Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Cadastru, Geodezie si Constructie Catedra Evaluarea si Managementul Imobilului

Lucrare de an
Tema: Evaluarea afacerii Lux-Vin S.R.L.

a efectuat:

st. gr. EI- 0818 Didic Diana

a verificat:

conf. univ., dr. Albu Svetlana

Chisinau 2011

Cuprins
Introducere ................................................................................................................................................... 3 Capitolul I Descrierea Intreprinderii ............................................................................................................. 4 Capitolul II. Diagnosticarea Intreprinderii ..................................................................................................... 5 2.1 Diagnosticul comercial .............................................................................................................................. 5 2.2. Diagnosticul financiar............................................................................................................................. 10 Capitolul III. Evaluarea intreprinderii .......................................................................................................... 21 Bibliografie................................................................................................................................................. 28

Introducere

In condi iile de pia , Republica Moldova i i concentreaz activitatea economic in veriga de baz a economiei intreprinderea unde se creeaz bunurile materiale i serviciile necesare societ ii. Aici se afl resursele materiale i umane, aici se iau deciziile cu privire la utilizarea lor. Scopul principal al oric rei afaceri este ob inerea profitului i maximizarea lui. Prin urmare veniturile unei intreprinderi reprezint punctul forte asupra c ruia este atras aten ia tuturor agen ilor economici i care influen ieaz intr-un mod direct sau mai pu in direct deciziile care vor fi luate pe viitor, de c tre manageri i to i cei care sunt cointeresa i in l rgirea i dezvoltarea afacerilor in care sunt implica i. Scopul lucrarii date este de a capata deprinderi practice si teoretice pentru a putea corect analiza si evulua intreprinderea. In lucrarea de fata am facut o incercare de a evalua societatea cu raspundere limitata Lux-vin care are ca activitate economica principala producerea si comercializarea vinurilor. Lucrarea este compusa din 3 capitole, fiecare din acestea reflectind aplicarea in practica a cunostintelor capatate. CAPITOLUL I, numit Descrierea intreprinderii, cuprinde in sine diagnosticul juridic al companiei. In acest capitol se vor analiza aspectele legale privind activitatea firmei evaluate. CAPITOLUL II:Diagnosticarea intreprinderii - cuprinde in sine 2 subcapitole si anume : Diagnosticul comercial si Diagnosticul financiar. In cadrul compartimentului Diagnosticul comercial se urmareste analiza pietei pe care activeaza intreprinderea. In cadrul compartimentului Diagnosticul financiar se urmareste intelegerea performantelor realizate si a riscurilor inerente in activitatea intreprinderii, estimarea abilitatilor intreprinderii de a genera fluxuri de venit, compararea cu intreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc, rentabilitate si de valoare. In cadrul acestui capitol se colecteaza informatia necesara pentru aplicarea metodelor de evaluare si stabilirea valorii finale. CAPITOLUL III: Evaluarea intreprinderii- cuprinde in sine aplicarea metodelor de evaluare si stabiliraea valorii finale a intreprinderii evaluate.

Capitolul I Descrierea Intreprinderii Lux-vin este o vin rie de talie mijlocie fondat n 2004 i situat n ora ul Orhei n centrul i a vinului

Moldovei. La momentul actual n cadrul ntreprinderii Lux-vin lucreaz peste 200 de lucr tori califica i. mbinarea lucrului calificat al speciali tilor autohtoni cu tehnologiile europene nalt .Vin ria este specializat material calitativ permite companiei de a produce vinuri excelente care se bucur de o popularitate pe produc ia vinurilor din segmentul Premium din strugurii i sudic a rii. Compania produce i Riesling, astfel, cam cule i pe 250 de hectare de podgorii proprii situate n regiunea central

anual aproximativ 2.5 milioane de sticle cu vin de marca Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon blanc, Traminer, Muscat Ottonel, Pinot Gri Feteasca Alb produs din soiul autohton cu acela i nume la 65% constituind vinurile ro ii i respectiv 35% vinurile albe. Nu demult compania a lansat vinului i i-a l rgit asortimentul de vinuri prin introducerea vinurilor din struguri nghe a i din soiurile Riesling, Traminer, Muscat Ottonel i a vinului Pinot Noir rose. Vin ria a primit certificarea ISO 9001:2000 i acreditarea HACCP. Din 2007, al turi de nc cinci ntreprinderi vinicole din Republica Moldova, Acorex Holding, DKIntertrade, Lion-Gri, Vinaria Purcari si Vinaria Bostavan, Lux-vin face parte din familia Vinurilor Moldovene ti. Din 27 septembrie 2008 ntreprinderea a fost inaugurat ca complex turistic modern. Complexul are o suprafa de 1,5 ha pe teritoriul c ruia se afl fabric de vin, beciuri de p strare a vinului, 3 s li pentru i o zon de agrement. Capacitatea restaurantului este de 260 locuri. de vie, 100 ha dintre care sunt plantate n apropierea degustare, o curte interioar

Firma Lux-vin are 235 ha planta ii de vi la sudul rii, n zona Bugeacului.

satului Jora de Sus, pe malul Nistrului i reprezint souirile albe, Celelalte 135 ha sunt soiuri ro ii, plantate

Capitolul II. Diagnosticarea Intreprinderii

2.1 Diagnosticul comercial
Studiul func iunii comerciale a intreprinderii se desfa oara pe citeva direc ii, i anume: strategia firmei, pia a de desfacere, clientela, produsele, politica de pre uri,distrbu ia, publicitatea, marketingul. Este important de mentionat care este ramura de activitate a firmei, care este in acel moment starea acelei ramuri, ce perspective exista, ce pozi ie ocupa firma i ce planuri are, daca acele planuri sunt viabile sau nu. Apoi va trebui de descoperit daca firma ocupa o pozi ie importanta pe pia a, cum este pia a firmei structurata, ce anse de extindere are. Clientela este analizata din perspectiva calita ii, numarului, structurii pe categorii i dimensiuni, ponderii in cifra de afaceri a firmei. Se estimeaza dependen a firmei fa a de un numar mic de clien i sau fa a de o anumita categorie de clien i.Se analizeaz structura i vechimea produselor, pozi ia lor pe curba de via a, riscul de a se demoda, posibilita ile reale pe care le are firma de a i improspata produc ia. Se urmare te apoi modul in care sunt fixate pre urile i in ce masura, prin practicarea pre urilor diferen iate, exista anse de atragere i pastrare a clientelei. Distribu ia este analizata din punctul de vedere al dimensiunilor pe care le are re eaua i din punctul de vedere al modului in care se deruleaza activitatea acestei retele. Publicitatea firmei este i ea analizata sub aspectul ac iunilor derulate a cheltuielilor pe care le efectueaza firma pentru publicitate i sub aspectul imaginii firmei i produselor sale. In final se analizeaza modul n care este organizat activitatea de marketing. Analiza venitului din vinzari in preturi comaprabile a firmei evaluate este prezentat in tabelul de mai jos: Tabelul 2.1. Analiza evolutiei vnz rilor Anul VV Ki, % VV' Sporul, lei Sporul, % Sporul mediu 2007 11731503 5,8 12069622 2008 8466224 -3,3 8232734 -3836888 -31,7896 2009 5930861 -3,4 5964109 -2268625 -27,5562 2010 14906586 4,1 15517756 9553647 160,1856

33,61
[sursa: completat de autor]

1. Se determina volumul din vnz ri dupa formula :

VV 'n ! VVn (1  in 1 )

(2.1)

unde: VVn volumul din vinzari actualizat, lei; VV volumul din vinzari la sfirsitul perioadei de gestiune, lei; ii rata inflatiei pentru anul i, %. 2. Se determina sporul in lei al venitului din vinzari: 3. Se determina sporul procentual al venitului din vinzari nominal dupa formula:
(n ! Spn 100 VV 'N 1

(2.2)

Efectund calculele de mai sus, am determinat ca intreprinderea data are un spor al venitului din vinzari nominal fluctuant, acesta variind de la -32 % pina la 160 %. In mediu, valoarea sporului venitului din vinzari pe parcursul a trei ani analizati constituie 34 %. Analiza concuren ei: Pia a de desfacere a firme, respectiv spa iul n care oferta specific a societ ii comerciale se ntlne te cu cererea, reprezint un segment esen ial al diagnosticului comercial, care nu poate fi completat dac nu se analizeaz sectorul vinicol. Din punct de vedere al m rcilor, concuren a este, deobicei, n interiorul unui segment de pia n consecin pia . Analiza pie ei produsului poate fi un punct de . , una dintre probleme se refer la definirea m rcilor concurente ntr-un segment de plecare i competi ia, ca element fundamental al pie ii. n cadrul analizei mediului competitiv al ntreprinderii pot fi nominaliza i urm torii concuren i din

important. Dar, analiza pie ei produsului reprezint doar o fotografiere a unei situa ii concuren iale la un moment dat. Analiza pe baza percep iilor (pozi iile concuren iale) i a preferin elor (segmentarea) ofer o ii concuren ei se face avnd n i amenin area nlocuitorilor. i bun evaluare a concuren ei la un moment dat. Evaluarea intensit vedere: Factori structurali: for a furnizorilor, puterea clien ilor Fiecare companie este diferit segmente. n consecin

n ceea ce prive te experien ele ei trecute pe diferite pie e

, avantajele competitive ale fiec rei compani sunt, de asemenea, diferite.

Unele companii sunt mai capabile dect concuren ii lor (de exemplu, la costuri mici) s satisfac nevoile unor pie e. To i ace ti factori sunt n mod sigur chei de n elegere a competi iei n mediu.

Tabelul 2.2. Nominalizarea concuren ilor Lux vin S.R.L

Denumirea firmei
Vin ria Purcari SRL

Numarul de contact
(37322)745838

e-mail
purcari@purcari.md

Site
www.purcari.md

Acorex Wine Holding S.A Asconi SRL, firma comerciala de productie Aspect-Invest SRL, firma de producere si comert Barza Alb S.A.

(37322)242753

info@acorex.net

http://www.acorex.net

(37322)292894

asconi@asconi.com

http://www.asconi.com

(37322)523941

aspect@aspectinvest.md

http://www.aspectinvest.md

(373231)31261

ba@mtc-bl.md

Basavin & Co S.A.

(37322)221291

basavin@list.ru

Basavin Grup S.A., I.M.

(373 22) 472782

basaving@mtc.md

Bestvin SRL

(373 298) 51222

Carahasani-Vin SA

(373 22) 240998

cara@mtc.md

http://www.cara-wine.md

Cascad-Vin SRL Colegiul Na ional de Viticultur i Vinifica ie Chi in u Cricova S.A., Combinatul de vinuri Dionysos-Mereni SA

(373 22) 561870

cascad.vin@mcc.md

(373 22) 460008

prestij@mtc.md

(373 22) 463727 (373 22) 234959

sales@cricova.md dm@dm.md

www.cricova.md http://www.dm.md

[sursa: completat de autor]

Evolutia cotei de piata a intreprinderii este prezentata in tabelul de mai jos. Tabelul 2.3. Evolutia Cotei de Piata a Intreprinderii Indicatorul 2008 Veniturile din vinzari, intreprindere, lei Veniturile din vinzari, ramura, lei Cota de piata a intreprinderii, %
[sursa: completat de autor] F cnd o compara ie a cifrei de afaceri a firmei analizate cu cifra de afaceri total a sectorului vitivinicol sa determinat cota de pia de inut de ntreprinderea evaluat ( cpi ):
139 557 300 125 986 600 132 270 500

Anul 2009 5 930 861 2010 14 906 586

8 466 224

6.07

4.71

11.27

cpi !

CAi v 100 , () CAt

Unde: CAi - cifra de afaceri a firmei evaluate, mii lei;

CAt - cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei, mii lei;

F cnd o compara ie a cifrei de afaceri a firmei analizate cu cifra de afaceri total a sectorului vitivinicol s-a determinat cota de pia de inut de ntreprinderea evaluat ( cpi ):

Din cele analizate se observ o cre tere a cotei ntreprinderii evaluate n totalul vnz rilor produc torilor autohtoni de la 6,07 % n anul 2008 la 11,27 % n anul 2010. Dat fiind faptul c nu avem acces la informa ia cu privire la cifra de afaceri a ntreprinderilor concurente, nu putem determina cota lor pe sectorul de activitate analizat i cota relativ a ntreprinderii.

Analiza clientilor intreprinderii

Analiza vinzarilor din punctul de vedere al clientelei urmareste in primul rind evolutia structurala a cifrei de afaceri pe clienti. Un alt aspect esential in ceea ce priveste analiza clientilor il reprezinta urmarirea duratei de imobilizare a creantelor (Di) si se determina dupa relatia : [8]

Di !
unde : Sd suma creantelor pe termen scurt; VV venitul din vinzari; 360 zile (termenul de calcul). D=(13589239/29303671)*360zile=166.9458

Sd 360 VV

(2.4)

Analiza productivitatii muncii Cu ajutorul acestui indicator se vor examina resursele umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, compor tamentului, eficienta utilizarii lor, precum si analiza echipei de conducerea intreprinderii evaluate. Productivitatea muncii reprezinta eficienta muncii in procesul de productie.

Pr .muncii !

VV nr.scriptic.de.muncitori

(2.5)

Pr munc= 8466224/39=217082 Pr munc=5930861/37=160293 Pr munc=14906586/36=414071

Din analiza se observam ca in procesul de productie eficienta muncii angajatilor difera de la an la an, cea mai mare productivitate a muncii a fost inregistrata in anul Rata profitului reflecta marimea profitului obtinut de intreprindere la 1 leu investit.

Tabelul 2.1.4. Determinarea ratei profitului Indicatori 2008 Profitul brut, lei VV, lei Rata profitului, % 1732702 Perioada de gestiune 2009 1542671 2010 5140604

8 466 224
20.47

5 930 861

14 906 586

26.01 34.49 [sursa: intocmit de autor]

Rpr !
R.pr. in 2008= 20.47%;

PB 100% VV

(2.6)

R.pr. in 2009=26.01 %; R.pr. in 2010=34.49 %. Analizind rata profitului in dinamica, observam ca profitul intreprinderii este in crestere, cel mai mare profit se inregistreaza in anul 2010, unde in urma investirii unui leu intreprinderea obtine 34 lei 50 bani. Intreprinderea evaluat inregistreaz un profit maximal.

2.2. Diagnosticul financiar

Pentru a se mentine n afaceri, fiecare agent economic trebuie s- i urmreasc n permanen propriul echilibru economico-financiar. Acesta se manifest prin diferitele "corela ii prin care se stabilesc propor ionalit i ntre fluxurile financiare". economic i financiar). Analiza economico-financiar, cuprinde coresponden a biunivoc dintre alocri i resurse, poate fi divizat n dou componente sau subsisteme: analiza economic i analiza financiar. ntre aceste componente exist o rela ie de complementaritate, de la parte de ntreg deoarece analiza economic precede i determin pe cea financiar care la rndul su genereaz noi dimensiuni ale analizei economice. Ca activitate practic, analiza economico-financiar necesit parcurgerea a trei etape i anume: Prima etap presupune culegerea i cercetarea amnun it a tuturor datelor i informa iilor necesare analizei economico-financiare. n acest scop analiza folose te un sistem de date i informa ii care trebuie s reflecte ct mai complet situa ia ntreprinderii apelnd la mai multe surse de informare care pot fi interne sau exterioare ntreprinderii. Sursele interne pentru analiza economico-financiara provin din subsistemul informa ional contabil, financiar extracontabile. Sursele externe pentru analiza economico-financiara provin din afara ntreprinderii i cuprind informa ii generale pe plan economic, fiscal i monetar, informa ii privind sectorul de activitate al ntreprinderii precum i alte informa ii de ordin juridic i legislative. i statistic al ntreprinderii i se refer la datele contabilit ii financiare i de gestiune, la diverse rapoarte statistice precum i la o serie de alte informa ii i cuprinde toate activit ile firmei (tehnic,

A doua etap in realizarea analizei economico-financiare cuprinde verificarea general a datelor i informa iilor extrase din diverse formulare att din punct de vedere al comparabilit ii lor ct i din punct de vedere al respectrii legisla iei n vigoare. n aceast etap se recurge la simplificarea materialului analitic i rotunjirea valorilor cifrice i eliminarea seriilor mici, nesemnificative. A treia etap in realizarea analizei economico-financiare presupune analiza economico-financiara propriu-zis prin aplicarea metodologiei proprii, urmare creia se formuleaz concluzii diver ilor utilizatori interni i externi fapt ce confer analizei utilitatea pentru decizia managerial. Ajustarea informatiei financiar contabile In majoritatea cazurilor, diagnosticul economico financiar este precedat de ajustari ale situatiilor financiare, acestea avind in vedere : Ajustari de normalizare a informatiei conatbile si de eliminare a elementelor extraordinare. Ideea generala a ajustarilor este sa prezinte datele pe baza unor standarte si principii contabile acceptate, aceasta urmarind ca informatia financiar contabila sa fie prezentata pe o baza comparabile cu a altor firme si sa permita fundamentarea asteptarilor asupra dezvoltarii viitoare a intreprinderii. elementele extraordinare se are in vedere : - Pierderi sau cistiguri atipice din vinzarea activelor; - Operatii discontinue; - Pierderi sau profituri extraordinare. In urma efectuarii normalizarii datelor financiar- contabile a activitatii intreprinderii, dupa excluderea cotei impozitului pe venit si includerea ratei inflatiei, volumul profitului intreprinderii evaluate pe perioada 2008- 2010 este urmatorul: Tabelul 2.2.1. Normalizarea informatiei financiar - contabile Anul 2008 2009 2010 Profitul operational normalizat 105317 416968 1671106 Impozitul pe venit,% 15 15 15 Profitul net cu evidenta impozitului pe venit
15 798 62 545 250 666

i se

ntocme te un raport final de analiz care se anexeaz documentelor de sintez i este destinat

Prin

[sursa: completat de autor]

In cadrul diagnosticului financiar se analizeaza atit structura activelor si pasivelor cit si a raportului financiar integral. In procesul analizei structurii activelor si pasivelor se atrage atentie asupra : y y y y Analiza situatiei activului net; Analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment; Analiza creantelor si datoriilor; Analiza lichiditatii si solvabilitatii.

Analiza situatiei activului net. In activitatea de evaluare a unei firme, cunoasterea evolutiei patrimoniului net este necesara pentru alegerea metodelor de evaluare, precum si in ceea ce priveste determinarea unor elemete necesare aplicarii diferitelor metode de evaluare. [3] Pe baza analizei datelor privind situatia si dinamica activelor si datoriilor se fac aprecieri asupra patrimoniului net, prezentindu-se semnificatia economica a elementelor care au determinat modificarea acestuia. Patrimoniul net se determina ca diferenta dintre activele totale si datoriile totale, reflectind activele firmei negrevate de datorii la un moment dat. In esenta, patrimoniul net reflecta averea intreprinderii la o anumita data.[3]

Tabelul 2.2.2. Determinarea patrimoniului net al intreprinderii Indicatori Perioada analizata 2008 Active totale, lei Datorii pe termen lung, lei Datorii pe termen scurt, lei Patrimoniul net, lei
36580807 4198264 15113620 17268923

2009
41674135 4405713 19659421 17609001

2010
34342357 4357702 10724495 19260160

[sursa: completata de autor in baza calculelor] Se determina patrimoniul net dupa formula: PtN=A- DTL- DTS (2.7)

Unde: PtN patrimoniul net; A valoarea totala a activelor pe parcursul anului de gestiune analizat, lei; DTL valoarea datoriilor pe termen lung, lei; DTS datoriile pe termen scurt, lei. In urma calculelor efectuate, am determinat ca patrimoniul intreprinderii este pozitiv pentru toti anii, datorita faptului ca valoarea activelor a crescut mai mult decit cea a datoriilor deci totalitatea activelor intreprindeii au capacitatea de a acoperi aceste datorii. In activitatea de evaluare, cunoasterea evolutiei patrimoniului net este importanta in alegerea metodelor de evaluare Analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment Fondul de rulment poate fi definit ca fiind diferenta dintre capitalul permanent si active pe termen lung, in cazul in care diferenta este pozitiva, fondul de rulment prezinta acea parte a capitalului permanent destinata pentru a fi utilizata pentru finantarea activitatii curente, indeosebi aferente exploatarii. Iar in cazul cind diferenta este negativa, intreprinderea se confrunta cu un deficit de fond de rulment. [8]

FR ! AC  DTS

(2.8)

Unde : FR fond de rulment; AC active curente; DTS datorii pe termen scurt; FR= 15789057- 10774495= 5014562 lei; In urma calculului indicatorului dat am constatat ca compania are parte de capital care este destinat pentru finantarea activitatii curente, in deosebi aferente exploatarii. Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre activele circulante si obligatiile pe termen scurt: NFR=AC-MB-(DTS-KTS) AC active curente; MB mijloace banesti; DTS datorii pe termen scurt; KTS credite pe termen scurt.
AC MB DTS KTS NFR

(2.9)

unde: NFR necesarul de fond de rulment;

12217524

189469

10724495

3335217

-2031657lei

In cazul in care diferenta este pozitiva, aceasta reprezinta activele circulante de natura stocurilor si creantelor ce urmeaza a fi finantate din fondul de rulment. Atunci cind diferenta este negativa, se inregistreaza nu o necesitate de fond de rulment, ci o degajare de surse atrase. [3] In cazul intreprinderii evaluate Necesarul de Fond de Rulment reflecta o degajare de resurse atrase. Trezoreria neta se stabileste ca diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.[3] Trezoreria neta= FR- NFR (2.10) Tn= 5 014 562- ( -2 031 657)= 7 046 219 lei Existenta unei trezorerii nete pozitive certifica o stare de echilibru financiar la nivel de companie, se observa ca in anul 2009 este prezenta starea de echilibru financiar. Diagnosticul creante- datorii In procesul activitatii economico- financiare a oricarei intreprinderi apare necesitatea efectuarii efectuarii decontarilor cu cumparatorii, furnizorii, personalul etc. Creantele reprezinta anumite drepturi banesti, realizabile in diferite termene. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele parcurse in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata in principal de relatiile ce se formeaza intre firma, in calitate de furnizor, si clientii sai. Obligatiile opusul creantelor, si reprezinta datoriile sau obligatiile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii, bugetul de stat etc. [3] Pentru efectuarea acestui tip de diagnostic se studiaza in primul rind evolutia creantelor si datoriilor in raport cu veniturile din vinzari, pentru a evidentia raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Aceste aspecte se evidentiaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:  Rata creantelor in valoarea totala a activelor rc ! Unde : rc rata creantelor; C creante; A active totale; C A( sau. AC ) (2.11)

AC active curente.
Rc= 3335217/ 15789057=0,21

Rata creantelor in valoarea totala a activelor curente constituie 0.21 sau 21 %, rata foarte mica.  Rata datoriilor pe termen scurt in suma totala a surselor de finantare (sau suma totala a datoriilor) rd ! Unde : DTS datorii pe termen scurt, P total pasiv; D datorii totale.
Rc=10724495/34342357=0,31

DTS P( sauD)

(2.13)

Rata datoriilor pe termen scurt din suma totala a surelor de finantare nu depaseste coeficientul 1.00, deci compania se bazeaza pe sursele proprii decit pe cele impromutate. Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii Lichiditatea este un element important al gestiunii financiare si o conditie de existenta chiar si pentru intreprinderile ce degaja profit. Analiza lichiditatii are ca obiectiv masurarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor in momentul exigibilitatii lor. O buna estimare a lichiditatii necesita un studiu detaliat al ciclului de exploatare. Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putnd fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Lichiditatea arata ct din valoarea activului se afla sub forma lichida, in conturile de disponibilitati banesti si ct pot sa devina lichide imediat (creante, stocurile de produse finite). In plan operational, se poate caracteriza nivelul lichiditatii prin calculul unor rate care sa compare gradul de lichiditate a activului cu exigibilitatea pasivului sau care sa exprime viteza de rotatie a elementelor corespunzatoare ciclului de exploatare. O imagine sintetica a lichiditatii intreprinderii este data de fondul de rulment sau de rata lichiditatii generale.  rata lichiditatii curente reflecta posibilitatea activelor curente, de care dispune intreprinderea de a se transforma conform datelor din bilantul contabil, intr-un termen scurt in lichiditati necesare pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Acest indicator se va calcula dupa urmatoarea formula:

Lg !

AC DTS

(2.15)

unde : Lg lichiditatea curenta generala; AC active circulante; DTS datorii pe termen scurt. Lichiditatea curenta generala are ca valori optime intervalul 1- 2,5. Dat fiind faptul ca pe parcursul perioadei analizate, acest indicator depaseste limitele intervalului in sens pozitiv, putem afirma ca activele intreprinderii au capacitatea de a se transforma in lichiditati necesare intr-un timp destul de scurt.  rata lichiditatii intermediare reflecta capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe termen scurt fara a fi obligata sa vinda stocurile de marfuri si servicii. Acest indicator ia in considerare acele mijloace economice, care pot fi transformate repede in bani. Acest indicator va fi calculat dupa urmatoarea formula:
Lr ! MB  ITS  C DTS

(2.16)

unde: Lr lichiditatea restrinsa; MB mijloacele banesti; ITS investitii pe termen scurt; C creante pe termen scurt; DTS datorii pe termen scurt. Acest indicator trebuie sa fie mai mare ca unitatea, insa este admisibil si intervalul 0,7-0,8.  rata lichiditatii absolute imediate reflecta posibilitatea mijloacelor banesti de care dispune societatea, de a se transforma rapid in lichiditati. Acest indicator se va calcula dupa urmatoarea formula:
La ! MB DTS

(2.17)

unde: La - rata lichiditatii absolute; MB - mijloacele banesti; DTS datorii pe termen scurt. Coeficientul dat are nivelul optim situat intre limitele 0,2-0,25. Calculul valorilor coeficientilor lichiditatii este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabelul 2.2.3. Calculul Lichiditatii

Valoarea indicatorului Indicatorul Lichiditatea curenta Lichiditatea intermediara Lichiditatea absoluta Formula de calcul 2008 active curente datorii pe termen scurt Mijl.banesti+Inv.t.s.+Cre ante t.s. Datorii pe termen scurt Mijloace banesti Datorii pe termen scurt 0,87 0,20 0,01 2009 0,78 0,37 0,003 2010 1,14 1,78 0,02 Intervalul optim 2-2.5 1-2.5 >2 0.7-0.8 >1 0.2-0.25 0.05-0.1

[sursa: intocmit de autor] In urma analizarii valorilor obtinute in urma calculului indicatorilor lichiditatii observam ca Lichiditatea curenta se incadreaza in intervalul optim de 1 2,5 si Lichiditatea absoluta in intervalul 0,05- 0,1.. Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiunilor sale la termenele scadente. Capacitatea de plata semnifica solvabilitatea imediata, respectiv exprima capacitatea mijloacelor banesti la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp (de obicei pina la 3 zile), de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacitatii totale de plata pe termen lung. [8] Rata solvabilitatii generale se determina dupa formula:
Sp ! CP Dt

(2.18)

unde: Sp - rata solvabilitatii patrimoniale; CP capitalul propriu; Dt datorii totale. Sp=19260160/(10724495+4357702)=1,28 Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de activele imobilizate ( pe termen lung) si active circulante. Cu cit valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decit 1 cu atit situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna, insa in urma calculului acestui indicator putem concluzina ca situatia financiara a firmei evaluate nu este chiar buna, intreprinderea putind deveni cu timpul insolvabila.

In cadrul analizei raportului financiar se va atrage o atentie deosebita la: 1. Analiza raportului vnzari nete / costul vnzarilor; profit net / cheltuieli;

Analiza vinzari nete/costul vinzarilor presupune determinarea cotei vinzarilor nete din totalul cheltuielilor efectuate pentru obtinerea acestor vinzari, adica vom putea determina daca venitul obtinut depaseste ori nu cheltuielile. Tabelul 2.2.4. Analiza evolutiei raportului vinzari nete/costul vinzarilor Anul 2010 2009 2008 Vinzari nete 14906586 5930861 8466224 Costul vinzarilor 9765982 4388190 6733522 Vinzari nete costul vinzarilor 1,53 1,35 1,25

[sursa: completat de autor] Dupa cum observam in tabelul de mai sus, vinzarile nete depasesc costul vinzarilor, fapt pozitiv pentru activitatea intreprinderii.. Analiza profit net/cheltuieli presupunde dezvaluirea rentabilitatii activitatii desfasurate, in cazul in care rezultatul raportului este mai mare decit 1 atunci activitatea firmei este rentabila, in caz contrar firma sufera pierderi in urma activitatii sale. Tabelul 2.2.5. Analiza evolutiei raportului profit net/cheltuieli Anul 2010 2009 2008 2. Analiza rentabilitatii Profitul net
1671106 416968 105317

Cheltuieli
4366814 2370278 3499931

Profitul net cheltuieli 0,38 0,18 0,03

Diagnosticul rentabilitatii prezinta o deosebita importanta in teoria si practica evaluarii, intrucit ofera informatii asupra situatiei trecute si prezente, realizind premise utile pentru prognoza viitorului afacerii, care formeaza obiectul evaluarii. [3] In activitatea de evaluare a intreprinderii, diagnosticul rentabilitatii poate fi structurat in forme diferite, care sa valorifice cit mai bine informatia furnizata de sistemul contabil. Principala sursa de informare in realizarea diagnosticului rentabilitatii o prezinta Raportul privind rezultatele

financiare, care arata modul in care s-a atins un anumit rezultat, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli. [3] Tabelul 2.2.6. Determinarea indicilor rentabilitatii intreprinderii Indicatori Formula 2008 Rentabiliatea Profitul brut*100 productiei venituri din vinzari Rentabilitatea Profitul pina la impoz.*100 activelor valoarea medie a activelor Rentabiliatea Profitul net *100 capiatului valoarea medie a cap. propriu propriu [sursa: intocmit de autor] 1.
20.47 0.09 0.61

Calculul 2009
26.01 1.00 2.37

2010
34.49 4.87 8.68

Valoarea medie
26.99 1.98 3.88

Rentabilitatea productiei reflecta profitul brut obtinut la un leu de venituri din vinzari, si

dupa cum observam, in cazul intreprinderii evaluate acest indicator are o valoare pozitiva, adica in 2010 se obtinea 34,49 % profit brut pentru un leu de productie din vinzari. 2. 3. Rentabilitatea activelor reflecta profitul pina la impozitare cistigat, in medie la un leu de Rentabilitatea capitalului propriu(statutar) reflecta eficienta cu care este utilizat capitalul active, in cazul dat acesta indica o valoare pozitiva. propriu (statutar) pentru obtinerea profitului net. In urma analizei tabelului de mai sus putem constata ca pe parcursul perioadei 2008 - 2010 rentabilitatea afacerii a scazut constant, cheltuielile de producere depasind profitul net, inregistrind o scadere sigura . In procesul evaluarii adesea se recurge la analiza expresa care presupune determinarea indicatorilor cantitativi prezentati si calculati in tabelul de mai jos:

Tabelul 2.2.7. Analiza expres Indicatorul Rata de acoperire Rata de solvabilitate generala Lichiditatea curenta generala Lichiditatea intermediara Lichiditatea imediata Durata de rotatie a creantelor pe termen scurt Durata de rotatie a stocurilor de marfuri si materiale Rata de utilizare a capitalului propriu Rata datoriilor Coeficientul de autonomie Levierul operational Formula Active curente /datorii totale Active totale/ datorii totale Active curente/datorii pe termen scurt (mijloace banesti+investitii pe termen scurt+creante pe termen scurt)/datorii pe termen scurt mijloace banesti/datorii pe termen scurt valoarea medie a creantelor pe termen scurt aferent facturilor commerciale*360/ VV valoarea medie a stocurilor de marfuri si materiale*360/ costul vinzarilor Vinzari nete/ fond de rulment Suma totala a dtoriilor/ Total pasiv Capital propriu/capital propriu si imrumutat Calculul 1,046 2,28 1,14 0,33 0,02 62,07 Interval ul optim orientati v >2 >1 1-2.5 0.7-0.8 >1 0.2-0.25 0.05-0.1 orientati v valoarea normativa 45 zile orientati v valoarea normativa 3,5 orientati v valoarea normativa 3.5 X Se recomanda 0.5-0.7 X

158,3

30,35 1,00 -0,02

modificarea procentuala a profitului pina la impozitare/ modificarea procentuala a vinzarilor nete [sursa: intocmit de autor]

-0,28

Capitolul III. Evaluarea intreprinderii

In cadrul abordarii veniturilor, se estimeaza valoarea intreprinderii sau a unui pachet de actiuni prin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari sau investitori. Pentru aprecierea valorii prin aceasta metoda se determina Cah-flow-ul pentru capitalul propriu pe parcursul perioadei prognozate si apoi aplicarea procedurii de actualizare. Procesul de actualizare prevede aplicarea ratei de actualizare, care reflecta asteptarile investitorului privind veniturile viitoare. Aprecierea valorii afacerii prin metoda cash-flow-ului actualizat este axata pe presupunerea ca investitorul potential nu va plati pentru afacere mai mult dect suma veniturilor actualizate generate de aceasta afacere. Proprietarul nu va vinde afacerea la un pret mai mic dect suma veniturilor viitoare actualizate. Astfel valoarea actualizata a veniturilor viitoare devine pret de piata stabilit intre vnzator si cumparator. Metodele de evaluare bazate pe tehnica actualizarii cash-flow-urilor sunt cele mai complexe si cuprinzatoare, putnd fi aplicate intreprinderilor aflate in diverse stadii de evolutie a activitatii lor. Pentru calcularea valorii de piata a intreprinderii prin abordarea veniturilor, valoarea estimatase va determina prin insumarea fluxurilor viitoare actualizate la data evaluarii, inclusiv valoarea reziduala. Relatia de calcul este:
n

V !
i !1

CFi

1  a

Vr

1  a

(3.1)

unde: CFi - cash-flow pentru anul i;

1  a i - rata de actualizare pentru anul i;

Vr - valoarea reziduala;

1  a n - rata de actualizare pentru anul n.

Aplicarea metodei date se face conform urmatorului algoritm: 1. calcularea marimii Cash-Flow-ului pentru anul de analiza conform algoritmului prezentat mai sus sau dupa formula:

CF ! PN  A
unde: PN - profit net;

(3.2)

A - amortizarea.
2. determinarea Cash-Flow-ului prognozat pentru o perioada de 5 ani conform formulei:

CF ' !

CF

1  a i

(3.3) (3.4)

3. determinarea ratei de actualizare conform formulei:

a ! R fr  Ri  Rr

unde: R fr - rata rentabilitatii fara risc;

Ri - rata inflatiei;
Rr - rata riscului.

Rata de actulizare va fi diferita pentru fiecare an de prognoza in dependenta de rata inflatiei prognozata pentru anul respectiv. 4. determinarea valorii reziduale conform formulei:

Vr !
unde: CF5 - cash-flow pentru anul 5;

CF5

1  a n

(3.5)

1  a n - rata de capitalizare pentru anul 5.

5. determinarea ratei de capitalizare conform formulei:
a ! a0  1 n

(3.6)

unde: ao ! Rr  R fr ;
Rr - rata riscului;

R fr - rata rentabilitatii fara risc; 1 - rata de recuperare a capitalului; n

n - perioada de prognoza. 6. determinarea valorii de piata a intreprinderii conform formulei (3.1). Rata riscului prezenta in calculele de mai sus a fost determinata conform metodei Expert prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 3.1. Determinarea marimii ratei riscului Nr. d/o Factorii de risc ai intreprinderii Riscul intreprinderii 1 2 3 Lichiditatea si cash flow-ul Profitabilitate a afacerii Variabilitatea profitului Echilibru financiar pe termen lung Posibilitati de acces la surse financiare Evolutia estimata a performantelor Portofoliul clienti (diversif., putere cumparare) Capabilitatea umana si tehnica Uzura fizica si morala a echipamentelor Potential managerial 1 1 1 1 1 1 1 risc scazut 4 risc mediu 5 6 risc important 7 8 9

10

11

Resurse umane Riscul de ramura

12

Rentabilitatea medie a capitalului Evolutia cererii Barierele de intrare in ramura Nivelul competentei (actual si estimat) Intensitatea capitalului Reglementaril e legale Politica explicita/ implicita a Guvernului Riscul macroeconomic 1 1

13 14

15

16 17

1 1

18

19 20

Riscul politic Ritmul de crescere economica Politica economicofinanciara a Guvernului Rata inflatiei

1 1

21

26 27

Dimensiunea mietei finanziare Sistemul bancar Total risc Ponderea Risc ponderat 0 Total risc ponderat Riscul = / Nr de factori, % 0 6 2 3 4 1 5 147 147/24= 6,125 5 5 2 2 2 6 1 2 6 7 4 2

1 1 4 8 3 8 2 9 1

[sursa : alcatuita de autor in baza raportului financiar] In urma calculelor efectuate am obtinut valoarea riscului intreprinderii care reprezinta 6 %. Deci putem determina valoarea intreprinderii, procesul fiind reprezentat in tabelul 3.2. Profitul net : 1671106 +amortizarea,uzura 305723+9315551= = Flux de numerar = 11292380

Tabelul 3.2. Determinarea valorii intreprinderii Perioada examinata CF, lei Valoarea reziduala, lei Rata de capitalizare Rata de actualizare Coeficientul de discontare, k CF actualizat, lei TOTAL, lei [sursa : alcatuita de autor in baza raportului financiar] In urma estimarii valorii de piata a firmei Lux-vin. constituie 30232635 lei sau la data de 31.12.2011.
30232635

2010 11292380 x

2011 11292380 x

2012 11292380 x

2013 11292380 x

2014 11292380 3952333

r =a0+1/n=Rr+Rfr+1/n=9,5 %+ 6 %+ 1/5= 35,5 % R= Rr+Rf+Ri=6+9,5+10=25,5 1,0000 0,6410 0,5120 0,4096 0,3276

11292380

7238415

5781698

4625358

1294784

Concluzie Conform conceptului financiar al capitalului, cum ar fi cel albanilor investii sau al puterii de cumparare investite, capitalul este sinonim cu activele nete (patrimoniul net) sau cu capitalurile proprii ale intreprinderii. Economia de piata include mecanismele care faciliteaza formarea, miscarea, transferul, fuziunea sau diviziunea capitalului. Poate cea mai important din operatiile privind capitalul este evaluarea acestuia. In lumea afacerilor, proprietatea este comensurabil prin capital, iar trecerea de la un proprietar la altul schimba doar proprietarul, dar nu si marimea acestuia. De exemplu, privatizarea nu mareste si nu micsoreaza valoarea capitalului (sau a patrimoniului). [4] In lucrarea data am determinat valoarea intreprinderii Lux vin din or. Orhei conform abordarii veniturilor, utilizind metoda actualizarii fluxurilor de numerar. Am determinat valoarea de piata a organizatiei sumind fluxurile de numerar actualizate cu reversia actualizata. Astfel, valoarea de piata a Societatii cu raspundere limitata Lux-vin determinata prin metoda actualizarii fluxurilor de numerar constituie 2 202 416 lei data de 31.12.2010.

Bibliografie
1. Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea de evaluare, nr.989-XV din 18.04.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 102 din 16.07.2002; 2. Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 102, art.773, 2002; 3. Albu Svetlana ,, Evaluarea patrimoniului Chisinau 2009. 4. http://www.scribd.com/doc/46863522/Evaluarea-patrimoniului 5. http://www.studentie.ro/Cursuri/Economie/Evaluarea- afacerii_i47_c1117_ 14541.html 6. http://construct.md/ro/moldova/dinasas 7. http://www.preferatele.com/docs/economie/8/diagnosticul-intrepr6.php 8. http://www.scribd.com/doc/32174427/Analiza-Diagnostic-comercial-si-financiar 9. http://www.scribd.com/doc/50476226/4/Diagnosticul-comercial 10. http://www.dinasas.md/rom/gobelen 11. www.bnm.md 12. www.statistica.md