Sunteți pe pagina 1din 5

Jocul nu este doar o tema culturala si literara,ci si ,in buna masura,un mod de existenta.

Intr-un anume fel,copilaria se confunda cu jocul.La aceasta varsta jocul este o forma de participare la cadrul si la conventiile jocului. Joaca este depasita dintr-o nevoie de evadare,venita odata cu inaintarea in varsta,din imediat si de trecere intr-o lume a implinirilor virtuale. Jocul inseamna nu doar placere,ci si indrazneala si risc,inteligenta,vocatie si experienta,acestea fiind o activitate umana complexa,greu de cuprins intr-o definitie unitara si multumitoare,data fiind marea diversitate a formelor sale manifestare. Jocului i s-au atribuit numeroase sinonime, fie lexicale (joaca, zbenguiala, distractie; dans, hora; intrecere ,partida, disputa, intalnire, meci; rol artistic,interpretare) fie metaforice (iubirea, moartea, viata) conturate in diverse moduri. Jocul a fost adesea tema a numeroase opere ale unor scriitori ca Ion Creanga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, George Cosbuc, Ana Blandiana ,Mircea Cartarescu si multi, multi altii.Ei au evidentiat jocul ori ca singurul mod de exprimare a trairilor sufletesti, ori ca o intparcere la copilaria demult pierduta , ori pur si simplu, ca un fel de a testa imaginatia, spiritul de competitie si creativitatea. Literatura insasi este un joc de cuvinte, de expresii care il fac pe cititor sa traiasca pe alte coordonate spatiale si temporale, dar se indreapta catre ceea ce i-a fost caracteristic dintotdeauna:cultivarea emotiei estetice. Literatura nu inseamna numai texte abstracte, ci an de an evolueaza catre texte ce atrag atentia cititorului fie prin forma neobisnuita, fie prin modul de exprimare deosebit de atractiv sau socant, sau chiar printr-o tema abordata pentru prima oara intr-o creatie. Tudor Arghezi, proclamat un nou Eminescu a fost socotit de unii cel mai mare poet de la cantaretul Luceafarului.Aceasta glorie tarzie si repede a avut un larg efect asupra liricei contemporane si inraurirea a fost mai profunda. S-au spus numeroase lucruri superficiale si juste despre Tudor Arghezi care se observa de la capul locului:ca exprima conflictul intre real si ideal, ca e baudelairian si

eminescian, ac e un creator de limba,aceste aspecte putand aflandu-se la orice alt poet.Universul sau substantial, sensul de exploratie metafizica a viziunilor, intelectualitatea fara cadre rationale a acestei lirice, iata chestiunile adevarate. In zilele noastre, adolescentii prefera mai degraba jocurile pe calculator.Fiind in permanenta in contact cu lumea virtuala, ei sunt atrasi de tot ceea ce tine de la creearea unui joc pe calculator-care necesita numeroase eforturi materiale si intelectuale-, pana la utilizarea lui. Exista numeroase jocuri pe calculator, de strategie, de constructie a diferite obiecte sau chiar de orase, sau jocuri in care un personaj fantastic cu puteri supranaturale invinge raul.(ca si in basme) Desi au fost considerate obsedante de unii oameni, jocurile pe calculator dezvolta imaginatia, agilitatea, capacitatea de reactie, atentia, spiritul de competitie (daca sunt jucate in grup) si de ce nudeschid noi orizonturi in gandire. Eclipsat de marile teme ale lirismului, cum ar fi iubirea sau istoria, jocul a devenit mai degraba motiv adiacent unei alte teme, copilaria, decat o tema in sine. Gandindu-ne la clasificarea facuta de Roger Caillois putem spune ca fiecare categorie se regaseste in literatura: lui Nica ii plac vartejurile, apoi preferinta sa devine simulacrul. Ulise participa la jocuri agonice, in timp ce la petrecerile selecte din "Mandrie si prejudecata" cele de noroc, cartile mai precis, sunt apreciate de invitati. Aici, sa joci carti cu o persoana importanta este o onoare si jocul devine un mod de a lega prietenii sau macar relatii putin cordiale. Cel mai cunoscut monument romanesc ridicat copilariei, "Amintiri din copilarie", ilustreaza foarte bine relatia de complementaritate dintre joc si copilarie. Copilul Nica se joaca mereu. Fie ca este vorba de furtul cireselor sau de inscenarea unei slujbe bisericesti ori de jocul cu batul, atitudinea copilului este de nepasare puerila. Un lucru foarte important, demn de a fi observat, este prietenia legata intre Nica si tovarasii sai de joc.

O alta legatura infiripata tot prin joc este prietenia dintre Danut, Olguta si Monica. Cei trei copii devin un singur suflet, un singur destin, pe mosia Medeleni, primele lor activita i fiind jocurile. Daca Monica, maturizata inainte de vreme, este in stare sa renunte la lupta in micile lor intreceri sportive, Danut si Olguta au din plin spiritul competitiei. Curiozitatea copilareasca si imaginatia lui Danut o

transforma pe Monica in Ileana Cosanzeana si, crezandu-se el insusi Fat-Frumos, o saruta pentru prima oara. Mai tarziu, indepartat si insingurat, el va gasi refugiu in sufletul ei bun si iubitor. Povestea celor doi se sfarseste cu o casatorie reusita. Astfel, putem afirma ca si iubirea, sentimentul cel mai cantat in versuri, se poate naste din joc. Un alt joc, dureros de data aceasta, il joaca Olguta. Ea isi ascunde durerea, sentimentele, gandurile fata de familie si de prieteni, pare mai fericita decat este. Desi pe fata ei se observa anumite semne - simulacrul ei nu este perfect Olguta isi insuseste fara ca altii sa-si dea seama o viata care nu este a ei, de om fericit, de om linistit, caci in realitate zbuciumul interior nu-i da pace. Logodna fratelui sau cu Monica indeparteaza de la ea atentia celorlalti astfel incat jocul ei se desfasoara fara vreo intrerventie din exterior. Motivele ei sunt intemeiate - stia ca ceilalti vor suferi afland de boala ei si ca vor incerca s-o impiedice sa faca gestul disperat, si Olguta si-a jucat atat de bine rolul incat vestea sinuciderii ei a cazut ca un traznet peste cunoscuti.

Jocul celor mai celebre personaje create de Mark Twain, Tom Sawyer si Huckleberry Finn, de-a detectivii,intra tot in aceasta categorie. Aventura este tema romanelor si jocul devine un motiv adiacent ei. "Print si cersetor" de Mark Twain. Doi copii apartinand unor paturi sociale diferite isi schimba identitatile si de aici se naste o adevarata aventura. Jocul ia o intorsatura putin dramatica atunci cand cei doi descopera ca nu-si mai pot capata inapoi identitatea adevarata. Ei sunt aruncati in medii diferite si realizeaza ca stilul de viata cu care fusesera obisnuiti este cel care li se potriveste. Cu greu vor reusi sa redevina ceea ce fusesera, caci aventura cunoasterii se transforma intr-o capcana din care vor iesi abia dupa mai multe incercari, intr-un joc periculos. Nu toate jocurile se caracterizeaza prin veselie si uneori incordarea devine de nesuportat.

Jocurile la care s-au referit Caillois si Huizinga sunt ceea ce eu numesc "jocuri bune" fiindca au un efect benefic asupra fiintei umane: relaxeaza sau dezvolta anumite calitati: spiritul competitiei, imaginatia, gandirea. Dar exista si anumite

"jocuri rele", care se afla la granita dintre joc si manifestarile impulsive, animalice, ale fiintei umane....

y www.referat.ro y www.referatele.com