Sunteți pe pagina 1din 1

Holocaust: nu muli i dau seama de nsemntatea acestui cuvnt.

Muli l asociaz cu istoria, una pe care nu au trait-o i care nu-i intereseaz, alii cu un neam despre care nu tiu aproape nimic, alii doar cu un subiect de discuie n cadrul unor conferine sau pur i simplu nc un lucru n memoria cruia se mai organizeaz anual cte ceva. A doua zi se uit totul, lumea merge mai departe. Mi se pare firesc s se ntmpl aa. Moartea unui om este o tragedie, moartea a milioane devine statistic, vorbele lui Stalin par a fi adevarate i acum. Ci pot nelege cu adevrat teoarea prin care evreii au trecut n timpul Holocaustului? Muli nu au mai trecut. Au murit n teroare. Prezentrile, conferinele, pn i simplele discuii pe tema asta mi par a fi un teatru ieftin de ppui. Te ascunzi n spatele unei forme reci, atent s nu i se se vad adevratul chip i repei aceleai replici, cu acelai ton, aceleai micri. Cnd spectacolul se termin, toat lumea se ntoarce la casele lor i las totul n urm, pn la urmtoarea scenet desigur. A devenit o rutin. Nebunie curat, sadism de neconceput , sete de putere, oricare ar fi cauzele, Holocaustul nc mai arde pe locul su n istorie i probabil tot acolo va rmne pe veci, dar flacra amintirii sale se stinge incet, pn cnd un straniu sentiment de dj-vu o va reaprinde. Ungureanu Andreea