SUNT SUFICIENTE ARGUMENTE CA INTRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA SA AIBA LOC IN CADRUL GRUPULUI DE TARI PENTRU 2004

Incurajarile primite recent de la reuniunea de la Reykjavik privind perspectivele favorabile ale candidaturii Romaniei la NATO in cadrul extinderii din noiembrie 2002 de la Praga aduc mai aproape tara noastra si de Uniunea Europeana. La aceste incurajari adaugam mesajele primite anterior reuniunii, de la organele Uniunii Europene si de la institutiile financiare internationale, de la reprezentantii guvernului francez, englez, italian si de la alte personalitati occidentale care considera nepotrivit ca urmatorul grup de tari candidate la UE sa fie divizat. Argumente sunt suficiente.. In cel mai recent raport al FMI referitor la perspectivele economiei nationale se mentioneaza ca Romania poate inregistra in acest an cea mai ridicata crestere in randul statelor candidate la Uniunea Europeana si politicile macroeconomice din Romania sunt in mare parte pe drumul cel bun. Premierul belgian Guy Verhofstadt a declarat, la 24 aprilie 2002, in cadrul intrevederii de la Bruxelles cu presedintele Ion Iliescu, ca tara sa se pronunta in favoarea elaborarii unui grafic cu date concrete pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, (o foaie de parcurs), care va trebui elaborat de Bucuresti impreuna cu UE pana la sfarsitul anului 2002 si care nu ar mai pune sub semnul intrebarii integrarea tarii noastre in Uniune.1 La randul sau, presedintele Ion Iliescu a declarat ca Romania este pregatita sa ia in discutie si sa puna in aplicare un nou calendar al aderarii la UE, care sa devanseze orizontul de timp propus, respectiv 2006-2007. Acum, eforturile trebuie amplificate in directia realizarii acelor obiective si criterii economice prevazute in standardele Uniunii. In Raportul Comisiei Europene privind Romania se mentioneaza ca sunt necesare in continuare eforturi pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Se atrage atentia ca este necesara reducerea semnificativa a volumului arieratelor din economie, ca o preconditie a edificarii unei economii de piata functionale2. Noi, care reprezentam in cadrul Aliantei pentru Dezvoltare Economica a Romaniei Organizatii neguvernamentale semnificative ale societatii civile
1

Romnia este gata s o ia de la capt cu aderarea la UE, articol publicat n ziarul Ultima Or nr.887 din 26-27 aprilie 2002. 2 Raportul Comisiei Europene privind Romnia 2001. 1

subliniem in mod ferm necesitatea infaptuirii angajamentelor formulate de premierul roman Adrian Nastase, potrivit carora Executivul este decis sa intensifice adoptarea unor politici adecvate si a unor masuri care sa asigure imbunatatiri semnificative, actionand pentru cresterea transparentei procesului de reforma economica. Guvernul vizeaza ca in anii 2002-2003 sa aplice politici macroeconomice, care sa asigure o crestere economica durabila si, pe aceasta baza, reducerea anticipatiilor inflationiste, mentinerea unei politici monetare prudente, intarirea disciplinei financiare si reducerea blocajului financiar. Apreciem ca rezultate mai bune apropierii Romaniei de standardele Uniunii Europene s-ar obtine intr-un termen mai scurt daca Romania ar fi in interiorul Uniunii si nu in afara ei. Unii indicatori macroeconomici sunt la nivelul tarilor care compun grupul de tari candidate la Uniunea Europeana. Mentionez aici deficitul bugetar de 3%. La unii indicatori situatia este chiar mai buna decat in alte tari candidate: exemplu datoria externa care reprezinta 27% din PIB iar datoria publica totala 32% fata de cca 60% limita maxima admisa. Atrage serios atentia gradul de indatorare externa la unele tari. In timp ce datoria externa la finele anului 2000 era in Polonia de 67,5 miliarde dolari SUA, in Cehia de 21 miliarde dolari si in Ungaria de 33 miliarde dolari, in Romania aceasta era de numai 10 miliarde dolari. Deficitul balantei comerciale, ca procent din PIB, a fost in Polonia de 8,4% in anul 2000, in timp ce in Romania a fost de 4,6% in 2000. Evolutiile din ultimii ani arata ca toate tarile membre sau candidate care sau confruntat cu probleme majore in dezvoltarea lor economico-sociala le-au depasit mai usor in cadrul Uniunii, inregistrand progrese semnificative. Pe de alta parte, trebuie sa spunem ca deschiderea Romaniei catre tarile dezvoltate a constituit un proces care a pornit cu doua-trei decenii inainte. Astfel, desi membra a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc CAER Moscova in care fiecare tara era limitata in dezvoltarea relatiilor cu tarile din afara sistemului socialist, Romania a fost prima din cadrul acestui Consiliu care a recunoscut Comunitatea Economica Europeana, prima care a recunoscut Republica Federala Germana. Romania a fost a doua tara dupa Iugoslavia care a devenit membru la Fondul Monetar International, la Banca Mondiala si alte organizatii internationale economice si financiare. Ca unul care am condus negocierile de aderare la FMI si Banca Mondiala, proces care a inceput in 1969 si la care au participat specialisti cu inalta experienta in domeniul diplomatiei, finantelor si cel bancar: domnii Nicolae Ecobescu, Costin Kiritescu, Gheorghe Stroe si multi altii, si ca cel ce am semnat acordul de aderare cu aceste organisme, dupa aproape trei ani de negocieri, pot sa reamintesc faptul ca intrarea la aceste organisme a facut ca Romania sa suporte la vremea respectiva o serie de aprecieri neprietenesti din partea unor reprezentanti ai tarilor membre din fostul CAER, dar tara noastra si-a vazut de drumul ei, de interesele ei. Mai tarziu s-au alaturat noua la aceste organisme si alte tari vecine si prietene. Ungaria a devenit membru al FMI si Bancii Mondiale dupa 10 ani (in mai 1982), Polonia dupa 14 ani (in iunie 1986), Cehia dupa 19 ani (in ianuarie 1993). Reprezentantii tarilor dezvoltate au apreciat atunci pozitiv hotararea politica indrazneata a Romaniei de a deveni membru la aceste organisme, au incurajat-o si au sprijinit-o in infaptuirea unei colaborari economice tot mai intensa. Romania a infiintat inca din anii 70 banci mixte in Europa, in Franta, Anglia, Italia, Germania si altele. Prin asemenea banci s-au dezvoltat an de an relatiile comerciale, financiare si bancare cu tarile dezvoltate in beneficiu reciproc. Romania a dobandit o experienta utila in aceste domenii si nu numai.
2

Noi apreciem ca cea mai inteleapta decizie politica ar fi ca Romania sa ramana in lista tarilor candidate pentru intrarea in UE in 2004. Desigur, suntem constienti ca, sunt de recuperat unele ramaneri in urma privind indeplinirea criteriilor economice si sociale, dar in aceeasi masura, suntem constienti ca, impreuna, folosind experienta si ajutorul celorlalte tari membre UE, putem sa facem mai mult si mai repede. Demersurile Guvernului, ale autoritatilor romane trebuie analizate in contextul general al pozitiei Romaniei in Europa in trecut, in prezent si in viitor, al relatiilor si al contributiei la dezvoltarea continetului din care facem parte, a societatii omenesti in general. Iata de ce noi care reprezentam organizatii importante ale societatii civile consideram ca o decizie politica pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in urmatorul grup de tari este cea mai potrivita, oportuna si binevenita. In acest scop, asa cum au propus autoritatile romane, ar urma sa se elaboreze un grafic concret de date pentru realizarea treptata a cerintelor Uniunii. Noi sustinem angajamentele autoritatilor romane luate recent privind accelerarea negocierilor cu U.E. Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu si-a reafirmat luni 27 mai 2002 la Riga hotararea de a accelera procesul de negociere a capitolelor de aderare, astfel incat aceasta procedura sa poata fi incheiata in 2003 sau la inceputul anului 2004. Faptul ca pana in prezent Romania are deja deschise 24 de capitole din care 11 sunt inchise provizoriu, dovedeste ca printr-o intensificare a eforturilor autoritatilor romane poate deveni realizabila hotararea reafirmata la Riga pentru a convinge UE ca lucrurile vor merge bine dupa aderare, in concordanta cu cerintele UE si ale Romaniei. In acest proces este deosebit de importanta remarca Sefului Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele facuta la deschiderea reuniunii Comitetului Consultativ mixt Romania-UE, care s-a desfasurat recent la Bucuresti potrivit careia mai important decat numarul de capitole de negociere este aplicarea legilor si normelor UE adoptate deja in Romania. De asemenea, trebuie acordata atentie recomandarii domniei sale, potrivit careia Romania poate cheltui mai eficient banii primiti de la UE. In acest context se cuvine sa subliniem necesitatea ca oficialitatile romane sa examineze modul de utilizare pana in prezent a fondurilor primite si sa stabileasca prioritatile privind destinatia acestor fonduri la nivel national si nu la nivelul municipiului Bucuresti, al unui judet sau al unei anumite localitati. Din acest punct de vedere obiectivul fundamental care trebuie urmarit si realizat este asigurarea competitivitatii productiei, a economiei si respectiv a eficientei, asa cum spune, pe buna dreptate, domnul Jonathan Scheele, pentru ca Romania sa fie capabila sa faca fata pe termen mediu presiunii concurentiale a fortelor pietei in cadrul Uniunii. In incheiere doresc sa mentionez ca, semnarea Declaratiei de la Roma la 28 mai 2002 de presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin impreuna cu cei 19 membri ai Aliantei, prin care Rusia cu NATO au pus bazele unui dialog in problemele esentiale ale lumii, arata ca procesul transformarilor istorice se desfasoara rapid si Romania nu poate si nu trebuie sa ramana in afara acestei evolutii. Romania poate dovedi ca este in masura sa-si onoreze angajamentele pe calea integrarii, poate deveni un membru important al marei familii economice si democratice care este Uniunea Europeana.