REGIUNEA LINGUALA Limba organ musculo-membranos este sediul receptorilor gustativi.

. Are o parte libera anterior si se fixeaza de podeaua cavitatii bucale prin baza posterior. ocupa spatiul cavitatii bucale in stare de ocluzie, acesta devenind un spatiu capilar. Configuratie externa Are forma de ovoid turtit de sus in jos prezinta doua fete,doua margini, un varf si o baza. Fata superioara - convexa antero-posterior prezinta santul median, iar la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioare se gaseste V-ul lingual in varful caruia este foramen caecum locul de emergenta embrionara a tiroidei. De o parte si de alta a santului longitudinal mucoasa prezinta papile fiiliforme, foliate, fungiforme si caliciforme. Papilele caliciforme sau circumvalate in numar de 9-11 formeaza V-ul lingual deschis anterior si situat posterior de santul terminal. Partea posterioara de santul terminal sau faringiana, verticala, prezinta foliculi limfoizi care alcatuiesc amigdala linguala. Inferior aceasta parte a limbii prezinta plicile gloso-epiglotice doua laterale si una median ce unesc limba cu epiglota. Intre plici se delimiteaza cele doua valecule epiglotice. Fata inferioara prezinta pe linia mediana frenul lingual. De o parte si de alta sunt doua ridicaturi = carunculele sublinguale salivare = deschiderea canalului Wharton, iar lateral de ele se deschid canalele glandei sublinguale Bartholin si mai in lateral se deschid glandele salivare mici. Paralel cu frenul este un relief albastrui = vena ranina lateral de care se gaseste o creasta mica = plica fimbriata. Marginile limbii corespund fetei linguale a arcadelor dentare prezinta orificiile de deschidere a glandelor mucoase Weber. Varful limbii foarte mobil prezinta o glanda salivara cu secretie mixta.

Scheletul limbii Nu are schelet propriu. Oasele invecinate hioidul si procesul stiloidian servesc pentru insertia muschilor extrinseci ai limbii. Scheletul fibros = aponevroza linguala care se fixeaza pe marginea superioara a osului hyoid. Septul lingual lama fibroasa, falciforma, mediana, verticala care se fixeaza de osul hyoid. Muschii extrinseci M.genioglos proiecteaza varful limbii inspre exterior, iar fibrele mijlocii apasa limb ape podeaua cavitatii bucale. M.stiloglos pereche- trage limba inapoi spre valul palatin. M.hioglos trage limba in jos M.palatoglos pereche formeaza stalpul anterior al valului palatin. Ridica radacina limbii si micsoreaza istmul bucofaringian. M.amigdaloglos ridica radacina limbii spre palat M.faringoglos trage limba usor inapoi. Muschii intrinseci M.lingual inferior M.lingual superior M.transvers M.vertical

Vascularizatie Arterele a.linguala si a.palatina ascendenta si a.faringiana ascendenta Venele- v.linguala (primeste v.dorsale, v.linguale profunde si v.sublinguala ) se varsa in v.jugulara interna. Limfaticele 3-grupuri : 1. gr limfatic al bazei si marginilor se varsa in limfonodulul subdigastric 2. gr limfaticelor dorsale dreneaza in trunchiul tirolinguofacial 3. gr limfaticelor varfului se varsa in ganglionii omohioidieni

Inervatia motorie a limbii este asigurata de n.hipoglos care se imparte in mai multe ramuri destinate muschilor. Muschiul palatoglos este inervat de catre n.glosofaringian. Inervatia senzitiva 3 teritorii Teritoriul nervului lingual ram al n.trigemenului care inerveaza N.laringeu superior ram din n.vag inerveaza .

Receptorii gustativi Sunt reprezentati de mugurii gustativi formatiuni corpusculare cu forma ovoida situati pe o membrana bazala, la polul apical se continua cu canalul gustativ care se deschide prin porul gustativ. In constitutia lor intra celule bazale, celule de sustinere si celule gustative ciliate = peri gustativi. Mugurii gustativi sunt inconjurati de catre o bogata retea de fibre sensitive (apartinand nervilor facial, glosofaringian si vag). 1. nervul lingual asigura sensibilitatea gustative pe partea laterala a bazei limbii si V-lui lingual iar n.coarda timpanului si intermediar al lui Wrisberg(ramuri ale facialului) marginea laterala a fetei superioare(dorsale) ale limbii. 2. n.glosofaringian inerveaza senzitiv V-ul lingual (bogat in papile caliciforme) si zona posterioara acestuia. 3. n.vag prin ramul sau n.laringian superior inerveaza epiglota, zona valeculelor si plicilor glosoepiglotice.

Calea de conducere Protoneuronul este situat astfel: in ggl.Andersh pt n.glosofaringian in ggl.geniculat pentru n.facial si ramurile sale(n.lingual, coarda timpanului) in ggl.plexiform pentru n.vag Axonii protoneuronilor ajung in bulb la nucleul tractului solitar unde fac sinapsa cu deutoneuronii caii, iar axonii acestora vor urca pe calea panglicii mediale Reil, se incruciseaza, si fac sinapsa cu al treilea neuron in nucleul arcuat din thalamus, de unde se proiecteaza in cortex. Segmentul cortical Aria gustativa primara aria 38 Brodmann a V-cea circumvolutiune temporala. Aria gustativa mixta olfactiva si gustative la nivelul uncusului. Aria gustativa asociata ariei sensitive linguale deasupra scizurii Sylvius. Sensibilitatea generala a limbii din 2/3 anterioare se transmite prin n.lingual care pe calea n.mandibular (ram din trigemen) ajunge la nucleul radacinii descendente a trigemenului unde face sinapsa cu deutoneuronul caii, iar axonul acestuia ajunge tot la nucleul arcuat thalamic, care va proiecta in scoarta parietala ascendenta unde se integreaza sensibilitatea generala transmisa prin trigemen cu sensibilitatea gustative transmisa prin glosofaringian(IX) , vag (X) si intermediary Wrisberg(VII Bis).