Referat gndirea

Hauca Ctlina

GNDIREA

Structura si dinamica psihicului uman ni se dezvluie din trei perspective distincte: pe de o parte din dou perspective particulare, pe de alt parte dintr-o perspectiv unic. Prima const n considerarea psihicului uman in cadrul raportului individ uman-realitate inconjurtoare, iar a doua n cadrul raportului individ uman-societate; mpreun ele dau o perspectiv integral. n cadrul raportului individ uman-realitate nconjurtoare psihicul ne apare ca activitate psihic, caz n care avem de-a face cu structura si dinamica activii psihice. n cadrul rapotului individ uman-societate, psihicul ne apare ca sistem de nsuiri psihice ale individului ca fiin social. n cazul primului raport, individul uman ne apare ca individ singular, iar psihicul ca aparinnd pur si simplu individului uman. n cadrul activitii psihice distingem dou categorii: procesele psihice, nsuirile psihice. Procesele psihice sunt interaciuni proprii raportului dintre individ si realitatea inconjurtoare. Procesele psihice sunt mparite n trei categorii: procese psihice cognitive (de cunoatere), procese psihice afective, procese psihice reglative (involuntare si voluntare). Din categoria proceselor psihice cognitive fac parte senzaiile, percepiile, reprezentarea, imaginatia si gndirea. Toate aceste procese psihice formeaza intelectul. Procesul psihic cognitiv superior (intelectual) prin intermediul operaiilor de analiz si sintez, abstractizare si generalizare obine produse sub forma ideilor, conceptelor si raionamentelor se numete gndire. Cogniia este termenul folosit de psihologi pentru a descrie gndirea, modul n care acumulm i manipulm cunostinele. Psihologii cognitiviti studiaza gandirea, felul n care oamenii nva, organizeaz cunostinele, rezolv problemele. Psihologii ntr-un mod mai larg, definesc gndirea ca fiind manipularea reprezentrilor mentale ale informaiilor. Manipularea se refer n general la orice transformare, combinare sau modificare a prezentrilor mentale. Reprezentrile mentale pot lua forma cuvintelor, a sunetelor a imaginilor vizuale, a aciunilor. Informtia se refer la semnificaia sau sensul acordat modificrilor energiei din mediul nconjurtor.
2

Rezultatele proceselor psihice prin care se realizeaz reflectarea direct, nemijlocit a realitii obiective au caracter intuitiv; ele sunt desemnate prin termenul generic de imagine psihic. Produsul psihic intuitiv are ca obiect fie o nsuire izolat a entitii, fie nsuirile globale ale acesteia. Produsul psihic intuitiv este de dou categorii. Exist produs psihic intuitiv prin care lucrul este redat in condiii n care reflectarea este realizat n cadrul unui raport nu numai direct, nemijlocit dintre subiect i lucru, ci i actual, semnalul care a fost emis de lucru fiind actualmente n contact cu receptorii. Exist, ns, produs psihic intuitiv prin care lucrul, dei este redat in condiiile n care reflectarea este realizat n cadrul unui raport direct, nemijlocit dintre subiect i lucru, acest raport, nu mai este efectiv prezent, ci dimpotriv, este un raport care n mod efectiv a avut loc doar in trecut Reprezentarea este reproducerea actual a unei imagini psihice din trecut. Deci, reflectarea prezent prin care se ajunge la produse psihice intuitive se face n condiiile n care raportul direct, nemijlocit dintre subiect i lucru este fie un raport actual,fie un raport realizat n trecut.Reprezentarea este un proces psihic intuitiv ce se instituie prin acea reflectare ce se realizeaz n condiiile n care raportul direct, nemijlocit dintre subiect i lucru este un raport din trecut. Realitatea obiectiv are n structura sa, pe de o parte, entitatea, iar pe de alt parte, relaia. Relaia exist ntr-un lucru i alt lucru, dar exist i ntre o nsuire a lucrului i acel lucru. Exist relaii constitutiv-interne ale lucrului, dar i relaii externe. Relaiile externe se afl n prelungirea relaiilor interne. Entitatea si relaia constituie diversitatea n unitate a lumii,a realitii obiective. Reprezentarea red preponderent entitatea. Ideea, nsa, red preponderat relaia; mai bine spus red tocmai aceast diversitate n unitatea lumii. Ideea nu const pur i simplu din raportarea unei imagini psihice la o alt imagine psihic, ci const din insai explicitarea imaginii psihice. Cu alte cuvinte, ideea const din scoaterea unui raport din starea lui latent, implicit, n care subzist n cadrul imaginii psihice si trecerea lui in stare pe deplin manifest, explicita. Aceast trecere constituie instituirea nsai a conceptului. Conceptul este structura unei idei complexe. Structura ideii complexe reprezint sensul cuvantului. Operaiile gndirii. Gndirea duce la rezultatul sau specific, la idee, n mod treptat. Exist o succesiune de secvene ale procesului psihic de gndire. Ideea este elaborat ca urmare a rezultatului fiecarei secvene n parte. O secven a procesului de gndire pleac de la rezultatul secvenei nemijlocit anterioare i este continuat pe o alt secven care, la rndul ei, pleac de la rezultatul deja existent al secvenei pe care o continu.

Bibiografie:
Prof. dr. Pantelimon Golu Psiholog D. Paul