Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Politehnica Bucuresti Catedra T.M.S.

Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Utilizarea Software WALTER TEC-CSS pentru alegerea sculelor si regimurilor de achiere

Profesor coordonator: s.l.dr.ing. Adrian Stere PARIS Studenti: Bogdan LUNGU Cristian-Ionut IVANCESCU

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

Cuprins

1. Prezentare Walter TOOLS 2. Prezentare soft Walter TEC 3. Prezentare soft Walter CCS 3.1. Modul filetare cu tarod 3.2. Modul filetare prin frezare 3.3. Modul frezare

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

WALTER TOOLS
Walter AG este o companie internationala producatoare de scule aschietoare cu peste 3600 de angajati. Compania isi desfasoara activitatea in peste 40 de tari in intreaga lume, sediu central fiind in Tubingen Germania. Principalele domenii de activitate sunt: ingineria mecanica, industria auto, industria aerospatiala, industria energetica, industria feroviara si tehnologie medicala. Compania are la baza cinci branduri: Walter- Sisteme si insertii din carbura si PCD pentru strunjire, alezare si frezare. Walter TITEX- Scule de gaurire si alezare din carburi solide si oteluri rapide. Walter PROTOTYP- Freze si tarozi din carburi solide si oteluri rapide. Walter VALENITE- Scule complexe de actionare Walter MULTIPLY- Service

Walter TEC-CCS
Softul prezentat recomanda scule aschietoare produse de Walter TITEX si Walter PROTOTYP. TEC- recomanda scule de gaurire si alezare din carburi solide si oteluri rapide cat si regimurile de aschiere adecvate realizarii operatiilor cerute de client. Sculele recomandate de TEC sunt produse de Walter TITEX. CCS- recomanda freze si tarozi din carburi solide si oteluri rapide produse de Walter PROTOTYP.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

TEC
Pentru a prezenta functiile programului Walter TEC vom lua ca exemplu executarea a 150 de gauri intr-o placa de grosime 30mm din OL 70. Gaurile vor fi strapunse si vor avea diametrul de 10mm. Pentru a identifica scula aschietoare si parametri regimului de aschiere vom parcurge urmatoarele etape:

1. Alegerea clasei de scule aschietoare, in cazul de fata burghie

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011 2. Introducerea detaliilor aplicatiei

Catedra

Se introduc dimensiunile si tipul gaurii, tipul de racire, sensul de rotatie al burghiului, si numarul de gauri. Gaura strapunsa, 10 pe adancime de 30mm, racire cu lichid de racire pe interior, numar de gauri 150

3. Alegerea grupei de materiale S-a ales grupa Otel si Otel turnat, subgrupa Oteluri intre 700 N/mm2 (210 pana la 295 HB)

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

4. Scule recomandate de program Sculele sunt ordonate in functie de nivelul de recomandare, se tine cot atat de cost cat si de durata de viata a sculei.

5. Selectarea sculei dorite Se selecteaza scula aschietoare dorita. 6. Prezentarea regimului de aschiere calculat. Programul afiseaza: Avansul(f[mm/rot]) f=0.22 Viteza de aschiere(vc[m/min]) 87 Numarul de rotatii (n[rot/min]) 2769 Lichid de racire emulsie Puterea necesara (P[kW]) 4.7 Numar de gauri 933 Timp pe gaura [sec] 3.72 Durata de viata [min] 46 Lungimea de prelucrare [m] 28 Cost pe gaura: ---- (daca exista acces la baza de date cu costuri a producatorului)

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

CCS
Cele trei module disponibile in programul Walter CCS sunt: - Filetare cu tarod - Filetare prin frezare - Frezare

Modulul de filetare cu tarod


Pentru a prezenta functiile programului Walter TEC, modulul de filetare cu tarod, vom lua ca exemplu filetarea a 500 de gauri strapunse de M16 intr-o placa de grosime 30mm. Masina unealta afalta la dispozitie are turatia maxima 5000 rot/min, putere disponibila 6kW.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

1. Alegerea modulului de filetare cu tarod

2. Selectarea materialului (OL70)

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

3.Introducerea detaliilor aplicatiei. Se introduce tipul de racire, numarul de gauri, si caracteristicile masinii unelte

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

4.Prezentarea uneltelor recomandate de program. Uneltele sunt prezentate in functie de costuri si durata de viata.

5.Prezentarea parametrilor de aschiere. Sunt prezentate:


Viteza de aschiere(vc[m/min]) 51 Viteza de avans (vf[mm/min])2048 Numarul de rotatii (n[rot/min]) 1024 Lichid de racire (emulsie sol.10%) Puterea necesara (P[kW]) 4.2 Numar de gauri 2058 Timp pe gaura [sec] 3.4 Durata de viata [min] 117 Lungimea de prelucrare [m] 62 Cost pe gaura: ---- (daca exista acces la baza de date cu costuri a producatorului)

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

Modulul de filetare prin frezare


S-a ales executarea unui filet M14 pe o lungime de 25 mm la exteriorul unui capat de arbore din OL70.
1. Alegerea modulului corespunzator.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011 2. Alegerea materialului (acelasi de la procesul anterior)

Catedra

3. Alegerea tipului de filetare prin frezare. Se alege tipul de filetare corespunzator.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

4. Introducerea datelor aplicatiei. Se introduce metricul filetului, tipul de racire, sensul filetului, tipul de frezare. Tot aici se pot selecta si caracteristicile masinii unelte.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

5. Afisarea sculelor recomandate. Se afiseaza sculele aschietoare in functie de costurile si durata lor de viata.

6. Prezentarea parametrilor de aschiere. Sunt afisate: Viteza de aschiere(vc[m/min]) 196 Viteza de avans (vf[mm/min])1640 Numarul de rotatii (n[rot/min]) 3900 Lichid de racire (emulsie sol.5%) Puterea necesara (P[kW]) 3.4 Numar de gauri 2285 Durata de viata [min] 123

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

Modulul de frezare
1. Alegerea modulului corespunzator.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

2. Alegerea materialului (identic cu cel de la modulul anterior OL70).

3. Alegerea tipului de frezare.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

4. Introducerea datelor aplicatiei.

Se va introduce: diametrul frezei, adancimea de prelucrare,dimensiunea suprafetei de contact,tipul de aschiere (degrosare/finisare), rugozitatea.

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra

5. Afisarea sculelor recomandate. Se face in functie de costuri si durata de viata a sculei.

6. Afisarea parametrilor pentru scula aschietoare aleasa.


Viteza de aschiere(vc[m/min]) 315 Viteza de avans (vf[mm/min])3761 Numarul de rotatii (n[rot/min]) 10025 Lichid de racire (emulsie sol.5%) Puterea necesara (P[kW]) 0.8 Durata de viata [min] 108 Lungimea de prelucrare [m] 406

Universitatea Politehnica Bucuresti T.M.S. Sesiunea de comunicari stiintifice studentesti Mai 2011

Catedra