Sunteți pe pagina 1din 27

Explorarea func iei renale

Indicatiile explorarii functiei renale


o Determinari de rutina (screening) in afectiuni sistemice o Diagnosticul unor afectiuni renale Durerea in regiunea lombara iradiata catre vezica urinara sau organele genitale Modificari ale cantitatii / ritmului de eliminare a urinii: poliurie, oligurie, nicturie Modificarea culorii urinii Modificari ale transparentei urinii (urina tulbure) Senzatie de usturime sau arsura la urinare Disurie Incontinenta urinara o Monitorizarea evolutiei bolilor ce afecteaza functia renala (DZ) o Monitorizarea tratamentelor cu medicamente nefrotoxice

Func iile rinichilor


1. Elimina produsele finale de metabolism:
Substante azotate (rezultate din oxidarea proteinelor): ureea, creatinina, creatina i acidul uric Sulfati (proveniti din oxidarea sulfului din aminoacizii sulfurati) Fosfati organici (din structura acizilor nucleici) Control volemie RAA Producerea de substante vasodilatatoare/ vasoconstrictoare

2. Participa la reglarea TA

Func iile rinichilor


3. Regleaza echilibrul acido-bazic in cooperare cu plamanii
si cu diferite sisteme tampon din mediul extracelular o Mentine pH sanguin in limite fiziologice restranse (7,2 7,4), in timp ce pH urinei are variatii foarte largi (4,7 - 8) prin generarea unei urine acide prin care excesul de acid poate fi indepartat zilnic o Mecanisme: Reabsorbtia bicarbonatului din filtratul glomerular Excretia ionilor de H tamponati cu amoniac Excretia ionilor de H tamponati cu ionii fosfat dibazic

Func iile rinichilor


4. Regleaza volumul si osmomolaritatea fluidelor din organism prin procese de resorbtie si secretia apei si ionilor 5. Mentine concentratia constituentilor normali ai plasmei prin functia de reabsorbtie selectiva a substantelor cu prag de eliminare: glucoza, aminoacizi, vitamine etc. 6. Participa la biosinteza, reglarea, secretia unor hormoni (renina, eritropoetina si prostaglandine)

Creatinina
produs de metabolism al creatin-fosfatului din muschi, derivat ciclic spontan al creatinei este filtrata din snge de c tre rinichi, o cantitate redus fiind secretat de rinichi n urin . dac filtrarea renala este deficitar nivelul sanguin al creatininei cre te

C=UxV/P
C=clearance-ul creatininei U=concentratia creatininei in urina (mg/mL) V=debitul urinar (mL/min) P=concentratia creatininei in plasma (mg/mL).

Creatinina
Valori normale In sange: 0,5-1,2 mg creatinina la 100 ml In urina: 0,8-1,9 g creatinina / 24h Variatii fiziologice: variatii circadiene, cele mai mici valori fiind in timpul noptii cresteri fiziologice: efort fizic, sarcina

Creatinina
Cresteri patologice Insuficienta renala ac, cr, sindrom nefrotic Distrofia musculara progresiva Acromegalie Arsuri Ciroza Diabet Soc Postoperator Scaderi patologice Insuficienta renala cronica Hipertiroidism

Creatinina
Interferente cu medicamente: Cresteri: - aminoacizi, furosemid, metilprednisolon, carbenoxolona, medicamente nefrotoxice. Scaderi: - diazoxid, diuretice tiazidice, triamteren, heroina si canabis (efect tranzitoriu), cortizon, enalapril, epinefrina, lavarterenol (efect slab), blocanti ganglionari, histamina, isoproterenol, lisinopril, oxprenolol, propranolol, somatostatin,

Urea sanguina
Este produsa la nivelul ficatului, in metabolismul proteinelor Reflecta rata de filtrare glomerulara si capacitatea de concentrare a rinichilor Valori normale: 10-20 mg/dL Valori crescute : Deshidratare Soc Hemoragii digestive Dieta bogata in proteine, nutritie parenterala totala, arsuri, febra, tratament steroizi Insuficienta renala ac, cr (raport uree serica/creatinina serica>20 azotemie prerenala) Valori scazute: Fiziologic la gravide Afectiuni hepatice, malnutritie, alcoolism Hiperhidratare

Numeroase variabile pot interfera cu interpretarea valorilor clearence-ului creatininei, ureei, RFG: varsta, sexul, greutatea, rasa Valorile ureei serica vor fi crescute patologic doar cand >60% din celule renale nu mai functioneaza

Func ia endocrin
Func ia endocrin primar
Rinichii sintetizeaz trei tipuri de hormoni: Renina Prostaglandine, bradikinina, factori endoteliali (NO, endotelina) Eritropoietina

Renina
componenta ini iala al sistemului renin -angiotensin aldosteron, esentiala in controlul presiunii sanguine si functiilor renale produs de celulele juxtaglomerulare din medula renal oricnd volumul lichidului extracelular scade

Func ia endocrin
Func ia endocrin primar

Func ia endocrin
Func ia endocrin primar
Prostaglandinele
o Mediatori sintetiza i pe calea acidului arahidonic, sub ac iunea ciclooxigenazelor o Efecte: vasodilata ie, cre terea fluxului sangvin renal contrac ia musculaturii netede digestive efect protector gastric prin favorizarea secre iei de mucus i bicarbonat i inhibarea secre iei clorhidropeptice ocitocic / tocolitic bronhodilatator antiagregant (prostaciclina) proinflamator pirogenic algogen.

Func ia endocrin
Func ia endocrin primar
Eritropoietina
un hormon glicoproteic secretat in principal in rinichi (90%), si in ficat (10%) intervine in controlul eritropoiezei hipoxia stimuleaza eliberarea EPO, care la randul sau induce productia de eritrocite la nivelul maduvei osoase. Valorile crescute ale numarului de eritrocite, hematocritului si hemoglobinei suprima eliberarea EPO. insuficienta renala cronica este insotita de scaderea marcata a productiei de eritropoietina cu anemie consecutiva trat adm eritropoietina exogena

Func ia endocrin
Func ia endocrin secundar
o Rinichii reprezinta un locus int pentru ac iunea aldosteronului (stimuleaza reabsorbtia apei si Na la nivelul tubulilor distali si de colectare) o Situs de activare a calcitriolului (forma activa a vit D) roluri: Regleaza concentra ia de calciu i fosfat n snge Promoveaza mineralizarea osoaza normala, cre terea i remodelarea osoas Insuficien a renal cronic este adesea asociat cu osteomalacia (mineralizarea osoas neadecvat ) datorit unei perturb ri continue a metabolismului vitaminei D

Urina proprietati fizico-chimice


Cantitate emisia de urin pe 24 de ore depinde de:
ingestia de lichide, pierderile de ap prin transpira ie, cantitatea de substan e normal excretate n urin . Valori normale: 1000 2000ml/24h

Urina proprietati fizico-chimice


Varia ii ale cantit ii de urin :
poliurie peste 2000ml/24h fiziologic: ingestie de lichide, perfuzii patologic: DI, DZ, IR stadiu compensat oligurie sub 500ml/24h. fiziologic: regim lipsit de lichide, transpira ii profuze patologic: v rs turi, diaree, arsuri, hemoragii, IR acut , IRC stadiu decompensat anurie sub 100ml: IRA, intoxica ii acute, obstacol mecanic pe c ile urinare nicturie cantitativ urina eliminat n timpul nop ii este mai mare dect cea din timpul zilei (raport nictemeral inversat 3,5/1)

Urina proprietati fizico-chimice


Culoarea urinii
Fiziologic culoare galben citrin pn la galben ro iatic Patologic culoare modificat de con inutul n: a) substan e endogene: snge culoare roz, ro ie, brun porfirine culoare ro ie, brun-roscat pigmen i biliari (bilirubina) culoare oranj sau brun verzuie ( ca berea neagr ), cu spum galben verzuie hemoglobina, melanina culoare brun neagr b) substante exogene: albastru de metilen culoare verde compu i fenolici culoare brun piramidonul, rifampicina culoare ro ie

Urina proprietati fizico-chimice


Aspectul urinii:
Fiziologic clar i transparent Patologic tulbure din cauza prezen ei n exces: oxala i: opalescen a dispare dup acidifiere cu ac. acetic ura i: opalescen a dispare dup nc lzire piuriei: turbiditate dat de leucocite, mucus, flor microbian ; aspect de zeam de varz n pielonefrita ac lipiduriei: prezen a lipidelor chiluriei: prezen a limfei

Urina proprietati fizico-chimice


Densitate urinar
depinde de con inul n ioni, cristale, glucoz , albumin i alte substan e.

o Normostenurie: 1015 1025 o Hiperstenurie: peste 1025, cu con inut crescut de: albumina, Hb, glucoz n deshidrat ri, nefrite, DZ i hemoliz o Hipostenurie: sub 1015 n nefropatii, tratament cu diureice, IR avansat

Urina proprietati fizico-chimice


pH-ul urinar
Valori normale: o n medie 6, cu variatii intre 4,7 8 Varia ii ale pH-lui: o pH sc zut regim alimentar bogat n proteine acidoza sangvin diabetic sau metabolic procese maligne (prin distrugere crescut de proteine) febr diaree o pH crescut: regim alimentar vegetarian alcaloza metabolic

Examenul sedimentului urinar


Aprecierea calitativ a unor elemente ca leucocite, eritrocite, cilindri. Tehnica: Prima urin de dimnea se centrifugheaz la 10002500 tura ii/min timp de 5 min. Se decanteaz supernatantul, iar din sediment se pune o picatur pe lam , se acoper cu o lamel i se examineaz la microscop. Fiziologic: pe cmp apar: 1-3 hematii, 3-5 leucocite, rare cristale, rare celule epiteliale

Examenul sedimentului urinar


Patologic cre terea cantitativ a acestor elemente pe cmpul microscopic. Hematii: afectiuni ale aparatului urinar: ITU, litiaza urinara, adenom prostata, cancer, traumatisme renale boli generale sindrom hemoragic, tulburari circulatorii, boli autoimune medicamente aspirina, penicilina, anticoagulante (warfarina, heparina), citostaticele (ciclofosfamida)

Examenul sedimentului urinar


Leucocite Se urmareste morfologia, gradul de degenerescent , ca indicator al duratei afec iunii. Apar in procese inflamatorii ale tractului urinar, mai ales n infec ii acute. Celule epiteliale provin din decuamarea epiteliului aparatului urinar. Celule epiteliale plate, mari, poligonale sau rotunde, cu nucleu voluminos provin din vezica urinar Celule cilindrice, alungite provin din uretr Celule mici rotunde, ovale sau poligonale provin din c ile urinare superioare sau tubi renali, sugernd leziune renal grav .

Examenul sedimentului urinar


Cilindrii urinari
forma iuni alungite, cu capete rotunde sau drepte, de diferite lungimi, grosimi, structuri.

Cilindrii acelulari: prin precipitarea proteinelor solubile hialini cu matrice mucoproteic , transparen i, cu extremit i rotunde; apar n albuminurii fiziologice (ortostatism, efort fizic) si patologice granulo i granula ii inegale rezultate din degenerescen a granuloas a celulelor epiteliale renale; apar n glomerulonefrite, pielonefrite. gr so i multe granula ii gr soase; apar in nefropatii cr i subacute, sindrom nefrotic. pigmentari forma i din precipitat de hemoglobin (hemolize posttransfuzionale), miglobin (sindrom de strivire), bilirubin (hiperbilirubinemii).

Examenul sedimentului urinar


Cilindrii celulari: se formeza prin precipitarea proteinelor i a altor elemente celulare hematici con in hematii intacte, sau putin alterate; apar in afec iuni glomerulare, eforturi mari leucocitari inflamatii ale parenchimului renal: pielonefrite, glomerulonefrite, TBC renal. epiteliali con in celule epiteliale tubulare descuamate; apar n afec iuni tubulare toxice i infectioase.