Problemele etice in suicid

Suferinta este mereu de nesuportat deoarece este a mea Cioran

Suicidul (de la sui de sine si cidium omortor) semnifica orice caz n care moartea rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, facut de victima nsasi, care stie ca trebuie sa produca acest rezultat (E. Durkheim, 1993). Bioetica este o stiinta specifica care utilizand o metodologie interdisciplinara, are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman in domeniul stiintelor vietii si al sanatatii, examinat in lumina valorilor si principiilor morale Sinuciderea a fost combatuta in delarg discutata de filozofi, Albert Camus spunea in capitolul "Absurdul si sinuciderea" din "Mitul lui Sisif", ca: "Nu exista decat o singura problema filosofica cu adevarat importanta: sinuciderea. Astfel suicidul a fost combatut de Platon si Aristotel, dar sustinuta cu multa darzenie de catre stoici, care au dat insasi exemplul personal. Platon spunea despre suicid ca "nu este un lucru ingaduit" (Phaidon) fapt ce se poate deduce din citatul: "Si nu-i asa ca si tu, daca vreuna din fapturile care iti apartin ar incerca sa se omoare fara incuviintarea ta, te-ai mania pe ea si, daca ti-ar sta in putinta, ai pedepsi-o?" (Phaidon). Intr-o lume in care una dintre pedepsele aplicate sinucigasilor era si aceea a taierii mainii drepte. La polul opus, erau stoicii,care pornind de la idealul libertatii de afirmare a omului ca fiinta rationala, spun ca atunci cand nu-si poate implini acest ideal, va fi salvat de curajul sinuciderii. Cicero preciza apoi ca sinuciderea se face cu interventia zeului, care va oferi "causam justam" (motivul valid) pentru savarsirea faptei. Atunci, "cu siguranta inteleptul va trece bucuros de la intunericul de aici, spre lumina de dincolo". Este si atitudinea in spiritul stoicismului pagan al lui Seneca: "Nu viata e binele, ci faptul de a vietui bine. Prin urmare, omul intelept traieste atata timp cat trebuie, nu cat timp poate... Va gandi mereu in termeni de calitate, nu de cantitate", iar "Atunci cand o moarte implica chin, iar alta e simpla si usoara, de ce sa nu o iei pe cea usoara?" (Engelhardt, 2005,). Problemele etice care apar in suicid sunt legate de dreptul la viata, dreptul la moarte, atitudinea bisericii si accesibilitatea informatiilor cu privire la suicid. Dreptul la viata este, fara indoiala, primul si cel mai natural drept al persoanei, premisa a exercitarii celorlaltor drepturi fundamentale. De-a lungul istoriei pline de arbitrar si abuzuri a umanitatii, lupta pentru afirmarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului apare ca un fir rosu calauzitor. Afirmarea recenta a drepturilor omului s-a facut prin intermediul unor documente recunoscute pe plan international (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice) si pe plan regional (Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Conventia Americana a Drepturilor Omului, Carta Africana a Drepturilor Omului si Popoarelor etc). Este cunoscut faptul ca drepturile fundamentale ale omului, asa cum sunt ele formulate si aplicate astazi, au ca punct de plecare drepturile naturale ale omului. Prin aportul bioeticii si stiintei, intr-o societate pluralista si deschisa, legea tinde sa devina dinamica si flexibila iar intre prevalenta drepturilor persoanei si nevoile comunitatii se stabileste o concordanta deplina. Partizanii si opozantii suicidului isi apara cu tarie pozitia pro si, respectiv, contra utilizand argumente de natura morala (compasiune, bine/rau, blamarea sau valorizarea suferintei), psihologica (afectarea capacitatii de exprimare libera a vointei in contextul afectiunilor incurabile, debilitante sau invalidante), sociologica (impactul actului asupra mediului familial), deontologica (menirea medicului este de tamaduitor, nu de calau), medicala (limitele medicinii moderne in ceea ce priveste tratamentul anumitor afectiuni, ingrijirile paleative), medico-legala si juridica (sanctionarea sa legala), religioasa (caracterul sacru al vietii,

valorizarea pocaintei prin suferinta, dreptul de viata si de moarte ca atribut exclusiv al Divinitatii) si chiar filozofica. Suicidul asistat este definit ca "un ansamblu de actiuni sau inactiuni medicale, avand suport etico-juridic si fiind in interesul bolnavului, in sensul in care duce la scurtarea suferintelor unui bolnav care in momentul actual, din punctul de vedere al stiintei medicale, nu beneficiaza de un tratament etiologic, ci, dimpotriva, prognosticul este un sfarsit apropiat si inevitabil." (Trif, Astarastoae, Cocora, 2002). In ceea ce priveste suicidul asistat medical, desi este privit din punct de vedere moral-etic ca o forma particulara de eutanasie acesta trebuie considerat un suicid rational sau chiar parasuicid in eutanasia pasiva. Ajutorul dat de un tert pentru realizarea suicidului este profund blamabil din punct de vedere etic, dar nu transforma actul autoagresiv in eutanasie. De altfel si sanctionarea juridica a tertului difera: de exemplu, Codul Penal din tara noastra considera eutanasia infractiune de "omor", in timp ce in cazul suicidului asistat medical tertul se face vinovat de infractiunea de "determinarea sau inlesnirea sinuciderii" (Jugastru, 2002,). De asemenea, Codul de deontologie medicala al Colegiul Medicilor din Romania face distinctie clara intre eutanasie si suicidul asistat medical. Pe de alta parte sustinatorii eutanasiei sustin existenta unui "drept de a muri", care nu este antitetic dreptului la viata, ci ar fi un corolar al acestuia (Jugastru, 2002). Se spune ca "moartea face parte din viata", marcandu-i finalul asa cum nasterea ii marcheaza inceputul. Dar se observa preferinta de suicid pentru o moarte rapida si nedureroasa fizic in detrimentul mortii prin suferinta fizica a peroanei si ce psihica a familiei prin dreptul la autodeterminare al fiecarei persoane, principiu fundamental al bioeticii actuale. Accesul unei persoane la drepturile sale fundamentale (dreptul la libertate, dreptul la viata si sanatate, dreptul la securitate sociala, dreptul la servicii medicale, dreptul la asistenta juridica si la reeducare si reintegrare sociala) fara a incalca ordinea de drept si morala precum si drepturile si libertatile altora presupune o legiferare prin norme consecutive, stiut fiind faptul ca stiinta poate pune in pericol aceste drepturi deoarece natura are propriile legi in care nu se poate interveni fara consecinte negative. Crestinismul, in special Biserica Catolica, considera sinuciderea drept un pacat capital si nu-i admite nici o justificare.Nimeni nu are dreptul de a-si curma viata pentru ca autoritatea divina o interzice. Privind fapta morala a sinuciderii a aparut in cadrul Bisericii o controversa legata de cazul lui Iisus. Punandu-se problema unui suicid in cazul acceptarii pedepsei. Parintele profesor John Breck arata ca "sinuciderea e o tragedie ce ne implica pe fiecare din noi ca madulare ale unui singur Trup. Si, intr-o oarecare masura, raspunderea ei cade asupra noastra, a tuturor. In lumina acestei evidente, trebuie sa regandim abordarea atat a celor care se sinucid, cat si a celor care sufera cel mai mult datorita mortii lor. Poate a sosit vremea crearii unei slujbe liturgice care ar permite inmormantarea sinucigasilor " ceva analog cu slujba de pocainta in cazul recasatoririi celui divortat". Caracterul sacru al vietii (esenta sa divina) si poruncile sa nu ucizi si sa-ti iubesti aproapele sunt motivul pentru care reprezentantii Bisericii sunt opozanti certi ai suicidului. Faptele arata ca protestantii furnizeaza mult mai multe sinucideri dect oricare alt cult, dar se pare ca atunci cnd protestantismul devine minoritar, tendinta spre sinucidere se diminueaza. Se poate concluziona ca nclinatia spre sinucidere a protestantismului depinde de spiritul reflexiei libere care l caracterizeaza, biserica protestanta neputnd actiona ca moderator mpotriva sinuciderii tocmai pentru ca nu are aceeasi consistenta ca alte religii. Omul ajunge la sinucidere pentru ca societatea religioasa din care face parte si-a pierdut coeziunea. In Suicide and Life Threatening BehaviorsBrian Mishara, impreuna cu profesorul David Weisstub de la Universite de Montreal au publicat un articol referitor la etica

subiectului suicidalitate pe internet. Argumentatia a pornit de la ipoteza ca postarea de informatii referitor la metode de suicid sau feluri eficiente de a te sinucide reprezinta un pericol potential in acele populatii vulnerabile care intra pe Internet pentru a gasi astfel de informatii.S-a raportat un numar de cazuri relevante, de adolescenti si tineri adulti care fie sau sinucis fie au avut tentative de suicid serioase folosind metode luate de pe site-uri care incurajeaza suicidul. Exemple pot fi in Polonia unde s-a raportat un caz al unei adolescente cu o patologie psihiatrica polimorfa care a ajuns la spital in urma unei tentative foarte serioase, si care la interviu a marturisit ca fusese impinsa sa faca asta de un internet buddy. Ancheta a evidentiat ca acel internet buddy era o persoana reala, absolventa a facultatii de psihologie si care dezvoltase o fascinatie morbida cu topicul suicidalitatii si in Australia, ianuarie 2007, parlamentul a decis interzicerea accesului la acele site-uri care contin informatii despre suicid in baza cercetarii care a stabilit o legatura intre acestea, si suicidul in populatii adolescente. Persoanele care nu respecta legea vor fi sanctionate in Penal, persoanele care posteaza informatii despre metode suicidare sau experiente suicidare descrise grafic vor fi incadrate penal.Un alt exemplu ar fi cel in care in saptamana dupa ce s-a aflat ca Marylin Monroe s-a sinucis, rata de sinucideri din US a crescut cu 400%. Murphy, intr-un review de literatura din 2004, ajunge la concluzia ca efectul de media contagion este maxim atunci cand descrierea suicidului este grafica, persoana este de notorietate si este o persoana reala. Departe de a fi original, Murphy is continua discutia pe marginea acestui efect Werther pentru a argumenta nevoia unui control al informatiei in privinta suicidului la nivel de mass-media. Landsberg spune ca "felul de a muri al unui Cato, al unui Hanibal si Brutus, al unui Mitridate si Seneca, actul unui Napoleon cu greu le-am putea considera ca lase.Cu siguranta ca exista mai multe persoane care nu se omoara pentru ca sunt prea lase pentru a o face decat oameni care se omoara din lasitate" de unde putem deduce ca suicidul nu este un act provocat de lasitate si poate avea cauze diverse. Bioetica se situeaza la granita dintre stiinta si etica, avand un caracter multidisciplinar si rolul de a identifica si rezolva problemele etice ce deriva din impactul dintre stiinta si drepturile fundamentale ale omului, ea reprezentand o punte de legatura intre progresele stiintifice pe de o parte si aplicarea lor la om, in concordanta cu acestea din urma. De-a lungul timpului actele de sinucidere au socat fie prin brutalitatea cu care au fost comise, fie prin cauzele, uneori absurde, ce le-au determinat.Niciodata oamenii nu au putut intelege pe deplin actele de sinucidere aratand in mod aproape constant dispret, teama, mila sau indiferenta fata de acestea.