Sunteți pe pagina 1din 75

PRINCIPII

1. Enumerai deontologice aplicabile n misiunile privind expertizele contabile i dezvoltai principiul Acceptrii expertizelor contabile. Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice: - independenta expertului contabil - competenta expertului contabil - calitatea expertizelor contabile - secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile - acceptarea expertizelor contabile - responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile Principiul acceptarii expertizelor contabile este reglementat de norma 3515. Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Expertul contabil, inanite de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatile de a-si indeplini misiunea, tinand seama in special de regulile de independente, competente si incompatibilitate. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile un poate fi refuzata pe motive etnice, religioase, politice sau de alta natura, deoarece expertiza contabila este un act de proba stiintifica. In ceea ce privaste independenta profesionistului contabil, este de mentionat ca toate cazurile de incompatibilitate, recuzare, abtinere reglementate de codul de procedura civila si de normele profesionale reprezinta motive temeinice pentru expertul contabil sa refuze executarea lucrarii.Alte cazuri de neacceptare a misiunii de expertiza cotabila pot fi cele de boala, concediu de odihna, alte sarcini obstesti, sarcini profesionale, care il impiedica pe expertul contabil sa realizere lucrarea. De asemenea in acceptarea unei expertize contabile , expertul este dator sa aprecieze daca cunostintele profesionale dobandite ii permit efectuarea in bune conditii a raportului de expertiza contabila. 1A Prezentai i explicai cele fundamentale prevzute n Codul etic naional al profesionitilor contabili. Principiile fundamentale sunt: - I n teg r ita tea Un profesionist contabil trebuie s fie drept i onest n toate relaiile profesionale i de afaceri. - O b iectiv ita tea Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. - Competenta profesionala si prudenta Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primete servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. - C o n f id en tia li ta tea Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri. - Comportamentul profesional Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor i normelor relevante i ar trebui s evite orice aciune ce poate discredita aceast profesie. - Respectarea normelor tehnice si profesionale Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari - Legislatia relevant

principiile

6 principii

2 Ce nelegei prin Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor,conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

obiectivitate?

Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional. In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii. 3. Ce nelegei prin Independena = principiul fundamental i condiia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil i de contabil autorizat. Independena este o situaie a unei persoane carejud ec lucrurile iacioneaz neinfluenat de alii. Independena presupune c profesia contabil satisface concomitent cele dou componente fundamentale ale conceptului de independen, i anume: independena de spirit sau n gndire constituie independena de drept i const n acea stare a profesionistului contabil potrivit creia, n gndirea lui, acesta consider c poate ndeplini o misiune n condiii de integritate i cu obiectivitatea necesar. independena n aparen (comportamental) sau independena de fapt presupune c o ter persoan bine informat i intenionat nu gsete nici un motiv de natur comportamental, care s o determine s pun la ndoial integritatea i obiectivitatea profesionistului contabil. Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: Se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil, Se refuz acceptarea sau continuarea misiunii. Circumstanele care afecteaz independena Interes propriu. Autoexaminare (autocontrol). Favorizare. Familiaritate. Intimidare. Interes propriu Interes financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului; A primit un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz. Dependen fa de onorariile primite de la un client. 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provie de la un singur client. ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client. Profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul. Interesul de a nu pierde un client. Pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cebinetului. Onorarii neprevzute. Acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n contract. mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni. Autoexaminare Descoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare. Reportarea asupra situiei financiare a unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea situaiei financiare respective. Pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare. Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost angajat al clientului. Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz. Favorizare Promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al situaiilor financiare. Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii. Un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director sau angajat al clientului. Acceptarea unor cadouri din partea clientului. Asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul. Intimidare Ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client. Ameninarea n litigiu. Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor.

independen?

4 Ce nelegei prin Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea: conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; conin declaraii sau informaii eronate; omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus. 5 Ce nelegei prin profesional i pruden? Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975). Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard). Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili: a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate: (a) obinerea unui nivel de competen profesional; (b) meninerea unui nivel de competen profesional. Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n ntmpinarea nevoilor publicului; Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili; Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili. Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. 6. Ce nelegei prin Obligaiile profesionistului contabil: Conformarea cu legile i reglementrile relevante i evitarea oricrei aciuni care pot discredita profesia; Nefurnizarea de informaii eronate despre profesie; Sa fie cinstit i loial: S nu fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i experiena pe care o deine; S nu ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca desfurat de alii 7. Explicai principiul competenei n audit. Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are. Competena profesional are n vedere: - obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini; -meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n materie. 8 Conceptul de . Componentele independenei sunt: -Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden profesional; -Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la

integritate?

competen

comportament profesional?

independen n audit

concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile 9. n ce const i expertului contabil ? Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili de a se abine de la: a). Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri,cu excepia cazului n care a fost autorizat n mod special s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie legal sau profesional de a face publice acele informaii. b). Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere pri. Un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidenialitatea, chiar i ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie contient de posibilitatea unor scurgeri de informaii, n special n situaii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s menin confidenialitatea n prezentarea de informaii ctre un posibil client sau angajator. Un profesionist contabil trebuie s ia n considerare meninerea confidenialitii n cadrul firmei sau al organizaiei angajatoare. Un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlul su i persoanele care i furnizeaz consultan sau asisten respect principiul confidenialitii. Obligaia de confidenialitate continu i dup ncheierea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Situaii in care profesionitii contabili sunt sau pot fi obligai s divulge informaii confideniale: a. Atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator; b. Atunci cni divulgarea este autorizat prin lege: pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; i pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii. c. Atunci cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege: pentru a se conforma controlului calitii unui corp membru sau al organismului profesional; pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a unui organism normalizator; pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; i pentru a respecta standardele tehnice i cerinele etice. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la Acest principiu presupune ca profesionistul contabil s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze ( n beneficiul su sau al unui ter) sau s le divulge fra autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme. Obligaia se menine i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c acest principiu este respectat i de ctre subalterni sau colaboratori. Obligaiile de confidenialitate depind i de legislaia fiecrei ri. Profesionistul contabil nu mai este inut de secretul profesional: - cnd divulgarea este autorizat de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terilor, care ar putea fi lezate; - cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaia profesional de divulgare (furnizarea de probe n cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritilor competente despre nclcarea legii, aprarea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate). naintea divulgrii unor informaii, profesionistul contabil trebuie s decid: - care este tipul de informaii care pot fi divulgate (dac pot fi justificate); - dac persoanele care urmeaz s primeasc informaiile sunt destinatarii coreci ai acestora; - dac divulgarea informaiilor atrage responsabilitatea sa 218. Care sunt aplicabile contabililor salariati n industrie, comer, transport, sector public? profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie, aceste dou exigene fiind uneori n contradicie. Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice i legitime ale organizaiilor profesionale. Totodat nu poate fi obligat un angajat: i. s violeze legislaia; ii. s ncalce regulile i normele profesiei, iii. s mint auditorii angajatorului su; iv. s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii. Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toate ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o prevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie). sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali (n analiza, n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie);

secretul profesional confidenialitatea

confidenialitate.

regulile de etic

competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul despre gradul de pregtire sau experien pe care l deine; prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel nct s fie nelese n contextul lor. Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat. Ce nelegei prin respectul fa de normele tehnice i profesionale? Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s urmreasc cu grij i competen instruciunile clientului su sau angajatorului su, n msura n care acestea sunt compatibile cu exigenele de integritate, obiectivitate, iar n cazul liber profesionitilor, de independen. ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de: IFAC (Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul profesional, membru al IFAC i legislaia n vigoare.
48.

74. Protejarea . Astfel de msuri constau n: - importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit; - politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare; - politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind independena; 75. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se impart n trei categorii: - msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri; - msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor. 90. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Experii trebuie s ntocmeasc i s menin un sistem de precauii care s fac parte integrant din controlul intern din ntreaga sa firm, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independen). Sistemul de precauii trebuie s includ: - proceduri interne scrise care trateaz cerinele,ameninrile i riscurile la adresa independenei; - comunicarea activ i n scris a cestor proceduri fiecrui profesionist i personalului;instruirea i controlul sistematic; - desemnarea profesionitilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri, comunicarea acestor actualizri i supravegherea funcionrii sistemului respectiv; - o cerin de documentare a fiecrui client, dac au existat circumstane sau fapte care au ameninat independena expertului i dac au fost observate astfel de riscuri, ce precauii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce riscul ameninrilor la adresa independenei; - saniuni pentru nclcarea politicii n domeniul independenei de ctre angajaii firmei de expertiz contabil. 76. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie personal sau familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntre un profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii, acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente) Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-i expune la presiuni. De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate n participaiune cu un client. 91. Acini de intimidare ameninare la adresa independenei. 1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) si indirect; 2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme); 3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client); 4. cunoasterea de multa vreme a clientului; 5. personalitatea si calitatea clientului; 6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva. Cele 5 situatii de amen intare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

independenei prin msuri interne cabinetului

199. Care sunt actele de comportament prin care se manifest

pstrarea secretului profesional i

confidenialitatea expertului contabil n cazul unei expertize contabile judiciare?


Raspuns: In expertizele contabile judiciare secretul profesional si confidentialitatea profesionala trebuie sa fie accentuate si nu diminuate. In cazul expertizelor contabile judiciare expertul contabil trebuie sa se conformeze neconditionat reglementarilor procedurale, civile si penale. Codul de procedura civila stipuleaza ca atunci cand, pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele asupra carora ei urmeaza sa raspunda. De aici rezulta ca expertul contabil nu trebuie sa spuna mai mult decat i se cere. Orice intindere sau divagatie a expertului contabil usupra unor puncte pe care instanta nu le-a stabilit , este neavenita si de regula se sanctioneaza de catre instanta prin ignorarea sa. Codul de procedura penala restrictioneaza accesul expertului contabil la informatiile care au legatura cu dosarul cauzei. Astfel art. 121 din Cpp stipuleaza ca expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se FACE cu incuviintarea organului de urmarire penala.Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata cu privire la anumite fapte si imprejurari ale cauzei.Partile, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urnarire penala sau de instante de judecata, pot da expertului informatiile necesare. Din textil de mai sus, rezulta ca in cazul dosarelor penale, organul judicial poate restrictiona accesul expertului contabil chiar si la o parte din materialele aflate la dosarul cauzei. De asemenea prin faptul ca partile implicate in dosarul penal, pot da explicatii suplimentare, expertul contabil poate si trebuie sa solicite completarea materialului documentar cu acte noi, inexistente la dosar. De altfel, sunt frecvente cazurile in practica judiciara(civila si penala) in care dosarul propriu zis al cauzei reprezinta doar punctul de pornire in documentarea expertului contabil, urmand ca documentarea propriu zisa sa se faca acolo unde se afla materialul documentar. In practica procedurala mai exista o discrepanta intre procedura civila si cea penala, referitoare la modul de documentare. Codul de procedura civila prevede ca daca este nevoie de o documentare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii. Codul de procedura penala, nu are astfel de reglementari ci arata ca accesul la dosar se face numai cu incuviintarea organului de cercetare, ori de cele mai multe ori , expertul contabil numit intr-o cauza penala nu regaseste in dosarul cauzei toate documentele necesare efectuarii expertizei, fiind nevoit de fiecare data sa solicite organului de cercetare completari suplimentare ale dosarului

206. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la Acest principiu presupune ca profesionistul contabil s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze ( n beneficiul su sau al unui ter) sau s le divulge fra autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme. Obligaia se menine i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c acest principiu este respectat i de ctre subalterni sau colaboratori. Obligaiile de confidenialitate depind i de legislaia fiecrei ri. Profesionistul contabil nu mai este inut de secretul profesional: - cnd divulgarea este autorizat de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terilor, care ar putea fi lezate; - cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaia profesional de divulgare (furnizarea de probe n cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritilor competente despre nclcarea legii, aprarea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate). naintea divulgrii unor informaii, profesionistul contabil trebuie s decid: - care este tipul de informaii care pot fi divulgate (dac pot fi justificate); - dac persoanele care urmeaz s primeasc informaiile sunt destinatarii coreci ai acestora; - dac divulgarea informaiilor atrage responsabilitatea sa

confidenialitate.

226. Enumerai situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o aciune de promovare? -cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile rezolvri favorabile -implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de reglementare, -declaraii bombastice; -fac comparaii cu alii; -conin mrturii sau aprobri scrise, -care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau o decepie, -care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu al contabilitii. 231. Relaiile personale, familiale i independena descriere. Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie personal sau familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntre un profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii, acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)

Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-i expune la presiuni. De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate n participaiune cu un client. . 235. Care de urmat cnd este dificil de sesizat un sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal? RSPUNS: Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmtoare: examinarea conflictului cu superiorul direct; dac intervenia superiroului direct nu este suficient i profesionistul decide s se adreseze ealonului superior urmtor, superiroul direct trebuie notificat n acest sens. Dac superiroul direct este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s se supun ealonului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare, n acest sens, conducerii entitii care l-a angajat, Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale 238. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei. Implicarea expertului contabil sau a firmei sale n inerea contabilitii, n decizii manageriale la client etc. De regul, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar s fie reevaluat modalitatea de asigurare a independenei cabinetului/societii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia final a nivelului de asigurare a angajamentului. Ameninarea la adresa independenei, legate de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului i din aceast poziie poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client. Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninri la adresa independenei, pot fi: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client; prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; a pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz, sau poate fi perceput a promova situaia sauopinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple n acest sens, fr a fi exhaustive, care pot crea a-meninri la adresa independenei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al aciunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; - a aciona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri. 240. Enumerai ameninri i riscuri care afecteaz independena. 1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) si indirect; 2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme); 3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client); 4. cunoasterea de multa vreme a clientului; 5. personalitatea si calitatea clientului; 6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva. 241. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale: -Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de informaii. -Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. -ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. 243. Ce se nelege prin competena expertului contabil? Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975). Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).

este procedura

comportament contrar eticii

Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili: a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau angajatorii si s fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate: (a) obinerea unui nivel de competen profesional; (b) meninerea unui nivel de competen profesional. Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n ntmpinarea nevoilor publicului; Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili; Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili. Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt 280. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Int Integritatea presupune ca profesionistul contabil s fie drept i onest n toate relaiile profesionale i de afaceri. Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil s fie imparial, fr prejudeci, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea lui. Profesionitii contabili trebuie s garanteze integritatea lucrrilor lor i s rmn obiectivi n judecata i raionamentul lor, oricare ar fi natura activitilor lor. Pentru aceasta, profesionitii contabili trebuie s evite situaiile care i expun la riscuri susceptibile de a le pune n discuie obiectivitatea sau cele care implic prejudeci. n plus, ei trebuie s se asigure c personalul care efectueaz lucrri n numele lor respect principiile de obiectivitate. De asemenea, profesionitii contabili nu trebuie s accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influena semnificativ i negativ raionamentul, judecata lor profesional sau a colaboratorilor lor. 279. Explicai principiul confidenialitii n audit. Acest principiu presupune ca profesionistul contabil s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze ( n beneficiul su sau al unui ter) sau s le divulge fr autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme. Obligaia se menine i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c acest principiu este respectat i de ctre subalterni sau colaboratori. Obligaiile de confidenialitate depind i de legislaia fiecrei ri. Profesionistul contabil nu mai este inut de secretul profesional: - cnd divulgarea este autorizat de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terilor, care ar putea fi lezate; - cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaia profesional de divulgare (furnizarea de probe n cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritilor competente despre nclcarea legii, aprarea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate). 284. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorarii restante, teama de a pierde clientul, etc. Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist potentiala angajare la un client; onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii sau functionarii acestuia; 278. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei. Independena este ameninat de cauze determinate de interesul propriu, deautocontrol, derenunri la propriile convingeri, manifestrii de familiarismi aciuni de intimidare. - Amenintari legate de interesul propriu : - Intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil sa actioneze in maniera subiectiva. 110.Ameninri legate de intimidare descriere. Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. Posibilitatea ca expertul s fie intimidat de o ameninare sau de un client dominant i s se team de consecinele ce decurg din acionarea de o manier obiectiv. 111. Onorariile i independena descriere. Cnd onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparine acest cleint, reprezint o parte important din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n cauz. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia economic a fiecrei ri.

Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate unui client pe baz de acorduri sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionate de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii. n rile n care facturarea onorariilor condiionat de rezultat este autorizat de legislaia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care Onorariile fixate de tribula sau de alt autoritate public nu sutn considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. Independenta inseamna un ansamblu de reguli si mijloace prin care profesionistul demonstreaza publicului ca-si poate indeplini misiunile intr-o maniera corecta si obiectiva. COMPONENTELE INDEPENDENTEI 1.Independenta de spirit ( in gandire): - stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata profesionala; - ea presupune integritate si obiectivitate. 2.Independenta in aparenta: - reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; - este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil. In ce consta independenta de spirit (in gandire)?. Independenta de spirit ( in gandire): stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata profesionala; ea presupune integritate si obiectivitate. In ce consta independenta in aparenta ? Independenta in aparenta: reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile pro 112. Ce se nelege prin publicitate n profesia contabil? O.G. 65/1994 prevede: Publicitatea n legtur cu exercitarea profesiei de EC i CA se efectueaz sau se autorizeaz de CECCAR n interesul profesiei membrilor si. Publicitatea poate fi: a)Personal (utiliz numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de instituii de nvmnt atestate M.E.; Plac de dimensiuni 10x5cm cu nume, prenume, calificarea profesional. Se pune pe ua de domiciliu.;Orice publicitate personal si oferta este interzis.Exceptie:publicit. la licitaiile organizate,cf. normelor n vigoare;Anunurile sunt interzise.Excepie:- cele pt. angajarea de colaboratori din pres i cele din publicaiile pt studeni, dar s nu contravin regulilor de etic profesional.- Avize de informare a publicului asupra deschiderii sau schimbrii adresei.- inserri n anuare,cri de telefon, n cataloage de firme dar limitate la nume, prenume, adres, telefon, profesie). b) a Societii sau Cabinetului (remiterea ctre beneficiari a listei lucrrilor i serv. pe care le ofera.;Brouri de prezentare a cabinetului sau a SC de expertiz ce se distribuie elevilor, studenilor,candidailor la un post oferit de acestea i care s cuprind numai info. despre:istoricul;principiile de comportament;lucrrile exec;numele i prenumele clienilor; modalitatea de recomandare;formarea i evoluia n carier a membrilor cabinetului. 135.Conflicte de interese Circumstane de care trebuie inut seama. Descriere. Un profesionist contabil independent trebuie s ia msuri corespunztoare pentru a identifica circumstanele n care ar putea aprea un conflict de interese. Acest tip de circumstane ar putea genera ameninri la adresa respectrii principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninare la adresa obiectivitii poate aprea atunci cnd un profesionist contabil independent concureaz direct cu un client sau are o asociere n participaie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninare la adresa obiectivitii sau confidenialitii poate fi generat i atunci cnd un profesionist contabil independent presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict sau pentru clieni care au o disput cu privire la aspectul sau tranzacia n cauz Un profesionist contabil independent trebuie s evalueze importana oricror ameninri. Evaluarea include aprecierea, nainte de acceptarea sau continuarea relaiei sau misiunii specifice cu un client, dac profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaii cu acel client sau cu o ter parte care ar putea genera ameninri. Dac exist i alte ameninri, cu excepia celor nesemnificative, trebuie luate n considerare i aplicate msurile de protecie necesare pentru a elimina ameninrile sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 137. Cum se rezolv conflictele de etic potrivit Codului etic naional al profesionitilor contabili? Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Trebuie notat faptul c, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigare din partea celor interesati.

Totusi, pot exista factori specifici care intervin cnd responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele inteme sau exteme de un tip sau altul. Prin urmare: - Poate exista pericolul presiunui din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cnd exist relatii personale sau de familie care pot da nasere posibilitatii exercitrii unei presiuni asupra lor. Intr-adevr, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil. - Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice. - Poate aprea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care i sunt impuse. - Poate aparea un conflict cnd este publicat o informaie inseltoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicari. La aplicarea norrnelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intlni situatii legate de identificarea unui comportarnent care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cnd se confrunt cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia (Intreprinderea) la care este angajat. Dac asemenea politici nu rezolv conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele: - Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearg la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cnd seful ierarhic superior este seful Biroului Executiv (sau ceva asemanator) urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa tie Comitetul Executiv, Consiliul Director, Consiliul de Administraie, Comitetul Actionarilor sau al Partenerilor la Conducere (dupa caz). - Sa se solicite consultan sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. - Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea complet a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alt solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) dect sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (Intreprinderi). Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (Intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabitite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens, in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, Comisiile de apel, Tribunalul arbitral si Comisiile de disciplina. 88. Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai. Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte poteniale, ntocmirea i raportarea informaiilor, luarea de msuri n cunotin de cauz, interese financiare, stimulente. 1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective. 2. Un profesionist contabil angajat trebuie s ntocmeasc sau s prezinte astfel de informaii n mod corect, just i n conformitate cu standardele profesionale relevante astfel nct informaiile s fie nelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Dac profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s demisioneze. 3. Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul. 4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile generate de interesul propriu la adresa obiectivitii sau confidenialitii pot fi cauzate de existena unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaii sensibile referitoare la pre pentru a ctiga beneficii financiare. 5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente prefereniale i solicitarea necorespunztoare de relaii de prietenie i loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofer un stimulent, situaia trebuie atent evaluat. 45. Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului? Auditul de calitate desemneaz un ansamblu de msuri luate de Corpul Experilor Contabili i Contabilor Autorizai din Romnia viznd analiza modalitilor de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp. Auditul de calitate se exercit asupra cabinetului i asupra fiecrui profesionist contabil nscris n Tabloul Corpului. El se exercit att la sediul principal al cabinetului, ct i la sediile secundare. Expresia cabinet desemneaz fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabilautorizat membru al Corpului, fie o societate de expertiz contabil sau de contabilitate, recunoscut de Corp. Auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile rspunde urmtoarelor obiective:

- oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor prestate,armonizarea componentelor profesionale ale membrilor; - contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismele Corpului. Auditul de calitate se ntemeiaz pe cinci principii fundamentale: - universalitate auditul se aplic tuturor cabinetelor i tuturor serviciilor profesionale realizate deacestea; - confidenialitate nici o informaie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adus la cunotina terilor; - adaptarea auditului este corespunztor naturii misiunilor exercitate i mrimii cabinetului; - colegialitate auditul este efectuat de ctre experii contabili membri ai Corpului, care au calitatea de angajati ai Corpului. - Armonizarea pe cit posibil, cabinetele care execut activiti reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme. Auditul de calitate cuprinde: - cunoaterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor, a procedurilor n vigoare n cadrulacestuia (auditul structural) - aprecierea modului n care sunt aplicate normele profesionale, examinndu-se prin sondaj dosarelede lucru corespunztoare misiunilor selecionate pentru audit (audit tehnic) - respectarea normelor cu privire la formarea i dezvoltarea profesional continu i ndeplinirea obligaiilor de membru (audit de conformitate). 90. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Experii trebuie s ntocmeasc i s menin un sistem de precauii care s fac parte integrant din controlul intern din ntreaga sa firm, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independen). Sistemul de precauii trebuie s includ: - proceduri interne scrise care trateaz cerinele,ameninrile i riscurile la adresa independenei; - comunicarea activ i n scris a cestor proceduri fiecrui profesionist i personalului;instruirea i controlul sistematic; - desemnarea profesionitilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri, comunicarea acestor actualizri i supravegherea funcionrii sistemului respectiv; - o cerin de documentare a fiecrui client, dac au existat circumstane sau fapte care au ameninat independena expertului i dac au fost observate astfel de riscuri, ce precauii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce riscul ameninrilor la adresa independenei; - saniuni pentru nclcarea politicii n domeniul independenei de ctre angajaii firmei de expertiz contabil. 91. Acini de intimidare ameninare la adresa independenei. 1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) si indirect; 2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme); 3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client); 4. cunoasterea de multa vreme a clientului; 5. personalitatea si calitatea clientului; 6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva. Cele 5 situatii de amen intare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

PROFESIA CONTABILA
37. Explicai interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesionitilor contabili. Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public. Public nseamn: Clieni Guvern Investitori Angajatori Oameni de afaceri Comuniti financiare Donatori de fonduri Orice persoan Acest public d ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru buna funcionare a economiei. Aceast ncredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate n materie de interes general.Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili. Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care s justifice ncrederea publicului.

Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii n diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei; auditorii interni furnizeaz asigurarea n legtur cu un sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale patronului; experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public n susinerea lurii deciziilor manageriale corecte. Profesionitii contabili au un rol important n societate. Comunitatea, Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. 38. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii, n sprijinul Codului etic naional. Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri. n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis. n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor. Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei. Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i evaluarea riscurilor; evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri. Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili. n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz 50. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat ; dintre contabilul autorizat i contabilul salariat ? Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca i expertul contabil (liber profesionistul), este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. In anumite situaii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, n urma unor proceduri anevoioase. 51. Cine este contabilul autorizat?

Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare.

INCOMPATIBILITATE
240. Enumerai ameninri i riscuri care afecteaz independena. 1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) si indirect; 2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme); 3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client); 4. cunoasterea de multa vreme a clientului; 5. personalitatea si calitatea clientului; 6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva. 204. Listai 6 situaii de incompatibiliti i conflicte de interese n exercitarea profesiei de expert contabil i contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului. : Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: - daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intrun anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile 260. Precizai incompatibilitile expertului contabil n demersul efecturii expertizelor contabile. Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: - daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intrun anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile 20.Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit ntr-o cauz de ctre organul ndreptit s dispun efectuarea expertizei. Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile 230. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. a. nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. b. Calitatea de expert contabil este incompatibil cu orice activitate salariat n afara Corpului sau orice activitate comercial (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat). c. n unele situaii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienilor, el trebuind: - s pstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii; - s le utilizeze conform destinaiilor stabilite; - s aib posibilitateas s justifice existena i utilizarea fondurilor respective. 233. Ameninri legate de familiarism sau ncredere descriere. Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent la interesele clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate de acesta.

PROFESIA CONTABILA
112. Ce se nelege prin publicitate n profesia contabil? Prin publicitate se intelege a face cunoscut publicului informatii asupara serviciilor oferite sau asupra calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari. Publicitatea n legtur cu exercitarea profesiei de EC i de CA se efectueaz sau se autorizeaz de CECCAR n interesul profesiei membrilor si. Publicitatea poate fi: Personal (utilizarea numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de coli sau de instituii de nvmnt atestate de M.E.; Plac de dimensiuni 10x5 cm cu numele, prenumele, calificarea profesional de care aparine. Se pune pe ua de domiciliu; Orice publicitate personal este interzis. La fel i oferta este interzis. Se excepteaz publicitatea la licitaiile organizate, potrivit normelor n vigoare; a Scietii Cabinetului (remiterea ctre beneficiari a listei lucrrilor i serviciilor pe care este n msur s le ofere; Brouri de prezentare a cabinetului sau a societii de expertiz ce se distribuie elevilor, studenilor sau candidailor la un post oferit de acestea i care s cuprind numai informaii despre: istoricul;principiile de comportament; lucrrile executate; numele i prenumele clienilor; modalitatea de recomandare;formarea i evoluia n carier a membrilor cabinetului). 113. Care sunt condiiile cerute unei aciuni de promovare atunci cnd publicitatea nu este autorizat? - sa aiba ca obiect aducerea al cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii; - sa fie de bun simt; - sa fie demna din punct de vedre profesional; - sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent; - sa evite promovarea personala excesiva. 117. Ce este i ce conine Programul naional de formare i dezvoltare profesional continu? Dezvoltarea profesional continu constituie o necesitate obiectiv pentru toi profesionitii contabili liber profesioniti sau angajai n economie, n condiiile creterii responsabilitilor profesionale i a ridicrii calitii lucrrilor efectuate, n concordan cu cerinele economiei de pia i respectarea principiilor care stau la baza Standardului Internaional de Educaie nr. 7 emis de ctre IFAC. innd seama de specificul pregtirii profesionale, CECCAR a elaborat Programul Naional de Dezvoltare Profesional Continu, avnd drept obiectiv sprijinirea profesionitilor contabili n dezvoltarea i meninerea competenei profesionale, pentru a oferi servicii de nalt calitate clienilor, angajatorilor i altor deintori de interese.

Programul cadru are la baz standardele elaborate de Comitetul de educaie al IFAC. Programul cadru conine: -dezvoltarea profesional continu, adresat experilor contabili i contabililor autorizai profesioniti membri ai CECCAR i tuturor profesionitilor contabili din economie -pregtirea profesional iniial pentru toate persoanele absolvente ale examenului de acces la profesie n curs de efectuare a stagiului. A. Programul de pregtire iniial Pregtirea profesional a stagiarilor (absolvenilor examenului de acces la profesia contabil) este parte component a PNDPC i se realizeaz n conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea stagiului i examenului de aptitudini n vederea accesului la calitatea de expert contabil i de contabil autorizat, aprobat prin hotarre a Consiliului Superior. B. Dezvoltarea profesional continu Programul cadru este adresat tuturor membrilor CECCAR i este deschis tuturor profesionitilor contabili din economie. Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activitilor ce constituie preocupri ale profesionitilor contabili i anume: nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar; Audit i certificare; Contabilitatea financiar; Contabilitatea i control de gestiune; Fiscalitate; Evaluare economic i financiar a ntreprinderilor; Managementul pieelor de capital; Drept Legislaie european; Doctrin i deontologie profesional; Expertiz contabil Pentru fiecare disciplin Programul naional de dezvoltare profesional este structurat pe 3 nivele: baz, mediu i avansat. Pentru nivelele mediu i avansat, perfecionarea i aprofundarea cunotinelor n domeniile (disciplinele) de mai sus, Programul naional se structureaz pe un numr de 18 cursuri. Organizarea i desfurarea aciunilor n cadrul Programului naional de dezvoltare profesional continu se realizeaz la nivel central (naional) pe centre universitare, zonale i la nivel de filiale. Programul naional de formare profesional se completeaz cu aciunile realizate cu asisten strin n baza acordurilor de cooperare dintre CECCAR i organisme profesionale din alte ri. Durata de pregtire pentru cursurile obligatorii este de cel puin 120 de ores au uniti echivalente de dezvoltare profesional continu (CDP) ntr-o perioad de 3 ani, din care minimum 20 de ore verificabile / an. Direcia pentru dezvoltarea profesional continu prezint periodiv Consiliului Superior al Corpului propuneri pentru diversificarea metodelor de dezvoltare profesional continu a membrilor, cum ar fi nvmntul la distan i dezvoltarea individual a membrilor pe baza unor materiale (suporturi de curs i bibliografie) puse la dispoziie de Corp, cu testarea asupra cunotinelor profesionale dobndite. n cadrul programului naional de dezvoltare profesional continu se recomand acordarea unei atenii deosebite tematicilor de cursuri pentru nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar,precum i pentru Doctrina i deontologia profesional. Absolvirea fiecrei teme se va face pe baza unui test de verificare a cunotinelor, n urma cruia se vor acorda certificate de absolvire, n care se precizeaz tema, durata i forma de pregtire urmat. Certificatele de absolvire a cursurilor de dezvoltare profesional vor sta la baza verificrii ndeplinirii condiiilor prevzute pentru acordarea vizei anuale necesare exercitrii profesiei. 131. Care este comportamentul profesionalismului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal? Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST? nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala; sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada: a. ar contine un fals sau o inducere in eroare; b. ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c. ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul. poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

PROFESIA DE AUDITOR
118. Care sunt condiiile pentru a deveni auditor de calitate n cadrul C.E.C.C.A.R.? Conditiile pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR sunt: - sa fie in primul rand persoane fizice membre ale Corpului

- sa-si depuna candidatura pentru obtinerea calitatii de auditor - sa nu fi facut obiectul vreunei sanctiuni disciplinare - sa urmeze un stagiu de formare organizat de Corp

EXPERTUL
122. Cine poate exercita profesia de expert contabil i de contabil autorizat? Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate, in conditiile prevazute de Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicat in M.Of. part.I nr. 13 din 08.01.2008, cu respectarea principiului independentei profesiei. Accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat se face pe baza de examen de admitere, efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului. Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) are capacitate de exercitiu deplina; b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile. Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) are capacitate de exercitiu deplina; b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale. Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare. 123. Cine este expertul contabil? Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. 124. Cum se obine calitatea de expert contabil? Condiiile pentru a deveni expert contabil: - examen de acces la profesia de expert contabil, la care s se obin cel puin media 7 i minimum nota 6 la fiecare disciplin; Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are capacitate de exerciiu deplin; b) are studii economice superioare cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei i Cercetrii; c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii i confereniarii universitari, doctorii n economie i doctorii doceni, cu specialitatea finane sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu ndeplinirea condiiilor prevzute n ordonan (capacitate de exerciiu deplin; nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale) i susinerea unui interviu privind normele de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai. - efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregtire tehnic i pregtire deontologic); - susinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise i orale) Proba scrisa consta in : a. studii de caz, exercitii si probleme din domeniul expertizei contabile, monografiei contabile, evaluarii intreprinderilor si auditului financiar ; b. intrebari de judecata profesionala din doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea si functionarea Corpului. Proba orala consta in : a. cate o intrebare din materie juridica si fiscala ; b. cate o intrebare din domeniile contabilitate, audit financiar si evaluarea intreprinderilor. La proba scris fiecare lucrare primete o not de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise i continuarea examenului cu proba oral este necesar obinerea mediei de cel puin 7. 138. Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? Profesia contabil cuprinde totalitatea activitilor cu caracter economic care presupun cunotine n domeniul contabilitii. Profesia contabil este un ntreg format din mai multe activiti. Principalele activiti sunt: 1. inerea contabilitii. 2. Elaborarea, examinarea i prezentarea situaiilor financiare.

3. Auditul statutar. 4. Alte lucrri de audit financiar contabil sau control intern. 5. Management financiar contabil (planificare contabil, contabilitatea analitic, contabilitatea de gestiune etc.) 6. Servicii fiscale (consultan, consiliere i asisten fiscal) 7. Servicii de studiu i consultan pentru crearea ntreprinderilor 8. Evaluri de ntreprinderi i titluri 9. Alte servicii contabile i paracontabile. Profesionistul contabil care are acces la toate activitile componente ale profesiei contabile potrivit practicilor europene l constituie expertul contabil, considerat a fi specialistul cu cea mai nalt pregtire n domeniul su de activitate n ara sa de origine. Activitatea urmrit n mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul aprtor n drumul informaiilor coninute n situaiile financiare spre consumatorii finali. Activitile care formeaz profesia contabil se pot organiza fie prin compartimente proprii ale ntreprinderii, cu excepia auditului statutar, fie prin externalizare la specialisti ce funcioneaz independent n furnizarea acestor servicii pe pia. Serviciile furnizate pe pia pot fi servicii furnizate exclusiv de profesionitii contabili: contabilitate audit intern audit statutar activitate de control intern activitate de management financiar contabil, etc. sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi: - evaluarea activelor ntreprinderii partajat cu juriti, ingineri serviciile fiscale i mai ales consultana fiscal partajat cu avocaii servicii juridice partajate cu juritii i avocaii. Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementrii profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, 2. Condiiile de pia n care activeaz profesia. 3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele: Transparena Proporionalitatea s nu fie mpotriva competenei i concurenei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n funcie de obiectivele urmrite implementat consecvent i just s fie supus unei examinri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei Cerinele de acces i de certificare Cerine la dezvoltarea profesional continu Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus. Modaliti de implementare Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public. Reglementarea profesiei contabile la nivel European

Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz profesia contabil. Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil. 161. Explicai n ce const stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini n vederea obinerii calitii de expert contabil i de contabil autorizat. n perioada de stagiu, stagiarul este obligat s efectueze minimum 200 de ore pe semestru, n timpul orelor normale de munc ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu n sistem colectiv. (6) n ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie s acorde stagiarului, la cerere, un concediu nepltit de cel putin 30 de zile pentru pregtirea examenului de aptitudini la profesiile de expert contabil si de contabil autorizat. 188. Care sunt rspunderile profesionitilor contabili? Rspunderea poate fi: Disciplinar. Condiii: - Raport de munc concretizat printr-un contract de munc; - Existena unui regulament; - Abaterea disciplinar. Administrativ (contravenional). Condiii: - Fapta svrit cu vinovie; - Sanciune prin avertisment; - Fapta prevzut de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenie, se sancioneaz, chiar dac e svrit fr intenie. Civil.Condiii: - Contractul; - Fapta; - Prejudiciul; - Cauzalitatea; - Vinovia; Penal. Condiii: - Forma rspunderii juridice; - Faptele (infraciunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal. 190. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat? Profesia de expert-contabil i de contabil-autorizat se exercit de ctre persoanele care au dobndit legal aceast calitate. Exercitarea se realizeaz numai de ctre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, nscrise n tablou. Tabloul se public anual n Monitorul Oficial al Romniei. Modaliti de exercitare a profesiei: individual (activitate independent conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizat) n societi comerciale de expertiz contabil sau de contabilitate (art. 8 din O.G. nr. 65/1994 actualizat, Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale actualizat). Att experii contabili ct i contabilii autorizai nu pot efectua lucrri pentru agenii economici sau pentru instituii unde sunt salariai i pentru cei cu care angajaii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl n concuren. De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru agenii economici, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul al patrulea, inclusiv soi-soii ale administratorului, ori n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. 215. In ce const procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei? a) achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp pe anul curent; b) plata la bugetul de stat, n cuantumul i la termenul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de la beneficiari; c )dovada asigurrii pentru riscul profesional d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraie pe propria rspundere); e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind conduita etic i profesional, potrivit pct.124 i 125 din Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, pentru care s fi fost sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toat durata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaraiei anuale privind activitatea desfurat n anul expirat completat la toate rubricile; g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesional continu potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregtire profesional/an calendaristic;

h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut de art.4(1) lit.a i art.5 din O.G.nr.65/1994 i este apt din punct de vedere fizic i psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se impune, se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o Comisie de specialitate stabilit de Corp. Acordarea vizei se concretizeaz prin semntur i prin tampila filialei pus n csua special rezervat n carnetul de membru al Corpului, precum i prin eliberarea autorizaiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv. Aciunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfoar pn la data de 15 februarie, dup care filialele au obligaia: a. s afieze la sediul filialei, la instanele de judecat, Camera de Comer i Industrie, Oficiul Registrului Comerului etc. lista membrilor Corpului, care au obinut viza anual i au dreptul s exercite profesia; b. s nainteze la Aparatul Central o informare asupra modului de realizare a acestei aciuni, menionnd numrul membrilor care au obinut viza anual, din numrul total de membri ai Corpului; 216. Care sunt condiiile pentru a deveni expert contabil; precizai nivelul de pregtire teoretic i practic necesare. Prin examen.Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a Regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat. Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candiadtii trebuie sa indeplineasca anumite conditii: EXPERT CONTABIL - au capacitatea deplina de exercitiu. - au studii economice superioare in specialitatea contabilitate-finante, cu diploma recunoscuta de MEN. - nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale. - au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil239. Cum se obine calitatea de contabil autorizat? Condiiile pentru a deveni contabil autorizat: examen de acces la profesia de expert contabil, la care s se obin cel puin media 7 i minimum nota 6 la fiecare disciplin; Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are capacitate de exerciiu deplin; b) are studii medii cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei i Cercetrii; c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregtire tehnic i pregtire deontologic) susinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise i orale) 244. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de: a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la beneficiari; c) dovada asigurarii pentru riscul profesional; d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere); e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular; g) dovada privind pregatirea profesionala continua; h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u. Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu- se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului

ORGANISM PROFESIONAL
70.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind calitatea ceruta de terti. Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din Romania. 85. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: - exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar; - delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite. 86. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind: - politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general - proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele: - cerintele profesioanle - aptitudini si competente - repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date - delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate - consultare consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente - acceptarea si pastrarea clientilor evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei - monitorizare se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii 87. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit, de baz. - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.

CECCAR
39. Ce obligaii are CECCAR fa de profesionitii contabili angajai n industrie, comer, educaie, sectorul public etc.? RASPUNS ???? 41. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o societate comercial pentru a deveni membr a Corpului? Societile comerciale de expertiz contabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil; b) majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau a prilor sociale; c) consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau asociaii experi contabili; d) aciunile s fie nominative i orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general. Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2008 Aceleai condiii trebuie ndeplinite i de ctre societile de contabilitate. 42. n ce const pregtirea stagiarilor n sistem colectiv? 1) Pregtirea n sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial ntocmit de directorul executiv al filialei si vizat de presedintele filialei pn la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare stagiu din cadrul Corpului. (2) Calendarul semestrial de pregtire va contine, dup caz: a) numrul total al stagiarilor nscrisi pentru sistemul colectiv de pregtire, pe ani; b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrrilor profesionale si predarea cursurilor de pregtire tehnic si deontologic; c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector; d) graficul de efectuare a lucrrilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregtire tehnic si deontologic, 43. Care sunt obligaiile de raportare ale membrilor? Indiferent de misiunea pe care o are de ndeplinit, EC sau CA trebuie s elaboreze un raport n legtur cu misiunearespectiv. Elaborarea acestui raport se realizeaz conform normelor profesionale. 44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare i desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS? Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare i desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS (aciunea) au n vedere: Obiectul aciunii Temeiul legal al aciunii Sursele bibliografice-suporturi de curs

Structura cursului-durata Tehnici de predare Despre lectori Onorarii-cheltuieli Cursani Obligaiile organizatorilor de cursuri. Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicarea IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de 3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe baza Suportului de curs stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti.Durata minima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).

CECCAR
114. Calitile membrilor, condiii pentru meninerea acestora. Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaza prin: - Stiinta, competenta si constiinta; - independenta de spirit si de interes material; - moralitate, probitate si demnitate. Pentru mentinerea acestor calitati, fiecare membru trebuie sa: - isi dezvolte necontenit cultura; - acorde toata atentia pentru orice problema examinata; - isi exprime opinia fara nici o ezitare; sa se exprime clar, categoric si ferm; - nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia sa nu poata sa isi exercite liber profesia, sa nu-si exercite libertatea de gandire; - considere ca independent sa trebuie circumscrisa, in orice imprejurare, regulilor stabilite de Corp. - organizarea de sine - statatoare - patrimoniul propriu; - scopul determinat. Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de exercitiu. Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere. Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii. - Relatiile cu bugetul directe; - Are cont in banca; - Intocmeste b.v.c.; - Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii; - Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor; - Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si externe). - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 134. Ce obigaii au filialele Corpului pe linia comunicrii cu membrii? Conducerile filialelor Corpului iau msuri pentru asigurarea pstrrii unor legturi permanente cu membrii n scopul cunoaterii problemelor cu care sunt confruntai i sprijinirii n rezolvarea acestora. Este obligatorie comunicarea prin scrisoare recomandat cu aviz de primire n urmtoarele cazuri: a) Aducerea la cunotin n termen de 10 zile a promovrii examenului de acces la profesie i invitarea la ntocmirea formalitilor pentru nscrierea la stagiu, b) Toate comunicrile pe perioada efecturii stagiului, conform Regulamentului privind efectuarea stagiului i examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, c) Aducerea la cunotin n termen de 10 zile a promovrii examenului de aptitudini i invitarea la ntocmirea dosarului pentru nscrierea n Tabloul Corpului. Cu aceast ocazie se va transmite i fia personal ce urmeaz s o completeze viitorul membru; d) Transmiterea Declaraiei anuale ce urmeaz a fi completat de membrul Corpului i retransmis la filial pentru nregistrare. n acelai plic este obligatorie aducerea la cunotina membrului a modului de ndeplinire de ctre filial a aciunilor prervzute n Programul de activitate aprobat de Conferina Naional pentru anul expirat fcndu-se n mod strict i exclusiv referire asupra fiecreia din poziiile i capitolele prevzute n Program. Convocarea la Adunarea General a filialei se face de regul prin fax sau pot dar este obligatorie i transmiterea prin cel puin dou mijloace de informare n mas (radio, TV, ziare locale). Anunurile privind organizarea de cursuri de formare i dezvoltare profesional, oferirea ctre membrii a materialelor documentare existente, orarul consultaiilor i orice alte comunicri de interes pentru membrii se aduc la cunotina acestora i a persoanelor interesate prin cele mai potrivite mijloace (telefon, fax, e- mail, scrisoare transmis prin pot cu aviz de confirmare a primirii) 132.Care sunt atribuiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.? Consiliul Superior exercit drepturile Corpului aferente statutului su de persoan juridic de utilitate public; n mod esenial, are ca atribuie reprezentarea profesiunii n faa autoritilor publice prin preedintele su i coordonarea aciunilor consiliilor filialelor judeene. Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preedintele, i 8 supleani. Reprezentarea experilor contabili i contabililor autorizai se stabilete n funcie de procentajul experilor contabili n raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul rii.

Consiliul superior se convoac cel puin o dat pe semestru de ctre preedintele su i ori de cte ori este necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majoritii membrilor Consiliului superior, precum i la cererea Comisiei superioare de disciplin. Deliberrile Consiliului superior au caracter strict secret; hotrrile sunt date publicitii n revista editat de Corp i/sau pe site-ul Corpului. Hotrrile de interes general se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Consiliul superior are urmtoarele atribuii: a) alege dintre membrii si 5 vicepreedini ai Consiliului superior: 4 dintre acetia sunt alei dintre experii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizai; b) asigur elaborarea i completarea Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului, solicitnd avizele Ministerului Economiei i Finanelor i Ministerului Justiiei; regulamentul de organizare i funcionare nu va fi naintat pentru aprobare fr avizele favorabile ale celor dou ministere; c) asigur elaborarea i completarea Codului etic naional al profesionitilor contabili pe baza Codului etic IFAC; d) asigur administrarea i gestionarea patrimoniului Corpului; e) delibereaz asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil i de contabil autorizat; f) vegheaz ca reglementrile privind dobndirea calitii de expert contabil i contabil autorizat s fie aplicate strict; g) asigur coordonarea activitii consiliilor filialelor; aprob metodologia de elaborare a bugetului de venituri i cheltuieli al Corpului; h) aprob statele de funcii ale Corpului la nivel central i teritorial; i) asigur participarea membrilor si n cadrul unor comisii de studii i cercetri destinate a face s progreseze profesia i tiina contabil sau n diverse grupe de lucru din cadrul instituiilor guvernamentale i neguvernamentale, la solicitarea acestora; j) decide n termen de 30 de zile asupra contestaiilor fcute mpotriva hotrrilor luate de Comisia superioar de disciplin; k) aprob normele privind desfurarea activitii curente a compartimentelor i verigilor organizatorice ale Corpului; l) ia toate msurile necesare pentru desfurarea n bune condiii a activitii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei i a celei de asigurare a riscului profesional de ctre toi membrii Corpului; m) analizeaz activitatea membrilor i preedinilor comisiilor de disciplin, experi contabili, i ia msuri administrative, organizatorice, inclusiv de natur disciplinar; pentru preedintele i membrii Comisiei superioare de disciplin, experi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinei naionale care hotrte; n) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, de prezentul regulament i de hotrrile Conferinei naionale a experilor contabili i contabililor autorizai.

CECCAR
127. Ce este C.E.C.C.A.R.? Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai (CECCAR) este persoan juridic de utilitate public i autonom, din care fac parte experii contabili i contabilii autorizai, n condiiile prevzute de O.G. nr. 65/1994, modificat, avnd sediul n municipiul Bucuresti. 140. Care sunt organele cu atribuii de control n cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central i teritorial? Conferinta national este organul superior de conducere si de control al Corpului. Cenzorii ORGANELE DE CONDUCERE sunt:Adunarea gen(ordinar i extraord);Consiliul filialei;Biroul Perm al filialei;Preedintele filialei Atributii Ad.Gen a filialei: ia cunotin, dezbate i aprob, prin vot d., raportul Consiliului filialei pt. ex. fin. expirat i raportul cenzorilor as. gestiunii fin. a Consiliului filialei.Aprob, prin vot d., BVC al filialei pt. ex.l fin. viitor i execuia BVC pt. ex. fin. expirat.Ia cunotin de raportul Consil. filialei priv. rezultatele analizei activitii profesionale a experilor individuali i a SC controlate, n vederea asig. bunei exercitri a profesiei de EC i CA pe teritoriul filialei. Aprob lista EC individuali i SC ce vor fi analizate n anul urm.Noul ROF: alege i revoc preedintele i 2membri ai Comisiei de Disciplin a filialei.Alege i revoc pe mebrii CFC, preed. i membrii comisiei de cenzori. Propune, dintre membrii si, candidaii pt.CS.Adopt lista membrilor de onoare ai filialei.Stabilete ms. necesare pt. ndepl altor atrib.din acte normative sau hot. ale CS. Atribuiile Consiliului filialei: Supravegherea modului de exercit a profesiei n raza filialei.Asigurarea aprrii interese filialei i admin. bunurilor ei.Prevenirea i concilierea tuturor contestaiilor sau conflictelor profesionale.Hotrte priv.la nscrierea n Tabloul Corpului sau asupra modificrilor lui,cf. precizrilor Consiliului Super.Urmrete ncas cotizaiilor profesionale datorate de membrii filialei, n condiiile Regulament.Sesizeaz CS cu propuneri i sugestii priv. exercitarea profesiei.Sesizarea Comisiei de Disciplin a filialei sau a altor filiale despre abaterile profesionale ale memebrilor Corp.Efectu.sau autorizarea pe ntreg teritoriul filialei a tuturor formelor de publicitate colectiv, considerate utile interesului profesiei cf. HCS.Pronun radierea din Tablou, n cazurile din Regulament,i ncetarea provizorie de a mai face parte din Corp, la cerere.Analizeaz i adopt proiectul de buget al filialei,cf.normelor CS.ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, Regulament, de hot. i deciziile organelor de conducere ale Corpului. Atribuiile Preedintelui filialei: Convoac Consiliul filialei i conduce dezbaterile lui.Reprezint Consiliul fili., pe lng CS i la membrii Corpului. Reprezint Corpul n faa reprezentanilor autoritilor publice i ai colectivitilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza mputernicirilor stabilite de CS.Angajeaz cheltuielile n cadrul bugetului aprobat.Face propuneri de angajare a salariailor din structurile executive ale fil. i de stabilire a salariilor lor, n limitele statului de funcii aprobat. Propunerile se nainteaz preedintelui CS pt. aprobare.Poate accepta sponsorizri i donaii acordate filialei, n lim. stabilite de CS i n cond. legii.Organizeaz alegerile n consiliile Corpului.Supune, spre aprobare, Ad.Gen. execuia BVC pe anul expirat. Dup aprobare, transmite CS un exemplar al balanei de verif. i al ct. de execuie a BVC.Arbitreaz litigii dintre membrii fil. i clienii ei,cnd cei din urm accept acest arbitraj.Supune Ad.Gen. anuale propunerile pt. acord.de distincii onorifice, cf. procedurii.Rspunde solidar cu Consiliul filialei de ncas. cotiz. profesionale datorate de membrii.ndeplinete alte atribuii cf. legii, Regulament, hotrri, decizii ale organizaiilor de conduc. ale fil. i Corpului. Secretarul General al Corpului Execut hot. i deciziile priv. activ. compartim. administrativ.Pregtete, analiz i ctrl proiectele de buget ale filialelor, elabor. proiectul de buget al Corpului, care, dup nsuire de ctre BP, prin preedintele BP, le prezint CS pt. adoptare, cu cel puin

1 lun nainte de ncep. ex. fin.Asigur execuia BVC, prezentnd info. periodice BP,asigur i rsp. de org. i inerea ctb. la nivel central i teritorial,cf. legii.Asigur execut. tuturor lucrrilor admin. i de secretariat pt. Conf Nat., CS, seciunile i comisiile Corpului.Organiz. i asigur evid. centralizat a EC i CA nscrii n Tabloul Corpului de ctre filiale.Asigur publicarea anual n MOf al Rom. Tabloul Corpului (TC).Organiz. i urm. publicitatea priv. exercit. profesiei de EC i CA, n interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei de disciplin pe cei care se fac vinovai de nclcarea regulilor priv. publicit.Asigur publicarea n revista Corpului a bil. Ctb. i a ct. de gestiune anual, dup aprobarea lor de Conf.Nat.Asigur cond. materiale pt. desf. Activit. CS, a membrilor i organelor subordonate.Propune preedintelui BP, anual, o dat cu proiectul de buget, schema de funciuni i salarizare a sectoarelor admin. i a salariailor din subordine.Particirp fr drept de vot, la edinele BP lund cunotin de deciziile adoptate. Atribuiile Secretarului filialei (directorului executiv) Execut hot. Consil. filialei.Elabor. proiectul de buget al filialei.Asig. execuia BVC aprobat.Asig. exec. tuturor lucrrilor admin.+secretariat ale filialei. Organiz. i asig. evidena EC i CA n Tabloul existent la filial.Asig. inerea ctb.filialei, cf. legii.Propune anual Consiliului fil. schema de funciuni i salariz. a personal necesar,apoi e supus aprobrii CS.Particip, fr dr.de vot, la edinele BP al filialei, lund la cunotin deciziile adoptate.ndeplin. i alte atribuii din acte normative i hot., deciziile organelor de conducere ale filialei i Corpului 142. Ce conine Declaraia Consiliului Superior al Corpului privind punerea n aplicare i nsuirea cerinelor etice? Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia dorete s atrag atenia tuturor profesionitilor contabili asupra necesitii de a da urmare prezentei Declaraii. 1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de nalt conduit profesional i s se asigure c cerinele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigat, lundu-se msurile care se cuvin. 2. Misiunea de a pregti cerine etice detaliate aparine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. 3. Adoptarea cerinelor etice internaionale ale IFAC de ctre C.E.C.C.A.R. nu va asigura n mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduit stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaboreaz prevederi normative adecvate cerinelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili. 4. C.E.C.C.A.R. asigur consultan i ndrumri care s ajute la rezolvarea conflictelor de etic ale profesionitilor contabili. Stabilirea unui compartiment de interpretare/ndrumare/consultan trebuie s aib urmtoarele caracteristici: - obiectivele lui i procedurile de funcionare trebuie s fie transparente i promovate larg n rndul membrilor; - procedurile de funcionare trebuie s ofere sigurana c se va ine seama numai de ntrebri rezonabile din partea membrilor i c cel care ntreab rspunde pentru formularea clar a faptelor i circumstanelor; - cei nsrcinai s ofere consultan trebuie s aib un nivel corespunztor de autoritate i o experien tehnic suficient pentru a acorda asemenea ndrumri; - cererile vor fi fcute de obicei pe baz de confidenialitate iar rezultatele oricror interpretri/consultan/ndrumri pot face obiectul publicrii (fr a da nume), ca modalitate de formare etic pentru toi profesionitii contabili. Pentru a rspunde cerinelor din prezentul paragraf, n cadrul Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai funcioneaz Departamentul de etic, comisiile de apel i comisiile de disciplin, atribuiile acestora fiind stabilite prin hotrri ale Consiliului Superior. 5. Punerea n aplicare a cerinelor etice va fi susinut de introducerea unui program menit s asigure Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia c membrii individuali cunosc toate cerinele etice i consecinele nerespectrii acestor cerine. Asemenea informaii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaii tehnice, reviste profesionale, rapoarte n legtur cu audieri i activiti disciplinare, programe referitoare la pregtirea profesional continu, publicaii, pres financiar i de afaceri i rspunsuri privind cerinele de consultan de la comitetul specific. 6. Profesionitii contabili vor respecta cerinele etice care i privesc, fr s fie nevoie de constrngeri sau sanciuni. n ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri n care astfel de cerine sunt ignorate n mod flagrant sau pe care acetia nu le respect din eroare, omisiune sau din lipsa de nelegere a lor. Este n interesul profesiei i al tuturor membrilor ca publicul larg s aib ncredere c nerespectarea cerinelor etice ale profesiei va fi investigat i, acolo unde este cazul, vor fi luate msuri disciplinare. 7. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. 8. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R. 9. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. 10. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. 11. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 143. Enumerai 8 atribuii ale adunrii generale ale filialei C.E.C.C.A.R. Adunarea general este organul de conducere i control al filialei i este compus din toi membrii acesteia nscrii n Tabloul Corpului i care sunt la zi cu plata cotizaiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate participa dect la adunarea general a filialei de care aparine. Adunarea general are urmtoarele atribuii: a) ia cunotin, dezbate i aprob prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliului filialei pentru perioada expirat;

b) aprob, prin vot deschis, bugetul de venituri i cheltuieli al filialei pentru exerciiul financiar viitor i execuia bugetului pentru exerciiul financiar expirat insoit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ; c) ia cunotin de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activitii profesionale a experilor individuali i a societilor comerciale controlate, n vederea asigurrii bunei exercitri a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea general aprob lista experilor individuali i societilor comerciale ce vor fi auditate calitativ n anul urmtor; d) alege i revoc preedintele i patru membri ai comisiei de disciplin a filialei; e) alege i revoc preedintele i membrii consiliului filialei precum i cenzorii; f) propune, dintre membrii si, candidai pentru funcia de preedinte i de membru al Consiliului superior; g) adopt lista cuprinznd membrii de onoare ai filialei; h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, regulament, de Codul etic naional al profesionitilor contabili sau hotrte de Consiliul superior. 149. Care sunt competenele Comisiei de Disciplin a Filialei? Comisia de disciplin a filialei are urmtoarele competene: Sancioneaz abaterile disciplinare svrite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale. ntiineaz preedintele CF i pe reprezentantul MF despre reclamaiile primite (excepie reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesionitilor i societilor strine care se adreseaz Comisiei superioare de Disciplin. CONSTITUIRE 5 membri titulari 5 supleani 1 preedinte plus 2 membri alei dintre membrii filialei EC care se bucur de autoritate 2 membrii supleani desemnai de MF Mandatul 4 ani Abaterea (nvinuirea) Sanciunea a. Neplata cotizaiei i a celorlalte obligaii la termenele prevzute de Regulament n cursul unui an calendaristic. b. Condamnarea definitiv pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii. c. nclcarea cu intenie, prin aciune suspendarea dreptului de exercitare pn la data plii 8nu mai puin de 3 luni i nu mai mult de un an). Interdicia dreptului de exercitare a profesiei 156. Care este organizarea C.E.C.C.A.R.? Sediul central al Corpului este n Municipiul Bucureti. CECCAR are 42 de filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia este astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare. Pentru mbuntirea managementului la nivel central i local s-au luat o serie de msuri, cum ar fi: a). Modificarea organigramei Corpului, n sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare). b). Clasificarea filialelor Corpului n funcie de volumul de activitate i numrul de membri in 5 categorii (grade), care s constituie baza determinrii indicatorilor de alocare a resurselor n cadrul Corpului: Categoria 0 peste 3.000 membri Categoria I peste 600 membri Categoria II 301 600 membri Categoria III 101 300 membri Categoria IV pn la 100 membri. La 31 decembrie 2004: - filiale categoria 0 1 filial (Bucureti) - filiale categoria I 10 filiale - filiale categoria II 12 filiale - filiale categoria III 17 filiale - filiale categoria IV 2 filiale Organizare la nivel central: 1. Organe de decizie Conferina Naional Consiliul Superior Biroul Permanent Preedintele Corpului Pentru urmrirea punerii n aplicare a msurilor hotrte de Biroul permanent, Consiliul superior i Conferina naional i asigurarea legturii ntre organele alese i organele executive ale Corpului s-a nfiinat Secretariatul organelor de conducere ale Corpului. Modul de organizare i funcionare precum i atribuiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotrre a Consiliului Superior.5

Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurat de ctrecenzori, care sunt alei pentru o perioad de patru ani, de Conferina naional ordinar, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul Superior: - Comisia Superioar de Disciplin - Comisia Central de Arbitraj - Comisia de Apel 2. Organe de execuie Director general executiv Departamente, direcii, sectoare, birouri Seciunile Corpului se organizeaz pe categorii profesionale, i anume: - seciunea experi contabili - seciunea contabili autorizai Organizare la nivel de filial 1.. Organe de decizie Adunarea General Consiliul filialei Biroul Permanent Preedintele filialei Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul filialei: - Comisia de Disciplin - Comisia de Arbitraj - Comisia de Apel 2. Organe de execuie Directorul executiv al filialei Sectoare Sector eviden Tablou Sector stagiu i dezvoltare profesional continu Sector etic i control respectare norme Birou expertize contabile Birou administrativ 162.Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului? Prin vot secret, pentru o perioada de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumatate din membrii alesi. * Presedintele CS este ales de CN, iar al filialei de AG. * Realegerea, dupa o perioada egala cu cea in care a detinut functia respectiva (presedinte care a detinut functia 4 ani sau 8 ani, poate depune candidatura dupa 4, respectiv 8 ani de la incetarea functiei). Declaratiile de candidatura cuprind: 1. Numele, prenumele, adresa candidatului. 2. Categoria profesionala EC/CA. 3. Modul de exercitare a profesiei. 4. Functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioada respectiva. 5. Functia pentru care candideaza: membru al unui Consiliu al Corpuzlui, BP al CS sau al CF. 6. Obiectivele si strategia pe care si le propune candidatul daca va fi ales. 7. Declaratie pe proprie raspundere, in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din regulament. 168. Care sunt potrivit legii atribuiile C.E.C.C.A.R.? Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai are urmtoarele atribuii: a) organizeaz examenul de admitere, efectuarea stagiului i susinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil i de contabil autorizat. Programele de examen, n vederea accesului la profesia de expert contabil i de contabil autorizat, reglementrile privind stagiul i examenul de aptitudini se elaboreaz de Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia i se avizeaz de Ministerul Finanelor Publice, urmrindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene n domeniu. b) organizeaz evidena experilor contabili, a contabililor autorizai i a societilor comerciale de profil, prin nscrierea acestora n Tabloul Corpului; c) asigur buna desfurare a activitii experilor contabili i a contabililor autorizai; d) elaboreaz i public normele privind activitatea profesional i conduita etic a experilor contabili i a contabililor autorizai, ghidurile profesionale n domeniul financiar-contabil; e) asigur pentru experii contabili buna desfurare a activitii de evaluare pe baza Standardelor Internaionale de Evaluare; f) sprijin formarea i dezvoltarea profesional continu a membrilor prin programe de formare i dezvoltare profesional adecvate; g) apr prestigiul i independena profesional a membrilor si n raporturile cu autoritile publice, organisme specializate, precum i cu alte persoane juridice i fizice din ar i din strintate; h) colaboreaz cu asociaiile profesionale de profil din ar i din strintate; i) editeaz publicaii de specialitate; j) alte atribuii stabilite prin lege sau regulament. 169. Ce se nelege prin calitatea de persoan juridic a Corpului?

Corpul este infiintat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, indeplineste sau are atributele unei persoane juridice. Dupa Adrian Varlan, in lucrarea "Drept comercial si economic romanesc", (cartea de curs nr. 5 al cursului "Formare profesionala in domeniul comercial", Editura Mirton, Timisoara, 1998), la pagina 14, se arata, in legatura cu persoana juridica, urmatoarele: "Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi i anumite obligafii necesare atingerii scopului lor ". Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelasi autor): organizarea de sine - statatoare - patrimoniul propriu; - scopul determinat. Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de exercitiu. Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere. Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii. - Relatiile cu bugetul directe; - Are cont in banca; - Intocmeste b.v.c.; - Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii; - Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor; - Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si externe). 175.Care sunt elementele principale pe care le conine Declaraia anual depus de membrii CECCAR n vederea obinerii vizei de exercitare a profesiei DECLARAIA ANUAL..................... Persoane juridice 1. DATE DE IDENTIFICARE 1.1. CABINETUL (PERSOAN JURIDIC): 1.2. Autorizaia CECCAR (nr. i data): 1.3. SEDIUL SOCIAL: Telefon:............................ fax:...................... E-mail:............................ 1.4. REGISTRUL COMERULUI: CUI: Nr. nregistrare: 1.5. CAPITAL SOCIAL la 31 decembrie:................................................ lei 1.6. ASOCIAI (ACIONARI): *) Numele i prenumele Calitatea Cota de participare 1.7. ADMINISTRATORI: *) 1.8. ACIUNI (SAU PRI SOCIALE): Numr Valoare nominal ........... 1.9. BIROURI, FILIALE, SUCURSALE, AGENII, PUNCTE DE LUCRU: *) 2. ACTIVITATEA DESFURAT N ANUL NCHEIAT 2.1. CIFRA DE AFACERI REALIZAT (mii. Lei): *) Total: ........................ Din care: - servicii contabile: ................................................................................. - audit i servicii conexe: ....................................................................... - evaluri i studii: ................................................................................ - consultan financiar fiscal: .......................................................... - alte servicii profesionale: ..................................................................... 2.2. RESURSE UMANE (numr mediu): - Numr salariai permaneni: .................................................................... din care personal 57dministrative: .......................................................... - Numr colaboratori externi: .................................................................... 2.3. ASIGURAREA PROFESION Asigurator: ................................................................................................ Polia nr. : .................................................................................................. 2.4. CONTROL DE CALITATE: CABINETUL A FCUT OBIECTUL CONTROLULUI DE CALITATE ? 2.5. CABINETUL MAI ESTE MEMBRU AL UNEI ASOCIAII PROFESIONALE ? 177. Care sunt sursele de finanare ale CECCAR? Corpul, avnd statut de persoan juridic de utilitate public autonom, i constituie veniturile din activitile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-i cheltuielile n ntregime din aceste venituri. Sursele de finantare ale CECCAR:

a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat; b) taxa de inscriere in Tabloul Corpului; c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale recunoscute de Corp; d) donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri. e) Alte venituri. 191. Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.? a. Dreptul de a exercita profesia; b. Dreptul de a fi ales; c. Dreptul de a participa la Adunarea general a filialei d. Dreptul de a se asocia n societi profesionale nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul la exercitarea profesiunii pe ntreg teritoriul rii. Atunci cnd un membru al Corpului transfera activitatea sa ntr-o alta filiala, el trebuie sa ceara transferarea dosarului sau i nscrierea n Tabloul Corpului la filiala pe teritoriul creia s-a transferat; la fel se va proceda i n cazul societilor comerciale de expertiza contabil. Societile comerciale de expertiza contabil, membre ale Corpului, au obligaia sa comunice filialelor de care aparin toate modificrile intervenite n componenta asociailor sau acionarilor lor i/sau n obiectul de activitate al acestora. 194. Care sunt condiiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de ctre membrii CECCAR? Viza pentru exercitarea profesiei ntr-un an se acord pn la data de 31 ianuarie a anului respectiv n condiiile prevzute de prezentele norme. A. Cu privire la experii contabili i contabilii autorizai Pentru acordarea vizei anuale experilor contabili i contabililor autorizai, directorii executivi ai filialelor au urmtoarele obligaii i sarcini: 1) difuzeaz sub semntur sau prin pot ctre toi experii contabili i contabilii autorizai aflai neviden, formularul Declaraia anual, pn la data de 15 decembrie a anului precedent celui pentru care se acord viza; 2) n scopul evidenei i urmririi depunerii formularului Declaraia anual, filiala va ntocmi tabele nominale, separat pentru experii contabili i pentru contabilii autorizai; 3) termenul de depunere la filiala Corpului a formularului Declaraia anual, de ctre experii contabili i contabilii autorizai, este31 ianuarie a anului pentru care se acord viza; 4) viza anual pentru exercitarea profesiei de ctre experii contabili i contabilii autorizai se acord dac au fost ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp aferente anului trecut; b) plata la bugetul de stat, n cuantumul i la termenul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de la beneficiari; c) dovada asigurrii pentru riscul profesional; d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraie pe proprie rspundere); e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind conduita etica i profesional, potrivit pct. 124 i 125 din Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului, pentru care s fi fost sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toat durata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaraiei anuale completat la toate rubricile; g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesional continu conform Normei 38 a Corpului; h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut de Ordonana Guvernului nr. 65/1994 (capacitate de exerciiu deplin) i este apt din punct de vedere fizic i psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se impune, se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o comisie de specialitate stabilit de Corp. 5) Directorul executiv al filialei verific exactitatea datelor i a informaiilor prezentate, ia msuri pentru ncasarea taxelor i a cotizaiilor datorate i va proceda la acordarea vizei anuale. Acordarea vizei anuale se concretizeaz prin semntur i prin tampila filialei pus n csua special rezervat n carnetul de membru al Corpului, precum i prin eliberarea autorizaiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv . B. Cu privire la societile comerciale autorizate 1) Pentru societile comerciale de profil, directorii executivi ai filialelor transmit reprezentantului legal al societii comerciale, declaraia anual, pn la data de 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se acord viza; 2) n scopul evidenei i urmririi depunerii declaraiei anuale, filiala Corpului va ntocmi un tabel; 3) prevederile lit. A pct. 3 i 4 se aplic n mod corespunztor i societilor comerciale de profil care sunt n evidena filialelor Corpului. n mod asemntor, societatea comercial trebuie s fac dovada depunerii declaraiei anuale ; 4) n baza datelor declarate de ctre societatea comercial pe propria rspundere, directorul executiv al filialei va verifica exactitatea datelor prezentate n declaraia anual i va proceda la acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei. Acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei se comunic de ctre filial, prin adres. C. Dispoziii comune 1. Aciunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfoar pn la data de 31 ianuarie, dat dup care directorii executivi ai filialelor au obligaia: a) s afieze la sediul filialei, la instanele de judecat, la Camera de Comer i Industrie etc. Lista cuprinznd experii contabili i contabilii autorizai care au obinut viza anual i care au dreptul s exercite profesia;

b) s nainteze, pn la data de 25 februarie, Secretariatului general al Corpului o informare cuprinznd principalele aspecte, greuti i propuneri n legtur cu activitatea de avizare la care se anexeaz urmtoarele documente: - lista experilor contabili aflai n evidena Corpului, din care, cei crora li s-a acordat viza anual; - lista contabililor autorizai n evidena Corpului, din care, cei crora li s-a acordat viza anual; - lista societilor comerciale aflate n evidena Corpului din care, cele crora li s-a acordat viza anual; 2. Secretariatul general al Corpului mpreun cu seciunile i departamentele Corpului vor iniia msuri pentru ndrumarea, sprijinul i controlul modului de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei.; 3. Pe baza informrilor primite de la filiale, Secretariatul general al Corpului mpreun cu seciunile Corpului vor prezenta Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului rapoarte anuale cuprinznd rezultatele i msurile luate, precum i direciile de aciune n legtur cu acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei; 4. Pentru perioada n care nu s-a acordat viz, ca urmare a nesolicitrii sau nendeplinirii condiiilor, membrii Corpului nu sunt exonerai de plata obligaiilor fa de acesta. 5. Contestaiile la msura luat de filiala Corpului, de neacordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei, se soluioneaz n baza prevederilor din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, modificat i din Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului; 6. Constituie abatere disciplinar urmtoarele fapte: a) netransmiterea formularelor de declaraie anual la termenele stabilite n prezentele norme; b) netransmiterea la toi membrii existeni n eviden a formularelor de declaraie anual; c) transmiterea declaraiilor anuale n alt form sau nsoite de alte condiii puse membrilor; d) primirea declaraiilor anuale fr ca acestea s aib completate toate rubricile prevzute n formular e) nedepunerea de ctre membrii, cu termenele stabilite a declaraiilor anuale sau necompletarea tuturor rubricilor prevzute de formular; f) acordarea vizei anuale fr verificarea modului de ndeplinire a condiiilor de la cap. A pct. 4 din prezentele norme; g) netransmiterea la termen a documentelor prevzute la cap. C lit. 1 din prezentele norme; 7. Abaterile disciplinare prevzute la pct. 6 se sancioneaz dup cum urmeaz: - cu sanciunile prevzute de Regulamentul intern, abaterile prevzute la pct. 6 lit. a, b, c, d, f i g; - cu sanciunile prevzute de Regulamentul de organizare i funcionare, abaterile prevzute la pct. 6 lit. e. 195.Ce conine jurmntul pe care un membru l depune la nscrierea n Tabloul Corpului ? La nscrierea n Corp, orice membru este obligat s deoun jurmnt prin care se oblig s aplice n mod corect i fr prtinire legile rii i regulile din regulamentele emise de Corp. "Jur s aplic n mod corect i fr prtinire legile rii, s respect prevederile Regulamentului Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i ale Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai, s pstrez secretul profesional i s aduc la ndeplinire cu contiinciozitate ndatoririle ce mi revin n calitate de expert contabil (contabil autorizat)". 196. Care este structura organizatoric (organigrama) unei filiale a CECCAR? Sediul central al Corpului este n Municipiul Bucureti. CECCAR are 42 de filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia este astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare. Pentru mbuntirea managementului la nivel central i local s-au luat o serie de msuri, cum ar fi: a). Modificarea organigramei Corpului, n sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare). b). Clasificarea filialelor Corpului n funcie de volumul de activitate i numrul de membri in 5 categorii (grade), care s constituie baza determinrii indicatorilor de alocare a resurselor n cadrul Corpului: Categoria 0 peste 3.000 membri Categoria I peste 600 membri Categoria II 301 600 membri Categoria III 101 300 membri Categoria IV pn la 100 membri. Organizare la nivel de filial 2. Organe de decizie Adunarea General Consiliul filialei Biroul Permanent Preedintele filialei Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul filialei: - Comisia de Disciplin - Comisia de Arbitraj - Comisia de Apel 2. Organe de execuie Directorul executiv al filialei Sectoare 198. Care sunt principalele orientri strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 2010? > Organizarea profesiei; > Exercitarea profesiei; > Interesul public; > Educaie; > Parteneniatul sector public-sector pnivat;

> Dezvoltarea serviciilor pentru membri; > Activitatea intemational. Organizarea profesiei. CECCAR trebuie s se transforme treptat dintr-un organism nchis (n serviciul exclusiv al membrilor), ntr-un institut profesional n serviciul economiei; numai aa i va putea ndeplini calitatea de persoan juridic de interes public prevzut prin legea de organizare i funcionare. Identificarea i valorificarea tuturor posibilitilor de colaborare cu celelalte organisme care au fost create n zona profesiei contabile, n scopul asigurrii unitii de concepie i de metod n profesia contabil, pe baza directivelor i normelor europene, a standardelor internaionale de contabilitate i audit, va constitui una din prioritile viitoare ale CECCAR. CE CCAR va trebui s aib n continuare iniiativa n colaborare, inclusiv prin crearea unor forme asociative cu diferitele organisme nfiinate n cadrul profesiei contabile; o atenie deosebit se va acorda colaborrii cu Camera Auditorilor Financiari pe baza propunerilor fcute de CECCAR n acordul de colaborare ncheiat. Atragerea tuturor profesionitilor contabili din economie n sfera de preocupri ale CECCAR sub aspectul formrii i al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naional al profesionitilor contabili, face necesar perfecionarea, n continuare, a organizrii interne a CECCAR, n ceea ce privete structurile executive de la nivel central i teritorial, ct i cele de decizie de la nivelul comisiilor, seciunilor i departamentelor. Exercitarea profesiei. CECCAR trebuie s-i intensifice, n continuare, preocuprile pe linia gestionrii profesiei de expert contabil i de contabil autorizat, indiferent de lucrrile pe care acetia le efectueaz i de organismul profesional care gestioneaz lucrarea, n nelesul termenilor i definiiilor date de organismele Uniunii Europene n Cartea verde european, lund atitudine fa de orice ncercare de a restriciona accesul experilor contabili la activiti i lucrri prevzute expres prin reglementrile europene ca formnd apanajul acestora. Fidel principiilor nscrise n statutele organismelor europene i internaionale din care face parte, CECCAR va aciona, n continuare, pentru evitarea oricrei incompatibiliti n exercitarea profesiei, lund msuri de mbuntire a procedurilor de control al calitii i de monitorizare a activitii membrilor, de cretere a calitii investigaiilor i de aplicare de sanciuni; CECCAR va trebui s gseasc cele mai potrivite forme i metode pentru atragerea tuturor membrilor CECCAR i a tuturor contabililor din economie la aciunile de formare i dezvoltare profesional continu i la respectarea deontologiei profesionale corespunztor activitii profesionale pe care acetia o realizeaz, n practic liber sau ca angajai. Un accent deosebit se va pune pe specializarea membrilor CECCAR pe categorii de servicii profesionale, formula bun la toate dovedindu-se nu numai ilizorie, dar chiar periculoas, lundu-se totodat msurile organizatorice necesare. CECCAR va lua msuri, n continuare, pentru dezvoltarea unor cabinete profesionale naionale puternice ncurajnd procesul de concentrare prin diverse forme. Interesul public. Acceptarea satisfacerii interesului public n condiii de competen i deplin responsabilitate este cea mai nalt misiune pe care membrii CECCAR o au de ndeplinit n continuare; n consecin, toate aciunile CECCAR trebuie s vizeze stabilirea unui rol clar i a unui loc stabil al profesionistului contabil n mediul de afaceri, n relaia contribuabil-fisc, n relaia entitilor economice i sociale ca furnizri de informaii contabile cu utilizatorii acestora. n acelai timp, se vor lua msuri de cretere a responsabilitii i responsabilizrii membrilor fa de public; perfecionarea n continuare a sistemului de asigurare a membrilor va contribui la creterea autoritii i prestigiului membrilor CECCAR. n vederea satisfacerii interesului public, CECCAR va colabora, n continuare, cu organismele administrative i cu diferitele organisme i structuri ale societii civile. Educaie. ndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiionat de formare i instruire principalele ci pentru meninerea competenei membrilor CECCAR; acest proces de meninere a competenei va trebui s fie n continuare perfecionat i modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, att sub aspectul cuprinderii, ct i al ntinderii. Una din marile provocri ale CECCAR n ceea ce privbete instruirea i formarea profesionitilorcontabili o constituie , i n perioadele viitoare, cunoaterea i aplicarea standardelor internaionale de raportare financiar i a standardelor de audit. Parteneriatul sector public sector privat. Una din preocuprile fundamentale ale CECCAR o constituie i n perioada viitoare, construirea unor relaii de parteneriat cu sectorul public i n mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul i cu celelalte organisme guvernamentale. CECCAR trebuie s se implice n sesizarea fenomenelor negative din economie, a calitii necorespunztoare a unor reglementri din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovat n mod corespunztor. CECCAR trebuie s valorifice, n interesul general al rii, poziia sa de membru n organismele internaionale i s sprijine introducerea standardelor internaionale de raportare financiar pentru sectoarele public i privat. Dezvoltarea serviciilor pentru membri trebuie s constituie, n continuare, o preocupare major pentru CECCAR: identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale i ghiduri de aplicare, n serviciul membrilor, mbuntirea sistemului de comunicare cu membrii i de participare a acestora la luarea deciziilor, sprijin pentru rezolvarea unor probleme financiare i sociale ale acestora, etc. Activitatea internaional. CECCAR va trebui s-i sporeasc, n continuare, aportul la lucrrile organismelor europene i internaionale din care face parte i s-i consolideze poziia de lider n cadrul organismelor profesionale din Europa central i de est. Va trebui s sprijine tinerele organisme profesionale din rile regiunii sud-est europene i n mod deosebit profesia contabil din Republica Moldova. Obinerea dreptului de a vota n organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea n ara noastr a unor regiuni de lucru ale IFAC i FEE i depunerea unor candidaturi pentru obinerea unor locuri n organele de conducere ale acestor organisme, creterea, n continuare, a rolului n activitatea unor organisme internaionale la care CECCAR este membru fondator i/sau membru n Consiliile de conducere ale acestora, consolidarea iniiativei Sud-Est Europene pentru dezvoltarea contabilitii (SEEPAD) iniiativ romneasc, sunt

numai unele din obiectivele pe care CECCAR le va aborda n perioada urmtoare200. Care sunt atribuiile Comisiilor de disciplin de pe lng filialele Corpului i ale Comisiei Superioare de Disciplin? Comisia superioar de disciplin are urmtoarele competene: a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor i membrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferinei naionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor i membrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic, dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; c) rezolv contestaiile formulate mpotriva hotrrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor; d) aplic sanciunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au svrit abateri grave, prevzute de regulament. Comisia superioar de disciplin este format din 7 membri titulari i 7 membri supleani, astfel: a) preedintele i doi membri, experi contabili, alei de Conferina naional dintre membrii Corpului, care se bucur de autoritate profesional i moral deosebit; b) doi membri desemnai de ministrul economiei i finanelor; c) doi membri desemnai de ministrul justiiei. n aceleai condiii sunt desemnai supleanii. Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplin este de 4 ani. Pot face contestaii la Comisia superioar de disciplin mpotriva hotrrilor comisiilor de disciplin ale filialelor toi cei interesai, precum i consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii comisiilor de disciplin ale filialelor. n perioada de judecare a contestaiei se suspend aplicarea prevederilor hotrrii de sancionare, pentru lucrrile ncepute. Membrii Comisiei superioare de disciplin sunt rspunztori de pstrarea secretului profesional n exercitarea mandatului lor. Hotrrile Comisiei superioare de disciplin pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, n termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunotin. Contestaia nu suspend aplicarea hotrrii. Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cu toate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-le anual n revista Corpului. 201. Ce este i cum funcioneaz Comisia de disciplin a unei filiale CECCAR? Comisia de disciplin a filialei este format din: 1 preedinte i 4 membri titulari i 5 membri supleani alei de adunarea general dintre membrii filialei, experi contabili, care se bucur de autoritate profesional i moral deosebit. Membrii supleani sunt desemnai n aceleai condiii, odat cu titularii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. Comisia de disciplin de pe lng consiliul filialei este competent s sancioneze abaterile disciplinare svrite de experii contabili i contabilii autorizai, membri ai filialei, cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale. Fac excepie plngerile privitoare la fapte svrite de membrii Consiliului superior i ai consiliilor filialelor, de membrii i preedinii comisiilor de disciplin ale filialelor, de preedinii Consiliului superior i ai consiliilor filialelor, precum i de persoanele fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia, care se depun la Comisia superioar de disciplin. Plngerile privitoare la fapte svrite de membrii i preedintele Comisiei superioare de disciplin se depun la Consiliul superior care le analizeaz i le prezint Conferinei naionale. Procedura de judecat disciplinar Toate reclamaiile privind fapte susceptibile de a antrena rspunderea disciplinar ndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societi recunoscute de Corp se adreseaz comisiei de disciplin a filialei de care aparine cel reclamat. Aceasta ntiineaz preedintele consiliului filialei. Fac excepie reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, a membrilor i preedinilor comisiilor de disciplin ale filialelor sau profesionitilor i ai societilor strine care se adreseaz Comisiei superioare de disciplin. Plngerea ndreptat mpotriva unui membru al Corpului se adreseaz filialei din care face parte acesta, cu excepia situaiilor n care competena aparine Comisiei superioare de disciplin, pentru care plngerile se depun la Consiliul superior. Plngerea astfel primit se transmite n termen de 48 de ore, preedintelui comisiei de disciplin, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei. Procedura de judecat disciplinar este reglementat prin Regulamentul comisiilor de disciplin, aprobat de Consiliul superior al Corpului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Fapta svrit de un membru al Corpului, indiferent de funcia deinut n structurile alese i funcionale, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului Experil Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili, hotrrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinar. 202. Care sunt atribuiile Conferinei Naionale a CECCAR?

Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului. Conferinta Nationala este constituita din : - membrii Consiliului Superior ; - membrii consiliilor filialelor Corpului ; - membrii comisiilor de disciplina ; - reprezentantii Ministerului Economiei i Finantelor de pe langa Consiliul Superior si consiliile filialelor ; - reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri nscrii n Tabloul Corpului, n vigoare la 31 decembrie a anului expirat.Conferina Naional este ordinar i extraordinar Conferina naional ordinar se ntrunete anual prin grija Consiliului superior, care alege locul i stabilete data; convocarea Conferinei naionale ordinare se face cu cel puin 20 de zile naintea datei de desfurare a acesteia. Conferina naional ordinar are atribuiile prevzute de art.31 din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat. n exercitarea atribuiilor sale legale, Conferina naional ia i urmtoarele msuri: a) aprob prin vot deschis situaiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuia bugetului de venituri i cheltuieli pentru exerciiul financiar ncheiat, precum i bugetul de venituri i cheltuieli al exerciiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior; b) aprob prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central i teritorial, sistemul de salarizare pentru anul urmtor, precum i principiile i criteriile de organizare i de salarizare a personalului angajat al Corpului; c) aprob prin vot deschis sistemul de acordare i cuantumul cheltuielilor de deplasare i reprezentare; d) alege i revoc preedintele i membrii Consiliului superior i ai comisiei de cenzori; alege i revoc preedintele i doi membri ai Comisiei superioare de disciplin; e) aprob raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind rennoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor alei; f) aprob prin vot deschis nivelul indemnizaiilor pentru organele alese ale Corpului; g) aprob normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor i aplicarea sanciunilor administrative i/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat. h) stabilete anual cotizaiile datorate de membrii Corpului i taxele de inscriere n evidenele Corpului; i) confirm lista cuprinznd membrii de onoare ai Corpului; j) stabilete msurile necesare i urmrete ndeplinirea altor atribuii prevzute de actele normative, precum i a propriilor hotrri. Conferina Naional extraordinar are loc numai n cazuri deosebite i se convoac cu cel puin 15 zile naintea datei fixate pentru desfurarea ei, de ctre Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniiativ sau la propunerea filialelor reprezentnd peste o cincime din totalul membrilor Corpului. 207. Ce nelegei prin Supravegherea Public? Activitatea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia se desfoar sub supravegherea autoritii de stat, reprezentat de Ministerul Economiei i Finanelor. Persoanele desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor s efectueze supravegherea public a activitii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia au urmtoarele ndatoriri: a) particip la Conferina naional i la edinele Consiliului superior, fr drept de vot; b) sesizeaz ministrul economiei i finanelor ori de cte ori hotrrile Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia contravin reglementrilor legale. Ministerul Economiei i Finanelor poate ataca hotrrile Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia la instana de contencios administrativ, n condiiile legii. Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare, procedura prealabil nu este obligatorie. Pentru a-i putea exercita atribuia prevzut prin lege, Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia va pune la dispoziia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor o copie de pe hotrrile i deciziile luate, precum i toate materialele care au fost supuse aprobrii n Consiliul superior, Biroul permanent i Conferina naional, precum i, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptrii deciziilor i hotrrilor, n termen de 7 zile de la adoptarea acestora. Persoanele desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor s supravegheze activitatea public a consiliului filialei au urmtoarele atribuii: a) particip la lucrrile adunrii generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent i ale comisiei de disciplin, fr drept de vot; b) sesizeaz Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia cu privire la aprobarea sau refuzul de nscriere n evidena acestuia de ctre consiliile filialelor, pe care le consider nelegale; c) sesizeaz Comisia superioar de disciplin cu privire la hotrrile comisiei de disciplin a filialei pe care le consider nelegale; d) sesizeaz persoanele desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor s efectueze supravegherea public a activitii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia asupra hotrrilor consiliului filialei, care contravin reglementrilor legale, precum i cu privire la cazurile prevzute la lit. b) i c). Pentru exercitarea ndatoririlor i atribuiilor prevzute de lege, materialele supuse dezbaterii organelor respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor cu cel puin 7 zile nainte. n cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective ctre persoanele desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor, acestea pot solicita fie amnarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei i Finanelor poate exercita cile de atac, n condiiile legii. 212. Care sunt competenele Comisiei Superioare de disciplin? Comisia superioar de disciplin are urmtoarele competene:

a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor i membrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferinei naionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor i membrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic, dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; c) rezolv contestaiile formulate mpotriva hotrrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor; d) aplic sanciunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au svrit abateri grave, prevzute de regulament. Comisia superioar de disciplin este format din 7 membri titulari i 7 membri supleani, astfel: a) preedintele i doi membri, experi contabili, alei de Conferina naional dintre membrii Corpului, care se bucur de autoritate profesional i moral deosebit; b) doi membri desemnai de ministrul economiei i finanelor; c) doi membri desemnai de ministrul justiiei. n aceleai condiii sunt desemnai supleanii. Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplin este de 4 ani. Pot face contestaii la Comisia superioar de disciplin mpotriva hotrrilor comisiilor de disciplin ale filialelor toi cei interesai, precum i consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii comisiilor de disciplin ale filialelor. n perioada de judecare a contestaiei se suspend aplicarea prevederilor hotrrii de sancionare, pentru lucrrile ncepute. Membrii Comisiei superioare de disciplin sunt rspunztori de pstrarea secretului profesional n exercitarea mandatului lor. Hotrrile Comisiei superioare de disciplin pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, n termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunotin. Contestaia nu suspend aplicarea hotrrii. Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cu toate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-le anual n revista Corpului. 213. Care este logo-ul CECCAR i ce conine sigla CECCAR? Emblema este compus dintr-o carte simboliznd nsemnle profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermes cu doi erpi ncolcii, ceea ce semnific n Grecia antic diplomaia; emblema Corpului simbolizeaz rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care l are atunci cnd red imaginea fidel, corect i complet a patrimoniului contabilizat sau expertizat; precum i deviza: TIIN, INDEPENDEN, MORALITATE, atribute eseniale ale acestei profesii. 219. Ce se nelege prin autonomia Corpului? Autonomia, n general,este situaia celui care nu depinde de nimeni, care are deplin libertate n aciunile sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare n profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoriti. Corpul prin Regulamentul su, prin statutul su, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotriv, prin delegaia primit din partea autoritii publice, acord i retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat i are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i contabil autorizat i are dreptul s controleze competena i moralitatea membrilor si. Prin organele alese, corpul este reprezentat n faa autoritii publice, precum i n raporturile cu persoanele fizice i juridice din ar i strintate. Corpul colaboreaz cu organele de specialitate ale statului n elaborarea de norme legate de profesia contabil, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activitii Corpului. 220. Cum este structura organizatoric (organigrama) CECCAR la nivel central? Sediul central al Corpului este n Municipiul Bucureti. CECCAR are 42 de filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia este astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare. Pentru mbuntirea managementului la nivel central i local s-au luat o serie de msuri, cum ar fi: a). Modificarea organigramei Corpului, n sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare). b). Clasificarea filialelor Corpului n funcie de volumul de activitate i numrul de membri in 5 categorii (grade), care s constituie baza determinrii indicatorilor de alocare a resurselor n cadrul Corpului: Categoria 0 peste 3.000 membri Categoria I peste 600 membri Categoria II 301 600 membri Categoria III 101 300 membri Categoria IV pn la 100 membri. La 31 decembrie 2004: - filiale categoria 0 1 filial (Bucureti) - filiale categoria I 10 filiale - filiale categoria II 12 filiale - filiale categoria III 17 filiale - filiale categoria IV 2 filiale Organizare la nivel central: 3. Organe de decizie

Conferina Naional Consiliul Superior Biroul Permanent Preedintele Corpului Pentru urmrirea punerii n aplicare a msurilor hotrte de Biroul permanent, Consiliul superior i Conferina naional i asigurarea legturii ntre organele alese i organele executive ale Corpului s-a nfiinat Secretariatul organelor de conducere ale Corpului. Modul de organizare i funcionare precum i atribuiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotrre a Consiliului Superior. Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurat de ctrecenzori, care sunt alei pentru o perioad de patru ani, de Conferina naional ordinar, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul Superior: - Comisia Superioar de Disciplin - Comisia Central de Arbitraj - Comisia de Apel 4. Organe de execuie Director general executiv Departamente, direcii, sectoare, birouri Seciunile Corpului se organizeaz pe categorii profesionale, i anume: - seciunea experi contabili - seciunea contabili autorizai 221. Care sunt principalele 4 obligaii ale unui membru CECCAR? 1. s fie cu cotizaia la zi; 2. s urmeze un curs de formare profesional 3. s nu fi svrit fapte penale 4. s nu aib datorii la stat 222. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? - Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. - Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. - Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare la publicitate. - Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nua fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA. - Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional. - Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament. - Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau administratorului dupa caz. - Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comerciala. - Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. - Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale. Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil; neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesional; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei. 223. Ce este i cum funcioneaz Comisia Superioar de Disciplin? Comisia superioar de disciplin are urmtoarele competene: a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor i membrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferinei naionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor i membrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de

expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic, dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; c) rezolv contestaiile formulate mpotriva hotrrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor; d) aplic sanciunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au svrit abateri grave, prevzute de regulament. Comisia superioar de disciplin este format din 7 membri titulari i 7 membri supleani, astfel: a) preedintele i doi membri, experi contabili, alei de Conferina naional dintre membrii Corpului, care se bucur de autoritate profesional i moral deosebit; b) doi membri desemnai de ministrul economiei i finanelor; c) doi membri desemnai de ministrul justiiei. n aceleai condiii sunt desemnai supleanii. Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplin este de 4 ani. Pot face contestaii la Comisia superioar de disciplin mpotriva hotrrilor comisiilor de disciplin ale filialelor toi cei interesai, precum i consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii comisiilor de disciplin ale filialelor. n perioada de judecare a contestaiei se suspend aplicarea prevederilor hotrrii de sancionare, pentru lucrrile ncepute. Membrii Comisiei superioare de disciplin sunt rspunztori de pstrarea secretului profesional n exercitarea mandatului lor. Hotrrile Comisiei superioare de disciplin pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, n termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunotin. Contestaia nu suspend aplicarea hotrrii. Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cu toate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-le anual n revista Corpului. 224. Care sunt organele i structurile Corpului cu atribuii de investigare, judecare i tragere la rspundere? Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt: La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei 227. Care sunt atribuiile preedintelui CECCAR? Preedintele Consiliului superior este ales de Conferina naional dintre membrii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia pentru un mandat de 4 ani i poate fi reales pentru cel mult nc un mandat. Persoana respectiv poate s cumuleze aceast funcie numai dac i desfoar activitatea n domeniul cercetrii sau n nvmntul universitar de profil i se bucur de autoritate profesional i moral deosebit. Pentru asigurarea continuitii, alegerea viitorului preedinte se face cu un an naintea expirrii mandatului preedintelui n funcie, fr ca perioada respectiv s influeneze durata mandatului noului preedinte. Preedintele Consiliului Superior asigur executarea hotrrilor Consiliului Superior i a deciziilor Biroului permanent i coordoneaz activitatea curent a Corpului. Preedintele Consiliului superior are urmtoarele atribuii: a) convoac i conduce edinele Consiliului superior i ale Biroului permanent; b) conduce i coordoneaz dezbaterile sedintelor organelor de conducere; c) prezint anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciiul viitor; d) urmrete ca angajarea i efectuarea cheltuielilor s se fac cu ncadrarea n bugetul aprobat de Conferina naional; e) prezint situaiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior i spre aprobare Conferinei naionale; f) reprezint Corpul n faa autoritilor publice, a terilor sau organizaiilor naionale i internaionale, aprnd prestigiul i independena profesional a membrilor si; g) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de Conferina naional, de Consiliul superior i de Biroul permanent. Preedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrrile consiliilor filialelor, seciunilor i departamentelor Corpului, participnd la dezbateri fr drept de vot. Preedintele Consiliului Superior poate s delege un membru al acestuia pentru o aciune sau activitate determinat. Preedintele Consiliului superior are competena s reuneasc preedinii consiliilor filialelor sau reprezentanii lor, n vederea examinrii unor probleme deosebit de importante ale aprrii unor interese generale ale profesiei, de studiere a oricror msuri de ordin colectiv. 232. Care este locul i rolul reprezentantului MEF? Este persoana desemnat de autoritatea public, pe lng CS al Corpului i al filialei. Nu este un spervizor, este un partener n profesie, cu toate c sesizeaz MFP ori de cte ori hotrrile i msurile adoptate de Corp contravin reglementrilor legale i trimite, spre tiin, B.P. o copie a sesizrii. 271. Radierea unui membru al Corpului experilor contabili i contabililor autorizai din Tablou. Raspuns: Consiliul filialei pronun radierea unui membru din Tabloul Corpului n urmtoarele situaii: a) cnd membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei infraciuni care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de administrare i gestiune a societilor comerciale; b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoanele fizice; c) neplata cotizaiei profesionale pe o perioad de un an; d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibiliti i conflicte de interese; e) membrul Corpului a fost sancionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei. Ce obligatii are CECCAR fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie ,sector

public,etc? CECCAR are ogligatia fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie ,sector public de a acorda asistenta adecvata in cazul in care executa lucrari care depasesc nivelul pregatirii si experientei sale.De aceea cand profesionistul contabil crede ca prin decizia lui ar putea sa induca in eroare pe angajator va apela la parerea unui expert din cadrul CECCAR

EXPERTIZA
253. Enumerai faptele care se sancioneaz cu interdicia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil. Raspuns: Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil - Neplata cotizaiei profesionale sau/i a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite, n cursul unui an calendaristic - Nerespectarea standardelor profesionale i a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile 254. Drepturile expertului contabil n activitatea de expertiz judiciar, n cauze penale, conform prevederilor legale. Raspuns: Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi: - sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata - sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor - sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti - sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti - sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa 255. Precizai cazurile de abinere a experilor contabili n cazul expertizei judiciare n procesul penal. Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume: - cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti - cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv,sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca - daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca - daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri - daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv 256. Expertizele pot avea ca obiect diferite especte ale vieii economice, juridice sau administrative; enumerai 5 dintre acestea. Raspuns:Expertizele contabile pot fi dispuse in dosare civile/penale care judeca unele cauze cum sunt: - stabilirea cotei parti ce revine fiecarui sot in cazul unui preces de partaj, ca urmare a divortului, cand sotii au achizitionat bunuri comune in timpul casatoriei - solicitarea de recalculare a drepturilor de pensie pentru un contestatar al pensiei contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, dupa respingerea contestatiei depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului de procedura fiscala - stabilirea unui prejudiciu intr-un dosar de delapidare din gestiune sau gestiune frauduloasa - actualizarea unor sume acordate cu titlu de imprumut de catre o persoana fizica unei alte persoane fizice, in baza unui contract de imprumut , urmat de nerestituirea la termen a sumelor datorate

257. Precizai care sunt infraciunile de natur civil n contextul efecturii expertizelor contabile. Raspuns: Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil. Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale. 258.Enumerai particularitile raportului de expertiz contabil extrajudiciar n raport cu cel de expertizcontabil judiciar Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea

raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt: a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc) c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate in contractul de prestari servicii e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciare f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu aula dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile. h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze. 245.Detaliai principiul general referitor la Examinarea regularitii documentelor financiar- contabile pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Raspuns:Pentru a putea servi ca suport de informatie si de proba in expertiza contabila, documentele si datele financiar contabile trebuie sa fie sincere si exacte. Verificarea formala este de regula o lucrare preliminara a expertizei si presupune; - indeplinirea conditiilor de forma exterioara - daca se tin registrele legale - daca inregistrarile sunt tinute la zi - daca inregistrarile sunt facute in ordinea in care s-au produs - daca registrele sunt numerotate si parafate - daca registrele sunt parafate si sigilate Din punct de vedere al continutului si sinceritatii, verificarea nu se poate limita la un control formal. Ca principiu, verificarea regularitatii trebuie sa arate daca registrele pot folosi(si in ce masura) la verificare sau expertiza, ori trebuie sa fie inlaturate complet sau partial. Masura in care unele abateri de la dispozitiile legale sau de la regulile de organizare si tinere a contabilitatii pot influenta forta probatorie a registrelor depinde de natura abaterilor, de legatura lor cu faptele supuse verificarii, de jurisprudenta existenta. Din acest motiv expertul nu poate sa se limiteze numai la constatarea neregularitatii documentelor, ci trebuie sa continue lucrarea. 265. Detaliai principiul general referitor la Studiul funciei financiar-contabile pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze o expertiza contabila. Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, cu studierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea de gestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta in situatiile financiare anuale. 266. Detaliai principiul general referitor la Studiul preliminar al organismului ntreprinderii pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Orice lucrare de verificare, inclusiv cea de expertiza contabila presupune cunoasterea, cel putin sumara, a operatiunilor specifice agentului economic in cauza si a organizarii lui din punct de vedere juridic, administrativ si economic. Expertii contabili trebuie sa examineze cu precarere: - cine are dreptul de dispozitie(de semnatura) si limitele puterii acordate fiecarui decident - daca administratia firmei este este bine delimitata de compartimentele economice (in special de casierie) - daca exista in firma un serviciu de control intern, independent de celelalte compartimente - daca miscarile interne de bunuri si valori se fac pe baza de documente sau sub semnatura. Lipsurile constatate in organizarea intreprinderii sau in sistemele de evidenta pot reprezenta indicatii utile in realizarea expertizei contabile 267. Enumerai cel puin 6 metode contabile folosite de experii contabili n efectuarea expertizelor contabile, omologate de doctrina contabili reglementate prin norme juridice i metodologice. Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt:

- verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor - refacerea unor calcule 268. Detaliai principiul general referitor la Fixarea unui plan de lucru pe care expertul contabil trebuie s l respecte n efectuarea expertizei contabile. Planul de lucru stabileste o anumita ordine in culegerea, selectarea si examinarea materialului de cercetat.Aceasta ordine depinde de natura lucrarii si de metodele care urmeaza a se intrebuinta.Planul de lucru trebuie sa tina seama de timpul de care dispune expertul, astfel incat acesta sa poata executa lucrarea pana la termenul fixat. In cazul in care lucrarea este efectuata de mai multi experti, planul de lucru va cuprinde in mod obligatoriu distributia sarcinilor intre experti. 269. Determinarea naturii i obiectului lucrrii ca principiu general n expertiza contabil (desemnarea expertului contabil). Ca principiu, natura si obiectivul verificarilor sau expertizelor contabile pot sa rezulte din: - mandatul primit - prevederile unor texte de lege - imprejurarile care au determinat lucrarea Determinarea naturii si a obiectului lucrarii este nemijlocit legata de modul de incredintare a mandatului. In cazul expertizelor contabile problema se pune in doua moduri distincte si anume: - la expertizele extrajudiciare alegerea expertului se face de catre beneficiarul expertizei, mandatul fiind incredintat prun semnarea contractului - la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectarea unor proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizele judiciare pot participa si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti. Incredintarea mandatului trebuie sa aiba in vedere si eventualele incompatibilitati ale expertilor. In ceea ce priveste fixarea obiectivelor , se face sub aspect procedural in mod diferit in litigiile civile fata de cele penale.Aceasta etapa are o importanta foarte mare in calitatea raportului de expertiza contabila. 270. Considerente privind valorificarea lucrrilor de expertiz contabil. Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei. Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor. Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil. 259. Cine i n ce condiii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numete expertul contabil ice elemente trebuie s cuprind Incheierea de edin/Ordonana prin care se dispune efectuarea expertizei contabile. Raspuns:: Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie sa fie membru al Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.Orice solicitant de expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabili nominalizati in Monitorul Oficial al Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile si expertul contabil, acesta din urma trebuie sa se legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi. Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentru solcitanti, contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilor contabili, pentru a nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantul expertizei contabile trebuie sa se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea sa efectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi solicitata. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili, prin Incheiere de sedinta, care trebuie sa cuprinda: - numele expertului contabil/expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces - obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, fara echivoc, si fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii - termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial este considerat de catre expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare. In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prin Ordonanta de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta in cazul dosarelor civile. Raspuns: Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conf. art. 201 din Codul de procedura civila prin Incheiere de sedinta, care cuprinde: - numele expertului/expertilor contabil/contabili numiti - obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil - termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei - onorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil 272. Baza juridic a expertizei contabile. Expertizele contabile sunt reglementate astfel:

a)legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare b)procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala c)profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000 273. Obligaiile expertului contabil la efectuarea unei expertise contabiler judiciare n cauza penal. In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii: - sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp) - sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda - sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare - sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata - sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile - sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de judecata - sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata - sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire - sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere 274. Modaliti i proceduri privind plata experilor judiciari. Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la c)cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpuluicare isi exercita profesia individual sau de catre societati comercialerecunoscute de Corp; 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sum de 20.000 lei reprezentnd asigurri depensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajai ai si n anul 2008, respectiv 2.000lei pe angajat. Determinai suma deductibil a cheltuielilor cu asugurrile de pensii facultative,tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei. 181. Un acionar al unei societi pe aciuni supus divizrii a contestat proiectul de divizare n 2societi pe aciuni supus aprobrii adunrii generale extraordinare, invocnd absena din proiectulde divizare a raportului administratorilor societii care particip la divizare. Este ntemeiatcontestaia acionarului? Motivai. prevzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. Dup aceast dispoziie administratorii debitorului,persoan juridic, au nstrinatnfr acordul judectorului sindic prile sociale ctre o altsocietate comercial Z. 1.Este legal nstrinarea efectuat prin hotrrea administratorilor? 2.Ceva dispune judectorul sindic n acest caz? Conf art.108, alin 2 din Cf:in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea deachizitie a acestora se deduce din baza impozabila , in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul incare au fost puse in functiune, potrivit legii. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele i aptitudinile profesionale lanivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primete servicii profesionale competente,bazate pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cupruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de serviciiprofesionale. Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a uneirelaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaiespecific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui acesteinformaii. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normeletehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitateinstructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze Profesia de expert-contabil i de contabil-autorizat se exercit de ctre persoanele care au dobndit legalaceast calitate. Exercitarea se realizeaz numai de ctre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului,nscrise n tablou. Tabloul se public anual n Monitorul Oficial al Romniei. Att experii contabili ct i contabilii autorizai nu pot efectua lucrri pentru agenii economici saupentru instituii unde sunt salariai i pentru cei cu care angajaii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl nconcuren. De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru agenii economici, n cazul n care suntrude sau afini pn la gradul al patrulea, inclusiv soi-soii ale administratorului, ori n situaia n care existelemente care atest starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. Noiunea de etic, dac se rezerv ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care auca obiectiv central codul de comportament al profesionitilor fa de persoanele tere, prin garantarea respectriivalorilor convenite ale secretului profesional. n ara noastr la elaborarea codului etic naional al profesionitior contabili din Romnia s-au avut nvedere recomandrile I.F.A.C. n legtur cu faptul c C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregtirii unor cerineetice detaliate a introducerii i mbuntirea acestor cerine. I.F.A.C. crede c datorit diferenelor de cultur lingvistice, legislative i sociale sarcina pregtirii unorcerine etice detaliate revine n principal organismelor membre din fiecare ar care au responsabilitateaintroducerii i mbuntirii acestor cerine.

De aceea I.F.A.C. crede c identitatea profesiunii contabile este caracterizat la nivel mondial destrdania ei de a realiza un numr de obiective comune i respectarea anumitor principii fundamentale n acestscop. Prin urmare I.F.A.C. recunoscnd responsabilitile profesiunii contabile i considernd c rolul su estede a oferi principiile cluzitoare, ncurajnd continuitatea eforturilor i promovnd armonizarea, a consideratnecesar s stabileasc un pentru profesionitii contabili, care s constituie baza pecare s fie fundamentate cerinele etice din fiecare ar, pentru profesionitii contabili din fiecare ar. Pentru acele ri care doresc s adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naional, I.F.A.C. a dezvoltat unlimbaj care poate fi utilizat pentru a indica autoritatea i aplicabilitatea n acea ar. Limbajul este coninut ndeclaraia de politic a consiliului I.F.A.C. prefa la cerinele etice ale organizaiei membre. formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de acetia n vederea realizri obiectivelor comuneProfesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei naionale ca liberiprofesioniti sau angajai, scopul de baz al codului trebuie ns respectat. Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viatautila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insaanalizat din mai multe puncte de vedere. Pentruactivele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curentpoate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent cu celvizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in prezentpentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costulcurent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piatasecond-hand. 194.Care sunt condiiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de ctre membrii CECCAR?Viza pentru exercitarea profesiei ntrun an se acord pn la data de 31 ianuarie a anului respectiv ncondiiile prevzute de prezentele norme. d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul degestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraiepe proprie rspundere); e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind conduitaetica i profesional, potrivit pct. 124i 125 din Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului, pentrucare s fi fost sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toatdurata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut deOrdonana Guvernului nr. 65/1994 (capacitate de exerciiu deplin) i este apt din punct de vedere fizic i psihicpentru exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se impune,se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o comisie de specialitatestabilit de Corp. 5) Directorul executiv al filialei verific exactitatea datelor i a informaiilor prezentate, ia msuri pentruncasarea taxelor i a cotizaiilor datorate i va proceda laacordarea vizei anuale. Acordarea vizei anuale seconcretizeaz prin semntur i prin tampila filialei pus n csua special rezervat n carnetul de membru alCorpului, precum i prin eliberarea autorizaiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv . a) s afieze la sediul filialei, la instanele de judecat, la Camera de Comer i Industrie etc. Listacuprinznd experii contabili i contabilii autorizai care au obinut viza anual i care au dreptul s exerciteprofesia; 3. Pe baza informrilor primite de la filiale, Secretariatul general al Corpului mpreun cu seciunileCorpului vor prezenta Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului rapoarte anuale cuprinzndrezultatele i msurile luate, precum i direciile de aciune n legtur cu acordarea vizei anuale pentruexercitarea profesiei; "Jur s aplic n mod corect i fr prtinire legile rii, s respect prevederile Regulamentului Corpului ExperilorContabili i Contabililor Autorizai i ale Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili icontabililor autorizai, s pstrez secretul profesional i s aduc la ndeplinire cu contiinciozitate ndatoririle ce mi revinn calitate de expert contabil (contabil autorizat)". CECCAR trebuie s se transforme treptat dintr-un organism nchis (n serviciul exclusiv al membrilor),ntr-un institut profesional n serviciul economiei; numai aa i va putea ndeplini calitatea de persoanjuridic de interes public prevzut prin legea de organizare i funcionare. Identificarea i valorificarea tuturorposibilitilor de colaborare cu celelalte organisme care au fost create n zona profesiei contabile, n scopulasigurrii unitii de concepie i de metod n profesia contabil, pe baza directivelor i normelor europene, astandardelor internaionale de contabilitate i audit, va constitui una din prioritile viitoare ale CECCAR. CECCAR va trebui s aib n continuare iniiativa n colaborare, inclusiv prin crearea unor formeasociative cu diferitele organisme nfiinate n cadrul profesiei contabile; o atenie deosebit se va acordacolaborrii cu Camera Auditorilor Financiari pe baza propunerilor fcute de CECCAR n acordul de colaborarencheiat. Atragerea tuturor profesionitilor contabili din economie n sfera de preocupri ale CECCAR subaspectul formrii i al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naional al profesionitilor contabili, facenecesar perfecionarea, n continuare, a organizrii interne a CECCAR, n ceea ce privete structurile executivede la nivel central i teritorial, ct i cele de decizie de la nivelul comisiilor, seciunilor i departamentelor. CECCAR trebuie s-i intensifice, n continuare, preocuprile pe linia gestionrii profesiei de expertcontabil i de contabil autorizat, indiferent de lucrrile pe care acetia le efectueaz ide organismulprofesional care gestioneaz lucrarea, n nelesul termenilor i definiiilor date de organismele UniuniiEuropene n Cartea verde european, lund atitudine fa de orice ncercare de a restriciona accesul experilorcontabili la activiti i lucrri prevzute expres prin reglementrile europene ca formnd apanajul acestora. Fidel principiilor nscrise n statutele organismelor europene i internaionale din care face parte,CECCAR va aciona, n continuare, pentru evitarea oricrei incompatibiliti n exercitarea profesiei, lundmsuri de mbuntire a procedurilor de control al calitii i de monitorizare a activitii membrilor, decretere a calitii investigaiilor i de aplicare de sanciuni; CECCAR va trebui s gseasc cele mai potriviteforme i metode pentru atragerea tuturor membrilor CECCAR i a tuturor contabililor din economie la aciunilede formare i dezvoltare profesional continu i la respectarea deontologiei profesionale corespunztoractivitii profesionale pe care acetia o realizeaz, n practic liber sau ca angajai.

Un accent deosebit se va pune pe specializarea membrilor CECCAR pe categorii de serviciiprofesionale, formula bun la toate dovedindu-se nu numai ilizorie, dar chiar periculoas, lundu-se totodatmsurile organizatorice necesare. Acceptarea satisfacerii interesului public n condiii de competen i deplin responsabilitate este ceamai nalt misiune pe care membrii CECCAR o au de ndeplinit n continuare; n consecin, toate aciunileCECCAR trebuie s vizeze stabilirea unui rol clar i a unui loc stabil al profesionistului contabil n mediul deafaceri, n relaia contribuabil-fisc, n relaia entitilor economice i sociale ca furnizri de informaii contabilecu utilizatorii acestora. n acelai timp, se vor lua msuri de cretere a responsabilitii i responsabilizriimembrilor fa de public; perfecionarea n continuare a sistemului de asigurare a membrilor va contribui lacreterea autoritii i prestigiului membrilor CECCAR. ndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiionat de formare i instruire principalele ci pentru meninerea competenei membrilor CECCAR; acest proces de meninere a competeneiva trebui s fie n continuare perfecionat i modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, att sub aspectulcuprinderii, ct i al ntinderii. Una din marile provocri ale CECCAR n ceea ce privbete instruirea iformarea profesionitilorcontabili o constituie , i n perioadele viitoare, cunoaterea iaplicarea standardelorinternaionale de raportare financiar i a standardelor de audit. Una din preocuprile fundamentale ale CECCAR o constituie i n perioada viitoare, construirea unorrelaii de parteneriat cu sectorul public i n mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul i cu celelalte organismeguvernamentale. CECCAR trebuie s se implice n sesizarea fenomenelor negative din economie, a calitiinecorespunztoare a unor reglementri din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovatn mod corespunztor. CECCAR trebuie s valorifice, n interesul general al rii, poziia sa de membru n organismeleinternaionale i s sprijine introducerea standardelor internaionale de raportare financiar pentru sectoarelepublic i privat. CECCAR: identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale i ghiduri de aplicare, n serviciulmembrilor, mbuntirea sistemului de comunicare cu membrii i de participare a acestora la luarea deciziilor,sprijin pentru rezolvarea unor probleme financiare i sociale ale acestora, etc. CECCAR va trebui s-i sporeasc, n continuare, aportul la lucrrile organismelor europene iinternaionale din care face parte i si consolideze poziia de lider n cadrul organismelor profesionale dinEuropa central i de est. Va trebui s sprijine tinerele organisme profesionale din rile regiunii sud-esteuropene i n mod deosebit profesia contabil din Republica Moldova. Obinerea dreptului de a vota n organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea nara noastr a unor regiuni de lucru ale IFAC i FEE i depunerea unor candidaturi pentru obinerea unor locurin organele de conducere ale acestor organisme, creterea, n continuare, a rolului n activitatea unor organismeinternaionale la care CECCAR este membru fondator i/sau membru n Consiliile de conducere ale acestora,consolidarea iniiativei Sud-Est Europene pentru dezvoltarea contabilitii (SEEPAD) iniiativ romneasc,sunt numai unele din obiectivele pe care CECCAR le va aborda n perioada urmtoare. dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se FACE cuincuviintarea organului de urmarire penala.Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sauinstantei de judecata cu privire la anumite fapte si imprejurari ale cauzei.Partile, cu incuviintarea si inconditiile stabilite de organul de urnarire penala sau de instante de judecata, pot da expertului informatiilenecesare. expertului contabilchiar si la o partedin materialele aflate la dosarul cauzei. De asemenea prin faptul capartile implicate in dosarul penal, pot da explicatii suplimentare, expertul contabil poate si trebuie sa solicitecompletarea materialului documentar cu acte noi, inexistente la dosar. De altfel, sunt frecvente cazurile in practica judiciara(civila si penala) in care dosarul propriu zis alcauzei reprezinta doar punctul de pornire in documentarea expertului contabil, urmand ca documentarea propriuzisa sa se faca acolo unde se afla materialul documentar. poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratandzilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partilesunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii. Codul de procedura penala, nu are astfel de reglementarici arata ca accesul la dosar se face numai cuincuviintarea organului de cercetare, ori de cele mai multe ori , expertul contabil numit intr-o cauza penala nuregaseste in dosarul cauzei toate documentele necesare efectuarii expertizei, fiind nevoit de fiecare data sasolicite organului de cercetare completari suplimentare ale dosarului. a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor imembrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etici profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferineinaionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor imembrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crorale-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic,dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cutoate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-leanual n revista Corpului. Comisia de disciplin de pe lng consiliul filialei este competent s sancioneze abateriledisciplinare svrite de experii contabili i contabilii autorizai, membri ai filialei, cu domiciliul n razateritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale. Fac excepie plngerile privitoare la fapte svrite de membrii Consiliului superior i ai consiliilorfilialelor, de membrii i preedinii comisiilor de disciplin ale filialelor, de preedinii Consiliului superior i aiconsiliilor filialelor, precum i de persoanele fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercitaprofesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia, care se depun la Comisia superioar de disciplin.Plngerile privitoare la fapte svrite de membrii i preedintele Comisiei superioare de disciplin se depun laConsiliul superior care le analizeaz i le prezint Conferinei naionale. Toate reclamaiile privind fapte susceptibile de a antrena rspunderea disciplinar ndreptate contra unuimembru al Corpuluisau a unei societirecunoscute de Corp se adreseaz comisiei de disciplin a filialei decare aparine cel reclamat. Aceasta ntiineazpreedintele consiliului filialei.

Fac excepie reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilorfilialelor, a membrilor i preedinilor comisiilor de disciplin ale filialelor sau profesionitilor i ai societilorstrine care se adreseaz Comisiei superioare de disciplin. Plngerea ndreptat mpotriva unui membru al Corpului se adreseaz filialei din care face parte acesta,cu excepia situaiilor n care competena aparine Comisiei superioare de disciplin, pentru care plngerile sedepun la Consiliul superior. -reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conformnormei de reprezentare de 1 la 100 membri nscrii n Tabloul Corpului, n vigoare la 31 decembrie a anuluiexpirat.Conferina Naional este ordinar i extraordinar Conferina naional ordinar se ntrunete anual prin grija Consiliului superior, care alege locul istabilete data; convocarea Conferinei naionale ordinare se face cu cel puin 20 de zile naintea datei dedesfurare a acesteia. a) aprob prin vot deschis situaiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuiabugetului de venituri i cheltuieli pentru exerciiul financiar ncheiat, precum i bugetul de venituri i cheltuielial exerciiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior; Conferina Naional extraordinar are loc numai n cazuri deosebite i se convoac cu cel puin 15 zilenaintea datei fixate pentru desfurarea ei, de ctre Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acestadin proprie iniiativ sau la propunerea filialelor reprezentnd peste o cincime din totalul membrilor Corpului. -daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea uneiforme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii saubani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. -Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, carese poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictiecu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; -Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicatepentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupuneca profesionistul contabil isi alocamajoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective -Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare siextrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patruleainclusiv sau sunt soti ai administratorilor. -Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelorcontabile tehnico operative; autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme. Obligaia semenine i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabilitrebuie s se asigure c acest principiu este respectat i de ctre subalterni sau colaboratori. -cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaia profesional de divulgare (furnizareade probe n cadrul unor proceduri judiciare, informarea autoritilor competente despre nclcarealegii, aprarea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate). b) sesizeaz ministrul economiei i finanelor ori de cte ori hotrrile Corpului Experilor Contabili iContabililor Autorizai din Romnia contravin reglementrilor legale. Ministerul Economiei i Finanelor poateataca hotrrile Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia la instana de contenciosadministrativ, n condiiile legii. Prin derogare de la prevederileLegii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare, procedura prealabil nu este obligatorie. Pentru a-i putea exercita atribuia prevzut prin lege, Corpul Experilor Contabili i ContabililorAutorizai din Romnia va pune la dispoziia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor ocopie de pe hotrrile i deciziile luate, precum i toate materialele care au fost supuse aprobrii n Consiliulsuperior, Biroul permanent i Conferina naional, precum i, la cererea acestora, toate documentele care austat la baza adoptrii deciziilor i hotrrilor, n termen de 7 zile de la adoptarea acestora. d) sesizeaz persoanele desemnate de Ministerul Economiei i Finanelor s efectueze supravegherea publica activitii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia asupra hotrrilor consiliuluifilialei, care contravin reglementrilor legale, precum i cu privire la cazurile prevzute la lit. b) i c). n cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective ctre persoanele desemnate deMinisterul Economiei i Finanelor, acestea pot solicita fie amnarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordineade zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei i Finanelor poate exercitacile de atac, n condiiile legii. - efectueaz lucrri cu privire la reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni de fuziune, divizare,dizolvare i lichidarea societilor comerciale, precum i reatragerea sau excluderea unor asociai din cadrulsocietilor comerciale; In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respectivecatre persoanele desemnatede Ministerul Economiei si Finantelor, acestea pot solicita fie amanarea dezbaterilor, fie eliminarea de peordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finantelor poateexercita caile de atac, in conditiile legii. a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor imembrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etici profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferineinaionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor imembrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crorale-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic,dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cutoate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-leanual n revista Corpului. Emblema este compus dintr-o carte simboliznd nsemnle profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermescu doi erpi ncolcii, ceea ce semnific n Grecia antic diplomaia; emblema Corpului simbolizeaz rolul decrainic al profesionistului contabil, pe care l are atunci cnd red imaginea fidel, corect i complet apatrimoniului contabilizat sau expertizat; precum i deviza: TIIN, INDEPENDEN, MORALITATE,atribute eseniale ale acestei profesii.

problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toateealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii suntnotificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c oprevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie). Autonomia, n general,este situaia celui care nu depinde de nimeni, care are deplin libertate n aciunilesale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare n profesie; aceasta presupunenesubordonarea vreunei autoriti. Corpul prin Regulamentul su, prin statutul su, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotriv,prin delegaia primit din partea autoritii publice, acord i retrage dreptul de exercitare a profesiei de expertcontabil i de contabil autorizat i are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i contabil autorizat iare dreptul s controleze competena i moralitatea membrilor si. Prin organele alese, corpul este reprezentat nfaa autoritii publice, precum i n raporturile cu persoanelefizice i juridice din ar i strintate. Corpulcolaboreaz cu organele de specialitate ale statului n elaborarea de norme legate de profesia contabil, darnormele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activitii Corpului. Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurat de ctre care sunt alei pentru operioad de patru ani, de Conferina naional ordinar, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu facparte din Consiliul superior - Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoanefizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sauadministratorului dupa caz. - Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila saupenala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde suntsalariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sauactivitate comerciala.- Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitateaprofesionala. a) analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etic i profesional ale preedinilor imembrilor consiliilor filialelor i aplic sanciuni; analizeaz plngerile referitoare la abateri de la conduita etici profesional ale membrilor Consiliului superior fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferineinaionale, care hotrte; b) soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional a preedinilor imembrilor comisiilor de disciplin de pe lng consiliile filialelor, precum i a persoanelor fizice strine crorale-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia i aplic,dup caz, sanciunile prevzute n art. 17 (1) din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat; Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cutoate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-leanual n revista Corpului. Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i laaciuni ale conduceriicare pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibilecu ipotezele teoretice. Preedintele Consiliului superior este ales de Conferina naional dintre membrii Corpului ExperilorContabili i Contabililor Autorizai din Romnia pentru un mandat de 4 ani i poate fi reales pentru cel multnc un mandat. Pentru asigurarea continuitii, alegerea viitorului preedinte se face cu un an naintea expirriimandatului preedintelui n funcie, fr ca perioada respectiv s influeneze durata mandatului nouluipreedinte. Preedintele Consiliului superior are competena s reuneasc preedinii consiliilor filialelor saureprezentanii lor, n vederea examinrii unor probleme deosebit de importante ale aprrii unor interesegenerale ale profesiei, de studiere a oricror msuri de ordin colectiv. anul 2008 o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se nscrien Asociaia Internaional de Fiscalitate, o organizaie non-profit cu scop cercetarea n domeniulfiscal, pentru care achit o cotizaie n anul 2008 de 18.000 lei. Determinai suma deductibil lacalculul impozitului pe profit aferent acestor cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb sefolosete valoarea 1 euro=3,6 lei. nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile de a afectaintegritatea, obiectivitatea, indpendena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitareaprofesiei liberale. Este imposibil de codificat n mod precis regulileconform crora o relaie personal sau familial ntreun profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii,acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente) De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comunecu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate nparticipaiune cu un client. Este persoana desemnat de autoritatea public, pe lng CS al Corpului i al filialei. Nu este unspervizor, este un partener n profesie, cu toate c sesizeaz MFP ori de cte ori hotrrile i msurile adoptatede Corp contravin reglementrilor legale i trimite, spre tiin, B.P. o copie a sesizrii. Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent lainteresele clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului,ceea ce paote conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate deacesta. distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asuprasituaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat(auditate). Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdepen-dente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentruc numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile defurnizori etc. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia;de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare nansamblu.

Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilorfinanciare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nuconstituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordinprofesional, dac politicile stabilitede organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurgela procedura urmtoare: examinarea conflictului cu superiorul direct; dac intervenia superiroului direct nu este suficientiprofesionistul decide s se adreseze ealonului superior urmtor, superiroul direct trebuie notificat n acestsens. Dac superiroul direct este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s se supun ealonuluiierarhic cel mai ridicat; 236.O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n sumde 20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prinvnzarea prilor componente suma de 7.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profituluiimpozabil a cheltuielilor cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix. De regul, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar s fie reevaluat modalitatea de asigurare aindependenei cabinetului/societii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia final a nivelului de asigurare aangajamentului. Ameninarea la adresa independenei, legate de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din membriicabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului i din aceast poziie poateexercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client. Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz, sau poate fi perceput a promova situaiasauopinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Aceasta ar puteafi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia alclientului. Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere aevoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continuelaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competentntr-un mediu profesional. Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC)prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni nntmpinarea nevoilor publicului; Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatoride servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru aevita nelegerea eronat a unei opinii exprimatedrept afirmarea unui fapt. Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtinelicenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale esteconditionata de: e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduitaetica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplinacu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicereadreptului de exercitare a profesiei; Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiunidisciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului Din punct de vedere al continutului si sinceritatii, verificarea nu se poate limita la un control formal. Caprincipiu, verificarea regularitatii trebuie sa arate daca registrele pot folosi(si in ce masura) la verificare sauexpertiza, ori trebuie sa fie inlaturate complet sau partial. Masura in care unele abateri de la dispozitiile legalesau de la regulile de organizare si tinere a contabilitatii pot influenta forta probatorie a registrelor depinde denatura abaterilor, de legatura lor cu faptele supuse verificarii, de jurisprudenta existenta. Din acest motiv , studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor n viaasocial; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare unui domeniu, unei activiti sau uneicolectiviti.. Efectuareaexpertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, lacerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflariiadevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil. 1.in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instantade judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care estedesemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva. a)incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unuitermen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catreexpertul contabil b)punerea in discutia partilorsi a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda,atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor,sa completeze obiectivele in prezenta partilor -contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, duparespingerea contestatiei depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului deprocedura fiscala astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiilein care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la acestetexte din Codul Civil. Expertii contabili potsi trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prinincheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limitasumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de oinstanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenitca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale. a)Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila siCodul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-lefectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara,acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf alraportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificareale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta c)Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat peclient sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facutaconcis, cu claritate si fara detalii inutile

g)In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertulcontabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alteevaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au i)Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportuluide expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazulraportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spredeosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, incazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze. 259. Cine i n ce condiii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numete expertulcontabil ice elemente trebuie s cuprind Incheierea de edin/Ordonana prin care se dispuneefectuarea expertizei contabile. Raspuns: Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie safie membru al Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial alRomaniei.Orice solicitant de expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabilinominalizati in Monitorul Oficial al Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile siexpertul contabil, acesta din urma trebuie sa se legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi. Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentrusolcitanti, contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilorcontabili, pentru a nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantulexpertizei contabile trebuie sa se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea saefectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi solicitata. Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sacunoasca pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experticontabili, prin Incheiere de sedinta, care trebuie sa cuprinda: -obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, faraechivoc, si fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelorsupuse judecatii -termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuiedepus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial esteconsiderat de catre expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termenadecvat, minim necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare. In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prinOrdonanta de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca siincheierea de sedinta in cazul dosarelor civile. -daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea uneiforme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii saubani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. -Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, carese poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictiecu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; -Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicatepentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupuneca profesionistul contabil isi alocamajoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective -Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare siextrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patruleainclusiv sau sunt soti ai administratorilor. -Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelorcontabile tehnico operative; a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care aefectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuiasolicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte dedata stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare afilialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la loculsi la termenul prevazut in contract -Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertulcontabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor deinformatii utilizate -Fiecare paragraf trebuie sa se incheiecu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fieprcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertuluiasupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente sitranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executareamisiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatiinereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale laobiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.Infiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dardaca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertizacontabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila,iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiarimposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia saua tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca maiintai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apoi sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertulcontabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentatmotivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normalde expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cuprecizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea deexpertiza contabila. Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, custudierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea degestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta insituatiile financiare anuale.

cercetat.Aceasta ordine depinde de natura lucrarii si de metodelecare urmeaza a se intrebuinta.Planul de lucrutrebuie sa tina seama de timpul de care dispune expertul, astfel incat acesta sa poata executa lucrarea pana latermenul fixat. -la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectareaunor proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizelejudiciare pot participa si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti. Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catreorganul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul saajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poatedispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru sepoate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-unsupliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil. care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariuprovizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarearaportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota defundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula,fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de altecheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta dejudecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR. 275. Considerente care stau la baza utilizrii lucrrilor altor profesioniti n cadrul expertizelor contabile. In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite instantei, sa dispuna in prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se materializeaza in rapoarte, evaluari, avize si declaratii. Expertul contabil care intentioneaza sa utilizeze lucrarile altui profesionist trebuie sa determine competenta profesionala a acestuia.In acest sens, va avea in vedere de exemplu calificarile profesionala, diplomele, existenta in tabloul profesionistilor din domeniul de activitate in care activeaza, experienta si reputatia in domeniul in care activeaza.Profesionistul contabil trebuie sa aiba suficiente elemente care sa-i permita sa aprecieze daca lucrarea profesinistului solicitat acopera obiectivele care i-au fost stabilite. Daca expertul contabil mai are rezerve asupra lucrarii depuse de profesionistul solicitat, el il poate contacta direct pe acesta pentru elucidarea tuturor aspectelor nelamurite. 276.Condiiile de redactare a capitolului Considerente personale din raportul de expertiz contabil judiciar Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil. 277. Precizai situaiile n care expertul contabil poate fi recuzat conform prevederilor Codului de procedur civil i Codului de procedur penal. Raspuns: In contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat: - cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti - cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca 98 - daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca - daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri - daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv 248. Enumerai cel puin 6 metode i tehnici extracontabile folosite de experii contabili n efectuarea expertizelor contabile. Raspuns: Aceste metode au ca punct de plecare datele financiar contabile oficial inregistrate si folosesc tehnici de prelucrare care nu sunt in toate cazurile omologate de metodologia contabila, cum ar fi: - Intocmirea unor centralizatoare cu intrarile/iesirile de bunuri

- Reconstituirea evidentei cantitative a unor sortimente de bunuri din gestiunile global valorice - Analiza comparativa sau in dinamica a depunerilor de numerar din vanzari - Identificare eliberarii de bunuri care nu au intrat oficial in gestiune - Metoda analizei intergestionare( minusuri la o gestiune si plusuri la alta gestiune) - Metoda stocului maxim posibil(reconstituirea miscarilor cantitative a unor sortimente avandu-se in vedere intrarile totale si numai acele iesiri ce reprezinta vanzari pe baza de documente) 249. Detaliai principiul general referitor la Alegerea metodelor de cercetare pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Raspuns: In expertizele contabile se utilizeaza in general doua tipuri de metode: -metode progresive, care pornesc de la faptul contabil izolat, incepand cu actul care a dat nastere operatiunii, pe care expertii il urmaresc apoi in registrul jurnal, cartea mare si bilant -metode regresive, care pornesc de la situatiile financiare anuale, putand urmari unele operatiuni pe cale inversa, pana la originea lor(document justificativ) Metodele progesive se folosesc indeosebi in expertizele judiciare care se refera la fraude sau alte fapte penale, iar la verificarile din expertizele fiscale se folosesc ambele metode. Din puctul de vedere al extinderii cercetarilor, expertii contabil folosesc metoda verificarii complete sau metoda verificarii prin sondaj. n toate situatiile partile esentiale , care prezinta o importanta deosebita pentru scopul lucrarii, se verifica in intregime. De asemenea , pentru clarificare obiectivelor expertizei, expertii pot folosi metode contabile si metode si tehnici extracontabile. 250. Fixarea obiectivelor n expertiza contabil n cauze civile i penale. Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil. Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza: 1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva. 2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel: a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor 251.Enumerai principiile generale aplicabile n orice verificare i expertiz contabil. Principiile general aplicabile in orice verificare si in expertiza contabila sunt: - Determinarea naturii si obiectului lucrarii - Fixarea unui plan de lucru - Alegerea metodelor de cercetare - Studiul preliminar al organismului intreprinderii - Studiul functiei financiar contabile - Examinarea regularitatii documentelor financiar contabile

252. Erori i delicate n tehnica expertizelor contabile. Raspuns: Principalele tipuri de erori ce pot fi identificate sunt: - erori de calculatie - erori de reportare - erori de inregistrare contabila - erori de evaluare Delictele contabile reprezinta abateri de la lege si regulamente si sunt de regula sanctionate penal Dpdv al autorului, delictele pot fi: - delicte ale intreprinzatorului sau conducerii - delicte ale asociatilor - delicte ale personalului fata de intreprindere Dpdv al actiunii - delicte de inducere in eroare - delicte de ascundere a faptei sau situatii - delicte de falsificare - delicte de deturnare Dpvd al mijloacelor folosite - delicte produse prin actiuni delicte produse prin omisiuni - delicte produse in exces

RAPORTUL DE EXPERTIZA
2. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de expertiz contabil.

Capitolul III Concluzii al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv(intrebare al(a) expertizei contabile, preluat(a) in maniera in care a fost formulat(a) in capitolul II. 3. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introducere din raportul de expertiz contabil. Capitolul IIntroducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: - identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului - identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract - identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila. - Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiauad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract - Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila - Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei - Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile - Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor 261. Detaliai procedurile depunerii raportului de expertiz contabil. Raspuns: Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual. Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract 262. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Desfurarea expertizei contabile din raportul de expertiz contabil. Capitolul IIDesfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: - Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate - Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. 264.Consideraii asupra Raportului de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apoi sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, perioada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate. Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.

INCEPEREA MISIUNII
4. Care sunt prevederile legale privind delegarea i supravegherea lucrrilor referitoare la expertizele contabile? In norma profesionala nr. 3523 sunt stipulate reglementarile legale cu privire la delegarea si supravegherea lucrarilor de expertiza contabila. Conform acestei norme efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, catre asistentii sau colaboratorii lor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispuna

proba cu expertiza contabila printr-un act procedural (incheiere de sedinta sau ordonanta de numire) In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara. In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile este specifica, deocamndata numai expertizelor contabile extrajudiciare comandate de catre solcitanti societatilor comerciale de profil, constituite in baza art. 8 din OG 65/1994, cu modificarile ulterioare. 5. Ce prevede ncheierea de edin prin care organele ndreptite s dispun efectuarea expertizei contabile judiciare, numesc expertul desemnat s efectueze expertiza. Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conform art. 201 din Codul de procedura civila si cuprinde: - numele expertului contabil - obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil - termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei, termen care se coreleaza cu prevederile art. 209 din codul de procedura civila, unde se stipuleaza caexpertul este dator sa isi depuna lucrarea cu cel putin cinci zile inainte de termenul sorocit pentru judecata onorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil

NECESITATE EXPERTIZE
6. Comentai necesitatea calitii expertizelor contabile ntocmite n scopul soluionrii cauzelor aflate pe rolul instanelor sau altor organe cu atribuii jurisdicionale. Raspuns: Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat, cu consticiozitate,devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor ce le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloc de proba in justitie. In elaborarea lor, expertul contabil trebuie sa foloseasca exclusiv metode specifice contabilitatii. Concluziile expertului trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii, care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile. In expertizele contabile, expertul contabil este un tert in proces, care prin calitatea lui procesuala, contribuie la stabilirea adevarului de catre organul in drept. Raportul de expertiza contabila judiciara fiind o proba stiintifica trebuie sa aduca o importanta contributie la solutionarea cauzei in care a fost dispus. Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare, expertii contabili solicitati trebuie sa aplice atat principiile contabilitatii cat si normele profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitatii de expert contabil si efectuarea lucrarilor de expertiza contabila 7. Clasificarea expertizelor contabile funcie de cele dou criterii (scop i natura obiectivelor). I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate - expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi specializate - expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila. II Dupa natura principalelor obiective la care se refera -Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile -Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale -Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale -Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale -Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate de catre clienti

CLIENTI
8. Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura general reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei? L 85/2006, Art. 3, alin.12/ Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa din cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii: a) daca creantele izvorasc din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie sa aiba uncuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la dataformularii cererii introductive; b) in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro,calculat la data formularii cererii introductive; c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total alcreantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii sicalculate la data formularii cererii introductive. RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata proceduraorganizarii judiciare si a falimentului: - creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile - valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

167.Ce va putea s prevad planul de reorganizare a activitii debitorului? Ce va indica i va trebui s cuprind planul de reorganizare a activitii debitorului? Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie,desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. Planul de reorganizare va meniona: a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului.

CODUL ETIC
281.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea unui Cod etic const n: - necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; - meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie; - asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; - confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; - necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 246. Ce este Etica? Noiunea de ETICA, potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, este tiina care se ocup cu studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare unui domeniu, unei activiti sau unei colectiviti.. ETICA este o teorie raional asupra binelui i rului, o reflecie n amonte asupra valorilor inteligent i moral ornduite. Se poate spune c etica stabilete principii despre bine i ru prin standarde de comportament, atitudine menit s faciliteze aplicarea valorilor prin existena unui Cod etic pentru aproape orice activitate. Noiunea de etic, dac se rezerv ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca obiectiv central codul de comportament al profesionitilor fa de persoanele tere, prin garantarea respectrii valorilor convenite ale secretului profesional. 40.Prezentai structura i prile componente ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Cap. I. DEFINIII CAP. II. INTRODUCERE CAP. III. INTERESUL PUBLIC CAP. IV. OBIECTIVELE CAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE CAP. VI. CODUL PARTEA A - APLICABIL TUTUROR PROFESIONITILOR CONTABILI PARTEA B - APLICABIL LIBER PROFESIONITILOR CONTABILI PARTEA C - APLICABIL PROFESIONITILOR CONTABILI ANGAJAI Elementele de baz ale raportului de audit. Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: - titlul, - destinatarul - paragraful introductiv, - paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, - paragraful opiniei, - semntura, - adresa - data raportului. 71. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia. Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privindindependenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune. Introducere 8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante. Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit. 8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente: a. - o relatie intre trei parti implicand: b. un profesionist contabil ii. o parte responsabila; si iii. un utilizator anume precizat. 19 c. - un obiectiv d. - criterii adecvate e. modalitatea de realizare; si f. - o concluzie. Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific. 8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare). Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind: - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare) - atestari si raportari directe - raportari interne si externe - sectorul privat sau public. 8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din: - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta); - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane). 8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii. Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non- audit)cuprind: - proceduri convenite; - compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare; - pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala; - consultanta privind managementul; - alte servicii de consultanta. 8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei. Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate. Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei. In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant. Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei. 192. Ce reprezint Codul etic naional al profesionitilor contabili? Noiunea de Etic, potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, este tiina care se ocup cu studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare. Etica este o teorie raional asupra binelui i rului, o reflecie n amonte asupra valorilor inteligent i moral ornduite. Se poate spune c etica stabilete principii despre bine i ru prin standarde de comportament, atitudine menit s faciliteze aplicarea valorilor prin existena unui Cod etic pentru aproape orice activitate. Noiunea de etic, dac se rezerv ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca obiectiv central codul de comportament al profesionitilor fa de persoanele tere, prin garantarea respectrii valorilor convenite ale secretului profesional.

n ara noastr la elaborarea codului etic naional al profesionitior contabili din Romnia s-au avut n vedere recomandrile I.F.A.C. n legtur cu faptul c C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregtirii unor cerine etice detaliate a introducerii i mbuntirea acestor cerine. I.F.A.C. crede c datorit diferenelor de cultur lingvistice, legislative i sociale sarcina pregtirii unor cerine etice detaliate revine n principal organismelor membre din fiecare ar care au responsabilitatea introducerii i mbuntirii acestor cerine. De aceea I.F.A.C. crede c identitatea profesiunii contabile este caracterizat la nivel mondial de strdania ei de a realiza un numr de obiective comune i respectarea anumitor principii fundamentale n acest scop. Prin urmare I.F.A.C. recunoscnd responsabilitile profesiunii contabile i considernd c rolul su este de a oferi principiile cluzitoare, ncurajnd continuitatea eforturilor i promovnd armonizarea, a considerat necesar s stabileasc un cod internaional al eticii pentru profesionitii contabili, care s constituie baza pe care s fie fundamentate cerinele etice din fiecare ar, pentru profesionitii contabili din fiecare ar. Acest cod internaional este menit a servi ca model pe care s se bazeze principiile etice din fiecare ar. Codul stabilete standarde de conduit pentru contabili profesioniti i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de contabili profesioniti n vederea realizrii obiectivelor comune. Profesionitii contabili din ntreaga lume acioneaz n medii diferite, culturi i reglementri diferite, scopul de baz al codului trebuie ns ntotdeauna respectat. n cazul n care o prevedere naional este n conflict cu o prevedere din codul etic al I.F.A.C. cerina naional trebuie s prevaleze. Pentru acele ri care doresc s adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naional, I.F.A.C. a dezvoltat un limbaj care poate fi utilizat pentru a indica autoritatea i aplicabilitatea n acea ar. Limbajul este coninut n declaraia de politic a consiliului I.F.A.C. prefa la cerinele etice ale organizaiei membre. Codul se bazeaz pe aceea c dac nu se prevede n mod special altceva, obiectivele i principiile fundamentale sunt egale pentru toi contabilii profesioniti indiferent dac practic n domenii diferite ( industrie, comer, sectorul public, nvmnt). n anul 1995, la Conferina Naional a CECCAR a fost adoptat Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romania. Codul etic naional din Romnia stabilete normele de conduit pentru profesioniti contabili i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de acetia n vederea realizri obiectivelor comune Profesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei naionale ca liberi profesioniti sau angajai, scopul de baz al codului trebuie ns respectat. Potrivit acestui cod, conduita profesionitilor contabili i relaiile profesionale cu ceilali trebuie caracterizate prin: integritate, obiectivitate, independen, secret profesional, promovarea profesionalismului i a competenei profesionale. Aprarea onoarei i independenei Corpului trebuie dovedit prin: - tiin, competen i contiin; - independen de spirit i dezinteres material; - moralitate, probitate i demnitate. Comportamentul cu clientela, calitatea lucrrilor, punctualitatea n execuie, autocontrolul calitii i remunerarea serviciilor prestate sunt precizate n cadrul Codului de conduit etic i profesional. Codul etic naional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesionitii contabili i de a proteja mpotriva implicrii acestora n elemente negative. Codul etic naional are 3 pri: D) - destinat tuturor profesionitilor contabili angajai sau liberi profesioniti E) - destinat exclusiv profesionitilor contabili liber profesioniti F) - destinat exclusiv celor angajai 73. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Codul etic naional are 3 pri: A) - destinat tuturor profesionitilor contabili angajai sau liberi profesioniti B) - destinat exclusiv profesionitilor contabili liber profesioniti C) - destinat exclusiv celor angajai 153. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? - INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; - OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute; - COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale; - CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional; - PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile; - RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, urmnd concomitent satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei

DEFINITII AUDIT
52. Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociailor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;

6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client. Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop: - sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale - sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune - sa verifice casa - sa contribuie la desfasurarea inventarierii - sa verifice bilantul contabil 225. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit. Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

RAPORT AUDIT
66. Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. 67.Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statuar. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului. 289. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; 4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semntura auditorului 92.Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune distinct. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat. Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora ii va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 234. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate). Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdepen- dente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu.

Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 290. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.

DOSAR AUDIT
68. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive; - EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate 83.Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social; - PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice; - PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni extern 84. Rolul i importana dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii. 69.Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare a misiunii i controlul ei; - documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; - nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor delegate colaboratorilor; - justificarea opiniei emise i redactarea raportului. 263. Care este cuprinsul dosarului de lucru al expertului contabil privind documentarea expertizelor contabile. Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sa cuprinda , dupa caz: - incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare - raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea indeplinirii misiunii - eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organelle in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara - note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei

EXPRIMARE OPINII
81. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.

82.Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel: Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie...., a contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

MISIUNI
288. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici. Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie s permit auditorului s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice 283. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite. n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine nomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 282. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui referenial contabil identificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat. 287. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectful fa de normele tehnice i profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard 3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii 291. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu cele de audit) n vederea strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor financiare. Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu) dar i colectarea, clasarea i sinteza altor informaii financiare. ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este < cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac meniune n raport. Contabilul trebuie s se asigure c nu exist nici o nenelegere cu clientul n ce privete termenii misiunii i de faptul ci clientul este de acord n ce privete: - natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu va fi furnizat; - faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti; - natura informaiilor ce vor fi furnizate; - faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea informaiilor financiare compilate; - referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice abatere de la acesta va fi menionat; - obiectivul i difuzarea informaiilor compilate; - forma raportului.

Auditorul i clientul su vor convenii coninutul scrisorii de misiune sau contractului de prestri de servicii. Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare. - integritatea - obiectivitatea - competenta profesionala si atentia cuvenita - confidentialitatea - conduita profesionala - standardele tehnice - independenta -profesionalism 72.Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i consultanta n materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pe baza informaiei primite. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread ca: a) ar conine o declaraie falsa sau neltoare; b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca ele sunt adevrate sau false, sau c) ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritile fiscale. 93.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot referi la: - situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de raportare financiar i de normele naionale; - conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situaii financiare condensate ( rezumate). - revizuirile - misiunile de compilare - angajamentele privind procedurile agreate 94. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprim nici o asigurare.El ntocmete n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrrile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplic proceduri de audit definite de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestor lucrri. Acest raport se adreseaz exclusiv prilor care au convenit procedurile de pus n lucru. 141. Raportarea unei misiuni de compilare. Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile, i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare

SANCTIUNI
89.Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se

face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 155. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancioneaz cu suspendare? Neplata cotizaiei profesionale sau/i a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite , n cursul unui an calendaristic, se sancioneaz cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pn la plata efectiv, dar nu mai puin de 3 luni i nici mai mult de un an. 159. Care sunt obligaiile de comunicare n cazul aplicrii de sanciuni disciplinare membrilor? Aplicarea unei sanciuni disciplinare trebuie s fie adus la cunotina publicului prin: a) afiarea a cte unui extras al hotrrii de sancionare: la sediul filialei Corpului, la Direcia General a Finanelor Publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i la tribunal, nsoit de publicarea acesteia ntrun ziar local de larg circulaie; b) comunicarea msurii, n scris, Direciei Generale a Finanelor Publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i tribunalului, n cazul aplicrii sanciunilor prevzute n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 cu modificrile i completrile ulterioare, referitoare la: - suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an interzicerea dreptului de a exercita profesia. n cazul aplicrii sanciunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei, cel n cauz este obligat s depun, sub luare de semntur, la consiliul filialei de care aparine, carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat i parafa; acestea i vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare. Aceeai obligaie exist i n cazul aplicrii msurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei. Membrul care refuz s se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului 170. Precizai i explicai infraciunile de natur penal n contextul efecturii expertizelor contabile. Raspuns:Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi: Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor. Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni 210. Care sunt rspunderile membrilor CECCAR? Dar sanciunile disciplinare care se aplic acestora? Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei: disciplinar, ad min is tr a tiv , civil penal, dup caz, potrivit legii. Rspunderea disciplinar (condiionri): - Raport de munca concretizat printr-iun contract de munca - Existenta unui regulament - Abaterea disciplinara Rspunderea administrativ (contravenional): - fapta savarsita cu vinovatie; - sanctiune prin advertisment - fapta prevazuta de lege sau alt act normativ ca fiind contraventie se sanctioneaza chiar daca este savarsita fara intentie Rspunderea civil: - contractul - fapta - prejudiciul - cauzalitatea - vinovatia Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile. Rspunderea penal:

- forma a raspunderii juridice; - faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovatie, prevazute de legea penala Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport de gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare al Corpului. 211. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancioneaz cu interdicie? Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil; neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesional; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei. 222. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? - Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. - Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. - Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare la publicitate. - Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nua fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA. - Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional. - Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament. - Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau administratorului dupa caz. - Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comerciala. - Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. - Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale. Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil; neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesional; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei.

LUCRARI EFECTUATE
125. Care sunt lucrrile ce pot fi executate de contabilii autorizai? n aplicarea prevederilor din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat, lucrrile ce se pot executa de ctre contabilii autorizai n cadrul contractelor de prestri de servicii, individual sau prin societi comerciale de contabilitate, sunt: - inerea contabilitii financiare i de gestiune; - pregtirea lucrrilor pentru ntocmirea situaiilor financiare; - lucrri, declaraii i operaiuni fiscale lunare i trimestriale (altele dect situaiile financiare anuale ale societilor comerciale), lucrri n partid simpl pentru persoane fizice independente i asociaii familiale etc.; - atribuii de cenzor la asociaii de proprietari/locatari, CAR-uri i diferite asociaii, fundaii etc. fr scop patrimonial.

208. Care sunt lucrrile ce pot fi executate de experii contabili? n aplicarea prevederilor din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat, lucrrile ce se pot executa, fr a fi limitative, de ctre experii contabili n cadrul contractelor de prestri de servicii sunt: a) inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirea situaiilor financiare; - acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, inclusiv n cazul sistemelor informatice; - elaborarea i punerea n aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unitii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune i control prin buget, n baza i cu respectarea normelor generale; b) efectuarea de analize economico-financiare, ca: - analiza structurilor financiare; - analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit; - tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment; - sistem de credit-leasing, factoring etc.; - elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie; - elaborarea de tablouri de utilizri i resurse; - asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii; c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca: - diagnostic financiar - creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare; - audit intern - organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului; - studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare; -audit statutar i certificarea bilanului contabil cu respectarea reglementrilor specifice; d) efectuarea de evaluri potrivit standardelor internaionale de evaluare, ca: - evaluri de bunuri i active patrimoniale; - evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare, pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la cererea celor interesai; - evaluri de elemente intangibile; e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege, ca: - expertize amiabile (la cerere); - expertize contabil-judiciare; - arbitraje n cauze civile; - expertize de gestiune; f) executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: - ntocmirea de situaii periodice; - consolidarea conturilor i bilanului; - ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung; g) executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: - studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; - participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; - asisten n probleme de T.V.A. i impozite; - fiscalitate imobiliar; - asisten n aplicarea tarifului vamal; - asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor; - vizarea declaraiilor fiscale anuale ale agenilor economici; h) efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic, cum ar fi: - organigrame, structuri, definiri de funcii; - legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; - mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; - analiza i organizarea fluxului informaional; - alegerea soft-urilor necesare; - formarea profesional continu; contribuii la protecia patrimoniului unitii; i) ndeplinirea atribuiilor prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale, conform prevederilor legale; j) ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege n procedurile de reorganizare judiciar i faliment cum ar fi : - efectueaz lucrri cu privire la reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni de fuziune, divizare, dizolvare i lichidarea societilor comerciale, precum i reatragerea sau excluderea unor asociai din cadrul societilor comerciale; k) acordarea de asisten de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale cum ar fi: - activiti de studiere a pieei i de sondare a opiniei publice; - studii de fezabilitate la nfinarea ndreprinderilor; - activiti ale holdingurilor; l) efectuarea pentru persoane fizice i juridice a oricrui serviciu profesional care presupune cunotine de contabilitate; m) alte activiti i servicii pentru ntreprinderi cuprinse n clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum i altele stabilite de Biroul permanent al Consiliului superior.

RELATII
126. Care sunt relaiile profesionitilor contabili cu clienii?

Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri. n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis. n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor. Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei. Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii contractului dup: evaluarea riscurilor; evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri. Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili. n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz.

CONSULTANT FISCAL
. 237. Activitatea de consultan fiscal, conform prevederilor Codului etic. Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen. Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv. CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST? nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial; s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread: 1. ar conine un fals sau o inducere n eroare; 2. ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului; 3. ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul. poate folosi estimrile n pregtirea declaraiilor fiscale.

ATRIBUTII ADUNARE GENERALA,ACTIONARI,LICHIDARI,FUZIUNI


9. Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind: mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate al societii, majorarea capitalului social? Raspuns:Consiliului de Administratie. 10. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii insolvenei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-i conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltai rpunsul. L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. Afirmatia este partial adevarata. 11. Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre societate. Cine stabilete preul aciunilor i cine va suporta costurile de evaluare a acestora? Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate;

b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generalein Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptariihotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d). (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le posedasau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. 12. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure acestea pe perioada desfurrii acestei proceduri? Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar i lichidatorul. (2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i operaiunilorprevzute de prezenta lege, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor celorlaliparticipani la aceste acte i operaiuni 21. Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei? Prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; 22. Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine exercit dreptul de vot pentru aceasta? Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza. Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial 23. Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii societii pe aciuni care particip la fuziune sau divizare? Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare: a) proiectul de fuziune/divizare; b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale; c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune/divizare; d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari; e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va cuprinde: - metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus; - aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective; - eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare; f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz de divizare a societatilor. (2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele. 24. SC XY SRL n calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia o plat parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de creane a creditoarei SC XY SRL se va face la ntreaga valoare a crenei. Cum i va recupera fidejusorul suma de bani pltit creditoarei 25. De cine va fi convocat adunarea creditorilor n cadrul procedurii insolvenei? Adunarea creditorilor va fi convocat i prezidat de administratorul judiciar sau, dup caz,de lichidator, dac legea sau judectorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul edinelor adunrilor creditorilor este n sarcina administratorului judiciar sau, dup caz, a lichidatorului. 26. Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activitii debitorului? 3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. (4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de laconfirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dacpropunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat. 27. Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii pe aciuni pe motiv c s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate c pn la rmnerea irevocabil a hotrrii judectoreti de dizolvare, societatea comercial i-a rentregit capitalul social. Ce soluie va formula instana? Motivai.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde. 28. La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a societii comerciale Lira SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentnd aport n numerar i n natur. Tinnd cont c nmatricularea societii s-a fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dat poate fi somat A.C. s-i execute obligaia de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai. Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare 29.Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd dizolvarea societii respective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul singur sub minimul legal cu toate c dup 11 luni de la aceast reducere, societatea i-a reconstituit numrul de acionari. Ce soluie va formula instana? Motivai. Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde. 30. n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de ctre un acionar ale crui aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraie, respectiv directoratul s convoace adunarea general a acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii? Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere. 133. Care sunt categoriile de debitori n stare de insolven crora li se aplic procedura simplificat instituit de legea nr. 85/2006? Procedura simplificat prevzut de prezenta lege se aplic debitorilor aflai n stare de insolven, are se ncadreaz n una dintre urmtoarele categorii: a) comerciani, persoane fizice, acionnd individual; b) asociaii familiale; c) comerciani care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) i ndeplinesc una dintre urmtoarele condiii: 1. nu dein nici un bun n patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gsite; 3. administratorul nu poate fi gsit; 4. sediul nu mai exist sau nu corespunde adresei din registrul comerului; d) debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) i h) n termenul prevzut de lege; e) societi comerciale dizolvate anterior formulrii cererii introductive; f) debitori care i-au declarat prin cererea introductiv intenia de intrare n faliment sau care nu sunt ndreptii s beneficieze de procedura de reorganizare judiciar prevzut de prezenta lege. 53.Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activitii debitorului aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele n care pot propune planul. (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. 54. De cine poate fi exercitat aciunea n rspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului i consiliului de administraie, precum i a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societii de acetia prin nclcarea ndatoririlor lor fa de societate? Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea 55. Care sunt condiiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolvenei? L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei deadministrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i o copie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta i disponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesare prelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert,judectorul-sindic va desemna provizoriu,

pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven ales n mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. 56. Definii starea de insolven potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei. L85/2006,Art. 3. - n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: 1. insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; 157. In ipoteza n care consiliul de administraie, respectiv directoratul, constat c, n urma unor pierderi stabilite prin situaiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societii, determinat ca diferen ntre totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social subscris, va convoca adunarea general extraordinar. In situaia de fapt prezentat ce va hotradunarea general extraordinar? Daca administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii. 164. Artai care sunt principalele atribuii juridicionale ale judectorului sindic n procedura insolvenei. Principalele atribuii ale judectorului-sindic, n cadrul prezentei legi, sunt: a) pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare n faliment attprin procedura general, ct i prin procedura simplificat; b) judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru ncepereaprocedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven care audepus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei,administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea ori, dup caz, nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor, stabilirea remuneraiei n conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician n insolven, precum i a atribuiilor acestuia pentru aceast perioad. n vederea desemnrii provizorii a administratorului judiciar, judectorul-sindic va ine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile n acest sens depuse de creditori i, dup caz, de debitor, dac cererea introductiv i aparine; d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penal n legtur cu svrirea infraciunilor prevzute la art. 143-147; h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre creditori; k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciar i de intrare n faliment; l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. 181. Un acionar al unei societi pe aciuni supus divizrii a contestat proiectul de divizare n 2 societi pe aciuni supus aprobrii adunrii generale extraordinare, invocnd absena din proiectul de divizare a raportului administratorilor societii care particip la divizare. Este ntemeiat contestaia acionarului? Motivai. In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde: a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune; b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare; d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende; e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale; h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante; i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune. 182.Fa de societatea comercial XZ S.R.L. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei n condiiile

prevzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. Dup aceast dispoziie administratorii debitorului, persoan juridic, au nstrinatnfr acordul judectorului sindic prile sociale ctre o alt societate comercial Z. 1.Este legal nstrinarea efectuat prin hotrrea administratorilor? 2.Ce va dispune judectorul sindic n acest caz? Judectorul-sindic va dispune indisponibilizarea aciunilor ori a prilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), n registrele speciale de eviden ori n conturile nregistrate electronic.

FISCALITATE
95.mpotriva societii Alfa S.R.L. s-a emis o decizie de impunere reprezentnd diferene de impozit pe profit aferent anului 2007 n sum de 2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaie mpotriva deciziei de impunere? Constestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal sub sanctiunea decaderii. 96. Conform prevederilor legale nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat n aceast situaie? Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu s epoate face inainte d eimplinirea unui termen de 15 zile de lainstiintarea contribuabilului prvind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale.- art 83, alin 4-CPF 97.Care este codul de identificare fiscal pentru persoanele fizice? CNP-ul Raspuns: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin codnumeric personalArt.69(1) Og 92/2003-Cod proced. fiscala. 98. Ce document trebuie s nsoeasc micarea produselor accizabile n regim suspensiv? Documentul administrativ de nsoire. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, art. 195(2) a). 99. O persoan fizic achiziioneaz automobile din Germania i apoi le revinde n Romnia, realiznd acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obine venitul su principal. Trebuie aceast persoan s se nregistreze n scopuri de TVA? Argumentai. 100. Care sunt termenele de depunere a declaraiei recapitulative de TVA? Termenul pentru depunerea declaratiei recapitulative privind livrrile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanelor Publice 390 este 25 ale primei luni dupa fiecare trimestru. 101. Care este documentul n baza cruia se colecteaz TVA n cazul unei livrri ctre sine? Autofactura pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine trebuie emis numai dac operaiunile n cauz sunt taxabile i numai n scopul taxei, 102. S.C. Alfa S.R.L. se nfiineaz la data de 19 iunie 2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realiza o cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistrea n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 60.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817 lei, mai poate pstra S.C. Alfa regimul ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul. Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro, plafonul. 60000Lei inseamna- 17742 eur 103. S.C. Gama S.R.L. stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia transport trei imprimante, produse de acesta la o expoziie de tehnologie ce are loc n Frana. Dup expoziie imprimantele sunt aduse napoi n Romnia. Ce obligaii are S.C. Gama S.R.L. din punct de vedere al TVA pentru aceast tranzacie? Sc Gamma SRL trebuie sa completeze registrul nontransferurilor, operatiunea de fata este in afara sferei de cuprindere a TVA. 104.S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i cum va nregistra TVA-ul aferent acestei operaiuni tiind c fructele achiziionate vor fi utilizate pentru operaiuni care dau dreptul de deducere a TVA-ului? Este o AIC pt alfa, inregistrand tva prin Taxare inversa. Achizitie intracomunitara 4426 = 4427 105. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit n Ungaria i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Frana. Beta i comunic lui S.C. Alfa S.R.L. un cod de TVA valabil emis de autoritile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L. deinnd i documente de transport care atest transportul bunurilor din Romnia n Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. factureaz aceast operaiune cu TVA 19%, conform cotei din Romnia, argumentnd c nu poate factura scutit cu drept de reducere ntruct Beta nu i furnizeaz un cod valabil de TVA emis de autoritile din Frana, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentai.

Locul unei achizitii intracomunitare de bunuri se considera a fi n statul membru UE unde se gasesc bunurile n momentul n care se ncheie transportul. Norme metodologice 12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. R: ar fi trebuit sa emita factura fara TVA, fiind LIC. 106. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Ungaria de ctre Beta. Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i care sunt condiiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. s factureze operaiunea scutit cu drept de deducere? Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA 107. O persoan fizic deine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil n extravilan n zona A de 10 hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 36 lei/ha. 10 ha*36=360 lei/an 360/12=30 lei/luna Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2008>>> 8 luni 8*30=240 lei impozit de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie 108.O persoan deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 1820 cmc ncepnd cu luna decembrie 2007. Determinai impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului 2008, n condiiile n care impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. 1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni 10*60=600 lei 109. Precizai trei tipuri de venituri ce nu intr n baza impozabil n scopul calculrii impozitului pe veniturile microntreprinderilor? Venituri din productia imobilizarilor Venituri din variatia stocurilor venituri din dividende de la alta pers juridica 115. Ionescu Ion este un contribuabil persoan fizic, pltind impozit pe venitul din salarii. Nemulumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicit rambursarea impozitului pltit n anul 2007 considernd c suma pltit nu este echivalent cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceast solicitare ntemeiat? Argumentai. -nu este intemeiata solicitarea; -caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa si imediata in favoarae contribuabilului. 116. Mrimea impozitelor datorate de fiecare persoan trebuie s fie cert, nu arbitrar, iar termenele, modalitatea i locul de plat s fie stabilite fr echivoc pentru a fi cunoscute i respectate de fiecare pltitor. Acesta este enunul crui principiu al impunerii formulat de Adam Smith? Raspuns:-certitudinea impunerii 136. O societate comercial a nregistrat n cursul anului 2008 o sum de 2.500 lei reprezentnd cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavnd ns contract ncheiat pentru aceast prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit aceast sum i s-a considerat ca fiind nedeductibil ntruct reprezint o prestare de servicii, dei s-a constatat c acest serviciu a fost necesar i existau toate documentele justificative care s demonstreze c serviciul a fost efectiv prestat. Controlul a procedar correct? Explicai. Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea

FISCALITATE
31. n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silit s nu continue? Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu sestinge debitul, se continua masurile d eexecutare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titluluiexecutoriu- art 145 CPF Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile 32. Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal n Romania? Si daca da, n ce termen. Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile d ela infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74CPF 33. Ce document trebuie s nsoeasc micarea intracomunitar a produselor accizabile cu accize pltite?

Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, art. 195(2) b),c). 34.Ce reprezint produsele accizabile n nelesul codului fiscal? Art 163 din cf:produsele accizabile sunt urmatoarele produsele provenite din productia interna sau din import:bere, vinuri,bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, energie electica. 35. O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10 hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecie este 3.00. 10 ha*20=200 lei 200*3=600 lei/an 600/12=50 lei/luna Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni 50*6=300 lei de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie 36. Cine are obligaia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobnzi obinute de persoane fizice? Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat de catre platitorii acestor venituri. la momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire. 145. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei n euro n scopul verificrii, pe parcursul anului, a condiiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro ce trebuie ndeplinit de pltitorii de impozit pe veniturile microntreprinderilor? Art 107 din CF: cursul de schimb leu/eur pt determinarea echivalentului in eur a veniturilor realizate de microintrep este cel comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv. 146.O societate comercial i trimite directorul general ntr-o delegaie n Ungaria cu autoturismul proprietatea societii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaz autoturismul cu benzin, dup care se rentoarce n Romnia. Trebuie declarat aceast operaiune n declaraia recapitulativ de TVA? Argumentai. Raspuns: Aceasta este o achizitie scutita fara drept de deducere pentru cumparator si o livrare locala pentru vanzator intrucat locul livrarii se considera a fi in afara Romaniei, deci nu se declara in declaratia recapitulativa a TVA. 147. SC Alfa SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, nchiriaz o cldire lui SC Beta SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia. SC Alfa SRL opteaz pentru facturarea acestei operaiuni cu TVA, ncepnd din chiar data nchirierii, 10.05.2008. Realiznd c pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificri de taxare a operaiunii la Administraia Financiar, SC Alfa SRL depune notificarea la data de 30.11.2008, preciznd n notificare c data de la care i exercit opiunea este de 10.05.2008. La un control realizat la SC Beta SRL, inspectorii fiscali constat acest lucru i apreciaz c SC Beta SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul nchirierii i momentul depunerii notificrii de taxare, astfel c exclude de la deducere TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai noiembrie 2008. Este corect? Opiunea prevzut la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice i se va exercita de la data nscris n notificare. O copie de pe notificare va fi transmis clientului. Depunerea cu ntrziere a notificrii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare. 150. O societate comercial se nfiineaz n anul 2007 ca pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor. Execiiul financiar al anului 2007 nregistreaz o pierdere de 2.000 lei. In anul 2008 trece la regimul de pltitor de impozit pe profit. Poate societatea s-i recupereze, n scopul calculului impozitului pe profit pe anul 2008, pierderea nregistrat n anul 2007? Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. 152. O persoan fizic deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 2.620 cm3 , achiziionat la data de 20 mai 2008. Impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. Determinai impozitul de plat n 2008 2620/200= 13.1 >>> 14 fractiuni 14*60 =840 lei/an Persoana datoreaza impozit incepand cu data de 1 iunie 2008>>> 7 luni 840/12=70 lei/luna 70*7=490 lei de plata in 2008, termen de plata 30 septem 160. O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n sum de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzare a prilor componente suma de 2.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix. n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv, urmat de dezmembrareaacestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent acontribuabilului.

163. Societatea ALFA SRL, societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n anul 2008 o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul impozitului pe profit aferent acestei cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei. Raspuns: Deductibila neplafonat conform art.21(2) lit.g )Cod fiscal si pct.30 N. Metod. Aprob. Prin HG.44/2004 Art.21(2) lit.g) : sunt cheltuieli deductibile taxele de inscriere , cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare , precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca 176. Care este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (101)? Raspuns-15 aprilie a anului urmator-art.35 L571/2003. Pentru contribuabili care inchid exercitiul financiar 15/02 Pentru contribuabili care au ca perioada anul 15/02 Pentru contribuabili care nu inchid ex fin pana la 15.02 termenul este 15/04 179.O societate comercial a realizat n anul 2008 venituri totale de 250.000 lei i cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sum de 20.000 lei reprezentnd asigurri de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajai ai si n anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinai suma deductibil a cheltuielilor cu asugurrile de pensii facultative, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei. 200 euro / angajt deductibil in 2008 720 ron / angajat x 10 = 7200 nedeductibil 12800 180. Explicai ce reprezint structura de comisionar din punct de vedere al TVA. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumprtor i revnztor al bunurilor, indiferent dac acioneaz n contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel: a) primete de la vnztor o factur sau orice alt document ce servete drept factur emis pe numele su, i b) emite o factur sau orice alt document ce servete drept factur cumprtorului. 185.Ce reprezint stopajul la surs? Exemplificai. Raspuns- retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de catre contribuabil, in vederea virarii acestuia in contul bugetar corespunzator. Exemple: -impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor impozit pe dividendele pers fiz, contracte civile, venituri din dobanzi etc 186.Societatea comercial X S.R.L. vireaz n luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentnd impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea. Identificai subiectul i obiectul impozitului pe veniturile din salarii n acest caz. Raspuns: -subiect- Andreescu A. -obiect-venitul din salarii 187. Precizai care sunt cheltuielile ce pot fi sczute din baza impozabil n scopul calculrii impozitului pe veniturile microntreprinderilor. Conf art.108, alin 2 din Cf:in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila , in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii. 203. Ce se nelege prin caracterul obligatoriu al impozitului? Caracterul obligatoriu - sarcina achitarii impozitului pe venit revine tutror persoanelor fizice si juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevezuta de lege cum ar fi: - pentru muncitori si functionary:salariul; - pentru agentii economici: profitul; - pentru propietarii funciari: renta; - pentru detinatorii de hartii de valori(actiuni, obligatiuni); venitul produs de acesta (dividende, dobanzi); - micii meseriasi si liberii profesionisti suporta impozitul pe venitul realizat de pe urma activitatii desfasurate De asemenea, suporta, in mod obligatoriu impozit si persoanele care detin in proprietate anumite bunuri mobile sau immobile: proprietarii de immobile datoreaza impozitul pe cladiri, proprietarii de terenuri datoreaza impozitul pe terenuri, proprietarii de mijloace de transport datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport. Caracterul obligatoriu se refera si la faptul ca efectarea unor cheltuieli genereaza obligatia de plata a unuiimpozit catre stat. Astfel, la achizitia de bunuri se datoreaza taxa pe valoare adaugata, accizele, taxele vamale. Ce este specifc in cazul lor este faptul ca, spre deosebire de impozitele mai sus amintite, sarcina achitariiimpozitului revine unei alte personae (impozitul este cuprins in pretul platit, deci in cheltuiala, urmand sa-l vireze statului persoana de la care au fost achizitionate bunurile) De asemenea, in cazul acestor bunuri nu se individualizeaza cel care suporta efectiv impozitul, ci doar platitorul impozitului, care retine din pr?t impozitul de la cumparator si il vireaza apoi statului. Obligativitatea-consta in faptul ca prelevarea impozitului se face fara solicitarea acordului contribuabilului,constituirea si incasarea obligatiei fiind reglementata prin acte normative. Nerespectarea acestei caracteristici de catre contribuabili este considerata abatere financiara iar atunci cand sunt indeplinite conditiile impuse de codul penal este considerata infractiune. 229.Societatea ALFA S.R.L., societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n anul 2008 o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se nscrie n Asociaia Internaional de Fiscalitate, o organizaie

non-profit cu scop cercetarea n domeniul fiscal, pentru care achit o cotizaie n anul 2008 de 18.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul impozitului pe profit aferent acestor cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro=3,6 lei. -suma de 16.000 lei este deductibila integral-a se vedea raspunsul la problema 70 cf. Prevederilor art.21(2)lit.g) CF si pct. 30N Met. -contributia la Asociatia Internationla de fiscalitate este deductibila in limita echivalentului in lei a 4.000 euro anual cf. Art.21(4) lit. s) din L571/2003 Cod fiscal, respectiv: 4000x3.6 lei/euro=14.400 lei;-diferenta de 3.600 lei(18.000-14.400) fiind nedeductibila. Total cotizatii deductibile =16.000 lei +14.400 lei=30.400 lei. Art 21(40 lit s)- sunt cheltuieli nedeductibile -cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatii profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro annual, altele decat cele prevazute la alin.2 lit g )si m) 236. O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n sum de 20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzarea prilor componente suma de 7.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix. Este deductibil integral datorita faptului ca valorifica componentele este o cheltuiala care genereaza venit 242. Impozitul pe profit se calculeaz prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cot de impunere este aceasta? Raspuns cota procentuala fixa . Impozit direct procentual 247. Enumerai cel puin 5 cauze care ar putea conduce la situaia n care stocul faptic al unei uniti depete stocul maxim posibil al acesteia. Raspuns: Cauzele care genereaza o astfel de situatie pot fi: - introducerea de marfuri in gestiune fara documente legale - crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase - livrarea altor bunuri decat cele inscrise in documente - diluarea unor produse , vanzarea lor in amestec sau denaturarea proportiilor de amestec - schimburile sau imprumuturile de marfuri intre gestiunile de acelasi fel folosirea frauduloasa a aparatelor de masura si control 285. Pn cnd sun obligai contribuabilii s depun opiunea de pltitori de impozit pe veniturile microntreprinderilor n situaia n care ndeplinesc condiiile i nu au mai fost niciodat pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor. Microint. platitoare de impozit pe profit pot opta pt plata impozitului pe venituri incepand cu anul fiscal urmator,prin depunerea declaratiei de mentiuni pana la data de 31 ianuarie inclusiv 286. O societate comercial care are ca obiect principal de activitate Activiti de consultan pentru afaceri i management poate fi pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor? Da, daca ponderea veniturilor din consultanta si management in veniturile totale este sub 50%. 292.SC Alfa SRL se Rnfiineaz la data de 19.06.2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realize o cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistreaz n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei, mai poate pstra SC Alfa regimul de ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul. Da 21291 euro limita 35000 euro 293.SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune realizeaz SC Alfa SRL i n ce declaraie trebuie raportat aceast operaiune? Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390 294.SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia. Care sunt condiiile n care Gama i poate factura lui SC Alfa SRL cu condoia scutit cu drept de deducere? Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA 295.SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzu, de la sediul lui ALFA, n Oradea, la un sediu permanent al lui BETA. In ce condiii poate SC ALFA SRL s factureze aceast livrare intracomunitar cu condiia scutit cu drept de deducere? Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat conform alin. (1), n cadrul unei operaiuni triunghiulare n alt stat membru dect Romnia, de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, n conformitate cu art. 153, se va considera c a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n acel alt stat membru, dac se ndeplinesc urmtoarele condiii:

a) cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat achiziia intracomunitar n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este nregistrat n scopuri de TVA n statul membru respectiv a fost desemnat ca persoan obligat la plata taxei aferente; b) obligaiile privind declararea acestor operaiuni, stabilite prin norme, au fost ndeplinite de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153.

EVALUARE
13. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, n conformitate cu standardele internaionale de evaluare. (4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate att individual, cti n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau toate bunuriledebitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre nedefalcat pe bunurilecomponente. Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor unraport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun, preciznduse i sarcinile de care, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de vnzare. O copie de pe raport va fi depus la grefa tribunalului, unde va putea fi studiat de orice alt parte interesat. (2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup cumurmeaz: a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor minimeale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat; b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus. n acest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se poate obine,adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul minim iniial scade sau urmeaz s se treac la vnzarea individual a bunurilor; c) vnzarea la licitaie. 14. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor? Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala. 15.Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite,costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriu cost = dobanda + prima de risc 16. Ce este actualizarea? Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a generavenituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-uldisponibil pentru proprietari). 17. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi? -metodasubstractiva si - met. aditiva 18. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 19. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?

a.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii(necesare ntreprinderii) b. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii; 3. Calculul matematic al activului net corectat 57. Prezentai componentele ratei de actualizare atunci cnd e neleas ca i rat de rentabilitate a investiiilor alternative. Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat. Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat. Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea. 58. Prezentai caracteristicile generale ale unui cash-flow. Cash-flow - flux de lichiditati. Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirecta, respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatiei necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare). 59. Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor? Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea: - preturilor libere; - raportului de schimb al monedei nationale; gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata). 60. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare. Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau 2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor- timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar. 61. Prezentai 3 metode de determinare a ratei de actualizare. -Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative, -rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc) 62. Definii valoarea de pia. Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de cauza, prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat 63. Care este rolul dignosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :

- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 64. Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. 65. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi. Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 77. Definii valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 78. Explicai legtura dintre scop i metod n evaluarea ntreprinderii. Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv: -bilantul contabil; -bilantul economic ; -bilantul functional. 79. Clasificai diferitele tipuri de evaluri. Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale 80. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi. Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi: -ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare; - este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare; -reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.

EVALUARE
128. Rolul bilanului n dignosticul de evaluare. Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 129. Obiectivul i mijloacele de realizare ale dignosticului de organizare, management i resurse umane. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala. Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati. 130. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie in active si - funcia de finanare in pasiv. 139. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare. Obiectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator. Constatri - se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp; - stabilirea dinamicii imobilizrilor; - stabilirea nivelului de amortizare; - stabilirea nivelului de productivitate; - analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a ntreprinderii; Concluziile se prezint sub forma: Oportunitilor Riscurilor Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si servicii competitive puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 144.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Obiective: a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare; c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma: Oportunitile Riscurile Punctele forte puncte slabe 148. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi. Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit 151. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere? - activul net corectat si - capacitatea beneficiara 158. Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea determinrii activului net corijat - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 165. In ce comst metoda substractiv de calcul a activului net corijat? Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. 166. Enumerai 4 elemente intangibile care pot fi evaluate distinct. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 172.Care sunt tehnicile de actualizare. Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sautehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/ (1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n t 173. Explicai relaia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi i valoarea acesteia. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substaniale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ) 174. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia. Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilize ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 178. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 183. Definii valoarea actual a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate 184. Riscuri legate de interesul propriu descriere. Interes financiar direct sau indirect, dependen de onorarii, dorina de a ncasa onorariile restante, teama de a pierde clientul etc. 193. Expunei elementele de compunere ale costului de nlocuire net valoare sau procedur de evaluare a activelor Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viata utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent poate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent cu cel vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in prezent pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costul curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piata second-hand. 197. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; - Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 205. In ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat? Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 209. Care sunt atribuiile reprezentantului Ministerului Economiei i Finanelor pe lng consiliile filialor? Activitatea Corpului Experilor Contabili i a Contabililor Autorizai din Romania se desfoar sub supravegherea autoritii de stat, reprezentat de Ministerul Economiei i Finanelor. Persoanele desemnate s supravegheze activitatea public a consiliului filialei au urmtoarele atribuii: a. participa la lucrarile adunarii generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent i ale comisiei de disciplin, fr drept de vot; b. sesizeaza Corpul Expertilor Contabili i Contabililor Autorizati din Romania cu privire la aprobarea sau refuzul de nscriere n evidenta acestuia de catre consiliile filialelor, pe care le considera nelegale; c. sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotararile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d. sesizeaza persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor sa efectueze supravegherea publica a activitatii Corpului asupra hotararilor Consiliului filialei care contravin reglementarilor legale. Pentru exercitarea acestor indatoriri si atributii, materialele supuse dezbaterii se transmit persoanelor desemnate cu cel putin 7 zile inainte. In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective catre persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor, acestea pot solicita fie amanarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finantelor poate exercita caile de atac, in conditiile legii.

210. Care sunt rspunderile membrilor CECCAR? Dar sanciunile disciplinare care se aplic acestora? Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei: disciplinar, ad min is tr a tiv , civil penal, dup caz, potrivit legii. Rspunderea disciplinar (condiionri): - Raport de munca concretizat printr-iun contract de munca - Existenta unui regulament - Abaterea disciplinara Rspunderea administrativ (contravenional): - fapta savarsita cu vinovatie; - sanctiune prin advertisment - fapta prevazuta de lege sau alt act normativ ca fiind contraventie se sanctioneaza chiar daca este savarsita fara intentie Rspunderea civil: - contractul - fapta - prejudiciul - cauzalitatea - vinovatia Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile. Rspunderea penal: - forma a raspunderii juridice; - faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovatie, prevazute de legea penala Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport de gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare al Corpului. 214. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 217. Prezentai 3 momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 228. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului commercial. Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor. Constatri a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderealor in volumul total al activitii; b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti; c) Se vor analiza furnizorii; d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala; e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii; f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei; g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare,evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei; Concluzia Oportunitile Riscurile

Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii