Universitatea Bucuresti

Studiul proceselor psihice la bolnavii de tuberculoza

Studiul proceselor psihice la bolnavii de tuberculoza

Tuberculoza este o maladie provocata de un microb, bacilul Koch care afecteaza in principal plamanii dar poate afeta si alte organe (ganglioni,oase,meninge,rinichi etc). Este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, ea insotind umanitatea din cele mai vechi timpuri. Ftizia a fost intotdeauna o boala grava ce ducea de cele mai multe ori la moarte .Lupta cu boala se ducea cu odihna ,hrana buna, cura sanatoriala la munte si mai tarziu tehnici chirurgicale de colaps pulmonar. Descoperirea medicamentelor antituberculoase a schimbat radical evolutia acesteia care a devenit o simpla boala infectioasa, vindecabila. Robert Koch a fost cel care a descoperit bacilul care ii poarta numele pe 24 martie 1882. Tuberculoza este intalnita la noi mai frecvent dect in alte tari europene: anual apar 130 de cazuri la 100.000 de locuitori, adica aproximativ 30.000 de bolnavi in toata tara. Tinerii barbati sunt cel mai frecvent afectati. Netratata, tuberculoza nu se vindeca. Tratata tuberculoza este una dintre cele mai vindecabile boli infectioase. Cu cat tratamentul este inceput mai repede cu atat boala se vindeca cu mai putine sechele. Un bolnav de tuberculoza vindecat redevine un om normal, se poate reintegra social si isi poate continua viata de unde i-a intrerupt-o boala. Tuberculoza este adsea privita ca o boala a mizeriei si de aceea multi bolnavi nu vor sa-si recunoasca boala. Le este teama ca vor fi evitati de colegi si prieteni si dati afara de la serviciu. Din pacate refuzul unora merge pana acolo ca refuza asistenta medicala, spitalizarea, tratamentul ceea ce ii transforma in adevarate bombe biologice pentru cei din jur. Tuberculoza nu mai este numai o problema personala celui bolnav, ci este o problema colectiva, fiind o boala contagioasa. Prin urmare, un om care s-a imbolnavit fara voia lui dar face tot ce poate ca sa se vindece trebuie privit cu compasiune si sprijin, iar unul care se stie bolnav dar refuza sa se trateze, trebuie incurajat sa se adreseze serviciilor medicale. Aceasta boala nu trebuie privita cu dezgust, ci ca pe o problema serious cu cauze cunoscute, dar si cu solutii la indemana, care trebuie rezolvate. In cazul bolilor pulmonare mai solicitante si cu caratcter cronic, ecoul pe plan psihic este mult mai puternic decat in cazul pneumopatiilor, respectiv al bolilor pulmonare mai putin solicitante. Daca, in cazul pneumopatiilor obisnuite, nespecifice aceste reactii tin totusi de domeniul exceptiei, in pneumopatiile specifice de genul tuberculozei aceste reactii sunt foarte frecvente. Numerosi autori care s-au ocupat de acetste probleme semnaleaza reactii dintre cele mai variate.

Astfel marele clinician din prima jumatate a secolului trecut Theophile Hipocinte Laenec, constata ca suferintele tuberculoase duc la anumite pasiuni triste, la o stare de melancolie. Spre deosebire insa de bolnavii care reactioneaza in acest fel, sunt altii la care modificarile psihice se plaseaza la antipod, acestia acuzand stari de agitatie, in locul starilor de depresie, apoi atitudini teatrale, dramatizante, stari de isterie, ce culmineaza adeseori cu tendinte autodistructive. Un alt autor, H Wittkover, a observant faptul ca familiile tuberculosilor se destrama frecvent, acest indice de disociere putand fiind intalnit intr-un procent ce merge pana la 60% din cazuri. La randul sau, Benoit, semnaleaza la aceeasi categorie de bolnavi, modificari psihice cu caracter de-a dreptul paradoxal. Aceste moddificari constau in faptul ca bolnavii fac evidente eforturi pentru a-si accelera evolutia bolii, refuzand tratamentele prescrise sau mimand efectuarea lor. Un alt cercetator, Jung semnaleaza aparitia unor tulburari ale afectivitatii. Bonneton a observant tot la tuberculosi aparita unui accentuat sentiment de dependenta si a nevoii de protectie, bolnavii din aceasta categorie dovedindu-se adeseori avizi de dragoste. Vanghenhaim, la randul sau este frapat de frecventele problem disciplinare pe care le ridica tuberculosii, probleme ce survin ca urmare a irascibiltatii si hipersensibilitatii care ii caracterizeaza si uneori ca urmare a spiritului de agresivitate. Cercetatorii romani I. Alexandrescu, S. Blumenfeld si I. Volosievici au intreprins un studiu foarte amplu asupra reactivitatii psihologice a tuberculosului in fata bolii sale. Printre altele, acesti cercetatori fac largi incursiuni pe tema meditatiei filozofice ce caracterizeaza acesti bolnavi, pe tema anumitor caracteristici definitorii ale corespondentei lor, a jurnalelor lor intime ca si a productiilor lor artistice. Cunoasterea personalitatii premorbide a tuberculosului prezinta o mare importanta (Dv, Dumbay, Hendriks,Ham, Wiliam, Menninger, Racemier si Pasche, Holme si Ripley,Merii si Friedman, Kastlin si Kooperstein etc.) (7), dar numai n contextul interrelatiilor sociale ale individului cu mediul la diferite nivele (familial, psihosocial, institutional). Pe drept cuvnt, cercetatorii moderni abordeaza personalitatea tuberculosului pulmonar prin intermediul a doua sisteme de coordonate : longitudinala (efectuarea unui studiu cronologic alsubiectului) si transversala (analiza fiecarei etape a vietii bolnavului), dandu-se astfel posibilitatea de a se vedea cum trecutul seinfiltreaza n prezent prin repetarea unor conflicte initiale. Pentru analiza psihicului suferindului pulmonar ne intereseaza n egala masura : antecedentele ereditare, caracteristicile afective ale mediului familial, antecedentele personale (diferitele maladii si accidente, unele rupturi de legaturi afective divort, abandon familial, vaduvie, decesul unei fiinte iubite, viata conjugala n general, viata profesionala, schimbarea conditiilor de viata n domeniul afectiv (casatorie, sarcina, avort, copil natural), griji

familiale, pierderi de situatii, transplantare n alt mediu, surmenaj, episoade psihiatrice, alcoolism. Cu toata diversitatea aspectelor biografice trecute n revista,o pondere deosebita n inserarea individului n viata o are, dupa cum se constata, sfera afectivitatii. Din cele mai vechi timpuri pana n prezent, observatorilor fini nu le-a putut scapa din vedere implicatiile elementelor afective n procesul mbolnavirii de tuberculoza pulmonara. De aceea, nu e de mirare ca Martin,l.Aennec, Sergent, Rist, Besanton, Cordirr, Hautfeuile, Delore, P. Braun, Arnaud etc., au abordat tuberculoza n strnsa corelatie cu moralul", ultimul dintre acestia punnd accentul chiar pe legaturile misterioase care unesc pasiunile triste" cu boala In prezent nimeni nu mai contesta ca unele mbolnaviri snt o consecinta a unor evenimente sau influente pur psihice. Orice boala apare ca o drama a conditiei umane, n mbolnavire actionnd diversi factori fizici sau psihici. Evident, unele maladii se datoreaza numai actiunii factorilor fizici, altele nsa, printre care tuberculoza, apar ca o consecinta a numerosi factori, factorul psihic neavnd n nici un caz o importanta mai mica dect cel fizic. Cu aceasta precizare, revenind la ideea celor doua sisteme de coordonate (longitudinala si transversala), prin intermediul carora se poate investiga bolnavul de tuberculoza pulmonara, acestea angajnd aspectele fundamentale ale vietii umane, reiese ca tuberculosul pulmonar nu poate fi studiat eficient dect n cadrul unitatii bio-psiho-sociale a existentei sale. Modificari ale proceselor psihice la bolnavul de tuberculoza: 1)Afectivitatea Tuberculoza pulmonara,prin implicatiile sale de ordin organico-fiziologic,psihic si social,produce unele dezordini in planul emotivo-afectiv al unui subiect umanacesta capatand astfel unele caractere specifice. Viata bolnavului de tuberculoza este dominata de frica,ce se manifesta fie sub forma de teama obiectivaa bolii si de consecintele ei ,fie ca angoasa sau anxietate.Prezenta fricii in planul emotivo-afectiv al bolnavului determina cresterea emotivitatii inn gerneral,subiectul manifestandu-se in felul acesta prin hiperemotivitate,dar in acelasi timp,si prin stari de hiposensibilitate. Intradevar,asa cum observa Minkovski, obisnuinta conducespre tocirea sensibilitatii,aceasta tocire intinzandu-se mai ales asupra domeniului afectiv traducandu-se prin atomie si pasivitate sau prin duritatea inmii cu privire la tot si la toate

Alaturi de obisnuinta cu o anumita stare de lucruri,la tocirea sensibilitatii concureaza si replierea bolnavului asupra sa,alungarea celorlalte preocupaari in favoarea ingrijirii excesivea sanatatii. Tuberculosul pulmonar devine foarte atent la cat mananca,la ce mananca si la ce bea,interesandu-l in mod destul de exagerat persoana sa.Si ambianta de spitaal concureaza la slabirea afectivitatii. Fata de viata care curge suvoi dincolo de incinta spitalului in interiorul acestuia oamenii se manifesta prin tenuitate.Ractiile rarefiate ale acestora reprezinta insa o usa de patrundere in psihic a anesteziei afective. Viata psihica a bolnavului seamana intrucatva cu cea a pprizonierului astfel suferinta sa morala se epuizeaza,devenind atona.Cu alte cuvinte,printr-o adaptare extrema,prin repetitia evenimentelor cotidiene ,se slabeste sensibilitatea,se atenueaza tonalitatea afectiva.De aceea bolnavii cronici de tubercculoza se exteriorizeaza in mare parte dintimp printr-un fel de pustiire afectiva. Totusi din cand in cand ca niste jupuiti de vii devin extrem de sensibili,in astfel de situatii alimentandu-se dintr-o disponibilitate emotivo-afectiva ,pastrata in adancul sufletului lor,ei se manifesta prin emotii puternice si se ntimente de mare finete si de o deosebita intensitate. In fond cei doi poli afectivi ai tuberculosului reprezinta limite extreme.In realitate viata afectiva sau mai bine zis ideo-afectiva a bolnavului este mult mai nuantata si dinamizata sau atenuata de numeroase mobiluri si elemente de continut. Nu trebuie sa intelegem ca tuberculosii pulmonai nu sunr capabili de snetimente nobile,sau ca pe acestea si le manifesta numai in perioadele de excitare a afectivitatii.Dimpotriva ,trecand peste notele specifice ale personalitatii tuberculosului,in raport de personalitatea prmorbida a bolnavului,de varsta ,studii,educatie si de circumstantele in care-si manifesta personalitatea,asa cum exista tuberculosi psihopati exista destul de multi care sunt animati de cele mai frumoase sentimente.

2) Vointa Dupa socul emotiv suportat de subiect la instiintarea ca est bolnavv de tuberculoza pulmonara si dupa scurgerea perioadei de obisnuinta cu ideea maladieiacesta incepe sa fie animat de vointa de vindecare.Vointa de vindecare la tuberculos nu rezida numai in cuget,in actul de deliberare si de decizie,iar ca o consecinta numai intr- o actiune dirijata constient,si prezinta caracter de mobilizare a celor mai profunde substraturi psihice si organice,caracter de act instinctual.In vederea vindecarii bolnavii fac tot ce le sta in putinta in ceea ce priveste alimentatia si medicatia.Vointa de vindecare sustine,in acelasi timp speranta vindecarii si reintegrarii in societate si conserva interesele

bolnavvilor,structurate in cursul vietii premorbide.Multi dintre bolnavi concomotent cu excutarea minutioasa a ordonantelor edicale in vedrea vindecarii invata limbi straine ,activitate care cere disciplina,vointa ferma isi completeaza cultura de specialitate ,se initiaza in probleme de filozofie.La unii cronici cu numeroase internari intervine o scadere a capacitatii de rezistenta organica si psihica si se instaleaza un autentic taedium vitae.In acest caz bolnavii nu mai spera ,nu-si mai pun probleme iar in ultima instanta devin incapabili de a lua o decizie. Cele mai frecvente cazuri sunt cele de hipobulie, de scadere a activitatii voluntare ,de subiecti care,sub diferite pretexte incep un lucru si repede il abandoneaza nu din pricina oboselii,ci pentru ca dorinta de a actiona este paralizata de o motivatie negativa sau de intrare in actiune a mecanismelor de aparare a eu-lui,vointa devenind astfel deficitara.

3)Intelectul Investigarea functiilor cognitive demonstreaza ca ,in linii generale suferinzii de tuberculoza pulmonara se exteriorizeaza printr-un intelect plenar ,ca boala nu provoaca o diminuarea a activitatii intelectuale in ansamblul ei. La unii bolnavi in perioada de evolutie ,concomitent cu unele tulburari afecticve acute se constata si o scadere a starii de vigilenta a constiintei si ca o consecinta in unele cazuri,o dezorganizare a functiilor intelectuale. In ceea ce priveste functionalitatea fiecarui proces psihic in parte ,datorita situatiei specifice in care se gaseste bolnavul,pot aparea periodic unele dificultati.In aceatsa perspectiva pentru a avea o imagine neta asupra capacitatii intelectuale a bolnavului vom enumera urmatoarele procese de cunoastere: a) Perceptia Perceptia bolnavului de tuberculoza pulmonara in general nu este afectata acestia exteriorizandu-se printr-o constiinta vigilenta ,atentie selectiva flxibila in raport cu necesitatile adaptarii, printr-o buna asteptare perceptiva ,prin perceptii clare integrale. Datorita unor tulburari nevrotiforme la uni bolnavi se poate constata episodic cresterea gradului de perceptibilitate a excitantilor reali sau scaderea gradului de percepttie a acelorasi excitanti ,deci fenomene de hiperestezie ,ori de hipoestezie. b)Observatia Strans legata de perceptie,observatia bolnavului de tuberculoza pulmonara evolueaza in limitele normalului.Datorita unei mobilizari motivationale,printr-o stimulare aasteptarii

de ceva nou ,neasteptat uneori spiritul de observatie al bolnavului ese mai viu decat cel al omului sanatos . c)Atentia Tuberculosul pulmonar se exteriorizeaza in viata sa cotidiana obisnuita printr-o atentie mai slaba ,inceea ce priveste concentrarea.Dificultatile de atentie se pare ca au 2 cauze -atentia de afla in stransa legatura cu motivatia.Numeroasele motivatii negative ale bolnavilor,multiplele conflicte intrasubiective pe care acestia le traiesc,concureaza la fenomenul de distragere a atentiei.Ca atare bolnavii nu mai prezinta o capacitate integrala de fixare si urmarire pe termen lung al unor obiective. -dificultatile de atentie pot fi determinate de gradul crescut de fatigabilitate al bolnavilor ea fiind constatata de catre toti cercetatorii in materie, fie ca aceasta este obiectiva fie ca este doar un fenomen subiectiv de autosugestie , o falsa oboseala d)Memoria Memoria bolnavului de tuberculoza pulmonara,ca proces de memorare,pastrare,stocare,recunoastere si reproducere a oiectelor percepute sau a unor trairi subiective nu este afectat bazal.Daca totusi se constat unele tulburari acestea sunt datorate de implicatiile memorarii si actualizaii. Dupa cum se stie memorarea presupune printre altele si concentrarea atentiei in bune conditii asupra obiectelor din campul perceptiv sau asupra elementelor pe care un subiect vrea sa le incorporeze mintal.Dificultatile de atentie determina dificultati de memorare si reproducere.Memorarea se sprijina de asemenea ca si actualizarea pe legile asociatiei si pe motivatie.Elementele motivational afective negative paralizeaza procesele memoriei si astfel unii subiecti se prezinta ca niste deficitari mnezici. Tulburarile de memorare ale tuberculosului sunt in stransa corelatie si cu evolutia bolii astfel in starile foarte grave se pot constata chiar amnezii in cazurile de delir ecmnezii sau aparamnezii.In general insa bolnavul cu tulburari de memorie se exteriorizzeaza printr- o memorare nesatisfacatoare si prin uitarea unor evenimente din trecut adica prin hipomnezii sau prin forme foarte usoare de amnezii anterograde si de rememorare.

e)Imaginatia Prin faptul unei spitalizari de lunga durata,deci prin scoaterea subiectului din cadrul preocuparilor sale diurne si prin obligtia de a sta ore intregi intins la orizontala tuberculosul preznta o imaginatie boagata vie.El retraiesteimaginativ

scene din viata sa trecuta si construieste tablouri care privesc viitorul far a cadea insa in mitomanie sau a aluneca in pseudologii.Aceste cazuri de mitomanii si pseudologii se intalnesc in stransa corelatie cu psihopatia sau cu alcolismul. f)Gandirea Ca si celalalte procese intelectuale gandirea bolnavului de tuberculoza evolueaza normal.Bolnavul uzeaza abuziv de gandire ,fara insa a se abate de la legile logicii,desi gandirea sa are un net caracter afectiv.In acest sens ,in gandirea bolnavului se pot semnala continuu prezenta unor elemente afective pozitive sau negative,dupacaz si situatie , dupa cum si unele dorinte care pun problema unui transfer afectiv. Corelate cu unele psihoze sau suferinte nevrotice se intalnesc si la tuberculosii pulmonari unele tulburari de gandire care constau in idei prevalente, obsesive sauelirante.Cel mai des intalnit este sindromul Hipocondriac,in sensul unui rationament de existenta eronat in seama caruia isi aafirma prezenta unele suferinte grave.Astfel de tulburari insa nu sunt o consecinta a tuberculozei ci a bolii psihice. Intelectul tuberculosului pumonar nu prezinta ca atare deficiente sau dificultati majore ,nici in pozitia de bolnav acut nici in pozitia de bolnav cronic.Totusi a bolnavii cu un tonus vital scazut ,la cei macinati de pesimism ,ca si la unii psihopati , prin implicatii afective si de mediu,se pot constata unele degradari intelectuale , la unii intelectul degradanu-se pana la epuizare.

In prezent,tuberculosii sunt tratati cu medicamente de mare eficacitate.Pradoxal insa,eficacitatea medicamentelor se loveste in unele cazuri de o serie de impedimente acestea constand in neincrederea bolnavului,in manifestarea unor stari de iritabilitaet,lipsa de rigoare in observarea prescriptiilor medicale,intreruperea prematura a tratamentului neglijarea consemnului de repaus,reluare precoce a activitatii.Toate acestea se refera la atitudinea bolnavului fata de boala Psihologul prin activitatea sa ajuta la o mai buna cunoastere a bolnavului sub aspectul isoriei sale personale,la prevenirea aparitiei unor situatii nocive din punct de vedere psihic si acolo unde este cazul intervine curativ alaturi de psihiatru,prin psihoterapie.De aceea este necesara crearea unor cabinete psihologice care sa rezolve o serie de probleme sesizate de catre ftiziolog si de catre bolnav. Psihologul poate contribui la stabilire unui diagnostic si a tratamentului prin precizarea structurii psihologiece a bolnavului,prin evidentierea relatiilor sale sociale si familiale,prin relatarea starilor psihice anormale ale acestuia.

In fixarea psihodiagnosticului el uzeaz de diferite teste de personalitate ,de teste de perceptie de memorie,atentie etc.Acesta se ocupa si cu pregatirea psihologica a bolnavilor care au nevoie de unele interventii chirurgicale.In concluzie prezenta psihologului intr-un spital de tuberculoza pulmonara este necesara pentru a se realiza un progres in cunoasterea si solutionarea problemelor psiho sociale ale tuberculozei.

Ghid de Interviu pentru bolnavii de tuberculoza pulmonara

Componenta psihica investigata Factorul perceptiv

Interviul Multor oameni atunci cand sunt stresati li se intampla sa vada lucruri care nu exista.Vi s-a intamplat vreodata? y Aspect general neingrijit,murd r y Vestimentatie excentrica , neasortata, machiaj tipator y Nerespectarea uzantelor sociale Am sa va spun zece cifre va rog sa incercati sa le memorati.O sa vi le cer sa mi le spuneti mai tarziu Cum va simtiti in general? In ce stare de spirit va aflati acum?

Test psihologic

Comportamentul

-alcoolism, depresie,dementa,dependen ta de substante -diagnostic prezumtiv de manie -dementa ,schizofrenie

Memorie

Scala de memorare a cifrelor Wechsler

Dispozitie afectiva

Anxietate,depresie

Personalitate

MMPI

Depersonalizare si derealizare

Ati simtit ca unele lucruri sunt ireale? Ati simtit ca parca nu mai sunteti dvs insiva? Va vin in minte ganduri chiar daca nu doriti acest lucru? Simtiti uneori ca trebuie sa faceti anumite lucruri?

Obsesie

Compulsie

Gandire,inteligent a

Orientare

y in cazul unui delir-tendinta de a intra in detaliile delirului y fara analiza detaliataidentificarea structurii delir de persecutie erotic etc Unde va aflati? E zi este astazi? In ce an suntem?

Matrici progresive Raven Scale de inteligenta Probe de diagnostic formativ

Constiinta bolii

Cum credeti ca va vad ceilalti? Ce credeti ca gandesc ei despre dvs? Va considerati o persoana sanatoasa fara probleme? Ce probleme credeti ca aveti? Considerati necesar tratamentul pt problema dvs?