Sunteți pe pagina 1din 99

Cuprins: Introducere 2. Inovare si transfer in tehnologia de produs 2.1. Analiza situatiei existente la firma producatoare : 2.1.1.

Etapa istorica a uzinei, traditii in proiectare si tehnologii de fabricare5 2.1.2. Structura organizatorica a sistemei de proiectare si producere5 2.1.3. Analiza pietei de desfacere existente si a cerintelor clientilor actuali; analiza necesitatilor, intentiilor si posibilitatilor de perfectionare a produsului si a tehnologiei de fabricare din punct de vedere a uzinei.6 2.2. Analiza produsului actual al firmei : 2.2.1. Caracteristica si destinatia produsului6-8 2.2.2. Informatii despre parerile clientilor asupra produsului8 2.2.3. Costul produsului integral, pe parti component si pe piese.8-9 2.2.4. Elaborarea nomenclatorului de functii a produsului actual si repartizarea costului pe functii9-10 3. Elaborarea sau perfectionarea produsului pe baza de inovatii si transfer tehnologic 3.1. Scopul si obiectivele propuse12 3.2. Investigatii informationale: 3.2.1. Analiza situatiei actuale pe plan mondial12 3.2.2. Prezentarea caracteristicilor generale si solutiilor constructive ale unor produse similar performante12-16 3.2.3. Caracteristica firmelor producatoare 16-20 a) Politica de management; b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului; c) Compararea functiilor si costurilor produsului existent, al produsului nou si a altor indici; 3.3. Elaborarea propunerilor de perfectionare a produsului analizat22 3.3.1. Identificarea functiilor noi sau perfectionarea celor si a altor cerinte pentru produsul nou22 3.4. Caracterizarea si prezentarea in linii generale a noului produs elaborate pe baza studiiilor facute..........................................23-25

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala

Document Elaborat Braguta S Verificat Dohotaru I Contr. t. N. contr. Aprobat

Semnat Data

Elaborarea proiectului de inovare si transfer tehnologic a produsului Vibropres Mastek

Litera

Coala 1

Coli 38

4. INOVARE SI TRANSFER IN TEHNOLOGIA DE FABRICATIE. 4.1. Tehnologii modern.Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica a piesei 4.1.1 Analiza desenului de executie a piesei27 4.1.2. Analiza tehnologicitatii constructiei piesei27-31 4.1.3. Alegerea metodei de obtinere a semifabricatului31 4.1.4. Alegerea metodei de prelucrare a suprafetelor piesei.31-32 4.1.5. Elaborarea traseului tehnologic pentru prelucrarea piesei..32 4.1.6. Determinarea adaosurilor de prelucrare.33-35 4.1.7. Elaborarea desenului de executie a semifabricatului.35 4.1.8. Alegerea masinilor unelte..36-38 4.1.9. Alegerea sculelor aschietoare38-42 4.1.10. Determinarea regimurilor de aschiere..42-46 4.1.11. Programarea prelucrarii; determinarea fazelor, traseul sculelor, elaborarea programului de prelucrare..46-60 4.1.12. Normarea tehnica a operatiilor..60-62 4.2. Tema individuala62-68 5. COMPARTIMENTUL ECONOMIC70-84 6. SECURITATEA MUNCII86-98 Bibliografie99

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

Introducere Procesul tehnologic n primul rnd determin dezvoltarea i modernizarea gospod riei rii. O important condi ie pentru accelerare procesului tehnologic se afl m rimea produc iei de lucru, efectele ridicate a produc iei i mbun t irea calit ii ei. Cu perfec ionarea metodelor tehnologice de fabricare a ma inilor are prin aceasta o importan mare. Calitatea ma inii, rigiditatea, func ionarea ndelungat i economicitatea n exploatare depinde nu numai de nf ptuirea construc iei ei, ci i tehnologia fabric rii. ntrebuin area produc iei nalte progresive a metodelor de prelucrare, asigurarea preciziei nalt i calitatea a suprafe elor pieselor ma inii, metodele de prelucrare asigur precizie nalt i calitate suprafe elor pieselor ma inii, metodele de nt rire cu tratament termic a suprafe elor de lucru, ridic resursele de lucru a pieselor i a ma inii pe ntreg, folosirea efectiv a liniilor automate contemporane, moderne, a ma inilor unelte cu programare numeric , a ma inilor electronice i altor tehnologii noi, ntrebuin area formei progresive de organiza ii i economii a proceselor de fabricare. Toate acestea sunt ndreptate la rezolvarea problemelor importante ca: ridicarea efectului de productivitate i calit ii produc iei. Ast zi folosirea tehnologiei progresive la ntreprinderile constructoare de ma ini asigur o stabilitate economic i o cre tere a productivit ii. Scopul lucrarii : consta in proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica a diferitor piese. Procesul tehnologic trebuie sa asigure conditiile tehnice prevazute in desenele de executie ale pieselor, privitoare la precizia dimensiunilor, a formei geometrice si a pozitiei reciproce a suprafetelor.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

2. INOVARE I TRANSFER N TEHNOLOGIA DE PRODUS

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

2. Inovare si transfer in tehnologia de produs 2.1.Analiza situatiei existente la firma 2.1.1. Etapa istorica a uzinei, traditii in proiectare si tehnologii de fabricare; Grupul de companii "MASTEK", or. Zlatoust combin un sir de ntreprinderi implicate n proiectarea, fabricarea i comercializarea de echipamente pentru prepararea betonului i a altor produse de marc "MASTEK". Principalul obiectiv al Grupului de companii MASTEK este proiectarea si producerea de echipamente de amestec a betonului i vibroprese. Ciclu complet complet este compus: cercetare de pia , dezvoltarea, produc ia, vinzare i servicii de deservire Grupul de companii MASTEK include mai multe ntreprinderi: fiecare cu propria activitate. Acest lucru permite s optimizeze costurile i de a construirea lan ului tehnologic n proiectarea, fabricarea, vnzarea i ntre inerea echipamentelor. Grupul de firme MASTEK a acumulat o vasta experienta in proiectarea i fabricarea de amestecare, vibro-prese i echipamente auxiliare pentru blocuri n linii MASTEK, cum ar fi: y Instalatii splitter (pres pentru maruntirea pietrei) y Malaxoare de beton de la 100 l pina la malaxoare profesionale cu 2 axe y mai multe op iuni pentru transportoare cu banda y Diverse matrite-poanson de nomenclatur , precum i matrita-poanson bazat pe schi ele clientului y t vile pentru vibropres y rafturile pentru vibropres y standuri i alte role din metal y rolgang de primire i dispozitiv de ridicare(elevator) 2.1.2. Structura organizatorica a sistemei de proiectare si producere; Intreprinderea are urmatoarea structura organizatorica(vezi anexa1) Intreprinderea are urmatoarele sectii: 1. Sectia de producere 2. Sectia de prelucrare mecanica 3. Sectia de reparatii 4. Sectia de testare 2.1.3. Analiza pietei de desfacere existente si a cerintelor clientilor actuali; analiza necesitatilor, intentiilor si posibilitatilor de perfectionare a produsului si a tehnologiei de fabricare din punct de vedere a uzinei. Pe toata perioada de activitate compania a devenit un furnizor de utilaje de nalt calitate folosite pentru obtinerea materialelor de construc ii. Presele vibrator i mixerele MASTEK functioneaza cu succes, nu numai n toate regiunile din Rusia, dar i in rile din aproapiere i din str in tate. In perioada anului 2009 au fost vndute peste 250 de unit i de echipament vibropres. (n regiunile cum ar fi Vladivostok, Habarovsk, Samara, Perm, Khanty-Mansi Districtul Autonom, Krasnodar i Stavropol Krai, Chelyabinsk, Moscova i regiunea Moscovei, Kaliningrad i rile baltice, Ucraina, Azerbaidjan, Kazahstan, Tadjikistan i altele). n luna mai 2009 a extins arealul sau cu o noua reprezentanta in Romania, unde se va opera cu succes cu echipamentele companiei. In orasul Zlotoust, unde este amplasata ntreprindere cu o popula ie de 190 000 de persoane sunt amplasate 9 linii fixe MASTEK n compozi ia de
Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

betoniere MASTEK; busnessmanii locali atunci cind au de ales, prefera vibropres i echipamente de amestecare -marca MASTEK. Grupul de companii MASTEK dispune de personal calificat in inginerie, tehnica i personalul de exploatare, baza de produc ie moderna i ofer un ciclu complet: de la marketing la instruire n domeniul ntre inerii i a personalului. Aceste calitati permit sa ofere pe pia de echipamente de amestecare si vibroprese, utilaje care ndeplinesc cerin ele moderne. Oportunit i ample pentru alegerea i amplasarea echipamentelor de amestec a betonului si echipamente vibropres MASTEK permite clientilor sa se incadreze in cladirile de produc ie existente cit i de a construi altele noi, innd seama de cerin ele i dorin ele clientului. Toate unit ile i componentele utilajului MASTEK permite s organizeze func ionarea continu n primele 2 sau 3-schimburi. Principala prioritate a grupului de companii MASTEK este un lucru constant i sistematic pentru a mbun t i calitatea i fiabilitatea echipamentelor MASTEK. Echipamentul firmei este in continuu expus modernizarii. Grupul de companii MASTEK produce echipamente de amestec si vibroprese, efectueaz un design experimental, dezvoltarea documentatii de proiectare de piese unice i accesorii, precum i produc ia lor. 2.2.Analiza produsului actual 2.2.1. Caracteristica si destinatia produsului; Vibropresul universal se produce din anul 1997, fiind o varianta mai buna pentru productia in seria mica si mare a intreprinderilor mari care au nodurile sale de amestecare a betonului. Vibropresul Mastek se produce atit ca utilaj aparte , cit si ca linii in cadrul miniuzinelor: Mastek conveer sau linia Mastek Estakada. Acesta include in sine:  Matrita poanson deja in complet cu vibropresul  Schema cinematic a clasica de lucru  gama larga de materiale de constructive : diferite tipuri de caramizi, gresie pentru trotuare etc.  Calitate inalta a materialelor produse, care este garantat de testari  Productivitatea inalta pentru cicluri scurte de producere (ciclu de formare 30sec)  Asigura puterea sistemului hidraulic ( 80 atm)  Selector de amestecuri, producerea loturilor de proba. Acest utilaj timp de 8 h de lucru are o productivitate de 7600-8200 buc. Complectul cu un modul include in sine :  Vibropresul cu un bloc hydraulic  Conveierul pentru transportarea formelor  Rolgang nod pentru primirea formelor cu produse finalizate  Buncher de incarcare, pentru incarcarea preliminara a amestecului  Incarcatorul amestecului cu actiune hidraulica  Complect matrita poanson 1buc  Raft 1 buc  Forme 5 buc  Selectia amestecurilor optime pentru producerea materialelor  Indrumar metodic pentru pregatirea amestecurilor Principiul de lucru Vibropresul este instalat pe o rama care este prinsa de podea. Cricurile pe filet asigura reglarea vibropresului pe inaltime, ceea ce permite sa producem articole cu inaltime de la 50..220 mm. In present pe instalatie se produc peste 350 de articole pentru constructive. Numarul lor permanent creste, si nu este limitat de nomenclatura materialelor prezentate.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

Ingrosarea buna a amestecului se atinge prin aplicarea vibromesei modernizate cu o frecventa de 75 Hz si cu vibratorii unei constructii special si o hidraulica puternica. Un ciclu intreg de lucru ( de la transmisia automata a formei goale in zona de formare pina la iesirea formei cu articolul final ) dureaza nu mai mult de 30 sec. Aducerea si ducerea formelor din zona de lucru se face cu ajutorul unui conveier de transport a formelor.Formele cu articole turnate sunt asezate pe raft care este instalat pe rolgang. Volumul raftului 5 forme. Raftul plin cu productie este descarcat cu ajutorul electrocarului, iar in loc se instaleaza altul gol. Conditiile de intarire a articolelor dupa presare:  Uscare naturala - 1218 h  Uscarea in cuptor 38h Caramida are o trainicie de 70% si este gata pentru transportare. Caracteristicile tehnice: y Tensiunea de alimentare/frecventa 380V/50Hz y Puterea motorului 10KW y Dimensiunile zonei de formare 450x1000 mm y Inaltimea formei 50220 mm y Dimensiunea formei de metal 480x1070x8 mm y Forma de lemn 480x1070x30 mm y Timpul ciclului de formare 2030 sec y Cantitatea de forme pe schimb 600640 buc y Personal de deservire 34 oameni y Volumul baii 1012 buc y Volumul modului de incarcare 0,9 m3 y Presiunea in sistemul hidraulic 78 MPa y Puterea vibromesei 5Kw y Frecventa vibromesei - 75Hz y Masa totala 3700 Kg

Vibropres universal Mastek cu zona de formare 450x1000

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

Schema de montare

1 - carcasa, 2 buncher de incarcare 0, 9 m3., 3 transportorul de forme, 4 - rolgang, 5 - raft, 6 dulap de comanda, 7 panou de comanda, 8 - formele, 9 -poanson, 10 - matrita, 11 - vibromasa, 12 bloc hidraulic (statia de ulei), 13 cric

2.2.2. Informatii despre parerile clientilor asupra produsului; In calitate de client sint de urmatoarea parere fata de produsul dat: y Productivitate . Are o productivitate inalta-8500 buc./8h y Ciclu de formare a cramizilor in vibropres-pin la 30 sec. Ceea ce ofera posibilitatea de a cistiga in timp. y Utilajul mastek este compact in dimensiuni de gabarit 2400x450x1500mm. y Are un personal de deservire mic de 1-3 persoane in dependent de tipul de produse y Are o fiabilitate ridicata y Are o rigiditate inalta Cel mai mare avantaj al produsului mastek este faptul ca utilajul dat este universal, ceea ce-mi permite de a face o gama mai larga de produse ca caramida,placi de beton,pavele. 2.2.3. Costul produsului integral, pe parti component si pe piese; Denumirea produsului Vibropres cu un buncher Vibropres cu doua bunchere Pretul,rur 1326102 1451681

Pretul pe parti component ale vibropresului (ruble) Denumirea Pretul,rur Rolgang 17000 Modulul de incarcare cu un rolgang suplimentar 125759

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

Amestecatorul pentru amestecuri colorate(la 100l) Rafturi tehnologice Tava tehnologica (metal 8mm) Transportor pentru incarcarea amestecului Articole decorative pentru pereti,dale Nr Denumirea 4.1 Caramida de fatada 4.4 Caramida 2.2.4. Nomenclatorul de functii. Denumirea functiei Asigurarea protectiei muncitorului Asigurarea ingrosarii bune a amestecului pina la obtinerea formei ( frecventa vibromesei ) Productivitatea Amestecarea amestec de formare Conectarea la un dispozitiv de incarcare a amestecului Asigurarea presiunii necesare la formarea produsului finit Estetica Informare Fiabilitatea Functie Principala + +

83300 5100 1500 107900 Pretul,rub 64125 64125

Functie Secundara

Functie Obiectiva + +

Functie Dimensiune Subiec a tehnica a tiva functiei

+ + + + + + +

+ + + + + + +

Buc/schimb

MPa

Durabilitatea Permiterea deservirii Permiterea automatizarii procesului de descarcare Asigura alegerii dimensiunilor produsului finit Pregatirea amestecului pentru turnarea in forme mentenanta Etanseitate(scurgeri de lichid) Transportarea produsului final

+ + + + + + + +

+ + + + + + + +

Durata de serviciu, material folosite ani Numarul de persoane Dimensiuni de gabarit (cm) MTR; h cm3/min

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

Produce mai multe tipuri de articole Selectarea amestecurilor pentru loturile de proba Maruntirea pietrei

+ + +

+ + +

Categorii de produse

Intreprinderea data tine la strategia sa si preturile pentru fiecare functie in parte sint tinute in secret.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

10

3. ELABORAREA SAU PERFEC IONAREA PRODUSULUI PE BAZ DE INOVA II I TRANSFER TEHNOLOGIC

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

11

3. Elaborarea sau perfectionarea produsului pe baza de inovatii si transfer tehnologic 3.1. Scopul si obiectivele propuse. Scopul: Realizarea unei instalatii de producer a caramizii, care in caz de suprasolicitare a sistemului hidraulic (caderea sau ridicarea presiunii), utilajul sa se deconecteze automat, prin aceasta evitindu-se uzarea pieselor utilajului si reducerea cheltuielilor pentru reparative si intretinerea utilajului. Obiective: y Analiza constructiei produselor similare y Modificarile care sunt efectuate sa nu influenteze costul produsului y Sa aiba un aspect placut y Montarea unui dispozitiv de deconectare la suprasarcina 3.2. Investigatii informationale: 3.2.1. Analiza situatiei actuale pe plan mondial; Odata cu progresul tehnico stiintific a inceput sa se dezvolte producerea unei game variate de utilaje, masini unelte care sunt folosite in diferite ramuri ale industriei. Un mare accent s-a pus pe producerea utilajelor si masinilor unelte in industria constructoare de masini. Producerea de masini si utilaje are ca scop identificarea premizelor fiecarei subramuri a constructiei de masini si a zonarii pietei mondiale in complexe geo-comerciale. Analiza pune in evidenta si cauzele care stau la baza decalajului intre competitivitatea produselor si serviciilor industriei constructoare de masini rusesti i cea a produselor din alte tari, in scopul gasirii de solutii pentru diminuarea sau chiar inlaturarea acestor cauze. Pe plan mondial, astazi exista mai multe companii producatoare de utilaj pentru producerea caramizii. Exista mai multe modele de vibropres : a) Cu un modul b) Cu doua module c) Cu obtinerea caramizii prin metoda de presare semiuscata d) Vibropresare volumica in presforma inchisa, etc. Utilajul dat ne ofera posibilitatea de a facilita cu mult lucrul, prin reducerea timpului de baza, timpul auxiliary, reducerea timpului de deservire a utilajului etc. 3.2.2. Prezentarea caracteristicilor generale si solutiilor constructive ale unor produse similar performante; Vibropres " "( -120 ),Ucraina Vibropresul dat poate fi socotit unul din cele mai bune in Ucraina din clasa sa. Vibropresul se foloseste la producerea elementelor de pavajsi materialelor de constructie prin metoda de presare semiuscata. Vibropresul are o inalta productivitate , larg asortiment de produse, cheltuieli minime in exploatare, siguranta si durabilitate. Intreprinderea invata personalul clientului, participa la asamblarea si reglarea vibropresului.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

12

Caracteristici tehnice: Puterea Tensiunea Dimensiunile zonei de formare Ciclu de formare Regim de lucru Dimensiuni de gabarit Masa Personalul de deservire Productivitatea pe schimb: Prt 6 Kw 380 V 780x580x290 mm 3060 sec Semiautomat 2130x920x2500 mm 800 Kg 2 pers 9000 buc/8h 88830 lei

Vibropres

-120

Vibropres

-12,compania UMBR,Ucraina

La constructia vibropreselor au fost luate n considerare toate cele mai recente tendin e n ramura de vibopresare a betonului. Design special i precizie inalta a matritelor asigur o mai mare precizie geometric i aspectul frumos al produselor fabricate pe vibropresul dat.Educa ia personalului de servire a vibropresului, e f cut n termen de 4 ... 16 ore, iar pentru lucru pe liniile de produc ie de la al i produc tori - mai mult de o luna. Tehnologia de producere a produselor non-de euri care nu corespund standardelor i defectele sunt utilizate pentru produc ia de compozi ie de baz prin introducerea unui amestec de nisip in forme.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

13

Caracteristicile tehnice Metoda de presare Dimensiunile de gabarit Masa Zona de formare Dimensiunile formei Ciclu de formare Puterea montata Personal de deservire Productivitatea Caracteristicile produsului finit Vibropresare volumica in presforma inchisa 1650x1100x1950 mm 1600 Kg 540x410x160 mm 500x600x11 mm 1215 sec 5 Kw 13 pers 10500buc/8h
Duritate M 400 si mai mult

Vibropres

-12

Vibropresul Titan 850H,compania Titan,China.


Linia automata de producerea caramizii titan 850H produce articole de inalta calitate cu geometrie fixa. Pe linia data se produce caramida, gresie, bordure cu proprietati inalte. Tehnologia de presare sub presiune inalta permite producerea produselor de o duritate mare, ceea ce reduce sinecostul produselor in comparatie cu vibropresarea clasica. Geometria fixa a produselor imbunatatesc perceptia estetica.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

14

La folosirea hiperpresului este necesar de o cantitate mica de forme tehnologice (20-30) in comparatie cu 1000-3000 la folosirea vibropreselor. Caracteristicile tehnice Consumul mediu de energie, Kw Consumul curent de energie, Kw Presiunea , Pa Timpul de formare, sec Masa presei principale, Kg Dimensiunile formei, mm Dimensiunile presei principale, mm Productivitate , buc

36.5 32 25 20-25 13000 940x830x25 3350x1750x3600 12000/8h

La producerea caramizii de tip standart(250x120x65) se obtine o productivitate de 20000-30000 buc/8h

Pres pentru produc ia de c r mid silicata tip WKP 600, WKB Systems GmbH(Germania)
Presurile hidraulice WKP 600 sint proiectate pentru producerea de c r mid silicata. n plus, dispozitivul include in sine mecanism automat de ridicare a materiei prime din pres . Astfel, presa WKP 600 este un utilaj universal, lund n considerare cerin ele speciale pentru instalarea si produc ia n regim automat de c r mid silicata de nalt calitate. Presa lucreaz cu un de sistem de etan are hidraulic. n l imea masei de umplere este ajustat automat, astfel nct presiune prestabilit la fiecare ridicare r mne constant . Cu aceasta tehnologie, produc ia atinge o tarie foarte uniform a c r mizii,nivelul presiunii de compactare practic nu este supus decaderilor. Principiul de func ionare Masa de silicat este transportata printr-un buncher n pres si este presat. Acest lucru se ntmpl in felul urmator: Masa presata cade din plnie in buncher. Dup presare, caruciorul de incarcat revine la pozitia de expulzare. Materia prima este expulzata din presforma, i dispozitivul de prindere, situat la

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

15

cap tul caruciorului, prinde materia prima. Cnd caruciorul de nc rcare se da din nou n pozi ia de nc rcare, simultan are loc transportarea materiei prime pe transportor.Carucioarele se introduc n zona de lucru cu ajutorul mecanismului de alimentare automata Caracteristici tehnice a presei WKP 600 Productia fortei de munca,kN Suprafata maxima de presare(Lxl),mm Inaltimea max a caramizii,mm Num rul maxim teoretic de mut ri la o n l ime de 120 mm a caramizii Productivitatea teoretica maxim pentru forma 250 x 120 x 65mm Consum mediu de energie kw/h Greutatea totala cu carucior,kg Greutatea celui mai greu nod,kg Dimensiuni de gabarit (Lxlxh),m Productivitatea teoretica a presei la locul de munc 300 de zile pe an i cu 16 ore de lucru pe zi pentru formatul,mln buc 250 x 120 x 65 mm 250 x 120 x 88 mm 4060 1050x300 250 480 6240 60 43000 23000 6.9x5x0.6 2,7mln 1,5 mln

Vibropres WKP 600


3.2.3. Caracteristica firmelor producatoare; Compania Namtas In 1952 a fost infiintata compania "NAMSONEL care producea utilaj pentru producerea caramizii, blocurilor de beton, dupa care si-a continuat activitatea in Alsancak sub denumirea de Namtas.In timp scurt aceasta companie a ocupat un loc de frunte in sectorul de producere a caramizilor si blocurilor de beton. Pina in 2005 compania sa ocupat de producerea atit a utilajului pentru producerea blocurilor de beton cit si a materialelor de constructive.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

16

In 2005 productia materialelor de constructive a fost incetata, compania determinind directia principala de activitate a companiei. In 2005 ocupindu-se de producerea materialelor de constructie a depasit toate asteptarile si a putut indestula diferite necesitati a investitorilor in ramura de constructive a masinilor. a) Politica de management Utilajele de inalta calitate au meritat o inalta reputatie pe piata utilajelor vibropres.Pentru modernizarea permanenta a utilajului, specialistii folosesc tehnologii noi,prin aceasta ridicindu-si calificarea. Scopul :De a transmite arta de producere a materialelor de constructive partenerilor sai. b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului; Strategia intreprinderii
Directia principala a companiei este producerea utilajelor pentru pavajului,caramizii,etc.

Pentru producerea utilajului de baza si celui auxiliar compania foloseste productie de inalta calitate de la cei mai important producatori. Compania ofera clientilor sai linii de productie complet automatizate, linii semiautomatizate si linii cu dirijare manuala. Automatizarea completa a proceselor de producere a permis necesitatea reducerii personalului de lucru la minim. O alta prioritate a activitatii companiei este modernizarea permanenta a utilajului in raport cu cerintele piesei. Oferind utilaj de inalta calitate si oferind intregul complex de serviciu de consultanta compania a cistigat stabilitate, competivitate si-a obtinut o inalta reputatie pe piata de producere a vibropreselor. La etapa actual utilajele companiei se exploateaza in mai mult de 20 de tari.Oferind produse de inalta calitate si servicii noi compania depune eforturi pentru a depasi asteptarile investitorilor din intreaga lume.

Compania ITCOLOR LLC (International Trading Company of Russia) -este o noua companie comerciala de inginiring,care a fost infiintata in martie 2005 pentru producerea si realizarea pe teritoriul Rusiei si peste hotarele tarii a unui complex de linii tehnologice pentru producerea materialelor de constructive cu utilizarea noilor tehnologii. a) Politica de management In aceasta companie activeaza un personal tinar,energic,pentru care principalul lucru estedezvoltarea companiei si a ierarhiei sale pe baza unei deserviri de inalta calitate,viteza de executie a comenzilor si calitatea productie prestate. Experienta si cunostintele personalului,cel care conduce departamentul de productie si marketing,in acest domeniu incepe numaratoare inversa din anul 1999. In activitatea sa S.R.L ITCOR a luat ca baza modelul vestic de deservire a clientilor si se straduie permanent sa modernizeze calitatea deservirii. b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului; Strategia intreprinderii Compania nu tinde spre obtinerea profitului pe termen scurt,ci din contra,permanent tinde spre scadera preturilor de vinzare pentru a mari volumul de vinzari,de aceea preturile companiei si sistemul de reduceri permite de a atrage nu numai firme nou formate,dar si cele cu durata lunga de activitate.S.R.L ITCOR se orienteaza spre un parteneriat de lunga durata. 1. Proiectarea, fabricarea i vnzarea de liniilor de produc ie de materiale de constructii diverse,ca: a)caramida,trotuar,bordure,produse de arhitectura, fatade decorative din beton b)tigla, dale pavaj din compozi iile polimer-nisip 2. furnizare cu ridicata i cu am nuntul n Rusia i n str in tate a diferitor aditivi chimici pentru a mbun t irea propriet ilor betonului, precum i pigmen ilor producatorilor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

17

interni si externi, (Precolor - Republica Ceh , Yipin - China), geotextile, lubrifian i i detergen i pentru matrite din plastic. 3. Punerea n aplicare de echipamente de construc ii mici pentru activitatea de produc ie cu privire la mbun t ire: compactoare, ma ini de lustruire-mozaic i instrumente de diamant. 4. Devamarea i declara ia pe marf . 5. Fabricarea i furnizarea de materiale de constructii ca: a) Trotuar,caramida, forme arhitecturale mici, dale de fa ad marmur artificial , Compania este reprezentant exclusiv a companiei suedeze de inginiring MANSA OMNITECH pe teritoriul federatiei ruse cit si in tarile din ex-U.R.S.S in privinta livrarilor,mantare si pornirea uzinelor in producerea electroadelor de sudat cu o putere de 6-10 tone poductie pe zi. Prezen a propriului depozit de produc ie ne permite s men inem pre urile sc zute pentru produsele i de a realiza instruirea personalului clientului la aplicarea tehnologiei in practica. Experien n efectuarea opera iunilor de export ii va ajuta, f r prea multe probleme s desf oare activit i de comer exterior,inregistrarea la timp a declaratiei de devamare si de livrare a produselor peste hotare. ITCOLOR LLC are stabilite leg turi de afaceri de lunga durata cu regiuni din Rusia i din str in tate, extinde permanent geografia re elei de furnizare i distribu ie. Compania SRL KB Titan (China) Compania SRL KB Titan (China) se ocupa cu livrarea produselor in Ucraina, Rusia i alte ri CSI, a echipamentelor pentru producerea de produse fragmentate beton, fabrici de ciment, utilaje de construc ii, produse decorative din piatr i servicii privind gestionarea de eurilor. Compania se specializeaza in tot ceea ce este legat de beton i articole de decor, oferind produse de nalt performan pentru producerea blocurilor de beton de diferite configura ii, c r mizi, borduri si placi de ciment. n plus compania livreaza linii de reciclare a de eurilor menajere, anvelope, cabluri, i a produselor realizate din piatra . a) Politica de management Compania ofera solutii complete la preturi rezonabile.Se livreaza nu numai mecanisme,dar solu ii integrate incepind cu planificarea si terminind cu instalarea,garantie si postgarantie de deservire. Sarcina intreprinderii este s realizeze visele clientului. b) Strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului; La momentul actual o importanta mare o are obtinerea rapida a investitiilor legate de proiectele referitoare la construc ie i finisare. Piata de desfacere a produselor companiei KB Titan este Ucraina, Rusia i alte ri CSI. Compania tinde mereu sa dezvolte produsele sale implimetind tehnologii noi, ceea ce face ca produsul sa devina mai performant.

Compania WKB Systems GmbH(Germania)


Compania este un produc tor renumit pe piata interna ionala de echipamente high-tech pentru industria materialelor de constructii si industria de forjare, precum i automatizare ieftin i robotizarea proceselor de fabrica ie. a) Politica de management n conformitate cu sloganul inovarea se realizeaza pe baza experien ei firma WKB dezvolt solu ii personalizate pentru clien ii straini, pe baza anilor de experien , know-how-ului i competen ei interculturale a mai mult de 80 de angaja i cu nalt calificare. La compania WKB Systems GmbH ideile sunt transformate n solu ii practice i echipamente high-tech pentru asigurarea profitabilitatii procesului de produc ie.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

18

Cel mai important criteriu de activitate a companiei este calitatea productiei. Nu numai la etapa final a produselor, dar si n stadiul de proiectare i de fabrica ie problema calitatii este unul dintre obiectivele majore ale companiei. b) Strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului Compania tinde spre scaderea preturilor de vinzare pentru a mari volumul de vinzari,de aceea preturile companiei si sistemul de reduceri permite de a atrage nu numai firme nou formate,dar si cele cu durata lunga de activitate. Ca un partener recunoscut pe piata internationala, compania aprovizioneaza cu echipamente diverse ri din lume. Echipamentele sunt exploatate nu numai n Germania, dar i n alte ri europene, precum i n Canada, Mexic, Statele Unite ale Americii, India i rile CSI. c) Compararea functiilor si costurilor produsului existent, al produsului analogic si a altor indici In continuarea vom face o comparatie a caracteristicilor si costurilor produsului Mastek si a altor produse analogice. Facind o comparatie intre vibropresul companiei MASTEK si cel al companiei UMBR ( 120 ) evidentiem urmatoarele caracteristici sau avantaje ale unui produs fata de altul. Vibropresul Mastek are un motor mai puternic avind o valoare de 10 kw,pe cind -120 are un motor mai slab cu valoarea de 6 kw.Un avantaj al vibropresului -120 fata de cel de la Mastek este productivitatea carea constituie 9000 de buc pe schimb,pe cind vibropresul Mastek are o productivitate de 8500 de buc.In cazul dat vibropresul -120 este mai rentabil de folosit. Un alt avantaj al vibropresului -120 este compactitatea sa cu dimensiunile de 2130x920x2500 mm.Produsul mastek este putin mai mare in dimensiunile de gabarit.Un alt avantaj este pretul produsuluicare este de 888300 lei.Produsul Mastek este mai sump.Princioalul lui avantaj este gama variata de produse pe care le produce.Daca am analiza costul fiecarui articol care se produce numai pe diferite vibroprese am obtine un cost mult mai mare.Iata de ce produsul companiei MASTEK este mult mai avantajos din acest punct de vedere.Vibropresul MASTEK are functia de asigurare a alegerii dimensiunilor produsului finit.Acestea sint reglate dupa inaltime cu ajutorul mecanismului de ridicare prin cric.O alta functie este gama larga de materiale de constructive. Un alt produs analogic cu produsul Mastek este vibropresul -12. Din punct de vedere productiv vibropresul -12 are o productivitate de 10500 de buc pe schimb.Pe cind vibropresul Mastek cedeaza la categoria datade caracteristici,avind o productivitate de 8500 de buc. Vibropresul -12 din punct de vedere al dimensiunilor de gabarit vibropresul -12este mai compact avind dimensiunile de 1650x1100x1950 mm,iar vibropresul MASTEK are niste dimensiuni de gabarit mai mari 2700x2040x1950mm.Mastek este dotat cu un motor mai puternic de 10kw.Vibropresul Mastek este dotat cu un sistem hidraulic,care asigura actionarea asupra mecanismului.Acest vibropres are si un mecanism de reglare a inaltimii mesei cu ajutorul unui cric. Vibropresul -12 are un motor cu o putere mica de 5kw.Insa constructia utilajului e simpla si nu necesita un asa motor puternic.Ambele produse au acelasi numar a personalului de deservire23 persoane.

Vibropresul Titan 850H este un alt produs analogic de producere a articolelor pentru constructie.Utilajul dat dat este universal la fel ca si cel de la Mastek in producerea de caramida,bordurasi gresie.Din punc de vedere productiv acesta depaseste cu mult valoarea produsului Mastek,avind o productivitate de 12000 de buc pe schimb. Tehnologia de presare sub presiune inalta permite producerea produselor de o duritate mare, ceea ce reduce sinecostul

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

19

produselor in comparatie cu vibropresarea clasica. Geometria fixa a produselor imbunatatesc perceptia estetica. La folosirea vibropresului MASTEK este necesar de o cantitate mica de forme tehnologice (510) in comparatie cle de la hiperpresul Titan 850H care necesita 20-30de forme tehnologice. Titan 850H are un consum ridicat de energie de 32-36 kw.Produsul dat are dimensiuni de gabarit mari 3350x1750x3600 mm ceea ce ocupa o mare suprafata din sectie.Pe cind produsul Mastek este mai compact avind dimensiunile de 2700x2040x1950mm. Produsul Titan 850H este mai performant prin faptul ca are:  Un sistem de comanda mai modern,performant.  O constructie mai complexa  Are un sistem automat de incarcare a amestecului  Este o linie automata de producere  Este dotata cu mai multi senzori(actuatori)  Are un motor mai puternic  Sitem de detectare a suprasolicitarii masinii Motorul puternic pe care-l poseda necesita un consum ridicat de energie. Vibropresul MASTEK in raport cu Titan 850H este mai slab in caracteristici tehnice.Are:  productivitate mica de 8500 buc  un regim de lucru semiautomat  sistem de comanda mai simplu  motor mai slab  are loc dirijarea semi automata.  Are un cost satisfacatorInsa Titan la tehnologiile care sunt implementate in el are un pret mult mai mare.Deoarece nu posed date precise despre costul utilajului eu sunt de parere ca aceasta depaseste cu mult valoarea pretului vibropresului MASTEK.( 503919 lei) Inca un produs analogic cu cel de la MASTEK este pres pentru produc ia de c r mid silicata tip WKP 600.Aceasta este o presa hidraulica si la fel ca si vibropresul MASTEK este un utilaj universal care produce caramizi,gresie,bordura,etc.Inca o caracteristica comuna intre cele doua utilaje este reglarea sau ajustarea pe inaltime a mesei,ceea ce permite sa produca caramizi de diferite dimensiuni. Presa hidraulica WKP 600 are o productivitate teoretica de 6240 buc la un program de lucru de 8 h/zi,adica intr-un schimb.Pe cind presa MASTEK are o productivitate mai mare de 8500 buc la acelasi program de lucru de 8 ore,adica de un schimb. Presa WKP foloseste pentru ca lichid de racire apa,avind un consum de 0-1 m3 / h la 10 C.Acest pres produce caramida cu o inaltime maxima de 250mm.Pe cind presul MASTEK produce caramida cu inaltimea de pina la 220mm.La motorul pe care il are presa WKP are un consum de energie de 60 kw/h.Aceasta duce la aparitia unor cheltuieli suplimentare. O caracteristica comuna este personalul de deservire care consta din 1-3 persoane. Presul Mastek are un sistem hidraulic care asigura o presiune de 80 de atmosfere. La caracteristicile care le poseda presul MASTEK eu sunt de parere ca acesta face parte dintro categorie cu productivitate medie,cu un consum redus de energie,o rigiditate mai inalta,mai compacta,etc. In privinta performantei presul WKP acesta este mai performant din punct de vedere al dotarilor si functionalitatii.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

20

4. INOVARE I TRANSFER N TEHNOLOGIA DE FABRICARE

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

21

3.3. Elaborarea propunerilor de perfectionare a produsului analizat. Inovarea sau performarea unor functii in cadrul unui produs duc la progresarea sau performarea produsului.De aceea m-am gindit ca in cazul produsului meu ar fi necesare unele schimbari.In urma analizei functiilor produsului am hotarit sa implementez urmatoarele functii. 3.3.1. Identificarea functiilor noi sau perfectionarea celor si a altor cerinte pentru produsul nou; In continuarea voi afisa caracteristicile initiale ale produsului,mai apoi si cele noi.
Denumirea functiei Asigurarea protectiei muncitorului Asigurarea ingrosarii bune a amestecului pina la obtinerea formei ( frecventa vibromesei ) Productivitatea amestecarea amestec de formare Functie Principala + + Functie Secundara Functie Obiectiva + + Functie Subiectiva Dimensiunea tehnica a functiei

Conectarea la un dispozitiv de incarcare a amestecului Asigurarea presiunii necesare la formarea produsului finit Estetica Informare Fiabilitatea

+ + + + + + +

+ + + + + + +

Buc/schimb

MPa

Durabilitatea Permiterea deservirii Permiterea automatizarii procesului de descarcare Asigura alegerii dimensiunilor produsului finit Pregatirea amestecului pentru turnarea in forme mentenanta Etanseitate(scurgeri de lichid) Transportarea produsului final Produce mai multe tipuri de articole

+ + + +

+ + + +

Durata de serviciu in ani, Material folosite pentru piese si garnituri Ani Numarul de persoane

Dimensiuni de gabarit

+ + + + +

+ + + + + Categorii de produse MTR;h cm3/min

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

22

Selectarea amestecurilor pentru loturile de proba Maruntirea pietrei Functia de deconectare automata la suprasarcina Functia de monitorizare a procesului de lucru

+ + + +

+ +

3.3.2. Caracterizarea si prezentarea in linii generale a noului produs elaborate pe baza studiiilor facute Dupa studiul produsului efectuat in urma modificarilor voi face o prezentare generala a produsului. Modificarile implementate au fost: Functia de deconectare automata la suprasarcina si Functia de monitorizare a procesului de lucru. Functia de deconectare automat la suprasarcina este o caracteristica,care permite oprirea automata a utilajului daca este supus la suprasarcina.Aceasta ne ofera posibilitatea de a proteja utilajul si piesele componente de uzare,ceea ce ofera o durabilitate de functionare mai lunga a utilajului.Acest sistem ofera posibiltatea de a reduce cheltuielile pentru intretinere si deservire.Suprasarcina poate aparea in sistemul hidraulic la presarea amestecului. Ca utilajul sa nu se defecteze si sa nu fie suprasolicitat intra in functie sistemul de deconectare automat. Functia de monitorizare a procesului de lucru. Monitorizarea proceselor se realizeaza prin urmarirea si prelucrarea de catre functiile implicate a datelor aferente proceselor, respectiv compararea acestora cu indicatorii de performanta stabiliti. Functia de monitorizare ne va da posibilitatea de a ne informa de situatia sau starea la un moment anumit a procesului de producere a caramizii.Pe panou este afisata informatia privitor la cantitatea de amestec care se afla in buncher, adica daca cantitatea de amestec este in limitele normei (mai mult sau mai putin), informatia referitor la calitatea amestecului. Inovatia data poate fi realizata prin dotarea cu niste senzori de deconectare automat la suprasarcina si de monitorizare a procesului de lucru. Pentru implementarea inovatiei avem nevoie de a instala acesti sensori pe utilaj. Un sensor care poate fi folosit in cazul dat este blocul de protectie (BP 850). Dispozitivul de protec ie a motorului este conceput pentru a deconecta asincron motoarele (10-350) kW, cu o tensiune nominal de 380V cu supraincarcari inacceptabile la conectare, n faza de func ionare i e ec. Folosind un microprocesor, acesta ne permite s identificam condi iile de urgen a motorului, care este pur i simplu imposibil de detectat cu relee de protec ie conven ionale, datorit diferen elor semnificative de plecare i curen i evaluati. Oprirea motorului la timp n situa ii de urgen elimin e ecul sau iesirea din functie repornirea dup r cire. Acest lucru reduce semnificativ timpii de stationare a masinii din cauza nlocuirii motoarelor arse i pot realiza economii semnificative de timp si bani. Blocul este realizat in 4 versiuni: pentru a proteja motoarele (5-15) KW, (18-55) kW (55-132) kW (160 - 400) kW. Construc ia i principiul functionarii blocului const dintr-un microcontroler programabil i senzori de curent. Tastatura este proiectata pentru a seta parametrii n format digital. Parametrii n procesul de intrare sunt afi ati i nregistrati n memoria intern , care nu depinde de energie. n aceea i memorie non-volatila se acumuleaza informa ii privind num rul de declan ri a motorului separat pentru faza de supracurent i pierdere de faza. Num rul de deconectari pentru aceste motive este afi at pe indicator la ap sarea butonului respectiv. Blocul asigura : o controlul accelerarii motorului pn la tura ia nominal ; o controlul i indicarea suprasolicitarii la pornire a motorului; o control i indicarea curentului motorului la turatii nominale;

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

23

o controlul intreruperii a oricarei faze pe un motor in functiune. La aparitia oricaror supraincarcari mai sus enumerate si intreruperea fazei are loc deconectarea automata a electromotorului de la reteaua de alimentare.

Avantajele sensorului dat : y ar putea fi folosite ca senzori de curent 3 inele mici, care sunt plasate pe firele de alimentare a motorului electric, care reduce costul total, comparativ cu o variant de transformatoare de curent tradi ionale; y controlul vizual de pornire i de func ionare curent a motorului electric, indica ia de pe panou a situatiei care a aparut pentru deconectarea motorului; y p strarea blocului in funtiune la tensiunea de alimentare mai mici pina la 130V, care este reala n timpul pornirii motoarelor puternice la o linie de putere mic ; y posibilitatea de reprogramare multipla si simplitatea constructiei blocului; y posibilitatea montarii rapide a blocului pe alt electromotor. Caracteristici tehnice  numarul de parametri programabili 5  oprirea motorului atunci cnd apare o opera iune de urgen efectuata prin deschiderea grupului de contact releu, care este situat n interiorul blocului.  timpul de declansare a protec iei atunci cnd este supranc rcat motorul n timpul pornirii i n exploatare, depinde de multitudinea de supranc rcari i sunt definite de utilizator n blocul de programare.  timpul de blocare (perioada de interdictie a pornirii repetate a motorului dupa functionarea unei sigurante) - programabila in limita (0. . . 255) min  bloc de memorie - non-volatil. Parametrii stabiliti la programare i datele contoarelor sunt salvate indiferent de prezenta alimentarii cu energie pe o perioada nu mai mic de 10 ani.  numarul ciclurilor de programare a blocului nelimitat  numarul de parametri si situatia lor, afisata pe panou indicator 14  puterea utilizata 3.5 W  dimensiuni de gabarit - 160 95 50 mm  masa blocului nu mai mult de 1 Kg  lungimea cablului de la blocul de protectie a senzorilor de curent - nu mai pu in de 0,8 m.  durata de functionare 10 ani Lista intreprinderilor care folosesc dispozitivul dat : y " " or. Soligorsk y " " or. Soligorsk y CET Svetlogorsk y Combinatul de carne Borisov y S.A. "Belsolod" y "Vestvudumak" y firma "INOSAT" y S.A. "Pinskdrev" Pretul blocului : 130$

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

24

Fig.1. bloculul de protectie (BP 850).

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

25

4. INOVARE I TRANSFER N TEHNOLOGIA DE FABRICARE

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

26

4.1.1. Analiza desenului de executie a piesei Piesa analizata este o placa 0604-0258/018. Aceasta piesa face parte din categoria pieselor de tip prismatic plana. Placa 0604-0258/018 este o piesa de dimensiuni medii Piesa cu dimensiunile de gabarit 400x320x46 mm se obtine din placa laminata si are o masa de 28.17kg. Num rul de cote existente pe desenul de execu ie respectiv este bine determinat, suficient pentru execu ia si verificarea piesei. De asemenea snt indicate prescrip iile de precizie pentru unele cote si caracterisitci referitoare la constructia piesei, forma, dimensiunile, materialul si alti parametri necesari executarii produsului. Placa dupa constructie este o piesa de complexitate medie.Pe piesa data intilnim suprafete plane,suprafete frontale, g uri simple si filetate, precum si alte elemente cum sint tesiturile, gauri infundate, gauri de ghidare. Toate gaurile sun amplasate simetric in raport cu axa piesei. Cotarea este realizata fata de axa piesei. La prelucrarea mecanica suprafetele piesei sunt usor accesibile si pentru prelucrarea lor se folosesc scule standartizate ( freza deget, burghiu, alezor, parametri prescri i, i tarod ). Piesa data are si elemente netehnologice.Acestea sint gaurile infundate la o adinvime mare,gaurile filetate. Tolerantele dimensiunilor interioare si exterioare sunt indicate pe desenul de executie prin valorile numerice ale abaterilor limita de la dimensiunea nominala. Abaterile de forma sunt abateri de la forma geometrica corecta a pieselor. Aceste abateri pot fi abateri de la forma cilindrica corecta , abateri de la suprafete plane (planeitate, paralelism, perpendicularitate). Pe desen mai sunt indicate si unele prescriptii sau cerinte pentru unele cote si alti parametri necesari. Conditii tehnice specifice: - planeitatea suprafetelor plane : ( 0,01 0,05 ) mm - paralelismul sau perpendicularitatea suprafetelor plane : ( 0,01 0,1 ) mm pe toata lungimea ; - coaxialitatea alezajelor : ( 0,01 0,05 ) mm; - rugozitatea suprafetelor plane si de revolutie Ra = ( 2,5 12,5 ) m Placa dispune de urmatoarele suprafete :  suprafete plane,  suprafete frontale Pe linga suprafetele date placa mai contine si : y gauri simple y gauri infundate y gauri de ghidare y tesituri y gauri filetate y gauri de fixare 4.1.2. Analiza tehnologicitatii constructiei piesei Prin tehnologitate intelegem masura in care piesa poate fi obtinuta cu un cost de minim de executie, volum redus de munca si un consum scazut de materiale. Tehnologicitatea construc iei piesei e n leg tur direct cu productivitatea muncii, cheltuielile de timp la producere, deservirea tehnic i repara ia articolului. Piesa placa laminata 0604-0258/018 este de tip prisma plana.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

27

Astfel analiza construc iei i tehnologicit ii prezint un complex de m suri pentru asigurarea nivelului necesar al tehnologicit ii construc iei dup ni te este destinat pentru mic orarea cheltuielilor i timpului pentru confec ionarea piesei, totodat asigurnd calitatea necesar . Am redus numarul de instalari pina la 3 fata de cele de la uzina ceea ce duce la cresterea tehnologicitatii piesei. G urile nfundate sunt tot netehnologice deoarece apar probleme la reglarea MU, mai ales c urmeaz apoi t ierea filetului. Exist pericol ca a chiile s r mn n g uri. Varia ia de diametre a g urilor implic folosirea mai multor scule Analiza cantitativa In calitate de indicatori cantitativi ai tehnologicitatii constructiei piesei folosim :  coeficientul de precizie a prelucr rii;  coeficientul de rugozitate a suprafe elor;  coeficientul de utilizare a materialului;  indicatorul volumului de munc a fabric rii piesei. Calculul coeficien ilor respectivi se determin conform GOST 18831-73. Pentru indicatorii de precizie i rugozitatea datele se introduc n tabel. 1) Treapta de precizie medie a piesei:
Pm !

P n n
i i

unde: Pm valoarea medie a preciziei Pi clasa de precizie ni num rul de suprafe e pentru fiecare clas de precizie. Tab.4.1.2.1. Clasa de precizie (Pi) 7 8 9 10 11 suma Atunci: P m= 168/19 =8.84 Calcul m coeficientul de precizie Kp: Nr de suprafe e pentru fiecare clas ( ni ) 4 3 6 4 2 19

Pi v ni
28 24 54 40 22 168

Kp ! 1

1 ! 0. 89 Pm

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

28

Concluzie: Deoarece coeficientul de precizie Kp calculat (0.89) este mai mare decit cel standart (0,8), am ajuns la concluzia ca piesa dup acest parametru este tehnologic .

2) Rugozitatea

Rm !

R n n
i i

1) unde: Rm parametrul mediu a rugozit ii Ri rugozitatea ni num rul suprafe elor de rugozitatea dat . Tab.4.1.2.2. Rugozitatea, Ri Num. de suprafe e, ni

R i v ni
7.5 2.4 22.4 25.2 12.5 70

2.5 0.8 3.2 6.3 12.5 suma Atunci: Rm=3.88 Calcul m coeficientul rugozit ii Kr

3 3 7 4 1 18

Kr !

1 ! 0.25 Rm

Concluzie: Deoarece coeficientul de precizie Kp calculat (0.25) este mai mic decit cel standart (0,31), am ajuns la concluzia ca piesa dup acest parametru este tehnologic . 3) Coeficientul de utilizare a materialului Trebuie de men ionat c acest coeficient se calcul dup alegerea semifabricatului.

K u .m . !

q 28.17 ! ! 0.56 ; Q 49.75

unde: q masa piesei, kg

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

29

Q masa semifabricatului, kg. 4) Indicatorul volumului de munc de fabricare a piesei Este necesar de men ionat c coeficientul dat se determina dup elaborarea procesului tehnologic i normarea lui:

T ! t buc. ;
unde: T volumul de munc a piesei, min. tbuc timpul pe bucat pentru fiecare faz tehnologic , min. Materialul piesei Piesa este confectionata din otel 40X. Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i carbonul, avnd un coninut de carbon de 0.4%. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oelurile sunt materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Propriet ile lor pot s varieze n limite foarte largi n funcie de coninutul de carbon i de alte elemente de aliere. n funcie de coninutul n elemente de aliere, oelurile se mpart n:  oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente principale doar fierul i carbonul  oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc. n condiii de echilibru, cei mai importani constitueni ai oelurilor nealiate sunt ferita, austenita, cementita i perlita. Pentru a mbun t i ct mai mult duritatea i rezistena oelurilor, acestea se supun de regul unor tratamente termice cum ar fi c lirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei obinerea martensitei. Desenul de executie este intocmit la o scara standartizata de tip american ( inch ), desenul cuprinde toate datele necesare executiei piesei. Aceste date privesc constructia piesei, dimensiunile, materialul si alti parametric necesari executarii piesei. Desenul de executie se refera la o piesa din cadrul productiei de baza. Numarul de cote pe desenul de executie este suficient pentru executia si verificarea piesei. Tab.1. Componenta chimica Elemental chimic Crom (Cr) Carbon (C) % 0.80-1.10 40

Majoritatea suprafe elor care se prelucreaz reprezint ni te suprafe e simple, ceea ce permite o prelucrare mai rapid a lor, cu un num r minim de scule, cu cheltuieli minime de material. Suprafe ele sunt u or accesibile ceea ce nu va implica proiectarea unor scule speciale, dar vom folosi scule standardizate Piesa data este tehnologica, deoarece satisface urmatoarele conditii:  Este posibila asimilarea fabricatiei in scurt timp  Pot fi folosite procedee tehnologice moderne pentru obtinerea ei

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

30

 Necesita un consum redus de material  Piesa este prelucrabila suportind prelucrari prin aschiere cu viteze mari, si necesitind cheltuieli minime de scule, cu solicitari mecanice si energetice reduse.  Piesa contine gauri, care sunt amplasate uniform pe suprafata semifabricatului. Din punct de vedere tehnologic piesa se prelucreaza greu,deoarece otelul 40X este un material industrial care poseda o duritate mare. Dupa forma constructiva mansonul este o suprafata plana de tip placa. Elementele netehnologice intilnite la piesa sunt gaurile tehnologice (strapunse) care necesita scule special si o duritate inalta. 4.1.3.Alegerea metodei de obtinere a semifabricatului Alegerea corect , ra ional a metodei i a procedeului de elaborare a semifabricatului este una dintre condi iile principale care determin eficien a procesului tehnologic n ansamblu. Un semifabricat se poate realiza, n general, prin mai multe metode i procedee diferite ca volum de munc i cost de fabrica ie. La alegerea semifabricatului se impune luarea in considerare a costului cumulat al elaborarii semifabricatului si al prelucrarii mecanice. Este necesar in consecinta un calcul economic justificativ. alAvand in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat sau matritat Forma si dimensiunea semifabricatului va avea forma si dimensiunea cat mai apropiata de forma si dimensiunea piesei finite.Numarul pieselor din lot este de 1500 buc.Avand in vedere numarul mic de piese din lot consider ca nu este economica proiectarea si executarea unei matrite. De aceea se propune ca metoda de obtinere a semifabricatului-decuparea din placa laminata. Piesa este obtinuta din otel 40X,care-l putem obtine prin urmatoarele metode: o decuparea din placa laminata o matritarea Metoda 1. Decuparea din placa laminata Aceasta metoda permite obtinerea piesei prin 2 modalitati. Prima modalitate consta in inlaturarea unei cantitati de material,executarea ferestrelor cu ajutorul decuparii cu un jet de plasma.Avantajul acestei metode fiind reducerea timpului de prelucrare a piesei. A doua modalitate de obtinerea este inlaturarea unei mari parti de material prin prelucrarea prin frezare pe contur a ferestrelor cu o freza deget. Comparind aceste metode de obtinere am ajuns la concluzia ca solutia cea mai avantajoasa este prelucrarea pe centru de frezare,deoarece in urma decuparii cu jet de plasma va fi necesar de prelucrat ferestrele pentru finisare.Decuparea insa are un dezavantaj nu asigura o precizie mare si necesita prelucrari suplimentare. 4.1.4.Alegerea metodei de prelucrare a suprafetelor piesei O etap important n proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin a chiere o reprezint determinarea structurii procesului i a num rului de opera ii. Num rul necesar de faze tehnologice se stabile te din diferen a parametru de calitate pe semifabricat parametru de calitate pe pies . n calitate de parametru de calitate se ia: precizia dimensional , precizia formei, rugozitatea, precizia pozi iei reciproce, propriet ile fizicomecanice specifice ale stratului superficial. Pentru elaborarea procesului tehnologic este necesar de analizat mai multe variante de prelucrare a suprafetelor piesei cu scopul alegerii unei metode

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

31

optimale care va asigura precizia si rugozitatea necesara pe piesa todotadata fiind rationala si din punct de vedere economic. Pentru o alegere reusita trebuie de tinut cont de tipul producerii,calificarea lucratorilor,aspectele piesei,tendintele actuale de elaborare a proceselor tehnologice. Num rul opera iilor (fazelor) tehnologice necesare execut rii piesei este n strnsa leg tur de condi iile tehnico-func ionale prescrise acesteia.La elaborarea procesului tehnologic vom tine cont de urmatoarele principii: -gruparea operatiilor identice cu scopul micsorarii cheltuielilor legate de transportul interoperational. -succesiunea operatiilor tehnologice se va determina astfel incit sa se obtina un timp de baza minim. -executarea gaurilor si filetului se recomanda de executat la sfirsitul procesului tehnologic pentru a evita deteriorarea acestora pe parcursul prelucrarii. Tab.4 Alegerea metodei de prelucrare Dimensiunea Tipul de Treapta de Rugozitatea suprafetei suprafete precizie Ra, Qm (it) 1 2 3 4 46 Plana 10 6.3 5 10 6 14 32 38 400x320 72x144 13 16 14 20 20 133 Plana Cilindrica Plana Cilindrica Cilindrica Cilindrica Plana Plana Cilindrica Cilindrica Cilindrica Cilindrica Triunghiulara cilindrica 9 10 9 11 7 9 9 9 11 8 9 7 10 9 3.2 6.3 3.2 3.2 2.5 3.2 3.2 6.3 3.2 3.2 3.2 6.3 2.5 6.3 Varianta de prelucrare 5 Frezare: o De degrosare o De finisare Frezare:  De degrosare  De finisare Gaurirea Frezare: o De degrosare o De finisare Gaurire Gaurire Frezare Frezare: o De degrosare o De finisare Frezare: o De degrosare Centruire Gaurire Gaurire Gaurire Gaurire Tesire gaurire

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

32

4.1.5.Elaborarea traseului tehnologic pentru prelucrarea piesei Pentru elaborarea unui process tehnologic este necesar sa se respecte urmatoarea succesiune a operatiilor :  Prelucrarea suprafe elor care vor constitui baze tehnologice sau baze de m surare;  Prelucrarea de degro are a suprafe elor piesei  Prelucrarea de finisare a suprafetelor piesei  Prelucrarea gaurilor piesei Prelucrarea piesei se efectueaza pe un centru de prelucrare cu comanda numerica.

4.1.6.Determinarea adaosurilor de prelucrare In continuare vom determina adaosurile de prelucrare prin doua metode:  Metoda analitica  Metoda tabelara Metoda de calcul analitic al adaosului de prelucrare se bazeaz pe analiza factorilor care determin m rimea adaosurilor de stabilirea elementelor componente ale acestuia pentru condi ii concrete pentru efectuarea a deferitor opera ii tehnologice. Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor dimensiuni intermediare optime la toate opera iile succesive de prelucrare mecanic i asigur un num r minim de opera ii i faze de prelucrare, necesare ob inerii calit ii precise a piesei prelucrate. Determinarea adaosului de prelucrare prin metoda analitica. Calculul analitic al adaosurilor minimale pentru cota 400

unde: adaosul de prelucrare minim pentru opera ia(faza) i, considerat pe o parte (pe raz sau pe o singur fa plan ); - n l imea neregularit ilor profilului, rezultat la opera ia (faza) precedent i-1; - adncimea stratului superficial defect, format la opera ia (faza) precedent i-1; - abaterile spa iale ale suprafe ei de prelucrat fa de bazele tehnologice ale piesei, r mase dup efectuarea opera iei (fazei) precedente i-1; - eroarea de instalare a suprafe ei de prelucrat (ini iale) la opera ia sau faza considerat i. Voi determina adaosul de prelucrare prin metoda analitic pentru suprafa a plan 400 IT9 ( Ra = 3.2m) Pentru ob inerea acestei cote se va executata urmatoarele faze:  decuparea cu flacara oxiacetilenica  frezare de degro are;  frezare de finisare; a) frezarea de degrosare

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

33

Din tabelul 4.11 ob inem: Rz i-1+ Si-1 =200m=0,2mm; i-1=0,01*D=0,01*160=1.6mm Adaosul minim pentru frezarea fe elor este: Api min = Rzi-1 + Si-1 + i-1 Api min = 0.2 + 1.6 =1.8mm Toleran a pentru frezarea de degro are cu treapta a 14 de precizie o gasim n tabelul 2.15 [picos] T = 620m Adaosul nominal va fi egal cu : Api nom = Api min + Ti-1 A pi nom = 1.8 +0.62 = 12.42 mm Lungimea maxima pentru aceast surafa va fie gal cu : Li-1max = Limax + A pi nom Li-1max = 402 + 2.42 = 404.42 mm 404 mm b) frezarea de finisare Pentru operatia data (opera ia precedent este frezarea de degro are care ob ine o trepta de precizie IT10): Ob inem: Rz i-1= 50m; Si-1= 50m; i-1 = 2* c*lc; c = 2 m/mm; [ conform tabelului 4.6] lc = 200 mm; [din desenul de execu ie] i-1 = 2*2*200 = 800m; v=0 Eroarea de verificare este egal cu zero deoarece frezarea se execut pe MU cu autoreglarea sculei Api min = Rzi-1 + Si-1 + i-1 Api min = 50 + 50 + 800= 900 m Toleran a pentru opera ia precedent care este frezarea de degro are cu treapta a 10 de precizie o gasim n tabelul 2.15 [picos] Ti-1= 100 m Adaosul nominal este egal cu: Api nom = Api min + Ti-1 A pi nom = 900 + 100 = 1000 m =1 mm Lungimea maxima pentru aceast surafa va fie gal cu : Li-1max = Limax + A pi nom Li-1max = 401.2 + 1 =402.2 mm Prin metoda tabelara determinam adaosurile de prelurare la celelalte cote ramase ( datele au fost determinate conform tab.9.15; 9.17 [1]; pag.318-320 ) : Tab.8.Determinarea adaosurilor prin metoda tabelara Cota 46Ra6.3 Tipul suprafetei plana Operatia Adaosul prelucrare intermediar 0.9 mm de Adaosul total de prelucrare 1.25 mm

Frezare: De degrosare

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

34

5 Ra3.2 6 Ra3.2 144 Ra6.3 72 mm

plana plana plana plana

De finisare Frezare De degrosare De finisare Frezare De degrosare De finisare Frezare De degrosare Frezare De degrosare

0.35 mm 0.9 mm 0.35 mm 0.9 mm 0.35 mm 1.5 mm 1.1 mm 1.25 mm 1.25 mm 1.5 mm 1.1 mm

4.1.7.Elaborarea desenului de executie a semifabricatului Deci, dup calculele efectuate n mai sus semifabricatul este ob inut din placa laminata.Aceast metod este optimal pentru semifabricate in producerea de serie medie.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

35

4.1.8.Alegerea masinilor unelte Piesa analizata este placa 0604-0258/018. Aceasta piesa face parte din categoria pieselor de tip prismatic plana. Din categorie data fac parte piese marginite pe 6 suprafete plane, in care sunt practicate de regula alezaje de diferite dimensiuni cu axele paralele, perpendiculare ( de ex. placi de ghidare, carcase etc.). Mansonul mobil 0604-0258/018 este o piesa de dimensiuni medii si este compusa din suprafete plane cu elemente de tesituri, g uri simple cit si filetate. Piesa cu dimensiunile de gabarit 400x320x46 mm se obtine din placa laminata. Ea poate fi prelucrata complet cu concentrarea prelucrarilor pe un centru de frezare, gaurire, alezare din 3 instalari. Prin utilizarea acestei masini unelte se reduce timpul de fabricare, prin aceasta excluzindu-se necesitatea de a reinstala manual piesa cu oprirea masinii. La piesa data sunt necesare urmatoarele prelucrari:  Frezare de degrosare si finisare la precizia IT9 si Ra = 3.2 m  Frezare interioara la diametru 38mm si dimensiunea 76/144mm  Frezare pe contur  Gaurire la diametrele 10mm, 13.5mm, 16mm-precizia H8,  Filetare interioara M12*25, M12*1.5, M16*1.5 Puterea efectiva maxima calculate a utilajului Ne = 5.1 kw Regimuri necesare calculate: Smin = 2 mm/min Smax = 300 mm/min Vmin = 35 m/min Vmax = 300 m/min Alte posibilitati tehnologice necesare :  evacuator de span tip spirala (elimina spanul din interiorul masinii)  carcasa de protectie completa  geamuri laterale de mari dimensiuni (permit prelucrari ale pieselor lungi)  sistem de masurare automata a sculelor (Renishaw)  sistem de racire prin scula  pistol de curatare cu lichid a zonei de lucru  schimbator automat de scule tip brat, maxim 32 de scule  masa rotatativa (transforma masina intr-un CNC cu 4-5 axe) Spatiul de lucru necesar al masinii Parametrii minimi necesari: - lungimea cursei de lucru minime a sculei -100mm - deplasari pe axe cu includerea pozitiei initiale a sculei X, Y, Z: 740[mm] x 400[mm] x 50[mm] - dimensiuni de prelucrare : de la 100 mm 2000mm Pentru prelucrarea piesei folosim urmatoarele scule:  freza de degrosare si finisare -1  freza deget 3  freza frontala 1  burghiu pentru centruire -4  burghiu 3  tarod 2 Numarul total de scule 15. Pentru prelucrarea piesei alegem centrul de frezare Leadwell V-30i in 5 axe. Centrele de frezare si gaurire verticale Leadwell V-30i sunt destinate pentru prelucrari de serie. Sunt masini robuste, fiabile, cu mari posibilitati de prelucrare. In dotarea standard sunt echipate cu sistem de eliminare a spanului din interiorul masinii, geamuri demontabile si capace laterale.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

36

Executa operatii de frezare, gaurire, alezare complexe, de mare precizie, viteza ridicata. Masina unealta are un magazine de 32 de scule. Are o putere de 20 kw Masina unealta poseda urmatoarele caracteristici principale: y y y y y y y curse X, Y, Z: 760[mm] x 510[mm] x 610[mm] dimensiuni masa: 900[mm] x 600[mm] turatie standard ax principal: 8000 - 15.000 RPM putere ax principal: 11[Kw] viteza de avans in gol X, Y / Z: 35[m/min], 35[m/min] / 35[m/min] greutate: 4500Kg Ocupa un spatiu mic 1900[mm] x 3000[mm]

Dotari standard cuprind: y schimbator automat de scule tip umbrela, 32de scule y evacuator de span tip spirala (elimina spanul din interiorul masinii) y functie de tarodare rigida y carcasa de protectie completa y geamuri laterale de mari dimensiuni (permit prelucrari ale pieselor lungi) Dotari optionale cuprind: y y sistem de masurare automata a sculelor (Renishaw) sistem de racire prin scula

fig.1 Masina unealta de frezat vertical Leadwell V-30i in 3 axe Avantajele masinii unelte : y Se asigura reducerea timpilor auxiliari si reducerea ciclului de fabricatie prin eliminarea mai multor reinstalari y Toate operatiile de prelucrare a piesei se executa pe o singura masina unealta y Se reduce suprafata de productie necesara in comparatie cu prelucrarea pemai multe masini unelte specializate si se reduce numarul de muncitori

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

37

y y y y y y

Ghidajele liniare de mare precizie Evacuator de span inclus in batiu Schimbator automat de scule, tip brat Racire prin scula Pistol de curatare cu lichid a zonei de lucru Masa rotatativa (transforma masina intr-un CNC cu 4-5 axe)

4.1.9. Alegerea sculelor aschietoare Pentru operatia de frezare folosim urmatoarele scule: 1. Freza Nano Turbo R217.69-06 2020.0-06-5A este folosita pentru cota 20 (tesituri) 2. Freza Nano Turbo R217.69-06 1214.0-06-3A este folosita pentru cota 14 la frezarea ferestrelor 3. Freza Nano Turbo R217.69-06 2532.0-06-8A este folosita pentru frezarea gaurii cu 38 4. Freza Nano Turbo R217.69-06 2020.0-06-5A este folosita pentru cota 46 5. Frez frontal Octomill 220.43-8160 pentru cota 320 Frez frontal Octomill 220.43-8160

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

38

Freza R216.19 pentru frezarea

Pentru frezarea ferestrelor R217.69

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

39

Pentru operatia de centruire folosim burghiul elicoidal cu 10mm

Pentru operatia de gaurire folosim burghiurile Feedmax: 1. Burgiul SD207A 13.0-83-14R1 folosim pentru gaura cu 14 2. Burgiul SD207A 16.0-92-16R1 folosim pentru gaura cu 16 3. Burgiul SD504 31-124-32R7 folosim pentru gaura cu 32

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

40

Burghiu FeedMax

Pentru operatia de filetare: Folosim un tarod scurt de masina din 352 STAS 1112/7 de tip N cu dimensiune M12

Pentru operatia de gaurire a gaurii strapunse cu lungimea de 400mm folosim urmatorul burghiu GOST 18203-72 Burghiul unilateral de alimentare cu lichid de r cire intern cu o parte solida(TY 2-035-65579) sau carbura echipat cu placute de carbora(TY 2-035-722-80) este destinat pentru prelucrarea gaurilor cu precizie H7-H14 cu o adncime de gaurire de pn la 50 diametre ntr-o singur trecere. Partea aschietoare a burghiului este executata din aliaj dur din grupa BK, corpul este facut din otel 20X, 40X, 9XC. Dimensiunile de baza ( fig 1)a burghiului cu partea aschietoare dura sunt :  Diametru 4-20 mm  Lungimea 250-100 mm Iar cele cu placute din aliaj dur au urmatoarele dimensiuni :  Diametru 7.5-30 mm  Lungimea 140-1000 mm

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

41

Burghiuri: a-cilindrice cu placute din aliaje dure; b-cilindrice cu partea aschietoare dura; c-cilindrice cu placute montabile la capul intermediar: d-forma muchiei aschietoare. 4.1.10. Determinarea regimurilor de aschiere Determinam pentru cota 400 mm Determinam adincimea de aschiere , care va fi egala cu : t=3 mm Calculam avansul, s Sr=sd *z unde: sd avansul pe dinte, mm/dinte sd = 0.16 [tab.14.4, picos1] z numarul de dinti sr = 0.16*14 = 2.24 mm/rot Calculam viteza de aschiere C Dq v ! m x V y u p K v , m/min [pag.526, picos1] T t1 s d t z Unde: Cv constanta pentru conditiile date de frezare D diametrul frezei, mm T durabilitatea economica a frezei, min T = 80 min t1 lungimea de contac dintre taisul sculei si piesa prelucrata, raportata la o rotatie, in mm sd avansul pe dinte, mm/dinte t adincimea de aschiere, mm z numarul de dinti ai frezei Kv coeficient de corectie a vitezei, q, m, x, y, u, p exponenti determinate experimental Cv, q, m, x, y, u, p, sunt luati din tab.14.14, picos1

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

42

v!

700 D 0.17 Kv 0.38 0.28 T 0.33 t1 s d t 0.8 z 0.1 [pag.535, picos1]

Kv = Kmv *Ks1 *Ksc

Kmv coeficientul de corectie in functie de materialul prelucrat [tab.14.9, picos1] Ks1 - coeficientul de corectie in functie de starea suprafetei materialului [tab.14.12, picos1] Ksc - coeficientul de corectie in functie de grupa de utilizare a placutilor din carburi metalice [tab.14.15, picos1] Ksc =0.68 Ks1 = 0.9

K mv

750 ! Cm R [tab.14.9, picos1] m

nv

Unde: Cm coeficientul de prelucrabilitate [tab.14.10, picos1] Cm 0.95 Rm rezistenta la tractiune , N/mm2 Rm = 590 N/mm2 nv exponent [tab.14.10, picos1] nv = 1
1

K mv

750 ! 0.95 ! 1 .2 590

Kv = 1.2*0.68*0.9 = 0.73 700 160 0.17 v ! 0.33 0.38 0.73 ! 89.71 m/min 80 4 0.16 0.28 3 0.8 14 0.1 Calculam turatia sculei n=(1000*v)/ *D, [pag.527, picos1] unde: v- viteza de aschiere, m/min D diametrul frezei, mm n=(1000*89.71)/(3.14*160) = 178.56 rot/min Calculam viteza de avans unde: z numarul de dinti sd avansul pe dinte, mm/dinte n turatia frezei, rot/min vf =0.16*14*178.56=399.9400mm/min Calculam puterea efectiva Unde : Ft component tangential a fortei de aschiere, in daN v- viteza de aschiere, m/min Ne= (Ftv)/6000 [pag.527, picos1] vf = sd *z*n [pag.526, picos1]

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

43

Ft !

Unde: t1 lungimea de contac dintre taisul sculei si piesa prelucrata, raportata la o rotatie, in mm sd avansul pe dinte, mm/dinte t adincimea de aschiere, mm z numarul de dinti D diametrul frezei, mm n turatia frezei, rot/min KmF coefficient de corectie in functie de materialul prelucrat CF = 1010, [tab.14.7, picos 1] xF = 0.88 yF = 0.75 uF = 1 qF = 0.87 wF = 0 n Rm K mF ! , [pag.532, picos1] 750 Unde: Rm rezistenta la tractiune , N/mm2 Rm = 590 N/mm2 n=0.3 590 K mF ! ! 0.93 750 1010 4 0.88 0.16 0.75 31 14 Ft ! 0.93 ! 408.66 } 409 160 0.87 178.56 0 Ne= (409*89.71)/6000 = 6.11 kw Determinarea regimurilor de aschiere prin metoda analitica Determinam pentru 10 mm Calculam adincimea de aschiere conform relatiei: t=D/2 [mm] unde: D- diametrul burghiului, mm t- adincimea de aschiere, mm t=10/2 =5 [mm] Deci adincimea de aschiere este de 5 mm. Calculam avansul, s s =Ks Cs D0.6 [mm/rot] Unde: Ks coieficient de corectie, tab.16.8 Cs coieficient de avans, tab.16.9 s =0.80.038100.6 =0.121 [mm/rot] Calculam viteza de aschiere: v = [(CvD0.2 )/s0.5]-KT [m/min]
Coala
0 .3

C F t1 F s d F t u F z K mF , [pag.530, picos1] D q F n WF

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

44

unde: Cv coieficient constant, tab.16.27 KT coieficient de durabilitate, tab.16.28 v = [(7.9100.2)/0.1210.5]-1 = 35 [m/min] Calculam puterea efectiva : Ne= (Mtn)/9750, [kw] Unde: Mt momentul de torsiune, Nm n turatia burghiului, rot/min Ne = 5.1 [kw] Dupa ce am efectuat calculele, introducem datele in urmatorul tabel Tab.8. Determinarea regimului de aschiere prin metoda analitica Cota IT Avansul, Viteza de Puterea , mm/rot aschiere, kw m/min 10 9 0.12 35 5.1 400 9 0.16 89.71 6.11 Turatiile , Rot/min 750 178.56 Timpul de baza, L/ns min 0.03 0.20

Regimurile de aschiere pentru operatia de frezare prin metoda tabelara Co ta Tab.9. determinarea regimurilor de aschiere prin metoda tabelara pentru operatia de frezare IT Operatia Scula Avan Viteza de Viteza de Turatiile Pute s pe aschiere, avans, Rot/min rea dinte, m/min mm/min Kw Mm/d inte 9 Frezare: Freza degrosare Nano turbo 0.09 226 1693 2246 4.5 finisare R217.69-06 0.06 249 1243 2473 3.6 9 Frezare Freza degrosare Nano turbo 0.06 302 1294 1000 1.4 finisare R217.69-06 0.09 274 1773 1000 1.8 11 Frezare: De degrosare De finisare Frezare: De degrosare De finisare Freza frontal -Octomill 220.43-07W Freza Nano turbo R217.69-2020.006-5A 0.10 0.15 0.05 0.06 259 231 272 256 512 687 1021 1282 514 460 4300 4080 17 21 2.0 2.3

38 14 320

46

10

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

45

Regimurile de aschiere pentru operatia de gaurire Tab. 10. determinarea regimurilor de aschiere prin metoda tabelara pentru operatia de gaurire Cota IT Operatia Scula Viteza Avansul Forta Avans/rot Turatiile Pute de mesei de mm/rot Rot/min rea aschiere avans, Kw m/min N 14 9 Gaurire SD207A 130 859 3450 0.27 3130 5 13.0-8314R1 32 7 Gaurire SD50431-12432R7 SD207A 16.0-9216R1 175 180 3310 0.10 1797 7.7

16

Gaurire

130

853

4970

0.33

2580

5.6

4.1.11. Programarea prelucrarii; determinarea fazelor, traseul sculelor Faza T01 . Frezarea de degrosare a suprafetei plane

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

46

Faza T02.Centruirea gaurilor si tesirea.

Faza T03 Se gauresc: y 8 gauri cu 10 mm la adincimea de 23 mm

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

47

Faza T04 Se fileteaza 8 gauri cu tarod cu 12 mm

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

48

Faza T05.Frezarea ferestrelor

Faza T06 Centruirea gaurilor cu 32

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

49

Faza T07.Burghierea gaurii cu 32 mm

Faza T08.Frezarea gaurilor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

50

Faza T09.Frezarea tesiturilor

Faza T1010.Frezarea de finisare

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

51

Instalarea B Faza T11.Frezarea de degrosare a suprafetei plane.

Faza T 12.Frezarea tesiturilor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

52

Faza T13. Frezarea pe contur

Faza T14.Faza de centruire

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

53

Faza T15. Gaurire

Faza T16. Frezarea ferestrelor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

54

Faza T17.Frezarea de finisare

Faza T18. Frezare pe contur de finisare

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

55

Faza T19. Faza de centruire

Faza T20. Burghierea

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

56

Faza T21 Burghiere

Faza T22 Filetare

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

57

Instalarea C Faza T23 Centruirea

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

58

Faza T24. Burghierea

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

59

Faza T25.Filetarea

4.1.12 Normarea tehnica a operatiilor La producerea pieselor o mare importanta are productivitatea prelucrarii ce se caracterizeaza prin consumul de timp pentru producerea unei piese in intregime. Norma de timp poate fi determinate prin mai multe metode in dependenta de tipul de producere:  Metoda tabelara  Metoda cronometrarii  Metoda analitica de determinare a normei de timp Metoda tabelara consta in determinarea normei de timp pebaza materialelor colectate si sistematizate in tabele din practica intreprinderii. Metoda cronometrarii consta in determinarea timpului de prelucrare integral pentru toate piesele. Metoda analitica de determinare anormei de timp se efectueaza pe elemente. Norma de timp prin metoda analitica se determina prin calculul cu relatia : T=(Tpi/n)+Tb+Ta+Tdt+Tod+Tdo Unde: Tpi - timpul de pregatire si inscriere, se ia o singura data pentru intregul lot de piese prelucrate la operatia respective, n numarul de piese din lot (1500)

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

60

Tb timbul de baza, care depinde de regimul de aschiere Ta timpul auxiliar (pentru apropierea i ndep rtarea sculei, instalarea i schimbarea sculelor, schimbarea marimei i direc iei avansului, pauze tehnologice etc.); care se determina cu ajutorul normativelor tehnice Tdt timpul de deservire tehnica (2-5%*Top) Tod - timpul de odihn i necesita i fiziologice (3-6%*Top) Tdo timpul de deservire organizatorica (1-2.5 %*Top) Suma timpului de baza cu timpul auxiliar se numeste timp operativ Top = Tb+Ta Tpi = Tpdt+Tcdt+Tin+Tid+Tsp+Ts+Tpr+Tprl+Tci [min] Unde: Tptd timpul de primire a desenului tehnologic; Tcdt timpul de facerea cuno tin ei cu documenta ia tehnic ; Tin timpul de instructaj de maistrului; Tid timpul de instalarea i eliberare a piesei; Tsp timpul de schimb a parametrilor de a chiere; Ts timp pentru o scul ; Tpr timp pentru o cot , introducerea programei ; Tprl compunerea programei de lucru, timp pentru o cot ; Tci pozi ionarea coordonatelor ini iale; Elementele timpului auxiliar I Timpul de control Timpul de orientare dup coordonatele X, Y i Z. Timpul de control a pozitiei sculei intr-un punct anumit. Timpul de control a capacului pentru emulsie. II Timpul la ajustare Timpul de pozitionare la o pozitie. Timpul de fixare la o pozitie. Timpul de schimbare a unei scule. III Preg tirea organizatoric Primirea desenului, documentelor, programelor, sculelor a chietoare, dispozitiv de m surare i verificare, primirea semifabricatelor i darea pieselor gata. Facerea cuno tin ei cu lucrul, cu desenul i cu documenta ia tehnic . Instructajul maistrului. Instalarea i eliberarea piesei. Timpul de schimb a parametrilor de a chiere n i S. La o schimbare. Instalarea i eliberarea unei scule, pentru o scul . Introducerea programei pe taste de pe punctul de comand . Timp pentru o cot . Compunerea programei de lucru la locul de munca. Timp pentru o cot . Pozi ionarea coordonatelor ini iale (punctul O). Dispozitive pentru LUR. Tpi = 4+2+2+0.19+0.2+0.8+0.4*4+1.5*4+2.5=20 [min] Ta =Tid +Tp+Tc+Tcd Tid timpul de instalare i dezinstalarea piesei (0.19 min) Tp prinderea i fixarea piesei (0.09 min) Tc timpul de control (0.50 min) Timpul min 0.32 0.15 0.03 0.02 0.03 0.03 4.0 2.0 2.0 0.19 0.2 0.8 0.4 1.5 2.5 0.3

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

61

Tcdt timpul de facerea cuno tin ei cu documenta ia tehnic (6 min) Ta =0.19+0.09+0.50+6= 7 [min] To = 66.01[min] Tdo=1.63 [min] Tb = 8.01[min] T=0.01+8.01+7+2.64+3.3+1.63=22.59 [min] Determinarea normei de timp la operatia de frezare Cota Treapta de Operatia precizie Timpul baza, de Timpul operativ tb+ta , min Timpul de deservire organizatorica,min 1-2.5 %*Top

L  l1  l 2 i sm

min 6 9 Frezare: -degrosare -finisare Frezare -degrosare -finisare Frezare: -De degrosare -De finisare Frezare: De degrosare De finisare Frezare: De degrosare 0.04 0.02 0.48 0.39 0.48 0.38 46 5 10 9 0.12 0.06 0.12 7.18 7.12 0.18 0.17 7.06 0.18

133 320

9 11

7.87 7.86

0.20 0.20

Determinarea normei de timp la operatia de gaurire Cota IT Operatia Timpul de Timpul baza, operativ L/(ns)min tb+ta , min 0.15 0.25 0.05 0.47 7.15 7.25 7.05 7.47 Timpul de deservire organizatori ca,min 1-2.5 %*Top 0.17 0.18 0.17 0.18

14 32 16 10

9 7 8 10

Gaurire Gaurire Gaurire Gaurire

4.2.Tema individuala - Masina cu comanda numerica OKUMA MU500VA Compania OKUMA a fost infiintata in anul 1898 (111 ani) fiind printre primele companii din lume care a inceput dezvoltarea si productia de masini unelte cu comanda numerica.Gama larga de produse si optiuni disponibile, propria comanda numerica, tehnologia inalta care se regaseste

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

62

in toate masinile ofera solutii care satisfac cerintele oricarui client pentru productivitati marite, fie ca este vorba de strunjire sau frezare. Masinile cu comanda numerica OKUMA - varf tehnologic in prelucrarile mecanice de precizie Echipamentele de automatizare si tehnologiile avansate de care dispun masinile cu comanda numerica OKUMA permit executia unor piese mecanice complexe si de precizie ridicata. Masinile care sunt produse de compania Okuma sunt de ultima generatie privind constructia, precizia, comanda numerica. Seria MU OKUMA ofera o putere la proiectarea in 5 axe, care creaza un etalon prin care celelalte sunt definite.Combinind puterea seriii MU cu OKUMA lui PSO avem un rezultat indispensabil in linia de productie. Tehnologia implimentata de OKUMA consta in urmatoarele: y Masinile au o tehnologie foarte avansata y Precizia de prelucrare este inalta 1 micron y Masininile au o stabilitate ridicata y Procesul este monitorizat continuu de un computer y Are loc afisarea problemelor inainte de aparitia defectelor y Masina are o rigiditate sporita, datorita tehnologiei in domeniul ghidajelor y Masina are un sistem de prevenire a aparitiei coleziunilor inainte ca ele sa se produca O alta tehnologie implimentata este dotarea cu sistemul de anticoleziune si detectarea desprinderii piesei. Compania OKUMA a dezvoltat prima comanda numerica inteligenta, numita OSP - P 200, care a deschis o noua era in domeniul masinilor cu comanda numerica. Comanda OSP-P200M are urmatoarele caracteristici: Ofera solutii avansate de programare pe masinile Okuma Se face automat conversia programelor in limbajul ISO. Limbajul ISO contine o multime de decodificari care permit calculatorului de pe masina cu control numeric, transformarea programelor din diferite sisteme sau limbi in limbajul calculatorului, dupa care sunt puse in aplicatie pe masina unealta. Setarile care sunt folosite pentru prelucrarea unui anumit reper pot fi salvate si reintroduse la urmatoarea setare Aceste setari se realizeaza foarte simplu, cu ajutorul unui ecran de operare din tabelul cu procesul de prelucrare Dupa afisare si setare echipamentul realizeaza programul complet,pe portiuni din program sau operatii independente. Dupa oprirea procesului de prelucrare el poate fi reluat precis din acelasi loc fara a fi necesara reintroducerea parametrelor si aducerea lor la origine.Adica daca procesul de prelucrare a unui semifabricat este interrupt din diferite motive, prelucrarea lui poate fi reluata fara a fi necesar sa se introduca programul din nou. Echipamentul este supravegheat de la distant cu ajutorul unui calculator care este conectat la retea sau direct la internet.Aceasta ne ofera posibilitatea de a dirija procesul automat, fara a fi nevoie de a te apropia permanent de masina unealta pentru a dirija, a schimba semifabricatele si de a reintroduce programul.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

63

Masinile OKUMA au o precizie de pozi ionare de 1 m Precizie inalta de pozitionare.Acestea sunt reprezentate prin urmatoarele diagrame Precizia de pozitionare 1 m

Pozi ionare de repetabilitate

0.2 m

Compania OKUMA foloseste conceptul interfata prietenoasa care consta in : y Sensori de temperature pentru stabilitate termica ridicata y Compenseaza automat deformatiile datorate temperaturii y Nu este nevoie de a se crea un mediu special pentru a amplasa masinile Acestea sunt reprezentate printr-un grafic :

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

64

Utilajele companiei OKUMA mai poseda o rigiditate inalta care este datorata tehnologiei ,, Caged Ball . Diferite tipuri de ndrumare sunt disponibile, n vederea adapt rii capacit ii de nc rcare la cerere nevoilor. Aceasta garanteaz o precizie de orientare optim .

Acesta contine un semnal de zgomot de tip radial. Are unun consum redus de scule O viteza de pina la 60m/min Rigiditate ridicata Consumul redus de scule consta in faptul ca utilizeaza scule de o performanta inalta.Este posibil ca sa fie utilizate asa tipuri de scule care sunt reascutite in cadrul procesului de lucru,sau pot fi folosite scule cu placute demontabile. Ghidaje liniare cu role au urmatoarele caracteristici - coeficient de frecare ~ 0,001 - viteze maxime 10m/sec - cursa maxima 6000mm - incarcare statica maxima 25kN

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

65

Ghidajele cu role de conducere sunt ghidaje lineare, asamblate modular pentru diferite tipuri de aplica ii. Datorit construc iei lor u oare sunt adecvate pentru utilizarea n sistemele de manipulare. Ele se caracterizeaz n special prin rulaj silen ios, viteze de rulare nalte, curse lungi i prin posibilit i de asamblare modular . C ruciorul de rulare Ghidajele cu role de conducere se compun dintr-un sau din mai multe c rucioare de rulare din aluminiu, din role de conducere profilate i dintr-o in de ghidare linear sau curbat . C rucioarele de rulare se livreaz n varianta din profil laminat (cu cavit i longitudinale), deschis , compact i cu suport pivotant pentru ghidajele curbe, ovale sau circulare. Iata de ce Okuma foloseste asa tipuri de ghidaje Ghidajul pe axe se caracterizeaza prin : viteza inalta, rigiditate inalta a axelor de ghidare Ghidajul pe axe contine: glisante i ghid, cale rulant, precum i sistemul de r cire pentru toate axele

Okuma are singura masina din lume care nu are origine.Ea contine codificatoare si servomotoare

Sarcina de monitorizare Are loc monitorizarea in timp real a incarcarilor Are o viteza mare de transmisie a informatiilor de la motoare catrecomputer in timp real Are transmisie de date prin fibre

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

66

SOLUTIILE OKUMA Mentine raportul uptime ridicat Reducerea timpului de pregatire O alta solutie este simularea tridimensionala in format 3D.Aceasta ofera posibilitatea de a vedea intregul proces de prelucrare a piesei si afisarea defectelor care apar in timp prelucrarii si erorile de program,ceea ce duce la reducerea cheltuielilor si materialelor. Simularea 3D ofera simulare reala si are un system de programare conversational care este implementata si pe centrul universal MU500VA directivele aplicabile.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

67

Model Masa Deplasari(X-Y-Z) Tura ia arborelui Instrumentul de stocare Condensator pornire motoare Etaj spa iu mm mm min Unelte kw mm

UNIVERSAL CENTER MU-400VA 400 762x460x460 8,000 20 11/7.5 2,160x2,715

UNIVERSAL CENTER MU-500VA 500 1,250x660x540 8,000 20 11/7.5 2,940x3,360

Concluzie finala Analizind tehnologiile implementate si produsele companiei Okuma am ajuns la concluzia ca Okuma a implementat un sir de tehnologii ca precizia inalta de prelucrare, sistem de prevenire a coleziunilor, si sistemul de oprire automata in cazul spargeriia ccidentale a placutelor.Comenzi care au dus la evolutia produselor ceea ce face ca aceste produse sa fie intrebate pe piata datorita caracteristicilor sale:precizie inalta de prelucrare,monitorizare de la distanta,diferiti senzori,precum si tehnologiile sale avansate

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

68

5. COMPARTIMENTUL ECONOMIC

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

69

4.1 Organizarea producerii 4.1.1 Organizarea tipului de produc ie  Determin tactul de producere a piesei

Xm !
unde:

Fr 60 , min N

Fr fondul de timp de lucru al utilajului, min Fr=2076 ore, N volumul anual de produc ie, buc i

Xm !

2076 60 ! 83.04 min 1500

 Calculez timpul pe bucat mediu pentru procesul tehnologic


n

t
t
unde: tbuc timpul pe bucat la opera ia i n num rul de opera ii n=1
med buc

buc

i !1

In procesul tehnologic proiectat pentru piesa dat , prelucrarea este executat ntr-o singur opera ie, executat pe centrul de prelucrare cu control numeric, n dou instal ri. Timpul pe bucat la opera ia dat este tbuc= 8.1 min
med t buc !

8.1 ! 8.1min 1

 Determin coeficientul tipului de produc ie pentru pocesul proiectat.

K f .op. !

X m 83.04 ! ! 10.25 } 10 med 8.1 tbuc

Conform GOST 14004-75, ce caracterizeaz coeficientul de fixare a opera iilor apreciem c coeficientul tipului de producere corespunde tipului de produc ie de unicat pentru care Kf.op. 20

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

70

4.1.2 Determinarea num rului necesar de utilaj i a coeficientului de nc rcare a acestuia  Determin num rul necesar de centre de prelucrare

N mu !

tbuc N Fr 60

unde: Fr fondul de timp de lucru al utilajului, min Fr = 2076 ore, N volumul anual de produc ie, buc i tbuc timpul pe bucat

N mu !
Nmu=1

8.1 1500 ! 0.29 } 0.3 2076 60

 Coeficientul de nc rcare a centrului :

K imu !
unde: Nmuc num rul de ma ini calculat Nmup num rul de ma ini primit

N muc N mu p

K imu !

0.3 ! 0.3 1

4.1.3 Determinarea num rului necesar de muncitori i a coeficientului de nc rcare a acestora

W mc !

Fr N mu K imu Frm K dm

unde: Wmc num rul de muncitori calculat Kimu coeficientul de nc rcare al ma inii Frm fondul anual de timp al muncitorului, Frm=2011 ore Kdm coeficientul deservirii multiple, Kdm=1.3

.3 Wm ! 2076103 ! 0.23 20111. c

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

71

Wmc =1  Coeficientul de nc rcare a muncitorului:

K im !
4.1.4 Calculul tipurilor de stocuri

Wmc 0.23 ! ! 0.23 Wm 1

 Determin nr. de piese ce se prelucreaz ntr-un singur schimb:

NS !

N , buc nS ( N z / K f .op. )

unde: nS =2 num rul de schimburi , Nz = 270 num rul de zile lucr toare ntr-un an.

NS !

1500 ! 27.77 , N S ! 28 2 ( 270 / 10)

 Stocul tehnologic se calcul dup rela ia:

Z teh ! C pi ni , buc
i !1

unde: ni num rul de piese ce se prelucreaz concomitent pe MU, Cpi num rul locurilor de munc .

Z teh ! 1 1 ! 1buc.
 Stocul de asigurare se determin dup formula:

Z as ! 0.1 N s ! 0.1 28 ! 2.8buc } 3


Stocul total va fi egal cu urmatoarea valoare :

Z tot ! Z teh  Z as ! 1  3 ! 4 buc.


4.1.5 Elaborarea planului grafic de intrare i ie ire a pieselor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

72

 M rimea lotului de intrare concomitent n producere:

nmax !
unde:

Tpi , buc t buc k

k = 0,1 pentru produc ia de serie mic Tp timpul de preg tire ncheiere, Tp =20 min

nmax !
 Determin m rimea lotului optimal:

20 ! 25, buc 8.1 0.1

nopt ! X N S
unde: X num r ntreg ales n a a mod ca: nopt

u n max

Analiznd aceast condi ie, stabilesc c acest num r ntreg este: X = 1.

nopt ! 1 28 ! 28buc
 Determin num rul de lans ri :
Q! N 1500 ! ! 53.57lansari } 54 nopt 28

 Determin perioada de repetare: P! unde: F = 270 zile num rul de zile lucr toare ntr-un an. F Q

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

73

P!
 Determin durata ciclului de prelucrare:

270 ! 5, zile 54

t
tc !
i !1

 t max ( nopt  1) , zile

C S DS 60 f

unde: tmax durata opera iei maxime, min; ti - timpul pe bucat la opera ia i, min; CS = 2 num rul de schimburi, DS =8 ore durata schimbului, f = 270/365=0.74 coeficient de transformare a timpului

tc !

8.1  8.1(28  1) ! 0.32 zile } 1zi 2 8 60 0,74

Construiesc graficul lans rii n produc ie a pieselor conform procesului tehnologic propus:

Graficul lans rii n produc ie a pieselor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

74

4.1.6 Organizarea ra ional a locului de munc La baza proiect rii locului de munc voi utiliza principiul organiz rii tiin ifice a muncii operatorului, cu scopul de a exclude supranc rcarea muncitorului, perioda de imboln vire sau traumatismului precum i cre rii condi iilor optime cu scopul m ririi productivit ii.

Schema organiz rii locului de munc 4.2 Calculul costului de produc ie 4.2.1 Determinarea costului de material Cma=amsf-bmd unde: a,b-pre ul unui kilogram de materie prim msf-masa semifabricatului, kg md-masa de eului, kg mp-masa piesei, kg mp = 28.17 kg, msf = 49.75 kg, md= 49.75-28.17= 21.58 kg Cma=10,7 49.75 2.4 21.58 = 480.53 lei 4.2.2 Determinarea cheltuielilor pentru energie i respectiv, de eu

N e ! Pe Fmu K imu K c
i !1

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

75

Pe - puterea energetic a MU, 25 kW Fmu=Fr=2076 h Kc - coeficientul cererii (0,4-0,45). Kc=0,42

N e ! 5 2076 0.3 0.42 ! 1307.88 CeN ! N e P


P-pre ul unui kW/h, P =1.33+ 20% =1.59 lei Pentru PTP:

C eN ! 1307.88 1.59 ! 2079.52lei / an


 Costul energiei pentru fabricarea unei piese:
1 Ce ! 2079.52 / 1500 ! 1.38lei

4.2.3 Determinarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii  Calculez salariul tarifar pentru fabricarea unei piese dup rela ia: S tar ! unde: Ch taxa tarifar n dependen de categoria muncitorului lei/or . Muncitorul care va deservi centrul de prelucrare va fi de categoria a VI-a, iar salariul s u tarifar va constitui 12,58 lei/or .
8.1 12.58 ! 1.69lei / buc 60  Sporul la fondul de remunerare direct se stabile te n valoare de 20% din salariul tarifar: S tar !

tbuc C h 60

S spor ! S tar 0.2 ! 1.69 0.2 ! 0.33lei / buc


 Salariul de baz :

Sbaz ! Star  S spor


S baz ! 1.69  0.33 ! 2.02lei / buc

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

76

 Salariul suplimentar constitue 10% din salariul de baz :

S sup ! 10% S baz ! 0.1 2.02 ! 0.20lei / buc


 Fondul anual total de remunerare a muncii:

S tot ! S baz  S sup ! 2.02  0.2 ! 2.22lei / buc


 Determin salariul mediu lunar al muncitorului conform rela iei:

S lun !
Unde:
n

S tot N 12 Wcm
i !1 n

, lei.

W
i !1

cm

- num rul total de muncitori calcula i


n

W
i !1

cm

! 0.23

S lun !

2.22 1500 ! 1206,52lei 12 0.23

Contribu iile la asigurarea social CAS constitue 23% din salariul total.

CAS ! 0,23 2.22 ! 0.51lei / buc


4.2.4 Determinarea costurilor de fabricare  Determin valoarea costurilor directe:
1 Chdir ! Cma  Ce  Stot  CAS

Chdir ! 480.53  1.38  2.22  0.51 ! 484.64lei / buc


 Determin valoarea cheltuililor indirecte:

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

77

Chind ! 17%Chdir
Ch1nd ! 17% 484.64 ! 82.38, lei / buc

 Determin amortizarea anuala:


Aut ! p ut al , u.c. / buc 100%

unde, Aut - amortezarea utilajului. Put - pretul utilajului. (745000lei.) al norma de amortezare liniara. al = 1/T 100%. al = 1/7 100%=14.4% T norma de exploatare(7 ani).
Aut ! 745000 14.4 ! 107280lei. 100

 Determin norma de timp pentru un lot de piese: Tlot = Ntbuc = 15008.1=12150min=202.5 ore Tlot = 202.5 ore  Determin valoarea procentuala a Tlot:
V! Tlot 100% 202.5 100% ! ! 9.7% Fr 2076

 Determin amortezarea pentru un lot de piese:


Alot ! Aut V 107280 9.7 ! ! 10406,16lei. 100% 100

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

78

 Determin amortezarea pentru o bucata:


Abuc ! Alot 10406.16 ! ! 6,93lei N 1500

 Determin pre ul de cost al produc iei:

Pcp ! Chdir  Chind  Abuc

Pcp ! 484.64  82.38  6.93 ! 573.95lei / buc


 Determin cheltuielile administrative: Chadm ! 16% Pcp
Ch adm ! 16% 573.95 ! 91.83lei / buc

 Determin amortizarea cl dirii:


Acl ! C in 3% N

unde: Cin costul incaperii Cin=SpPm2 Sp- suprafata incaperii.(45 m2) Pm2- pretul unui m2 al suprafetei incaperii. (500 lei/m2.) Cin=45500=22500 lei
Acl ! 22500 3% ! 0.45lei / buc 1500

 Pre ul de cost de uzin :

Pcu ! Pcp  Chadm  Acl

Pcu ! 573.95  91.83  0.45 ! 666,23lei / buc


 Cheltuielile comerciale: Chcom. ! 1,5% Pcu Chcom. ! 1,5% 666,23 ! 9,99lei / buc

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

79

 Pre ul de cost complet a produsului:

Pc .cp ! Chcom  Pcu Pc.cp ! 9,99  666,23 ! 676,22lei / buc


 Profitul:

Prof ! 25% Pc.cp Prof ! 25% 667,22 ! 169,05lei / buc


 Pre ul piesei f r TVA:
Ppr ! Pc.cp  Prof ! 676,22  169,05 ! 845,27lei / buc

 Taxa pe valoare ad ugat :

TVA ! 20% Ppr


TVA ! 20% 845,27 ! 169,05lei / buc
 Pre ul de livrare:

Pl ! TVA  Ppr
Pl ! 169,05  845,27 ! 1014,32 / buc Rezultatele privind costurile de fabricare a piesei, au fost grupate n tab.1 Costurile de fabricare a piesei tab.1 Nr. Devizul de cheltuieli Materiale de baz i semifabricate De euri Materiale f r de euri Cheltuieli de energie Remunerarea muncitorilor de baz (de baz suplimentul cu CAS-urile) Total consumuri directe Cheltuieli indirecte Amortizarea utilajului Total costul de produc ie - sec ie Cheltuieli administrative Amortizarea cl dirii (3%) Total costul de produc ie - uzin Cheltuieli comerciale Valoarea, lei/buc 532,32 51,79 480,53 1.38 i 2.73 536.43 82.38 6.93 625,74 91,83 0.45 718,02 9.99
Coala

1 2 3 I 4 5 II 6 7 III 8

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

80

IV 9 V 10 11

Total costul de produc ie - complet Profit opera ional Pre ul fixat de ntreprindere TVA Pre ul de livrare

728.01 169.05 897.06 169.05 1014.32

4.3 Calculul indicatorilor tehnico-economici 4.3.1 Calculul investi iilor capitale

I c ! Cmu  Cin  Cec.t


unde: Cec.t=(8-12%)Cmu Cmu-costul ma inii unelte, lei Cin-costul nc perii, lei Cec.t-costul echipamentului tehnic, lei P m2-pre ul unui metru patrat, lei, P m2=500ei Sp-suprafa a de producere, 45 m2 Cmu= 745000 lei Cheltuieli pentru nchirierea cl dirii i nc perii: Cin = SpPm2 Cin=45500=22500 lei Cheltuieli pentru echipament tehnologic: Cec.t = (8-12 %)Cmu Cec.t =10% 745000=74500lei Ic= 745000+22500+74500= 842000 lei 4.3.2 Calculul nivelului rentabilit ii

Re !

Prof Pc .cp

100%

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

81

Re !

169,05 100% ! 25% 676,22


i pe 1 leu de fonduri de

4.3.3 Calculul valorii produc iei fabricate pe un muncitor de baz produc ie

 Valoarea produc iei fabricate pe un muncitor de baz se calculeaz dup formula:

FPmb !

Ppr N Wm

845,27 1500 ! 1267905lei 1

 Valoarea produc iei fabricate pe 1 leu de fonduri de produc ie se calculeaz dup formula:

FP1leuFP !

Ppr N Ic

845,27 1500 ! 1,50lei 842000

 4.3.4 Determinarea pragului de rentabilitate Volumul critic de realizare se determin conform formulei :

N cr !

Ch fixe N Ppr  Chvar/ buc

Chfixe =Pc.cp-Chdir=676,22-484,64= 191,58 lei

N cr !

191,581500 845, 27  536, 43

! 930 piese

Pragul de rentabilitate se determin dup rela ia :

Prren ! N cr Ppr ! 930 845, 27 ! 786101,1lei

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

82

fig. Diagrama pragului de rentabilitate

Rezultatele privind indicatorii tehnico-economici de lucru a sectorului, au fost grupate n tab.2: tab.8 Indicatoriitehnico-economici de lucru a sectorului Unitatea de Denumirea indicatorilor Valoarea m sur Volumul anual de produc ie n unit i naturale buc. 1500 n unit i valorice lei 1267905 Num rul ma inilor - unelte unit i 1 Coeficientul de nc rcare a ma inii - unelte 0,3 Volumul de munc necesar pentru fabricarea norm-h(tbuc) 0.18 produsului Volumul de munc a ma inilor unelte MU-h 2760 Num rul muncitorilor de baz persoane 1 Salariul mediu lunar a muncitorilor de baz lei 1206,52 Coeficientul deservirii multiple (Kdm) 1,3 Puterea utilajului tehnologic kW 25

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

83

10. 13. 14. 15.

Fabricarea produc iei la pre ul ntreprinderii -pe un muncitor de baz -pe un leu de fonduri de produc ie Pre ul de cost complet a produsului Pragul de rentabilitate Nivelul rentabilit ii

lei lei lei/buc buc. %

1267905 1,5 676,22 930 25

Concluzii: Conform calculelor de mai sus am stabilit toate cheltuielile ce pot fi suferite de ntreprindere de la nceputul i pn la sfr itul procesului de prelucrare a piesei, n acest caz de tip Placa.Pe lng cheltuieli mai stabilim profitul ntreprinderii, salariul muncitorilor, pre ul de livrare, num rul de lans ri etc. n acest compartiment m fac cunoscut cu metodele de calcul n ob inerea unei singure piese, cheltuielile ce poate suporta o ntreprindere. F cnd calculele pentru piesa dat , am ajuns la concluzia c piesa este rentabil deoarece pe lng faptul c veniturile totale sunt mai mari dect costurile totale, observ m c producerea pieselor de acest tip vor aduce venit pentru ntreprindere. Pentru a m ri cererea produsului i profitul este necesar de a efectua cercet rile de marketing i ce concuren are produsul pe pia . La sfr itul calculelor am reprezentat grafic pragul de rentabilitate ob inut pentru piesa dat .

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

84

6.COMPARTIMENTUL SECURITATEA ACTIVIT II VITALE

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

85

1. Introducere. Scop. Organizare. Rolul protectiei muncii si mediului ambient.


Protec ia muncii este un complex de m suri i mijloace, organizatorice, tehnice, profilacticcurative, care ac ioneaz conform actelor legislative i normative i care asigur securitatea angajatului, protejarea s n t ii i a capacit ii de munc a acestuia n procesul de munc . Scopul protec iei muncii este de a reduce la minim, probabilitatea afect rii sau mboln virii angajatului cu crearea concomitent a condi iilor confortabile de munc la o productivitate maximal a acesteia. Securitatea muncii n activitatea de produc ie se asigur pe urm toarele c i: - instruirea n materie de protec ia muncii a tuturor angaja ilor i a altor persoane la toate nivelurile de educa ie i preg tire profesional ; - instructarea prealabil i periodic a tuturor angaja ilor; - preg tirea special angaja ilor care deservesc ma ini, mecanisme i utilaje fa de care snt naintate cerin e sporite de securitate; - verificarea periodic a cuno tin elor personalului tehnic ingineresc a materiei n protec ia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni). Direc ii principale ale politicii de stat n domeniul protec iei muncii: asigurarea priorit ii ale politicii de stat n domeniul protec iei muncii emiterea i aplicarea actelor normative privind protec ia muncii; coordonarea activit ilor n domeniul protec iei muncii i al mediului; cercetarea i eviden a accidentelor de munc i a bolilor profesionale; ap rarea intereselor legitime ale salaria ilor care au avut de suferit n urma accidentelor de munc i a bolilor profesionale; stabilirea compensa iilor pentru munca n condi ii grele, v t m toare sau periculoase ce nu pot fi nl turate n condi iile nivelului tehnic actual; participarea autorit ilor publice la realizarea m surilor de protec ie i al organiz rii muncii; organizarea eviden ei statistice de stat privind condi iile de munc , accidentele de munc , bolile profesionale i consecin ele materiale ale acestora; colaborarea interna ional n domeniul protec iei muncii; contribuirea la crearea condi iilor nepericuloase de munc , la elaborarea i utilizarea tehnicii i tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protec ie individual i colectiv a salaria ilor; reglementarea asigur rii salaria ilor cu echipament de protec ie individual i colectiv cu nc peri i instala ii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.

o o o o o o o o o o

Ministerul Muncii i Protec iei Sociale exercit coordonarea activit ii de protec ie a muncii n R.M Elaborarea masurilor de protectie a muncii are o importanta primordiala deoarece este in joc sanatatea si viata oamenilor. Nerespectarea regulilor de securitate poate avea consecinte grave atit pentru persoana care a incalcat aceste reguli cit si pentru acea persoana care l-a elaborat, de aceea trebuie de acordat o atentie sporita securitatii activitatii vitale.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

86

2. Analiza conditiilor de munca. Zonele de risc in producere.


Analiza conditiilor de munca reprezinta: - analiza m surilor tehnice i organizatorice spre prentmpinarea ac iunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere. - eviden ierea st rii reale a condi iilor de munc la obiectul de baz ; Analiza condi iilor de munc se nf ptuie te n perioada practicii de diplom sau de producere i se ncepe cu aprecierea vizual a locurilor de munc (categoriei de lucr ri) din punct de vedere a condi iilor reale de munc folosind indexa ia normal(n), periculos (p)

Tabelul 1. Caracteristica condi iilor igieno-sanitare a factorilor periculo i i d un tori de produc ie


Factorii periculo i i d un tori de produc ie
1

Aprecierea condi iilor de munc Vizual


2

Dup proiect
3

1.Factorii sanitaro-igienici 1.1 Microclimatul temperatura , 0 C umeditatea relativ a aerului,% viteza mi c rii aerului , m/s 1.2 Iluminatul natural lateral,% artificial comun,lx 1.3 Ventila ia aera ia natural ,k dv infiltrarea natural ,k dv 2.Caracteristica nc perilor 2.1 zona sanitar de protec ie 2.2 categoria industriei dup pericolul exploziv i incendiar 2.3 gradul de rezisten la foc a cl dirii 3.factorii periculo i i nocivi de producere 3.1 Electrici genul curentului tensiunea , V fregven a ,Hz 3.2 Mecanici vbra ie,Hz(mm/sec,dB) zomotul ,dB mi carea p r ilor ma inilor i

Per. rece n n n 17-19 40-60 0,2

Per. Cald 20-22 40-60 0,3

+ + 2 3 IV G I

0,9 200 2 3 IV G I

Alternativ 220/380 50 + + 93

Alternativ 220/380 50

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

87

mecanismelor 3.3Termic detalii nc lzite, 0 C 3.4 Paf (pulbere) neorganic 4. Posibilitatea izbucnirii incendiului sau a exploziei gazul inflamabil surse de aprindere

+ +

+ C MA 10 mg/m 3

+ igar ,scnteie

+ igar ,scnteie

Ca factor periculos luam spre exemplu posibilitatea de izbucnire a incendiului sau exploziei.Ca surse de izbucnire pot folosi scinteiele,tigarile,etc.Acest factor de risc include citeva metode de combatere a acestor cauze: o Sting toare portabile, o L zi cu nisip o Rezervoare cu ap o R cirea focarului de ardere mai jos de o temperatur anumit o Frnarea intensiv a vitezei focarului unde s-a produs reac ia o Stingerea mecanic a focului n rezultatul ac iunii asupra lui cu un jet puternic de ap sau gaz inert. n timpul prelucr rii mecanice pe centrul de prelucrare apare un ir de factori de produc ie d un tori care pot fi de natur fizic , chimic , psihofiziologic i biologic . P r ile n mi care a utilajului tehnologic, transportnd semifabricatele i piesele finite: a chiile materialelor de prelucrat; fragmente din scule a chietoare; temperatura ridicat a suprafe ei prelucrate i scule a chietoare tensiunea nalt n circuitul electric sau sarcinile electrostatice, care pot duce la scurt circuit prin corpul uman - reprezint categorii de factori fizici periculo i. Pentru procesul de a chiere este caracteristic prezen a de praf i gaze n spa iul de lucru, nivelul de zgomot i vibra ia ridicat , iluminare insuficient a zonei de munc , existen a str lucirii directe i reflectate, pulsare cu frecven a nalt a fluxului de lumin , efectul stroboscopic . La prelucrarea materialelor din otel la regimuri de a chiere nalte a chiile sunt aruncate din zona de lucru . Astfel se produc accidente de produc ie printre care cele cu traumatism ocular ocup circa 50% prelucrare de strunjire. . n cazul absen ei mijloacelor de protec ie, gradul de preg tire a mediului n zona de respira ie a operatorilor la prelucrarea prin strunjire, g urire, filetare a materialelor din otel nu trebuie s dep easc concentra ia limit admisibil . La fel produsele petroliere, aerosol ce intr n componen a lichidelor de ungere i r cire, pot influen a negativ asupra s n t ii omului prin iritarea mucoasei c ilor respiratorii superioare, au factorii d un toare de a diminua capacitatea reactiv a sistemului imun. Factorii d un tori biologici se manifest la utilizarea lichidelor de ungere i r cire cu con inut mare de bacterii. n nc peri cu iluminare natural insuficient i f r aceasta e necesar a se utiliza l mpi de iluminare local . Muncitorii i func ionarii n sec ie de prelucrare prin a chiere n scopul protec iei de influen a factorilor de produc ie periculo i i d un tori, sunt echipa i cu haine speciale i nc l minte special , dispozitive de protec ie n conformitate cu normele de ramur .

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

88

n scopul asigur rii calit ii lichidului de ungere i r cire se efectueaz schimbul nu mai rar de o dat pe lun , pentru emulsii - dou ori pe s pt mn , celor sintetice - nu mai rar de o dat n dou s pt mni. Piesa prelucrat are masa de 25 kg ceea ce necesit folosirea unor mecanisme speciale pentru scoaterea i instalarea n mandrin . Pentru evitarea accidentelor de munc se respect condi iile impuse muncitorului, se analizeaz bine construc ia ma inii-unelte i mi c rile efectuate de ea n timpul procesului de lucru. Pentru prevenirea factorilor d un tori efectu m: y elaborarea m surilor sanitaro-igienice; y proiectarea sistemei de ventilare general ; y elaborarea m surilor anti-incendiare.

3. Masuri de sanitarie
La elaborare m surilor privind igiena muncii o importan major o are microclima zonei de lucru, datorit microclimei se poate de ridicat productivitatea muncii. n timpul lucrului utilajului i a nc rc rilor fizice, asupra organismul uman ac ioneaz o varietate de factori : gaze, diferite substan e, majorarea sau mic orarea temperaturii, umiditatea. Crearea n zonele de munc a condi iilor normale de lucru, nl turarea sau mic orarea a pn la limita admisibil a factorilor d un tori duce la m rirea producerii i la o mic orare a traumatismului. Organismul uman tot timpul este n strns leg tur cu mediul nconjur tor, pentru ca procesele fiziologice n organismul uman s decurg normal, c ldura emanat trebuie s fie transmis mediului nconjur tor. Parametrii care caracterizeaz zona de lucru se numesc parametrii microclimei, care sunt: temperatura aerului C; umiditatea ; viteza aerului la locul de munc , m/s; presiunea p; intensitatea ilumin rii E ,Wt . Temperatura aerului n nc peri iarna trebuie s fie 1825C, unde o cantitate de c ldur este degajat de utilaj. Temperatura ridicat duce obosirea rapid a organismului, la nro irea pielii, la pierderi de cuno tin . Temperaturile joase duc la nghe area total sau local a unor par i ale corpului, temperaturile joase sunt de la -6C; cele subnormale de la +10 pn la -6C. Umiditatea fiziologic optimal este n limita 40-60%, iar n unele cazuri mai mult de 75%. Umiditatea aerului ridicat i cu temperatura joas provoac suprar cirea organismului, iar cu temperatura ridicat supranc lzirea organismului. Viteza mi c rii aerului ajut la schimbul de c ldur , influen eaz asupra st rii muncitorului, influen eaz la distribuirea elementelor nocive n nc pere. De asemenea pentru mbun t irea condi iilor de munc la ntreprindere snt folosite utilaje cu control numeric pentru a facilita lucru muncitorilor. La locul de munc muncitorul va fi dotat numai cu m nu i n caz dac trebuie de participat nemijlocit la instalarea i scoaterea piesei din dispozitivul de strngere a centrului de prelucrare. Centrul de prelucrare dup comand numeric ceea ce permite excluderea muncitorului la prelucrarea propriu zis . Centrul de prelucrare este dotat cu instala ii de limitatoare de siguran , n caz de unele abateri centrul de prelucrare se deconecteaz automat. n compara ie cu alte strunguri acest centre posed propriet i dure din punct de vedere a vibra iilor i a zgomotului. Ajungem la concluzia c folosind centre de prelucrare se mic oreaz factorii d un tori de producere. Pentru aproximativ toate tipurile de influen a factorilor d un tori asupra organismului uman sunt diferite metode de securitate. O metod efectiv pentru asigurarea aerului n zona de lucru este ventila ia ea se nf ptuie te pe cale natural sau prin ventila ie mecanic . n ventila ie natural schimbul de aer se nf ptuie te datorit diferen ei greut ilor specifice a aerului din untrul i din afara nc perii i presiunii vntului. Prin sistemul de ventilare general se execut eliminarea degaj rilor d un toare, se scot degaj rile de c ldur i vaporii de ap de la strungurile ce lucreaz i de la oameni.
Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

89

Pentru nl turarea vibra iilor care apar n timpul lucrului ma inei unelte vom elabora urmtoarele m suri: 1) vom folosi ni te garnituri de cauciuc pentru a diminua vibra iile; 2) vom efectua controlul regulat a utilajului

4. Tehnica securitatii.Masuri.
M surile privind securitatea muncii. Elaborarea documenta iei tehnologice, organizarea i ndeplinirea proceselor tehnologice de prelucrare prin a chiere trebuie s corespund cerin elor sistemei standardelor de protec ie a muncii 12.3.002-75tProcesele de producere. Cerin e c tre securitatet i GOST 12.3.025-80 t Prelucrarea metalelor prin a chiere. Cerin ele securit iit. Instalarea semifabricatelor prelucrate i scoaterea pieselor finite n timpul func ion rii utilajului se permite n afara zonei de prelucrare, la utilizarea dispozitivelor de pozi ionare speciale ce asigur securitatea muncii lucr torilor.Pentru evitarea contactului minilor muncitorilor cu dispozitivele ce se afl n mi care i scula la instalarea semifabricatelor i scoaterea pieselor trebuie s se utilizeze instala ii automatizate. Se petrece anual controlul rezisten ei sistemului de legare la p mnt a utilajului, pentru excluderea accidentelor. Schimbul, scoaterea piesei, controlul tehnic a piesei se face numai dup deconectarea mecanismului de rota ie a arborelui principal. n apropierea utilajului sunt instalate l zi pentru semifabricate din care se ia i se fixeaz n dispozitivul de strngere a centrului i l zi cu piese finite n care se a eaz piese finite. Locul de munc este dotat numai cu l zi pentru semifabricate i piese, stelaj pentru scule . Cerin e generale de protec ie a muncii: y La deservirea strungului au acces persoanele care au trecut examinarea medical i au fost aprecia i apt pentru acest lucru, au trecut cursul de instruire i verificare a cuno tin elor n domeniul protec iei muncii i au c p tat permisul respectiv. De folosit mijloacele de protec ie individual conform normelor stabilit. De p strat n cur enie i ordine locul de munc , strungul, sculele. Se interzice supranc rcarea locului de lucru, a trecerilor cu materiale, piese brute, de euri. De eurile trebuie acumulate i p strate n l zi specializate. Semifabricatele ce se prelucreaz i au o lungime ce dep e te dimensiunile strungului, trebuie s fie ngr dite cu dispozitive de siguran . Locul de munc trebuie s fie p strate numai acele scule, dispozitive, semifabricate i piese care sunt necesare la efectuarea lucr rilor n schimbul dat. Instalarea i schimbarea semifabricatelor, sculelor, efectuarea m surilor i cur irea a chiilor se efectueaz n momentul opririi ma inii unelte. Cerin e de protec ie a muncii pn la nceperea lucrului: De mbr cat hainele de lucru ( or cu mnecu , salopet , beret ): - De verificat to i nasturii la haine, evita i legarea lor cu ireturi; - De strns p rul sub beret ; De verificat prezen a i bun starea a protectoarelor mecanice i leg tura corpului strungului i priza cu p mnt. De amplasat sculele semifabricatele n ordinea stabilit pe m su a al turat . De fixat bine frezele i semifabricatul,

y y y y y y y

y y

y y y

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

90

y y

De verificat func ionarea strungului n gol i func ionarea butonului de pornire prin conectarea i deconectarea ma inii. De verificat dac sistemele de ungere i r cire func ioneaz normal. Cerin e de protec ie a muncii n timpul lucrului: Pentru prevenirea traumelor se interzice: de a transmite i lua obiecte deasupra ma inii n func ionare; de a se sprijini de centru, de a pune pe el scule i semifabricate; de a m sura n timpul func ion rii strungului, de a cur i i terge strungul pn la oprirea complet a lui; de a r ci semifabricatul i freza cu ajutorul crpei; de a permite ie irea de sub strung a a chiilor lungi; de a opri strungul prin frnarea arborelui cu mna; de a p r si strungul f r al deconecta; de a sprijini i prinde cu mna piesa t iat ; De executat finisarea pieselor de pe strung cu ajutorul pilei sau hrtiei abrazive fixate pe o montur rigid . nainte de a deconecta strungul de a dep rta cu itul de la semifabricat. n timpul prelucr rii ntre centre de verificat buna fixare a p pu ii mobile. De utilizat chei care corespund piuli elor i buloanelor. De ales lungimea tijei de prelucrare n a a fel ca s nu dep easc dimensiunile strungului. La dispari ia curentului electric din re ea n timpul lucrului de deconectat imediat strungul. Cerin e de protec ie a muncii n situa iile de avarie. n caz de apari ie a unei situa ii ce poate prezenta pericol pentru via i s n tate personal ori a altor persoane, de deconectat strungul i informa i conduc torul de sector. n caz de accident de munc deconecta i strungul, de acordat dac este necesar primul ajutor medical sau de chemat asisten a medical . De informat conduc torul de sector. n caz de incendiu, calamit i naturale, declararea situa iei excep ionale de deconectat strungul i de ndeplinit comanda conduc torului de sector. Cerin e de protec ie la terminarea lucrului De ndep rtat sania de la semifabricat i de deconectat electromotorul. De cur it a chiile de pe strung cu ajutorul periei iar cele din sania batiului cu ajutorul crligului. De nu suflat i de nu m turat cu mna a chiile. De ters i uns strungul, de adus n ordine sculele, dispozitivele i mijloacele de protec ie individual , de aranjat semifabricatele i piesele prelucrate n locul i ordinea stabilit .

y y y y y y y y y y y y y y y

y y y y y y y

5. M suri de protec ie antiincendiare.Metode organizatorice de prevenire a incendiilor


Incendiile la ntreprinderile constructoare de ma ini au un pericol mare pentru muncitori i pot aduce mari daune materiale. Asigurarea securit ii antiincendiare a sec iilor de producere au o importan major i sunt reglementate de norme i hot rri de stat. Masuri de protectie contra incendiilor sunt: o Dotarea cu surse primare antiincendiare o Intrebuintarea surselor automate de depistare a incendiilor

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

91

o ntrebuin area emi toarelor fotoelectrice cu fum de tip DIP-1, , care sunt instalate pe tavanul nc perii, cte unul la fiecare 65 m2. Aceste emi toare modific mi carea particulelor de fum n semnal electric, care se ndreapt spresta ia de primire TLO-10 / 10 o folosirea nisipului. o Plan de evacuare Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protec ie a muncii la ntreprindere este fondat cabinetul de protec ie a muncii. Instructajul introductiv se petrece cu to i cei care intr la ntreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomanda ii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucr rilor de la alte organiza ii, cu practican ii care- i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n sec iile de producere pentru ndeplinirea lucr rilor. Instructajul introductiv l petrece inginerul de protec ie a muncii i tehnica securit ii n cabinetul de protec ie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu speciali tii tineri i cu elevii institu iilor de nv mnt inginerul ef al ntreprinderii. Instructajul introductiv se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajului introductiv de protec ie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i acordarea primului ajutor care se p streaz la inginerul de protec ia a muncii i tehnica securit ii. Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu to i muncitorii intra i la ntreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transfera i la alt lucru. La instructajul primar muncitorului i sunt ar tate toate locurile periculoase la utilaj i la locul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau indica ii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte ac iuni, care pot duce la traumatism sau mboln vire. Instructajul secundar cu scopul control rii i perfec ion rii nivelului de protec ie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu to i muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru. Instructajele primar i secundar se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajelor primar i secundar de protec ie a muncii, tehnica securit ii i securitatea anincendiar , care se p streaz la conduc torul lucr rilor, n subordonarea c ruia se g sesc muncitorii.

6. Protectia mediului ambiant.Poluarea atmosferei.Masuri de protectie a mediului ambiant.


Protec ia mediului ambiant prezint o problem care necesit eforturi din toate ramurile. Cea mai efectiv metod de protec ie a mediului ambiant este trecerea la tehnologii de producere f r de euri sau cu de euri minimale. Aceasta va necesita rezolvarea unui complex de probleme complicate legate cu tehnologia, probleme constructive i organizatorice bazate pe tehnologii moderne. Cele mai importante direc ii spre produc ia ecologic sunt: y modernizarea proceselor tehnologice i elaborarea utilajului nou cu nivelul de eliminare a de eurilor n mediul ambiant minimale; y de schimbat de euri neutilizabile la de euri utilizabile; y larg utilizare a metodelor i m surilor de protec ie a mediului ambiant. Una din cele mai importante ac iuni pentru protec ia mediului nconjur tor este filtrarea aerului de substan e nocive. Purificarea aerului de substan e nocive se poate de realizat ct prin injectarea aerului din exterior n nc pere ct i filtrarea aerului din nc pere. Prima m sur este necesar pentru protec ia muncitorilor iar cea dea doua pentru protec ia mediului ambiant.
Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

92

Starea mediului ambiant foarte mult depinde de echipamentul sanitar al uzinelor i de men inere a sigurantei echipamentelor. De aceste calit i depinde ocrotirea popula iei de gaze, colb i zgomot. Ultimul pas n acest domeniu este construc ia ntreprinderilor ned un toare. O condi ie suficient la construc ia unei uzine este prezen a zonei sanitare de ocrotire. Zona de ocrotire se socoate teritoriul dintre nc perile de producere, depozite sau construc iile care elimin impulsurile impurific rii de producere i locuin e de folosire cultural sau cl diri de locuit. L imea zonei de ocrotire i profilare este destinat pentru ntreprinderile de clasa I-II respectiv egal cu 1000 500, 300, 100, 50 m. n dependen de componen a i num rul de impurific ri de producere eliminate n atmosfer , de condi iile procesului tehnologic se determin l imea zonei sanitare. Intreprinderilor cu degaj ri periculoase n atmosfer , se recomand s se amplaseze n afara ora ului. Concentra ia elimin rii de substan periculoase se determin conform GOST 172.302-78. Pentru men inerea atmosferei conform normelor la ntreprinderi trebuie folosite dispozitive de ventilare. Cur irea aerului eliminat din sec ii se efectueaz cu ajutorul hidro-filtrelor. Pentru a mic ora cantitatea de consum de ap se utilizeaz metode speciale de cur enie a apei, care permit de a utiliza apa repetat. Astfel cantitatea de ap se mic oreaz numai din cauza evapor rii i scurgerii ei cu diferite impurit i. Mic orarea cantit ii de consum de ap contribuie la utilizarea metodelor de cur ire sintetic . O metod de protec ie a mediului nconjur tor este folosire dispozitivelor de filtrare, care se ntrebuin eaz pentru cur irea impurit ilor din ventilatoare i a de eurilor tehnologice pentru a nu permite r spndirea lor n atmosfer , mic orarea zgomotului, mic orarea nivelului microundelor, folosirea ecranelor de protec ie a localurilor de poluare energetic a mediului nconjur tor. Pentru cur irea aerului ce se degaj de la centrul de prelucrare n sec ie, se pune o instala ie de percepere a ce ii cu o vitez mic de lucru, care este alc tuit din corp, n care sunt fixate dou trepte de filtrare: 1.Filtru de filtrare grosolan Filtercel G2, reprezint o caset care se scoate u or, n care se g sesc ni te pl ci gofrate. Acest filtru filtreaz uvoiul de particule mari de lichide i de cele tari(praf,gaze). Acest filtru se foloseste in: o mediile cu atmosfera agresiva o medii anti-grasime,anti-scintei si la separarea vaporilor de grasime.

Caracteristici tehnice

Fig. 1. Filtru de curatire primara a aerului.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

93

2.Filtru de filtrare fin Filtercel CFL este compus dintr-un ir de tuburi verticale, umplute cu un material din fibre de lafsan cu diametrul de 18 m . Viteza de filtrare prin a doua treapt este de: V = 0.1 - 0,15m/s.Acest filtru se aplica la instalatiile de ventilare industriala.

fig 2. Filtru de filtrare fin Filtercel CFL

O importan mare la proiectarea instala iilor de filtrare a aerului de praf i de cea , este cazul de a putea fi folosite n sistemele de recirculare a aerului. In corespundere cu normativele la ntrebuin area recircula iei trebuie de inut cont de urm toarele condi ii: cantitatea de aer ce p trunde din exterior, nu trebuie s dep easc mai mult de 10% din volumul total, ce p trunde n nc pere; aerul rentors n nc pere trebuie s con in nu mai mult de 30% de substan e nocive. Din concentra ia obi nuit de praf i cea , eficacitatea instala iei trebuie s fie de 0.90 0.95 i mai mare. n calitate de materiale de filtrare se ntrebuin eaz materii, hrtie, plasa, a chii metalice, inele din metal, ceramic cu pori sau metale poroase.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

94

Pentru a m ri eficacitatea de cur are pl cile filtrelor se mbib cu ulei. A a filtre se ntrebuin eaz pentru filtrarea aerului, degajat n nc peri la o concentrare a prafului pn la 200 mg/m3. O alt metod este de a nf ura pl cile cu o plas mbibat cu inele, sau cu o plas gofrat . Aceast caset nainte de instalare se introduce n vaselin . Particulele de praf, trecnd mpreun cu aerul prin labirintul de g uri, format de inele sau de plas , se re in pe suprafa a lor unsuroas . Eficacitatea cur irii ajunge pn la 0.95 i mai mult.

De multe ori, n timpul proceselor industriale de produc ie se formeaz impurit i datorit de ex. lubrifian ilor cu propriet i de r cire, plastifian ilor, fumului degajat n timpul lucr rilor de sudur , vapori de ulei sau gudron, care polueaz aerul nconjur tor i care se r spndesc u or n toat hala de produc ie. Separatorul electrostatic SMOG-HOG ofer solu ia ideal - fie ca o solu ie pentru o singur nc pere, aspirare central sau instalat n conducta unui sistem de ventilare. Aceste substan e poluante influen eaz att s n tatea angaja ilor dvs., ct i ma inile utilizate i calitatea produselor dumneavoastr . n special, la diametre mai mici de 2,5 m, mecanismele de protec ie ale c ilor respiratorii umane nu sunt n stare s separe aceste particule, care n cazul n care sunt toxice pot duce la boli cronice ale c ilor respiratorii, a sistemului cardio-vascular sau afec iuni cardiace ale angajatului. Urm rile pot fi cazuri de boal i ntreruperi temporare ale produc iei .
Modul de func ionare al filtrului electrostatic SMOG-HOG

Pl cile colectoare, pe care se depun impurit ile pot fi cur ate i reutilizate. Putem prelua cu pl cere acest serviciu de cur are pe care l realiz m cu ajutorul instala iei noastre ultrasonice. Binen eles, substan ele poluante se elimin ecologic.

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

95

7. Calcule ingineresti. Determinarea ventilatiei generala de schimb a incaperii


a)Calculam ventilatia de schimb a incaperii dupa concentratia subtantelor nocive. Date initiale Date Tab.II.1 Cg , Co mg/m 0.5
3

, n,
3

P, 10 1,5 3
4

Va , m
3

, kg/m 0.88
3

Vinc, m3 102 18

mg/m 0

% 0.15

kg/m2 17

Cantitatea minima de aer care trebuie schimbata in incaperea de lucru determinam dupa formula:

q 10 6 W ! C g  C0
Unde: W volumul de aer aspirat de incapere, m3/h q cantitatea substantelor nocive care se degaja in incapere, kg/h Cg - concentratia maxima admisa (CMA) a substantelor nocive in aerul introdus curat in incapere, mg/m3 Co - continutul substantelor nocive in aerul introdus curat in incapere, mg/m3 Cantitatea substantelor nocive degajate in aerul incaperii determinam dupa formula:

q!

n L P Va V 100 P0

Unde: q cantitatea de substanta ce se degaja prin neetansietatile utilajului, kg/h n pierderile etansietatii in cursul unei ore dupa rezultatele probarii, % coeficientul de rezerva ce se ia in dependenta de starea utilajului P presiunea de lucru in aparataj, kg/m2 P0 presiunea in incapere 1104 kg/m2 Va volumul utilajului, comunicatiilor, aparatajului in incapere, m3 densitatea vaporilor sau gazelor care se degaja din aparataj, kg/m3

q!

0.15 1.5 3 17 0.88 ! 0.00001017 , kg/h 100 10 4

Determinam valoarea volumului de aer aspirat din incapere

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

96

0.00001017 10 6 W! ! 20.34, 0.5  0

m3/h

Indicele de baza al lucrului instalatiei de ventilare este multiplicitatea schimbului de aer X, care-l determinam prin raportul dintre aerul eliminat din incapere si volumul incaperii :

K !

W , Vinc

Unde : W - volumul de aer inlaturat din incapere, m3/h V volumul incaperii, m3 20.34 K ! ! 1.13 18 b) Calculam ventilatia de schimb a incaperii dupa umiditatea excesiva Date initiale: F = 20 m2 V = 0.2 m/s Taer.inconj = 25 C Taer. aspir. = 20 C Vinc = 8 * 102 m3 Volumul aerului W, necesar pentru excluderea vaporilor de apa il determinam dupa formula : W ! G 1000 E ex  E asp

Unde: W volumul de aer necesar pentru inlaturarea vaporilor de apa, m3/h G cantitatea umiditatii ce se degaja in incapere, kg/h 3 ex cantitatea vaporilor de apa in aerul exclus din incapere, g/ m (tab.II.2) 3 asp - cantitatea vaporilor de apa in aerul inspirat in incapere, g/ m (tab.II.2) Tab.II.2 Temperatura, C 20 25 Cantitatea vaporilor de apa in aer, g/ m3 17.35 23.11 Presiunea vaporilor de apa, mm Hg 17.391 23.350

Cantitatea vaporilor care se degaja in incapere, se determina dupa urmatoarea relatie : G=F(a+0.017)(P2 P1), kg/h Unde: F aria suprafetei de evaporare (oglinda cazilor, podeaua umeda etc), m2 a factorul mobilitatii gravitationale a mediului inconjurator la: tapei 30 C, a = 0.022 P1 presiunea vaporilor de apa in aerul inconjurator ce corespunde gradului de imbibare a lui la temperatura data ( tab.II.2) , mm Hg P2 - presiunea vaporilor de apa, care satureaza aerul incaperii la temperatura suprafetei lichidului ce se evapora ( tab.II.2) , mm Hg

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

97

G = 20(0.022+0.017)(23.350-17.391) = 4.64, kg/h 4.64 1000 3 ! 805.55 , m /h W ! 23.11  17.35 Determinam multiplicitatea dupa formula :

K !

W Vinc

Unde : V volumul incaperii, m3 W volumul aerului necesar pentru excluderea umiditatii excesive

K!

805.55 ! 1.006 800

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

98

Bibliografie : 1. Picos C. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere in 2 vol., edit. Universitas, Chisinau, 1992 2. Vlase Aurelian. Tehnologia constructiilor de masini, edit. Tehnica 1996 3. Palvafi . Studiul si tehnologia materialelor, edit. Stiinta, 1993 4. . , 1977 5. . . 2 , 1985 6. . . 1977 7. , , , . 1974 8. . 9. 10. Legea securitatii si sanatatii in munca , hisinau, 2008 11. A. Bertea Protectia mediului, Iasi, 1997 12. A. Darabont Protectia muncii , Bucuresti 1996 13. E. Olaru Protectia mediului ambiant , Chisinau 2000 14. www.tdmonolit.ru 15. www.mastekzlat.ru 16. www. mastek.selec.ru 17. www.umbr.com.ua 18. www.titan-machinery.com 19. www.wuk-industry.com 20. www.namtas.com 21. www.sb-yar.ru

521.9 IITT 072.002 IITT.


Mod Coala document. Semnat Data

Coala

99