Sunteți pe pagina 1din 8

Muntii Bucegi

Relief In lantul Carpati , Bucegii reprezinta un loc aparte , fiind caracterizati de natura rocilor , relieful diferentiat , complexele biogeografice . Arcele de culmi formeaza din Bucegi o potcoava deschisa spre miazazi , din inima careia izvoreste Ialomita .Ramurile ptincipale ale potcoavei se intalnesc in extremitatea nordica chiar in varful OMU -2507 m-.Punct culminant al masivului , unul dintre cele mai inalte varfuri din Carpati , invaluit in mister si intretinand legendele ce sau tesut in jurul sau. La poalele sale se intinde , de-a lungul Prahovei , salba de orase : Azuga , Busteni , Sinaia , mici perle in mare verdeata .Tot ceea ce se intampla aici iti creaza impresia ca viata graviteaza in jutul muntelui : asezarea oraselor , ca intr-un sanctuar , cu fata catre versantii impunatori , stradutele inguste si serpuitoare , te conduc fara exceptie ctre intrarile in traseele montane , viata se imparte intre sus si jos -impartire clara intre cartierele oraselor , iar oamenii incep fiece zi cu o privire fugara spre crestele muntelui , pentru a sti cate ceva despre ziua abia inceputa . Ramura rasariteana a Bucegilor , dinspre Valea Prahovei , este cea mai abrupta , cu varfuri cuprinse intre 2000 m si 2500 m si creste de la sud la nord : Varful cu Dor -2030 m -, varful Furnica -2103 m , Piatra Arsa -2044 m , Jepii Mari -2071m , Jepii Mici -2143 m , Caraiman -2384 m , Costila -2490 m , Obarsia -2480 m , Omu 2507 m .Versant stacos si abrupt , cu diferente de nivel ce ating chiar 900 m , arata tuturor fata ipresionanta : pereti goi , stanci semete brazdate de hornuri adanci , brane inierbate ce incing in loc de stsnca , colti si tarcuri ce stau de veghe deasupra vailor : Cerbului , Morarului , Valea alba , Jepilor , Urlatoarea Mare , Babei , Izvorul Dorului. Si pentru ca Bucegii sunt locul unde contrastele sunt evidente , fqata nevazuta , dinspre Izvorul Dorului si Ialomita , ne descopera un platou inalt , acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri .Cei aproximativ 36 kmp ( in platou de 12 km lungime si 3 km latime ) , formeaza un platou inclinat de la nord la sud , ce coboara de la cei 2350 m , in zona Babelor , pana la cei 1700 m de la Oboarele si Dichiu . Cele doua vai importante Ialomitei si Izvorul Dorului , incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor : Babele -2294 m , Cocora -2191 m , Laptici -1872 m , Blana -1875 m , Oboarele -1707 m , Dichiu 1713 m .Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici , coborand pana deasupra comunei Moroieni , in plaiul Domnesc . La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura ptincipala a masivului- cea desprinsa din varful Omu , pornita la inceput catre Doamnele 2402 m si Batrana 2181 m , arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu 2168 m , Strungile Mari -2089 m , Saua Strunga -1909 m , Tataru 1998 m , Deleanu -1904 m , Lucacila -1895 m , Zanoaga -1788 m . In afara celor doua ramuri principale , tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte . Ctre est porneste muntelr Moraru , spre nord-vest , Bucsoiu -2492 m , isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor , iar catre nord Padin Crucii separa cladirrile glaciare Malaiesti si Tiganesti . Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana , Doamnele , Obarsia , Sugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor , Pesterii , Tataru , Zanoaga , Orzea. Bucegii reprzinta o regiune indragita de multi iubitori de frumos , fiind unul dintre locurile preferate pentru un scurt refugiu de incarcare a bateriilor .Potecile sale au fost strabatute

cu secole in urma .Calugarii gaseau aici linistea necesara meditatiei , negustorii cautau un drum mai scurt spre targurile transilvanene , oamenii de stiinta cautau raspusuri la structura morfologica si complexitatea vegetatiei si faunei. Flora Bucegii sunt locul unde s-au facut si foarte multe studii si cercetari monografice asupra grupelor de plante inferioare ( talofite ) si superioare ( cormofite ) . Intre anii 1955 si 1959 Eugenia Eliade a identificat 365 specii din 41 de familii parazite , pe plante saprofite . Dintre acestea 26 sunt noi pentru Romania; de asemenea s-au gasit 29 plantegazda noi pentru 27 de specii de macromicete rare in flora tarii noastre. Flora lichenologica a fost studiata de: P. Cretzoiu, Constanta Moruzi, elena Petria, intre 19301963 si au evidentiat 39 de taxoni, dintre care 4 sunt grupe noi pentru flora lichenologica a tarii - Cladonia sylvatica f.sorediata, Cladonia digitata f.denticulata, Cladonia coniocrea f.odontata, Usnea articulata f.lettauana. Zona deosebit de bogata a atras numerosi specialisti, din ramuri diferite ale biologiei, ceea ce a condus la descoperirea a numeroase specii, multe dintre ele rare in Carpati. J.G.G. Baumgarden, M. Fuss, K.Loitlesberger, Simion St.Radian, M.Peterfi, F.Matouschek, A.Degen, I.Podpera, Traian Stefuleac si multi altii au descoperit specii de briofite: Bucegia romantica Radian - specie noua descoperita in anul 1899 de Simion Radian pe Valea Cerbului, Moerkia flotowiana, Anastrepta orcadensis, Lophozia hatcheri, Stegonia latifolia, Grimmia alpicola var. latifolia, Tayloria tenuis, T.acuminata, T.serrata, Tetraplodon angustatum, Catoscopium nigritum, Buxbaumia aphylla, Polytrichum norvegicum. Flora plantelor vasculare, studiata de D. Grecescu (1910), numara 760 taxoni, iar Alexandru Beldie marele indragostit de Bucegi, indica in lucrarea sa monografia Flora si vegetatia muntilor Bucegi - 1967, un numar de 1185 taxoni, dintre care 31 taxoni sunt noi pentru stiinta (subspecii, varietati, forme) studiul florei este completat de cel al vegetatiei, in care sunt descrise 20 de asociatii vegetale noi si sunt prezentate date asupra ecologiei plantelor alpine si sucesiunea in spatiu a asociatiilor in functie de condiitile stationale. Clima Pozitionarea in culoarul ingust al Vaii Superioare a Prahovei, face ca la Sinaia, curentii de aer sa fie mai slabi in intensitate, iar iernile sa nu aduca alaturi de zapezile bogate si geruri aspre. Verile racoroase, toamnele lungi si blande, primaverile insorite, au facut ca de-a lungul timpului Sinaia sa fie una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara. Statiunile meteorologice aparute de-a lungul timpului la Sinaia, incepand cu anul 1888, au inregistrat minime absolute de -27 C, in 11.02.1929 si maxime absolute de 32 C, in ziua de 10.08.1945. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : -3,9 C in ianuarie, -3,1 C in februarie si 15,7 C in iulie. Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an. Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina. Ceea ce constituie inca un ounct de atractie pentru cei dornici de odihna si plimbari montane. Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt .Pentru cei dornici de

drumetii montane, facem precizarea ca o zi de vara, oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr-una cu furtuna. Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr-un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. Alti factori de clima (precipitatiile si vantul) au reusit ca la Sinaia sa modeleze relieful, aparand forme bizare : babe, tigai, diferite fete. Multe dintre ele au stat la baza botezarii formelor sau locurilor cele mai circulate. Constructiile atipice de forma Babelor, Sfinxului, Ciupercilor au fost chiar la baza pe care s-au brodat diferite legende ale locului si locuri de pelerinaj in diferite epoci. Apa, inghetul, vantul si procesele de deflatie si eroziune au dat contur diferitelor forme ciudate, intalnite la tot pasul prin Bucegi : Tiganesti, Gutanul, Bucsoiul, Caraiman, Costila, Furnica. Prezenta in masiv a formatiunii grezoase de Babele - in care in masa grezoasa apar intercalatii de microconglomerate sau blocuri rotunjite, este un alt factor ce a contribuit la realizarea unui relief ruiniform distinct, vizibil mai ales in muntii Doamnele, Obarsia, Gaura si Babele. Hidrografia Sinaia aduna dinspre Bucegi : Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarei, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea Caseriei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga, iar dinspre masivul Garbova : Valea Fetei, Zamora, Sipa, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Acestea acumuleaza apa din precipitatii, formand paraiele ce se lupta cu stanca, modeland dantele si croind drum spre Prahova, oferind turistilor motive de popas. Fauna Al. Grossu, studiind fauna molustelor si gasteropodelor, a identificat in Bucegi, peste 100 de specii si varietati, dintre care mult endemisme : Daudebardia transsylvanica, Vitrea transsylvanica, Helicigona banatica, Trichia transsylvanica, Alopia canescens, Alopia nixa. Fauna vertrebratelor este inca bine reprezentata in padurile de la poalele masivului, activitatile economice si dezvoltarea orasului fiind principalele cauzr ale disparitiei multor exemplare din : cerbul carpatin, caprioare, mistreti, rasi, lupi, vulpi, veverite, parsul mare, parsul cu coada stufoasa, parsul de alun, soarecele scurmator, etc. Fauna ornitologica, studiata in special de I. Catuneanu, este reprezentata prin: cocosul de munte (Tetrao urogallus), vulturul plesuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul plesuv brun (Aegypius monachus), acvila incaltata (Aquila heliaca heliaca), sorecarul comun (Buteo buteo), corbul (Corvus corax), mierla de piatra (Monticola saxatilis), fluturele de piatra (Trichodroma muraria), mierla gulerata alpina (Turdus torquatus alpestris), mierla de parau (Cindus cindus aquaticus), forfecuta galbuie (Loxia curviostra), fasa de munte (Anthus spinoleta), lastunul mare (Apus apus apus). Fauna herpetologica a fost studiata de I. Fuhn si este reprezentata prin aproximativ 16 specii, dintre care amintim : Lacerta afilis agilis, Lacerta muralis muralis, Lacerta viviparia, Anguis fragilis, Coronella austriaca austriaca, Vivipera berus berus, Vipera ursinii macrops.

Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. Daca odinioara prin muntii si padurile din zona, haladuiau in voie animale mari ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam disparut. Dintre cei care si-au dedicat mare parte din timp, pentru studierea faunei Bucegilor amintim : C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache care au studiat lumea insectelor, pe Radu Codreanu grupe de viermi, N. Botnariuc, M. Bacescu, Traian Orghidan, Valentin Puscariu care au studiat crustaceele, C. Motas si J. Tanasachi hidrocarienii. Soluri In Bucegi se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica, soluri brune si brun acide, in zonele umede, soluri podzolice in padurile de fag si conifere si soluri brun acide in zonele alpine. Parc national Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. Desi au militat intens pentru realizarea rezervatiilor naturale si stiintifice, cu rol educativ si stiintific, toti cei care si-au dedicat o parte din viata Bucegilor, nu au putut vedea decat o palida recunostinta : in 1935 oparte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Toate insa numai pe hartie, deoarece lipsa unui sistem integrat de management al ariilor protejate si datorita presiunii fantasticepe care turismul sindical a exercitat-o asupra Bucegilor, astazi vedem binefacerile epocii de aur asupra unuidintre cele mai frumoase si interesante masive montane din Romania. Facilitatile oferite de Bucegi si nemaintalnite in alta parte : stanci golase si abrupturi impresionante langa platouri line, poteci serpuitoare si cascade uruitoare, paduri umbroase si poiene pline de lumina, accesul atat de facil din orice directie, posibilitatea de a continua traseele turistice catre alte masive, au facut mai mult rau decat bine Bucegilor. Lipsa de interes a autoritatilor vremii, dorinta de a oferii clasei muncitoare posibilitati de recreere fara a tine cont de nevoile generatiilor urmatoare si lipsa unui cadru adecvat ca membrii comunitatiilor locale sa poata interveni, au creat un haos actual. Nimeni nu mai cunoaste limitele proprietatilor, nimeni nu mai poate interveni fara a deranja alte domenii de activitate, cu efectele de rigoare, nimeni nu mai pare a avea interesul ca Bucegii sa redevina acel punct de atractie pentru turismul civilizat practicat in alte parti. Toti cei care au privilegiul sa viziteze alte Parcuri Nationale sau simple arii protejate, in tarile civilizate, se intorc acasa extaziati de ceea ce au vazut, pun eticheta la noi nu se poate si incep sa traiasca din amintiri. Nimeni nu mai are interesul sa incerce macar sa porneasca procesul de refacere a Bucegilor. Si cat este de pacat Poate ca mesajul nostru va fi un semnal de alarma pentru cei indreptatiti sa actioneze si poate ca Bucegii isi vor regasi menirea : sa atraga turisti din toata lumea si sa contribuie astfel la bunastarea oamenilor de munte, ce-si duc viata aspra la poalele lor

Rezervatiile naturale Cea mai mare zona declarata rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in saua Strunga. Rezervatia Pestera Ialomitei (225 ha) ocupa zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana si include padurea Cocora., pestera Ialomitei cu imprejurimile, cheile Ursilor si ale Pesterii, valea Horoabei si zona subalpina a muntelui Batrana. Sunt ocrotite aici, pe langa toate formele carstice, si molidisurile de pe muntii Cocora si Batrana, tufarisurile de jneapan, exemplarele de zimbru din valea Horoabei, palcurile de larice. In buruienisurile din cheile Ursilor si Valea Horoabei se intalneste nopticoasa . Pe stancariile de pe calcarele inierbate apare, spordic, secara de munte, element mediteranean- balcanic, alaturi de stanjenelul dacic. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai muntelui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Pe brane apar unele palcuri intregi de Iris dacica. Mai sunt, de asemenea, ocrotite arboretul de molid din muntele Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare. Rezervatia Babele are, pe langa formele de eroziune diferentiala- ca Ciupercile, Babele, Sfinxul- si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie, micsuneaua de munte etc. Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de munte, mierluta. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte etc. Obiective de interes peisagistic Babele- Stanci solitare, sub forma unor ciuperci, modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate, cu rezistente diferite la eroziune. Cascada Caraimanului - frumoasa cadere de apa pe valea Jepilor, la altitudinea de circa 1700 m. Cascada Urlatoarea- la altitudinea de 1055 m, apele sar peste un prag format din brecie calcaroasa, avand la baza strate de Sinaia, iar in partea de sus conglomerate. Cheile Orzei- apar pe valea Ialomitei, in aval de lacul Scropoasa, pe o lungime de circa 2 km, distanta pe care valea este foarte ingusta. Urmand cursul spre amonte, la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. Cheile Tatarul Mare -, de pe raul Ialomita, apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru. Cheile Tatarul Mic , numite si cheile Coteanului, se afla tot pe Ialomita. Cheile Zanoaga Mare , de pe valea Ialomitei, sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti, strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. Cheile Zanoaga MIca- apar pe valea Ialomitei, intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga.

Lacul Bolboci- pe valea Ialomitei, cu un volum util de 13 milioane m3. Lacul Scropoasa - lac de baraj, construit in 1929, pe raul Ialomita, in scopuri hidroenergetice; se foloseste si pentru agrement. Pestera lui Bogdan- amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa, are 141 m lungime si o denivelare de 5 m. Pestera Ialomitei - sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana, ea se deschide spre valea Ialomitei, la altitudinea de 1660 m, la intrarea raului in cheile Pesterii. Lungimea totala este de 1128 m, din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m, iar deschiderea, la intrare, de 15 m. Pestera Ursului se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare, la altitudinea de 1548 m, avand o lungime de 100 m. Platoul Bucegilor- o imensa suprafata structurala, care inclina usor spre vest, intrerupta doar de cateva valcele. Sfinxul - stanca solitara, pe culmea Babele, modelata de agentii subaerieni, prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. Valea Cerbului- este o vale glaciara, cu versantii foarte puternic inclinati, incadrata la nord de coltii Morarului, la sud de muntele Costila, iar la vest de varfurile Omu si Bucura. Valea Ialomitei - in forma de "U" , iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia, Sugarile si Doamnele. Varful cu Dor- ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei, de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. Varful Omu, si Varful Scara cu panorame unice si altele. Localitati de acces Sinaia 1. Statiune balneoclimaterica (800-1000 m alt) de interes national si internationalsupranumita "Perla Carpatilor"- situata pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. 2. Statiune internationala pentru sporturi de iarna; 3. Important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila. 1. Statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national. 2. Important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor. Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. 1. Statiune climaterica de interes national. 2. Important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului; 3. Obiective de interes cultural; 4. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vf. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in M. Bucegi si in M. Baiului. Paraul Rece - In jud. Bv., 1. Statiune climaterica (960 m); 2.Loc pentru practicarea sporturilor de iarna; 3. De aici pot fi organizate drumetii in M. Bucegi, cat si in M. Postavaru. Bran - 1. Centrul unei importante zone etnografice; 2. Obiective de interes turistic; 3. Punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din M. Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegispre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc. Moeciu de sus - situata in Judetul Bv., punct de plecare spre abruptul vestic al Bucegilor.

REFERAT

LA GEOGRAFIE

SOTROPA PAUL CL a VIII a B