LEXICUL

Def: Vocabularul sau lexicul reprezinta totalitatea cuvintelor dintr-o limba.

Vocabularul se imparte in doua categorii: 1.Masa vocabularului. 2.Vocabularul fundamental. Masa vocabularului cupride cuvintele care nu sunt asa de cunoscute tuturor vorbitorilor.Masa vocabularului reprezinta 90% din lexicul limbii romane. Din masa vocabularului fac parte: arhaismele, regionalismele, termeni tehici si stiintifici. Vocabularul fundamental lexical cuprinde totalitatea cuvintelor folosite de toti vorbitorii limbii indiferent de specialitatea sau apartenenta socio-cultura. Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte, aceste cuvinte au o mare circulatie si sunt reprezentate de: substantive, adjective, verbe, nume de obiecte, grade de rudenie, parti ale corpului omenesc, animale, pasari, arbori,flori,fructe, fenomene ale naturii, name de zile, anotimpuri, corpuri ceresti, prepozitii, conjunctii, numerale, pronume si unele adverbe.

ARHAISME, NEOLOGOISME, REGIONALISME

Arhaisme-arhaismele sunt cuvinte vechi din limba care nu se mai folosesc; ex; maciuca ,iatagan,invidie. Neologisme-neologismele sunt cuvintele nou aparute in vocabular fiind imprumutate din alte limbi; exemple; mouse, internet, bos. Regionalisme-regionalismele sunt cuvintele care se folosesc intr-una sau in mai multe regiuni ale tarii: exemple: cucuruz, papusoi,boata, boaste, obloc.

MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

Definitie:derivarea consta in adaugarea de sufixe sau si prefixe la un cuvant de baza. Sufixele sunt de doua feluri; -diminutivale -augumentative Exemple diminutivale;copilas, floricica, gardulet,baietel. Exemple augumentative:grasan, baietandru, copilandru, matur Compunerea se poate realiza prin: -sudare Exemplu: cumsecade -alaturare cu cratima si fara cratima Exemplu cu cratima: Fat-frumos. Exemplu fara cratima:Delta Dunarii

-abreviere Exemple OTL

CONVERSIUNEA SAU SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

Definitie:conversiunea este mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care un cuvant isi schimba valoarea morfologica in alta parte de vorbire. Substantivele care pot sa devina adverbe prin conversiune sunt cele care denumesc -anotimpurile:exemple:toamna, iarna, vara, primavera. -zilele saptamani: luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata, duminica. -momentele zilei:exemple:seara. Adverbele pot sa devina adjective substantivale. Exemplu:Am vazut un baiat bine. Binele este tot timpul rasplatit. Adjectivele pot sa devina adverbe sau substantive. Exemplu:Copilul canta frumos. Frumosul sta. Verbele la participiu devine adjective. Exemple:Am citit o carte. Caietul citit mi-a placut. Interjectia devine substantive. Exemplu:Of ce ma doare capul.

Are un of la inima. Substantivele poate sa devina adverbe. Exemplu:Luni este prima zi de scoala. Luni merg la scoala. Numeralele devin substantive sau adjective. Exemplu:A luat un patru la romana. Patru elevi au intarziat.

SINONIME SI ANTONIME
Definitie:Sinonimele sunt cuvinte cu inteles asemanator. Exemple: -gem=dulceata -foaie=hartie -fericit=bucuros Definitie:Antonimele sunt cuvinte cu inteles opus. Exemple: -alb=negru -harnic=lenes -fericit=trist

CATEGORII SEMANTICE OMONIME. PARONIME

Definitie:Omonimele sunt cuvinte care se scriu si se pronunta la fel dar au sensuri diferite. Exemplu: A da usa cu lac.

A pluti pe lac. Definitie:Paronimele sunt cuvinte care difera ca forma si care au sensuri diferite. Exemplu: A analizat un complement. I-a facut un compliment. Definitie:omonimele sunt omofone si omografe in acelasi timp.Omofonele sunt cuvinte care se pronunta la fel dar se scriu diferit. Exemplu: Copilul s-a lovit la picior. Mama sa merge la Oradea. Definitie:omografele sunt cuvinte care se scriu la fel dar se pronunta diferit. Exemplu: Noi mergem cu masina la piata. Masina de cusut s-a stricat

NOTIUNI DE FONETICA
Definitie:Fonetica este stiinta care studiaza sunetele vorbirii. Clasificarea sunetelor limbii romane: -vocale- a, e, I, o, u. -consoane: b, c, d, etc. -semivocale: o, e, I, u. Grupurile de sunete: -diftong: soare, seara, mergea. -triftong: leoaica, Ioana, chioara. -hiat: oaie, ide, stiinta. Regulile despartirii in silabe

1.Cand o consoana se afla intre doua vocale ea trece in silaba urmatoare. ex: fonetica=fo-ne-ti-ca 2. Cand doua consoane se afla intre doua vocale, prima consoana ramane in prima silaba. ex: soldat=sol-dat 3.Pentru grupurile de trei sau mai multe consoane aflate intre vocale, despartire se face intre prima si a doua consoana. ex: pentru=pen-tru 4.In cazul grupurilor lpt, mpt, ncs, nct, ndv, rst, rtf, stm, despartirea se face intr a doua si a treia consoana. ex: arctic=arc-tic 5.In cazul cuvintelor derivate si compune despartirea tine seama de elementele componente. ex: incalzit=in-cal-zit 6.Litera x se pronunta in doua consoane(cs, gz), dar este considerate o unitate.

ACCENTUL
Definitie: Accentul este pronuntarea mai apasata a unei silabe dintr-un cuvant, silaba respective este silaba accentuate, celelalte sunt silabe neaccentuate. ex: vizita, conditie,lucrare, privighetoare Trebuie sa cunoastem accentual pentru o pronuntie corecta a cuvintelor si pentru a deosebi sensurile diferite ale unor cuvinte scrise la fel. ex: El uita repede.

El uita vorbele mele.

VERBUL
Definitie: Verbul este partea de vorbire care arata: actiunea, starea sau existenta. Verbul poate fi: a). predicativ- formeaza singur predicatul verbal(merge, deseneaza) b). copulativ- este parte a predicatului nominal, face legatura intre subiect si numele predicative(a fi, a deveni) c). auxiliar- ajuta la formarea unor moduri si timpuri(a fi, a avea a vrea).

MODURILE VERBULUI
Moduri personale: -indicativ: Tu ai desenat asta. -imperativ: Fa-ti temele. -conjunctiv: Tu sa lucrezi mai frumos. -conditional-optativ:Tu ai lucra mai bine.

Moduri nepersonale: -infinitiv: A desena este placut. -gerunziu: Se relaxeaza desenand. -participiu: Plansa desenata e pe birou. -supin: Asa e mai greu de desenat.

MODUL IMPERATIV
Definitie: Verbul la modul imperativ exprima o porunca, un indemn, un sfat sau o rugaminte.Modul imperative are forma numai pentru pers. a doua- tu, voi Verbele la modul imperative pot avea: forma afirmativa, forma negative.

MODUL CONJUNCTIV

Verbul la modul conjunctiv exprima o actiune posibila realizabila. Modul conjunctiv se formeaza astfel: conjunctia sa+vb de conjugat Modul conjunctiv are doar doua timpuri, prezent si perfect

MODUL CONDITIONAL-OPTATIV

Verbul la conditional-optativ exprima o conditie sau o dorinta.

MODURI NEPERSONALE

1. Modul infinitiv: -denumeste actiunea sau starea exprimata de verb. Verbele la modul infinitive au doua forme, negate si afirmativ. 2. Modul gerunziu: -exprima o actiune in desfasurare sau imprejurarea in care se petrece o alta actiune. Verbele la modul gerunziu au terminatiile: ind, and si nu au nici un timp. 3. Modul participiu: -denumeste actiunea suferita sau indeplinita de un obiect. Verbele la modul participiu au terminatia:-t,s(mancat, scris). 4. Modul supin: -denumeste o actiune ce urmeaza sa fie realizata. Verbele la modul supin pot exprima: -numele actiunii sau a starii: de vazut -scopul unei alte actiuni: au venit pentru carat mobile -destinatia unui obiect: Cutitul de taiat paine este in sertar. -modul supin se formeaza astfel: cu prepozitii de, la, dupa+verbul de conjugat.

DIATEZELE
Definitie:Diateza exprima raportul dintre actiune si subiectul gramatical, sunt in general admise doua diateze in limba romana: activa si pasiva. Este inca in discutie statutul diatezei reflexibile(care nu trebuie confundata cu calitatea de verb pronominal sau reflexiv). Diateza activa: -arata ca actiunea este savarsita de subiectul grammatical Ex: Pe fiecare s ail judeci dupa ce-l vei vedea la locul lui. Diateza pasiva: -arata ca actiunea aste suferita de subiectul grammatical. Ex: Doamna Moscu ii priveste tot timpul zambind parca s-ar fi rugat sa fie iertata ca nu ia si ea parte la discutie.

MODURI PERSONALE

Propozitia in care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperative se numeste propozitie imperativa. Ex: Da-mi, te rog sarea! Vorbiti mai incet! Propozitiile imperative pot exprima un indemn, o porunca, o urare, un sfat, o rugaminte. Dupa un indemn sau o porunca se pune, de obicei, semnul exclamarii. Ex: Nu te grabi! Spala-te pe maini! Diateza reflexiva- actiunea verbului este indeplinita de subiectul grammatical, se rasfrange asupra lui insusi. Ex: Elevul se gandeste. Cartea este citita de catre elev. Verbe copulative -verbul a fi este predicative cand are urmatoarele sensuri: a exista, a se afla, a se gasi, a costa, a proveni, a pleca, a sosi, a data, a masura, a trece.

VERBELE IMPERSONALE

Verbele impersonale exprima o actiune care nu este realizata de o persoana. Ex: Afara ploua. Lampa este fosforescenta. Verbele personale sunt verbe care exprima o actiune atribuita unei personae, unui autor, unui subiect grammatical. Ex: Sunt singur. Vorbesc tare. Nu sunt atent.

PROPOZITIA OPTATIVA

Propozitia in care predicatul n verb la modul conditionaloptativ(sau la modul conjunctiv) si exprima o dorinta de numeste propozitie optativa.

FUNCTIA SINTACTICA NEPREDICATIVA

de subiectcine? atributcare, ce fel de, (a,ai,ale,a,lor,al) cui?determina un substantiv. Ex: Fata frumoasa=atribut complement-directpe cine,ce? -indirectpentru cine, pentru ce,de la cine, de la ce, despre cine, despre ce, cu cine, cu ce? -circumstantialde mod-cum? de timp-cand? determina un verb de loc-unde? Ex: Ne-am plictisit asteptand tramvaiul. Privind vestea ne-am bucurat. I-am vazut fata surazand de bucurii. Predicat verbal- verbul predicative(la moduri personale) indicative, conditional-optativ, imperative. Predicat nominal- verbele copulative(a fi) nu se pot inlocui cu a exista, a se afla. Nume predicativ- cuvantul care este in legatura cu verbul copulativ. Verbe nepredicative-la modul:infinitiv gerunziu participiu supin

MODUL GERUNZIU

1.Element predicativ suplementar-V-am auzit vorbind romaneste si am impresia ca ne-am cunoscut. 2.Functiile sintactice ale participiului. ATR-Deci, nu vine de acolo, din vre-o carte citita sau povestita, continua el inseninanduse. CCT-Ajuns la casa in care sedea, un moment penibil. 3.Element predicativ suplimentar-Slava Domnului! Exclama dup ace se vazu imbracat. 4.Functiile sintactice ale supinului. NP-E de necrezut cum poate sa treaca timpul. ATR-Te-as ruga sa servesti ceva de baut domnului Lica. CD-Singurii care s-au bucurat de toata istoria au fost avocatii pentru ca din afacerea asta ei au avut de strans o recolta imbelsugata. CI-Se obisnuieste lesne, de necaz se pune pe cantat. CCT-La intors mi se pare mai greu. CCL-Re voi va trimite la curatat piatra, ca pe niste indaratnici

LOCUTIUNILE VERBALE
Definitie:Locutiunea verbala este grupul de cuvinte care are un sens unitor si se comporta ca un verb. Exemple: In Europa, razboiul al doilea mondial a luat sfarsit. Voi scrie pana ma durea mana. Mama a plecat la mare. La sfarsitul meciului voi lua o medalie. Cand voi termina voi manca budinca. Copilul a fost sfasiat de lup.

SUBSTANTIVUL

Definitie:Substantivul este parte de vorbire care denumeste: -fiinte:exemplu:-om -lucruri:ex:-tablou, carte -fenomene ale naturii:ex:-fulger, zapada, ceata. Substantive dupa structura : -simple -compuse Substantivele sunt: -comune-ex: floare, ghiocel. -proprii-ex:Viena, Austria. Genul substantivelor sunt: -masculin:baiat -feminin:casa -neutru: tablou.