DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Elem. de extraneitate este specific DIP si constituie principalul factor de distingere a raportului juridic de DIP de alte raporturi juridice. Elem. de extraneitate poate sa apara in legatura cu structura raportului juridic. Raportat la subiectele raportului juridic se disting situatiile: 1) pentru pf pot fi elem de extraneitate: - cetateni - domiciliul - in anumite situatii religia 2) pentru pj pot fi elem de extraneitate: - sediul - nationalitatea - fondul de comert Raportat la obiectul rap jurudic si anume unul mobil sau imobil, exista elem de extraneitate in conditiile in care acesta este situate in strainatate sau desi este in tara cade sub incidenta unei legi straine. Referitor la continut acesta fiind format din drepturi si obligatii ale partilor este immaterial si se materializeaza prin elemente de fapt care atunci cand se plaseaza in strainatate sau sunt supuse legii straine, constituie elem de exrtraneitate. Aceste elem de extraneitate pot fi: 1)la actele jurudice pot fi: - elem obiective precum locul incheierii constractului sau executarii sau al prestatiei caracteristice(locul instrainarii bunului) - un elem subiectiv si anume vointa partilor de a plasa raportul juridic sub incidenta unei legi straine. 2)la faptele juridice pot fi : - delictele - locul savarsirii delictului sau al prejudiciului, - evenimente naturale - locul producerii evenimentului CONFLICTUL DE LEGI Existenta elem de extraneitate intr-un raport juridic face ca in legatura cu acel raport juridic sa se nasca un conflict de legi.Asfel, conflictul de legi apare in cazul in care exista un elem de extraneitate si consta in aceea ca acel raport juridic devine susceptibil de a I se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Din definitie se desprind elementele/caracteristicile esentiale ale acestei institutii astfel: 1) izvorul conflictului de legi reprezinta elem de extraneitate , numai existenta intr-un raport juridic a unui elem de extraneitate face ca in raport cu acel elem de extraneitate sa se nasca un conflict de legi un raport de DIP 2) conflictul de legi nu implica in niciun fel un conflict de suveranitati intre statul roman sic el strain cu care elem de extraneitate are legatura. Asadar judecatorul romanasculta doar de legea romana iar conflictul de legi e solutionat de norma

conflictulala care pentru acest judecator este cea romana sau cuprinsa intr-o conventie la care Romania este parte 3) raportul juridic care contine un elem de extraneitate este susceptibil de a I se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept diferite si anume cel roman si oricare dintre elem de extraneitate la care acestea trimit. Raportul juridic este susceptibil de a fi supus la doua sau mau multe sisteme de drept diferite pentru ca prin mecanismul normei conflictulale acestuia I se aplica un singur sinstem de drept si anume acela indicat in norma conflictula ca lex causae(system care poate fi cel al forului roman sau strain)

NORMA CONFLICTUALA
DEF: normele conflictulale sunt acele norme specifice DIP care solutioneaza conflicte de legi. Norma conflictula solutioneaza conflictul de legi in sensul ca stabileste care din sisteme de drept in prezenta trebuie sa se aplice la raportul juridic respective. Comparatie intre norma normele conflictuale si cele materiale 1) norma conflictula nu carmuieste raportul juridc pe fondul sau ci numai arata sitemul de drept aplicabil- norma conflictula e o norma de trimitere, de fixare 2) norma conflictuala are o aplicare prealabila fata de norma materiala si influenteaza norma materiala aplicabila Aplicarea prealabila a normei conflictuale se explica prin succesiunea logica a etapelor de realizare a dreptului si anume mai intai se determina baza normei conflctuale, respective sistemul de drept aplicabil iar apoi, iar dup ace s-a stabilit inclusiv instanta, se dermina norma materiala care solutioneaza litigiul 3) norma conflictuala influenteaza norma materiala aplicabila pt ca trimiterea de catre o norma conflictuala la un anumit sistem de drept duce pe fond la aplicarea normelor materiale ale acelui sistem de drept (exemplu: daca litigiul privind starea civila si capacitatea unei pf cetatean roman cu domiciliul in Franta e judecat in Romania, se aplica norma conflictuala care are ca punct de legatura cetatenia lex patriae, care trimite la legea materiala romana, daca insa acelasi litigiu se judeca in Anglia, unde norma conflictuala in aceasta materie are ca punct de legatura domiciliul persoanei lex domicili se va aplica dreptul francez) Izvoarele normei conflictuale- principala lege este L. 105/1992 si prevederile in Conv. Internat. la care Roamania este parte Structura normei conflictuale. Elem normei conflictuale sunt: - continutul normei- ipoteza normei conflictuale, adica acea categorie de raport juridic(materia) la care respective norma se aplica - legatura normei- dispozitia normei conflictuale adica acea parte a materiei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de legatura care constituie criteriul concret prin care se stabileste legatura dintre raportul juridic si un alt sistem de drept care constituie legea aplicabila lex causae

PUNCTELE DE LEGATURA
1)CETATENIA- este punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice: - starea civila - capacitatea si relatiile de fam. ale pf (art 11-39) - mostenirea mobiliara in cazul universalitatilor de bunuri mobile (art 66 lit. a) - jurisdictia competenta (art 150 pct 1 si 2) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex patriae 2)DOMICILIUL SAU RESEDINTA este pct de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice - starea civila - capacitatea si relatiile de fam ale pf - conditiile de fond) - jurisdictia competenta 3)SEDIUL SOCIAL este punct de legatura pentru: -statutul organic al pers j (art 40-41) - conditiile de fond ale actului juridic in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice e o pers juridical(art 69 alin 2 coroborat cu art 77 alin 2) - ctr de intermediere(art 93 alin 2) -ctr de munca(art 102) si alte ctr speciale(art 103) - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numeste lex societatis, primele 3 puncte lex personalis. 4)FONDUL DE COMERT constituie pct de legatura pt: - conditiile de fond ale actului juridic in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este un comerciant precum si in cazul vanzarii(art 88-89) - jurisdictia competenta 5) LOCUL SITUARII BUNULUI- e punct de legatura pt: - regimul juridic al bunurilor immobile si mobile privite ut singulare(art 49) - mostenirile imobiliare(art 66 lit. b) - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numeste lex rei sitae 6)PAVILIONUL NAVEI/AERONAVEI -constituie punct de legatura pentru mijloacele de transport(art 55 lit a) 7)VOINTA PARTILOR este punct de legatura pentru: - cond de fond ale actelor juridice (art 69 sia rt 73) precum si a unor contracte speciale(art 88, 93, 101, 103, 120, 121) Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numestelex voluntatis 8)LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI este pct de legatura pentru: -cond de fond ale ctr - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest punct face trimitere se numestelex loci contractus 9)LOCUL EXECUTARII CONTRACTULUI

Este punct de legatura pt modul de executare a ctr (art 80 alin 2) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex loci executionis Punctele 7, 8, 9 poarta denumirea de lex actus 10)LOCUL INTOCMIRII ACTULUI Este punct de legatura pt conditiile de forma ale actului juridic (art 71) Sistemul de drept la care acest punct face trimitere se numeste locus regt actum 11)AUTORITATEA CARE EXAMINEAZA VALIDITATEA ACTULUI JURIDIC Este punct de legatura pentru conditiile de forma ale actelor juridice(art. 71 lit c) 12)LOCUL UNDE ARE LOC FAPTUL JURIDIC(ILICIT) Este punct de legatura pentru regimul juridic al delictului(art 107) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex loci delicti commisi 13)LOCUL PRODUCERII PREJUDICIULUI Este punct de legatura in cazul in care prejudicial de produce in alt stat decat in cel al savarsirii delictului(art 108) 14)INSTANTA SESIZATA Este punct de legatura pentru aspectele de procedura propriu-zise, ex: administrarea probelor (art 159 si 161) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex fori

CLASIFICAREA PUNCTELOR DE LEGATURA

1) Dupa natural lor, pct de legatura se clasifica in doua categorii: a) pct de legatura fixe - sunt acelea ce nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept (1.locul situarii bunului imobil, 2.locul savarsirii delictului, 3.locul producerii prejudiciului) b) pct de legatura mobile- toate celelalte pct de legatura care pot fi deplasate dintr-un sistem de drept in altul Aceasta clasificare este importanta pentru doua institutii jurudice care vizeaza DIP : frauda la lege si conflictul mobil de legi

NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA(NECESARA)

Acestea privesc elemente de suveranitate DEF : Normele de aplicare imediata sunt acele norme materiale apartinand sistemului de drept intern al statului forului care datorita gradului de imperativitate se aplica cu prioritate (imediat) unui raport juridic de DIP, atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura concret cu tara forului, excluzand in acest fel conflictul de legi si deci aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale. Art 19 alin 2 din L.105/1992 prevede ca un cetatean roman aflat in strainatate poate incheia o casatorie valabila numai in fata autoritatilor de stat sau agentului diplomatic ori functionarului consular. Aceasta dispozitie inlatura de la aplicare norma conflictuala din art 19 alin 1 care trimite pentru probleme de forma ale casatoriei la legea locului incheierii ei, astfel incat o casatorie religioasa incheiata in strainatate de un cetatean roman nu va fi recunoscuta ca valabila in tara.

EX: art 110, regulile de securitate si de comportament din statul unde a avut loc un fapt (illicit) trebuie respectate in toate cazurile . Asadar aceste reguli se aplica fata de orice alte dispozitii din sistemul de drept care guverneaza faptul illicit conform normelor conflictuale din art 107 si 108

COMPARATIE INTRE NORMELE CONFLICTUALE SI NORMELE CU APLICARE IMEDIATA

Asemanari: 1)ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate care au ca pct de legatura tara forului. 2)ambele apartin sistemului de drept intern al unui stat Deosebire Rezida in aceea ca in timp ce normele conflictuale sunt norme de trimitere( care nu dau solutia pe fond cid oar plaseaza raportul de DIP in sfera unui sistem de drept ) , normele de aplicare imediata sunt normele materiale care contin ele insele solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala care ar fi incidenta in cauza , inlaturand astfel posibilitatea aplicarii in cauza a unui drept strain.

APLICAREA LEGII STRAINE

Legea straina nu se aplica niciodata in Romania prin propria ei forta ci numai pentru ca o norma juridica romana trimite la ea legea straina se aplica in temeiul., in limitele si sub conditiile impuse de legea forului. Legea straina e aplicabila prin prisma judecatorului roman( orice persoana autorizata sa solutioneze un rap juridic de DIP si arbitru) in doua moduri: 1) ca lex causae 2) astfel decat lex causae 1)ca lex causae o lege straina e aplicabila lex causae atunci cand norma conflictuala romana trimite la ea. Asadar legea straina e aplicabila lex causae in temeiul normei conflictuale a statului forului, care solutioneaza conflictul de legi, trimitand prin pct ei de legatura la un sistem de drept. Ceea ce e specific in aceasta situatie e faptul ca legea straina e privita ca un intreg sistem de drept strain la care norma conflictuala romana trimite Ex: in sistemul de drept Romanist principalul izvor de drept e legea scrisa , in sistemul common low izvorul e practica judiciara iar in sistemul de drept musulman principalul izvor de drept e coranul. Nu se poate aplica o lege straina care e contrara ordinii publice in Romania 2)aplicarea legii straine altfel decat lex causae a) situatii in care pentru aplicarea legii legii romane e impusa conditia reciprocitatii b)efectele unei hot judecatoresti straine sunt recunoscute in Romania numai daca sunt indeplinite anumite conditii tinand de legea straina, anume: - hotararea straina e definitive potrivit legii statului unde a fost pronuntata(art 167) - instanta straina care a pronuntat hotararea a avut potrivit legii sale competenta sa judece procesul(art 167 lit b) - pentru ca executarea hotararii sa poata fi incuviintata in Romania, se cere ca hotararea straina sa fie executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o(art 174 lit a)

PRINCIPALELE FELURI DE CONFLICTE CARE POT SA APARA IN LEGATURA CU RAPORTUL JURIDIC DE DIP
DIP este in principiu un drept conflictual , in sensul ca in legatura cu raporturile juridice cu element de extraneitate pe care le reglementeaza pot apare mai multe tipuri de conflicte 1) Coflictul de jurisdictii- obiectul acestui conflict de jurisdictii il constituie raspunsul la problema : instanta carui stat e competenta sa solutioneze litigiul? Aceasta e intrebarea la care trebuie sa raspunda instanta de judecata(arbitraj) in momentul in care e sesizata in solutionarea unui litigiu. Doar dupa solutionarea acestei intrebari instanta poate trece mai departe la solutionarea celorlalte probleme de drept privat(fond) 2) Conflictul de legi aplicabil procedurii- aspectele in legaturta cu acest conflict, urmeaza a fi analizate prin normele de procedura in litigiile privind raportul de DIP 3)conflictul de calificari 4)conflictul in spatiu al normelor conflictuale 5)conflictul de legi materiale- in cazul in care norma conflictuala(in principiu cea romana) trimite la un sistem de drept strain se pune problema aplicarii legii straine. Sistemul de drept strain competent sa se aplice unui rap juridic de DIP poate fi inlaturat in 2 cazuri: - cand incalca ordinea publica de dr roman - cand a devenit aplicabil prin frauda la lege 6)conflictul de legi in timp si spatiu 7)conflictul in timp al normelor conflictuale

CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI

Calificarea poate fi definita in doua moduri: pornindu-se de la norma conflictuala catre situatia de fapt (rap juridic) sau invers. Astfel: - calificarea e operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale , pt a vedea daca un raport juridc se include sau nu in aceste notiuni - calificarea e interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si legatura carei norme conflictuale intra Conflictul de calificari. Notiunile juridice care exprima continutul si punctele de legatura ale normei conflictuale pot sa nu aiba acelasi inteles in sistemul de drept care sunt in prezenta(in vigoare) cu privire la un raport juridic. Daca aceeasi notiune juridical are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari. DEF: conflictul de calificari este asadar situatia care apare atunci cand notiunile din continutul sis au legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite, in sistemele de drept susceptibile de a se aplica rap juridic.

IMPORTANTA SOLUTIONARII CONFLICTULUI DE CALIFICARI

Aceasta importanta e data de efectul calificarii care e diferit in functie de elemental normei conflictuale. 1) atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale, modul de solutionare al conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplicabilaschimba astfel sistemul de drept aplicabil si deci solutia in speta 2) cand insa se califica legatura normei conflictuale , modul de solutionare al conflictului de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale dar determina sistemul de drept aplicabil si deci solutia in speta. CONCLUZIE : in ambele cazuri de modul de solutionare a conflictului de calificari depinde in ultima instanta solutia pe fondul cauzei ceea ce scoate in evidenta importanta calificarii Legea dupa care se face calificarea (legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari) Sub acest aspect exista mai multe exceptii: 1) exceptiile de la calificarea dupa lex fori(instanta sesizata) sunt exceptii de la calificarea dupa legea instantei sesizate (lex fori) acele situatii in care calificarea se face dupa alte legi sau criterii a)calificarea prin vointa partilor e acea situatie cand partile au determinate le insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor notiuni se face dupa vointa partilor in temeiul principiului autonomiei de vointa . b)calificarea legala in unele cazuri, notiunile utilizate de normele jurudice, cuprinse intr-o lege interna sau conventie internationala sunt interpretate in chiar textul normativ respectiv . Daca aceste norme sunt conflictuale sau materiale de DIP calificarea legala intereseaza ramura de DIP , ex: art 51 care precizeaza ca in interesul legii, platformele si alte instalatiide exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate bunuri immobile si ca atare sunt supuse normei conflictuale lex rei sitae c)calificarea secundara este cea care se face dupa ce a operat calificarea principala in temeiul legii aplicabile fondului cauzei Astfel calificarea secundara , spre deosebire de cea principala nu influenteaza legea aplicabila dar afecteaza solutia pe fond. Calificarea secundara poate izvora din lege, ex : - calificarea imobilelor(art 50)- natura mobiliara sau imobiliara cat si constinutul drepturilor reale asupra bunurilor se determina in conformitate cu legea locului unde se afla sau sunt situate.. art 3 prevede regula calificarii dupa legea forului, asadar prin derogare , calificarea imobilelor se face dupalex rei sitae - calificarea cetateniei art 12 alin 1 prevede ca determinarea si proba cetateniei se face in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. - Art 159 alin 2, potrivit caruia legea romana stabilieste si daca o anumita problema e de drept procedural sau drept material. Acest aspect consacra tot o calificare secundara deoarece problema se pune in cazul unui process civil, iar potrivit art 159 alin 1 in procesele privind raporturile de DIP instantele romane aplica legea romana

daca nu s-a dispus altfel in mod expres calificarea se face dupa legea romana pt ca aceasta e lex causae - Calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului. Institutiile juridice necunoscute de legea forului se califica in principiu dupa sistemul de drept care le cunoaste , ex: practica judecatoreasca cu privire la institutiile trust si agency din dreptul anglo-saxon - Calificarea notiunilor din norma conflictuala straina in caz de retrimitere. In caz de retrimitere , atunci cand norma conflictuala trimite la un sistem de drept strain iar acesta prin norma sa conflictuala retrimite la dreptul roman, notiunile juridice din norma conflictuala straina (care retrimite) se califica dupa sistemul de drept strain respectiv. - Calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul international Ad-hoc Consecinta fireasca a faptului ca in arbitrajul international ad-hoc nu exista o lege a forului(lex fori) este aceea ca tribunalul arbitral nu e tinut sa efectueze calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde statueaza. In acest caz, in principiu, calificarea se va face dupa sistemul de drept pe care arbitrii il considera cel mai potrivit in speta.

CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI RETRIMITEREA

Conflictul in spatiu apare in cazul in care normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta au puncte de legatura diferite. Conflictul se numestein spatiu pt ca norma conflictuala din sistemul de drept in prezenta coexista. Acest conflict se deosebeste de conflictul in timp al normei conflictulae. Conflictul in spatiu al normei conflictuale este de 2 feluri: 1) pozitv atunci cand fiecare normaconflictuala trimite la propriul sistem de drept(ex: se pune problema starii civile a unui cetatean roman cu domiciliul in Anglia, daca problema apare in fata instantei engleze, aceasta va aplica norma sa conflictuala lex domicili care trimite la sistemul de drept englez, daca problema se pune in fata instantei romane aceasta potrivit normei conflictualelex patriae va aplica dreptul roman - conflictul pozitiv de norma conflictuala nu duce la retrimitere 2) negative apare in situatia in care niciuna din normele conflictuale in prezenta nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert. Aceasta e prima conditie a institutiei retrimiterii. Aceasta conditie e necesara dar nu suficienta pentru a exista retrimiterea, trebuie sa existe o a doua conditie care tine de sensul trimiterii. Asfel trmiterea de catre norma conflictuala a forului la un drept strain se poate face in doua sensuri: a)numai la normele materiale ale sistemului de drept strain, in acest caz se vor aplica aceste norme fara se existe retrimitere b)la intregul sistem de dreptstrain, deci inclusiv la normele sale conflictuale pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: - sa existe un conflict negative intre normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta cu privire la un anumit raport juridic;

- norma conflictuala a forului(a instantei sesizate) sa admita retrimiterea adica sa trimita la intregul sistem de drept strain. DEF: retrimiterea este situatia juridical aparuta in cazul in care norma conflictulala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau(deci inclusive normele sale conflictuale), iar aceasta din urma prin norma sa conflictuala in materie nu primeste trimiterea ci fie trimite innapoi la dreptul statului forului fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert Retrimiterea este operatiunea logico_juridica ce are loc exclusiv in ratiunea judecatorului(arbitrului) competent sa solutioneze un raport cu element de extraneitate. Ea nu trebuie confundata cu declinarea de competenta sin u implica nicio deplasare materiala a cauzei(a dosarului)de la instanta investita cu solutionarea ei. Calificarea art 2558 cod civil cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei intitutii de drept sau unui raport juridic se ia in considerare calificarea juridical stabilita de legea romana. In caz de retrimitere, calificarea se face dpa legea straina care a retrimis la legea romana. Natura mobiliara sau imibiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului unde acestea se afla sau dupa caz sun situate. Daca legea romana nu cunoaste o insititie juridical straina sau o cunoaste dpa o alta denumire sau un alt continut se poate lua in cosiderare calificarea juridical facuta in legea straina. Cu toate acestea, cand partile au determinate le insele intelesul notiunilor dintr-un act juridiv, calificarea se face dpa vointa partilor.

RETRIMITEREA art 2559

Alin 1 legea straina cuprinde dispozitiile de drept material, inclusiv normele conflictuale ce exceptia unor dispozitii contrare. Alin 2 daca legea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat se aplica legea romana, daca nu se prevede in mod expres altfel. Alin 3 prin exceptia de la alin 1, legea straina nu cuprinde si normele ei conflictuale in cazul in care partile au ales legea straina aplicabila, in cazul lrgii straine aplicabilaformei actelor juridice si obligatiilor extracontractuale precum si in alte cazuri speciale preazuta in Conv Internat la care Romania e parte, de dreptul UE sau de lege.

SISTEMELE PLURILEGISLATIVE
Art 2560 daca legea straina apartine unui stat apartine unui stat in care coexista unul sau mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determina dispozitiile legale aplicabile iar in lispsa se aplica sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezinta cele mai stranse legaturi cu raportul jurudic. RECIPROCITATEA Aplicarea legii straine e independenta de conditia reciprocitatii. Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii in anumite materii raman aplicabile. Indeplinirea conditiei reciprocitatii de fapt e prezumata pana la dovada contrara care se stabileste de Min. Justitiei prin consultatrea cu Min. Af. Externe