamenii la intalnire? Cine este responsabil pentru alegerea si amenajarea locului de intalnire? Care este cea mai potrivita data pentru o astfel de intalnire? Cine este special interesat de aceasta intalnire? (consultantul si organizatia sa sau fermierii?) 6. Cum se poate garanta ca toti cei interesati au fost contactati? 7. Ce asteapta participantii de la intalnire? 8. Ce dispute e posibil sa apara? 9. Cine va facilita intalnirea? 10. Care este agenda intalnirii? 11. Care sunt cele mai importante detalii de inclus in intalnire? 12. Ce rol ar putea juca liderii traditionali de opinie? 13. Ce garantie exista ca deciziile luate de participanti vor fi implementate ulterior? 14. Cine este responsabil pentru intocmirea procesului verbal al intalnirii? 15. Cum pot fi fructificate rezultatele intalnirii?

58

Consultanta de grup

3.7. Cursuri de educatie agricola in comune

Ca in orice alta activitate din cadrul unei economii moderne, cei angajati in agricultura primesc o instruire profesionala de baza. Intrucat nu acesta este cazul cu producatorii obisnuiti din Romania, deoarece nu exista facilitati rurale de instruire agricola, precum scoli pofesionale comunale, iar infiintarea unor astfel de institutii nu poate fi justificata cel putin in momentul de fata din motive materiale, financiare sau din lipsa de personal, este recomandabil ca specialistii in consultanta la nivel comunal sau judetean sa preia cateva dintre sarcinile de instruire agricola de baza prin organizarea unor cursuri. In acest mod se adauga si completeaza o componenta de instruire a muncii de consultanta individuala si de grup la nivel comunal. Printr-o astfel de instruire intelegem comunicarea de informatii de baza care sa ajute producatorii sa inteleaga si sa imbunatateasca productia si managementul agricol. Din cauza limitarilor de timp si personal, acest tip de munca de consultanta trebuie sa fie intotdeauna adecvat continutului planificarii activitatilor de consultanta din comuna. Consultantul comunal ar trebui sa se asigure de asistenta personalului in tinerea acestor cursuri. Profesorii din comuna, specialistii in materie de la nivel judetean, sau consultantii de la firmele producatoare de mijloace de productie ar putea fi de ajutor prin predarea catorva subiecte din cursul de instruire. Baza materiala necesara pentru un astfel de curs este minima, prin comparatie cu, de pilda, baza materiala a centrelor de instruire. Pot fi folosite spatii existente, precum scoli sau sali folosite pentru intalnirile locale. Aceste intalniri de instruire n-ar trebui in mod normal sa dureze mai mult de 3-4 ore. Intrucat participantii vin din aceeasi comuna si prin urmare se confrunta cu probleme similare, este posibil sa se ofere instruire in subiecte, probleme si situatii specifice. Dupa cum s-a mentionat deja mai sus, cursurile de instruire ar trebui sa ofere cunostinte de baza pe subiecte specifice. Ele trebuie sa sporeasca cunostintele stiintifice de baza si sunt de asemenea adecvate pentru schimbul de idei si experienta. ***** Un exemplu, provenit din experienta in munca de teren si in sesiunile de instruire: Micii producatori, neinstruiti in stiintele agricole, aplica ingrasamintele pe baza experientei pe care au castigat-o pana in prezent si, eventual, chiar pe baza sfaturilor date de consultantul comunal. Intrucat consultantul nu poate oferi sfaturi fiecarui producator in parte despe ce fel de ingrasamant sa foloseasca si in ce cantitati pentru fiecare cultura si fiecare lot, fertilizarea e facuta in multe cazuri in mod nestiintific. Pentru a sti cum sa estimeze si sa aplice tipul si cantitatea corecta de ingrasamant, producatorii au nevoie de cateva cunostinte de baza privind fertilitatea solului si compozitia ingrasamintelor chimice. Numai in acest fel vor fi capabili sa calculeze efectele aplicarii de ingrasamant pe loturile lor fara sa depinda mereu de consultant pentru a aplica ingrasaminte intr-un mod economic fezabil.

59