Sunteți pe pagina 1din 56

Cap.Cap. 1.1. RESURSELERESURSELE DEDE APAPĂĂ

1.1.1.1. DefiniDefiniţţii,ii, caracteristicicaracteristici

1.2.1.2. ResurseleResursele dede apapăă aleale globuluiglobului

1.3.1.3. PrincipalelePrincipalele resurseresurse naturalenaturale aleale RomânieiRomâniei

1.4.1.4. ResurseleResursele dede apapăă aleale RomânieiRomâniei

1.5.1.5. CircuitulCircuitul apeiapei îînn naturnaturăă

1.6.1.6. EconomiaEconomia apelorapelor

1.7.1.7. CostulCostul apeiapei

1.1.1.1. DefiniDefiniţţii,ii, caracteristicicaracteristici

apaapa == lichid,lichid, compuscompus hidrogenathidrogenat alal oxigenuluioxigenului (H(H 22 O)O)

poatepoate existaexista îînn treitrei ststăăriri diferitediferite dede agregareagregare,, trecândtrecând cucu relativrelativăă uuşşurinurinţţăă (pe(pe Terra)Terra) dindin unauna îînn alta:alta:

lichidlichidăă,, ggazoasazoasăă (vapori)(vapori),, solidsolidăă (ghea(gheaţţăă))

CaracteristiciCaracteristici specificespecifice

ocupocupăă volumevolume marimari lala exteriorulexteriorul PPăământuluimântului;; realizeazrealizeazăă unun circuitcircuit continuucontinuu îîntrentre oceane,oceane, atatmosfermosferăă şşii uscat;uscat; reprezintreprezintăă celcel maimai rrăăspânditspândit solventsolvent;; areare capacitatecapacitate maremare dede absorbabsorbţţieie aa ccăălduriildurii,, sese îîncncăălzelzeşştete şşii sese rrăăceceşştete maimai îîncetncet decâtdecât oriceorice altalt lichid,lichid, avândavând oo influeninfluenţţăă reglatoarereglatoare asupraasupra temperaturiitemperaturii PPăământuluimântului;; fierbefierbe lala 100100°°CC şşii îîngheangheaţţăă lala 00°°C;C; densitateadensitatea maximmaximăă esteeste lala temperaturatemperatura dede +4+4°°C,C, iariar lala 00°°CC devinedevine cucu 10%10% mamaii voluminoasvoluminoasăă decâtdecât lala +4+4°°C,C, ceeaceea cece faceface caca gheagheaţţaa ssăă pluteascpluteascăă ApaApa dindin roci,roci, îînghengheţţândând lele dezagregdezagregăă

UnitUnităăţţileile geograficegeografice aleale hidrosfereihidrosferei,, respectivrespectiv sistemelesistemele teritorialeteritoriale îînn carecare esteeste organiorganizatzatăă apaapa sunt:sunt:

–– oceaneleoceanele –– mmăărilerile –– apeleapele curgcurgăătoaretoare –– llacurileacurile –– apeleapele subteranesubterane –– ghegheţţariiarii

OceanulOceanul PlanetarPlanetar

sese compunecompune dindin patrupatru oceane:oceane: Pacific,Pacific, Atlantic,Atlantic, IndianIndian şşii ArcticArctic ocupocupăă aproximativaproximativ 362362 mil.kmmil.km 22 ,, 71%71% dindin suprafasuprafaţţaa TerreiTerrei (510(510 mil.kmmil.km 22 ),), continentelecontinentele dedeţţinin doardoar 29%.29%. rrepartiepartiţţiaia apeiapei oceaniceoceanice pepe globglob esteeste inegalinegalăă:: ccircairca 90%90% sese grupeazgrupeazăă pepe oo jumjumăătatetate dindin sferasfera TerreiTerrei,, avândavând polulpolul situatsituat îînn SESE--ulul InsuleiInsulei NouaNoua ZeelandZeelandăă (lân(lânggăă InsulaInsula AntipodesAntipodes).). AceastaAceasta sese numenumeşştete emisferaemisfera oceanicoceanicăă OpusulOpusul eiei esteeste emisferaemisfera continentalcontinentalăă,, cucu polulpolul lala guragura fluviuluifluviului LoireLoire (pe(pe insulainsula Dumet)Dumet) şşii undeunde apaapa ocupocupăă totutotuşşii 53%53% dindin suprafasuprafaţţăă

MMăărilerile

suntsunt îîntinderintinderi dede apapăă oceanicoceanicăă,, maimai micimici sausau maimai pupuţţinin adânciadânci decâtdecât oceanele.oceanele. EleEle sese clasificclasificăă dupdupăă raporturileraporturile lorlor cucu oceaneleoceanele şşii continentelecontinentele îînn mmăăriri mmăărginarginaşşee ((comuniccomunicăă larglarg cucu oceanuloceanul,, fiindfiind unun felfel dede golfurigolfuri aleale acestora),acestora), continentalecontinentale ((îînconjuratenconjurate dede uscat,uscat, comunicândcomunicând cucu oceanuloceanul sausau cucu oo altaltăă mare,mare, prinprin strâmtori),strâmtori), mediteranemediterane (situate(situate îîntrentre 22--33 continentecontinente şşi/saui/sau ghirlandeghirlande insulare:insulare: MediterMediterana,ana, MediteranaMediterana AsiaticAsiaticăă,, MMediteranaediterana AmericanAmericanăă şşii „„OceanulOceanul”” Arctic).Arctic).

RâurileRâurile şşii fluviilefluviile

suntsunt organismeorganisme carecare colecteazcolecteazăă apeleapele superficialesuperficiale continentalecontinentale uneoriuneori sese generalizeazgeneralizeazăă subsub unun singursingur nume,nume, caca dede exemplu:exemplu: pârâu,pârâu, râu,râu, fluviufluviu,, avândavând lala bazbazăă oo delimitaredelimitare dupdupăă mmăărimerime râurilerâurile şşii fluviilefluviile auau unun regimregim dede curgerecurgere permanent,permanent, deoarecedeoarece sese alimenteazalimenteazăă nunu numainumai dindin ploiploi cici şşii dindin apeape subteranesubterane

LacurileLacurile

reprezintreprezintăă masemase dede apapăă carecare stagneazstagneazăă îînn excavaexcavaţţiuniiuni aleale continentuluicontinentului ddimensiunileimensiunile lorlor suntsunt variabile;variabile; adâncimeaadâncimea îîncepencepe dede lala câcâţţivaiva metrimetri şşii pânpânăă lala 16201620 mm câtcât areare LaculLacul Baikal,Baikal, iariar

suprafasuprafaţţaa dede lala foartefoarte micmicăă lala 3737

000000 kmkm 22 ,, ccâtât areare MareaMarea

CaspicCaspicăă llacurileacurile formateformate prinprin acacţţiuneaiunea omuluiomului (antropice),(antropice), sprespre deosebiredeosebire dede celecele naturale,naturale, suntsunt arartificiale.tificiale. DinDin aceaaceaststăă categoriecategorie facfac parteparte lacurilelacurile dede acumulareacumulare pentrupentru hidrocentrale,hidrocentrale, pentrupentru alimealimentareantarea cucu apapăă aa localitlocalităăţţilor,ilor, pentrupentru irigairigaţţiiii etc.etc. ÎÎnn ţţaraara noastrnoastrăă suntsunt numeroasenumeroase asemeneaasemenea lacuri,lacuri, amenajamenajateate pepe DunDunăărere,, BistriBistriţţa,a, ArgeArgeşş,, Olt,Olt, SiretSiret etc.etc.

PePe glob,glob, marimari lacurilacuri dede acumulareacumulare auau fostfost amenajateamenajate pepe fluviilefluviile Nil,Nil, Volga,Volga, Zambezi,Zambezi, Colorado,Colorado, EniseiEnisei etc.etc.

LimiteleLimitele hidrosfereihidrosferei

suntsunt datedate dede limitelelimitele spaspaţţiuluiiului cucu apaapa lichidlichidăă liberliberăă

îînn scoarscoarţţaa terestrterestrăă coboarcoboarăă pânpânăă lala 55--1010 km,km, iariar îînn atmosferatmosferăă,, 990%0% dindin cantitateacantitatea dede apapăă sese ggăăseseşştete pânpânăă lala 55 kmkm altitudine,altitudine, limitalimita hidrosfereihidrosferei fiindfiind lala circacirca 8080 kmkm altitudinealtitudine

ResurseResurse dede apapăă

sese îînnţţelege,elege, îînn sensulsensul celcel maimai larg,larg, apaapa existentexistentăă subsub diversediverse ststăăriri dede agregareagregare (apa(apa lichidlichidăă,, gheagheaţţăă sausau vaporivapori dede apapăă)) lala suprafasuprafaţţaa planetei,planetei, îînn subsolsubsol şşii îînn atmosferatmosferăă (hidrosfe(hidrosferrăă))

FolosireaFolosirea apeiapei esteeste strânsstrâns legatlegatăă dede dezvoltareadezvoltarea economiceconomicăă şşii socialsocialăă aa societsocietăăţţii,ii, dede marilemarile problemeprobleme actualeactuale aleale omenirii:omenirii:

problemaproblema alimentaalimentaţţieiiei –– dezvoltareadezvoltarea irigairigaţţiilor;iilor; problemaproblema energieienergiei –– utilizareautilizarea energieienergiei hidraulice;hidraulice; problemaproblema mediuluimediului îînconjurnconjurăătortor –– apaapa esteeste unulunul dintredintre factoriifactorii dede mediumediu ceicei maimai ameninameninţţaaţţii cucu poluarepoluare sausau epuizare.epuizare.

MultMultăă vremevreme şşi,i, îînn oarecareoarecare mmăăsursurăă,, chiarchiar şşii îînn prezentprezent apaapa aa fostfost consideratconsideratăă caca oo resursresursăă ieftinieftinăă,, ffăărrăă limitlimităăriri cantitativecantitative ÎÎnn prezent,prezent, sausau îînn urmurmăătoareletoarele deceniidecenii apaapa poatepoate devenideveni unun factorfactor dede limitarelimitare aa crecreşşteriiterii economiceeconomice şşii aa producproducţţieiiei alimentare.alimentare. ConcurenConcurenţţaa îînn crecreşşteretere îîntrentre maimai mulmulţţii utilizatoriutilizatori carecare îîşşii disputdisputăă oo cantitatecantitate dede apapăă limitatlimitatăă şşii prepreţţulul tottot maimai ridicat,ridicat, dindin punctpunct dede vederevedere economiceconomic şşii ecologic,ecologic, alal strategiilorstrategiilor traditradiţţionaleionale dede aprovizionareaprovizionare cucu apapăă,, ccerer oo abordareabordare nounouăă aa gospodgospodăăririiririi apelorapelor

ResurseleResursele dede apapăă aleale planeteiplanetei reprezintreprezintăă oo componentcomponentăă aa resurselorresurselor naturalenaturale,, cucu uneleunele caracteristicicaracteristici comunecomune cucu acestea,acestea, dardar şşii cucu anumiteanumite trtrăăssăăturituri specifice.specifice.

CaracteristiciCaracteristici specificespecifice resurselorresurselor dede apapăă

caractercaracter limitatlimitat îînn spaspaţţiuiu (ca(ca valoarevaloare mediemedie aa volumuluivolumului disponibildisponibil lala unun momentmoment dat)dat) şşii timptimp ((pepe oo perioadperioadăă dede timptimp,, dede exempluexemplu anual)anual) inepuizabileinepuizabile,, rrefefăăcânducându--sese îînn modmod ciclicciclic (circuitul(circuitul apeiapei îînn naturnaturăă)) distribudistribuţţieie neuniformneuniformăă,, îînn spaspaţţiuiu şşii timptimp posibilitposibilităăţţii dede transporttransport limitatelimitate regimregim puternicputernic influeninfluenţţatat dede ccăătretre omom,, atâtatât subsub aspectaspect cantitativcantitativ câtcât şşii calitativcalitativ resursresursăă refolosibilrefolosibilăă importantimportant factorfactor dede mediumediu

1.2.1.2. ResurseleResursele dede apapăă aleale globuluiglobului

 

Volumul de apă

 

Rezervorul

[km 3 ]

% din

% din apa dulce

total

TOTAL TERRA

     
 

din care:

1.400.000.000

100

-

Oceanul Planetar

1.362.200.000

97,3

-

Apa dulce

37.800.000

2,7

100

 

din care:

calotele de gheaţă şi gheţarii

29.182.000

 

77,20

apa subterană

8.467.000

 

22,40

lacuri şi mlaştini

132.100

 

0,35

vapori de apă în atmosferă

15.120

 

0,04

cursuri de apă

3.780

 

0,01

SeSe poatepoate observaobserva cantitateacantitatea uriauriaşşăă dede apapăă existentexistentăă lala nivelnivel mondialmondial,, dardar şşii faptulfaptul ccăă pondereaponderea apeiapei dulcidulci (2,7%),(2,7%), esteeste multmult maimai micmicăă decâtdecât aa apeiapei ssăăraterate (97,3%).(97,3%).

ÎÎnn cadrulcadrul apeiapei dulci,dulci, pondereaponderea apeiapei dindin râurirâuri,, cucu precprecăăderedere utilizatutilizatăă îînn activitateaactivitatea umanumanăă,, esteeste deosebitdeosebit dede micmicăă (0,01%(0,01% dindin apaapa dulcedulce şşii 00,00027%,00027% dindin volumulvolumul totaltotal dede apapăă).).

• ddacacăă sese considerconsiderăă anualanual circacirca 1010 circuitecircuite aleale apeiapei îînn naturnaturăă,, vvolumulolumul mediumediu dede apapăă scursscurs pepe râurirâuri şşii fluviifluvii îîntrntr--unun anan ajungeajunge lala 37.80037.800 kmkm 33

sese aaprecipreciaazzăă ccăă,, îînn actualeleactualele condicondiţţiiii tehnicetehnice şşii economice,economice, potpot fifi captatecaptate şşii valorificatevalorificate aproximativaproximativ 20.00020.000--30.00030.000 kmkm 33 /an./an.

BilanBilanţţulul hidrologichidrologic anualanual lala scarascara continentelorcontinentelor

CONTINENTUL

Precipitaţii

Evapotranspiraţia

km 3 /an

km 3 /an

Europa

7.165

4.055

Asia

32.690

19.500

Africa

20.780

16.555

America de Nord

13.910

7.950

America de Sud

29.355

18.975

Australia şi Oceania

6.405

4.440

TOTAL MONDIAL

110.305

71.475

 

Scurgere totală

Scurgere

Scurgere

Maxim /

CONTINENTUL

maximă

minimă

total

km 3 /an

%

km 3 /an

km 3 /an

-

Europa

3.110

8,0

2.045

1.065

0,66

Asia

3.190

34,0

9.780

3.410

0,74

Africa

4.225

10,9

2.760

1.465

0,65

America de Nord

5.960

15,3

4.220

1.740

0,75

America de Sud

10.380

26,7

6.640

3.740

0,64

Australia şi Oceania

1.965

5,1

1.500

465

0,76

TOTAL MONDIAL

38.830

100

26.945

11.885

0,69

UtilizareaUtilizarea apeiapei

foartefoarte diferitdiferităă îîntrentre zonelezonele globuluiglobului îînregistrândunregistrându--sese pentrupentru consumulconsumul dede apapăă valorivalori de:de:

–– cca.cca. 4040 mm 33 /an/an locloc îînn uneleunele ţţăăriri subdezvoltatesubdezvoltate dindin AfricaAfrica –– pestepeste 1.0001.000 mm 33 /an/an locloc îînn uneleunele ţţăăriri dezvoltatedezvoltate şşii –– cca.cca. 2.5002.500 mm 33 /a/ann locloc îînn uneleunele ţţăăriri foartefoarte dezvoltatedezvoltate

RepartizareaRepartizarea debitelordebitelor dede apapăă dulcedulce pepe continentecontinente

   

Debit

Cotă

Cotă parte a populaţiei

Cotă parte a debitului asigurat

Nr.

crt.

Regiunea

mediu

anual

parte a

debitului

-

-

km 3 /an

%

%

%

1.

Africa

4.225

11

11

45

2.

Asia

9.865

26

58

30

3.

Europa

2.129

5

10

43

4.

America de Nord şi Centrală

5.960

15

8

40

5.

America de Sud

10.380

27

6

38

6.

Oceania

1.965

5

1

25

7.

C.S.I.

4.350

11

6

30

---

Total Mondial

38.874

100

100

36

NeuniformitateaNeuniformitatea îînn timptimp

aproximativaproximativ 2/32/3 dindin volvolumulumul anualanual sese realizeazrealizeazăă îînn timpultimpul viiturilor,viiturilor, iariar 1/31/3,, rrelativelativ stabilstabilăă,, eesteste asiguratasiguratăă îînn tottot timpultimpul anuluianului

ConsumulConsumul dede apapăă pentrupentru populapopulaţţieie şşii serviciiservicii publicepublice 19801980

   

SITUAŢIA ÎN ANUL 1980

Populaţia

Consum

Apă

Apă uzată

REGIUNEA

prelevat

consumată

restituită

[10 6 loc.]

[km 3 ]

[km 3 ]

[km 3 ]

Europa

496

48

10

38

Asia

2.932

8

53

35

Africa

589

10

7

3

America de N

411

66

20

46

America de S

279

24

14

10

Australia şi

26

4,1

1,2

2,9

Oceania

U.R.S.S.

282

23

5

18

TOTAL

5.015

263,1

110,2

152,9

   

SITUAŢIA ÎN ANUL 2000

Populaţia

Consum

Apă

Apă uzată

REGIUNEA

prelevat

consumată

restituită

[10 6 loc.]

[km 3 ]

[km 3 ]

[km 3 ]

Europa

512

56

8

48

Asia

3.612

200

100

100

Africa

853

30

18

12

America de N

489

90

22

68

America de S

367

40

20

20

Australia şi

30

5,5

1,5

4

Oceania

C. S. I.

310

35

5

30

TOTAL

6.173

456,5

174,5

282

ConsumulConsumul dede apapăă îînn industrieindustrie ((îînn [km[km 33 /an])/an])

 

SITUAŢIA ÎN ANUL 1980

SITUAŢIA ÎN ANUL 2000

REGIUNEA

Apă

Apă

Apă uzată

Apă

Apă

Apă uzată

prelevată

consumată

restituită

prelevată

consumată

restituită

Europa

193

19

174

200-300

30-35

170-175

Asia

118

30

88

320-340

65-70

255-270

Africa

6,5

2

4,5

30-35

5-10

25

America de N

294

29

265

360-370

50-60

310

America de S

30

6

24

100-110

20-25

80-85

Australia şi O

1,4

0,1

1,3

3,0-3,5

0,5

2,5-3,0

C. S. I. (URSS)

117

12

105

140-150

20-25

120-125

TOTAL

759,9

98,1

661,8

1153-1308,5

190-225,5

962,5-993

1.3.1.3. PrincipalelePrincipalele resurseresurse naturalenaturale aleale RomânieiRomâniei

ResurseleResursele naturalenaturale reprezintreprezintăă capitalulcapitalul natural,natural, oo componentcomponentăă esenesenţţialialăă aa bogbogăăţţieiiei României.României. ResurseleResursele naturalenaturale neregenerabileneregenerabile aleale RomânieiRomâniei auau fostfost şşii suntsunt îîncncăă exploatateexploatate şşii prelucrateprelucrate cucu tehnologiitehnologii carecare auau conduscondus lala poluareapoluarea intensintensăă aa unorunor zonezone dindin ţţararăă ResurseleResursele dede materiimaterii primeprime regenerabileregenerabile sunt,sunt, parteparte dindin ele,ele, dede asemeneaasemenea limitate.limitate. AcesteAceste resurseresurse sunt:sunt: resurresurselesele dede apapăă,, resurseleresursele dede solsol şşii faunafauna şşii flora.flora.

ResurseleResursele dede apapăă reprezintreprezintăă potenpotenţţialulialul hidrologichidrologic formatformat dindin apeleapele dede suprafasuprafaţţăă şşii subterane,subterane, îînn regimregim naturalnatural şşii amenajat,amenajat, inventariateinventariate lala sfârsfârşşitulitul anului,anului, indiferentindiferent dede destinadestinaţţiaia utilizutilizăăriirii acestoraacestora ÎÎnn resurseleresursele dede apapăă nunu esteeste cuprinscuprinsăă apaapa marinmarinăă sausau dindin lacurilelacurile salmastresalmastre şşii nicinici apaapa dindin consumulconsumul îînn regimregim naturalnatural cece sese efectueazefectueazăă individualindividual,, îînn afaraafara sistemuluisistemului organizat.organizat. ÎÎnn RomâniaRomânia resurseleresursele dede apapăă interioarinterioarăă suntsunt limitatelimitate lala

17001700 mm 33 /an/an loc.loc.,, iariar luândluând îînn considerareconsiderare şşii DunDunăărearea -- fluviufluviu

internainternaţţionalional -- lala cca.cca. 32503250 mm 33 /an/an locloc

;;

cucu multmult subsub valorilevalorile

îîntâlnitentâlnite îînn altealte ţţăăriri bogatebogate îînn apeape cumcum sunt:sunt: ţţăărilerile nordicenordice,,

Austria,Austria, Ungaria,Ungaria, ElveElveţţia,ia, Grecia,Grecia, FranFranţţaa şş.a.m.d a.m.d.

ReReţţeauaeaua hidrografichidrograficăă aa RomânieiRomâniei areare aproapeaproape îîntreagantreaga suprafasuprafaţţăă cuprinscuprinsăă îînn bazinulbazinul fluviuluifluviului DunDunăărearea,, cucu excepexcepţţiaia uneiunei ppăărrţţii dindin râurilerâurile dindin Dobrogea,Dobrogea, tributaretributare MMăăriirii NegreNegre ResurseleResursele dede apapăă aleale RomânieiRomâniei suntsunt constituiteconstituite dindin apeleapele dede suprafasuprafaţţăă (râuri(râuri interioare,interioare, lacurilacuri naturalenaturale şşii artificiale,artificiale, fluviulfluviul DunDunăărearea)) şşii îîntrntr--oo mmăăsursurăă maimai micmicăă,, respectivrespectiv cca.cca. 10%,10%, dindin apeleapele subterane.subterane.

datoritdatorităă dispuneriidispunerii neuniformeneuniforme aa râurilorrâurilor interioareinterioare îînn teritoriuteritoriu şşii folosiriifolosirii îînn micmicăă mmăăsursurăă aa apelorapelor DunDunăăriirii,, ddatoritatorităă pozipoziţţieiiei salesale periferice,periferice, lala limitalimita dede sudsud aa teritoriuluiteritoriului ţţăăriirii,, aa fostfost necesarnecesarăă realizarearealizarea unorunor lucrlucrăăriri dede amenajareamenajare aa bazinelorbazinelor hidrograficehidrografice

astfelastfel ss--auau realizatrealizat pestepeste 1.9001.900 lacurilacuri importante,importante, cucu unun volumvolum totaltotal dede pestepeste

1313 mld.mmld.m

33

,, ddotateotate cucu toatetoate uvrajeleuvrajele aferenteaferente

lucrlucrăărilorrilor complexecomplexe dede amenajareamenajare aa apelorapelor şşii 2.0002.000 kmkm canalecanale şşii galeriigalerii dede derivaderivaţţieie pentrupentru transferultransferul resurseiresursei dede apapăă dindin bazinebazine excedentareexcedentare îînn bazinebazine deficitaredeficitare sausau îînn cadrulcadrul aceluiaaceluiaşşii bazinbazin hidrografichidrografic

principalaprincipala resursresursăă dede apapăă aa RomânieiRomâniei esteeste constituitconstituităă dindin râurilerâurile interioareinterioare,, îînn numnumăărr dede 48644864 (inventariate(inventariate şşii codificate)codificate),, aavândvând oo lungimelungime totaltotalăă dede 78.90578.905 kmkm

raportatraportat lala populapopulaţţiaia actualactualăă aa ţţăăriirii,, resursaresursa dede apapăă specificspecificăă utilizabilutilizabilăă esteeste dede cca.cca. 2.7002.700 mm 33 /an/an loc.,loc., fafaţţăă dede mediamedia europeaneuropeanăă dede 4.0004.000 mm 33 /an/an loc.,loc., ceeaceea cece situeazsitueazăă ţţaraara noastrnoastrăă pepe pozipoziţţiaia 2020 îînn EuropaEuropa

consumurileconsumurile dede apapăă auau scscăăzutzut drasticdrastic îînn ultimiiultimii ani,ani, lala cca.cca. 50%50% fafaţţăă dede 1989,1989, dindin cauzacauza reduceriireducerii activitactivităăţţiiii industrialeindustriale şşii reduceriireducerii activitactivităăţţilorilor agricoleagricole

ResurseResurse dede apapăă potenpotenţţialeiale şşii tehnictehnic utilizabileutilizabile dindin RomâniaRomânia pentrupentru anulanul 2000,2000, îînn [mld.m[mld.m 33 /an]/an]

Resursa de apă potenţială

Resursa de apă tehnic utilizabilă

Categoria de resurse

Râuri interioare

40

25 **

*

30

Dunărea 85

Ape subterane

9

6

Total

134

61

* cuprinde o jumătate din stocul mediu multianual scurs pe Dunăre în secţiunea Baziaş ** cuprinde cca. 5 mld.m 3 resursă asigurată în regim natural

DunDunăărearea şşii MareaMarea NeagrNeagrăă

constituieconstituie ecosistemeecosisteme distinctedistincte care,care, pepe teritoriulteritoriul aparaparţţinândinând României,României, auau oo importanimportanţţăă economiceconomicăă şşii ecologicecologicăă aparteaparte

DunDunăărearea esteeste coloanacoloana dede transporttransport pepe ccăăileile interioareinterioare dede apapăă aleale EuropeiEuropei PPrinrin canalelecanalele DunDunăărere -- MareaMarea NeagrNeagrăă şşii RinRin -- MainMain -- DunDunăărere sese leagleagăă doudouăă mmăăriri,, MareaMarea NorduluiNordului şşii MareaMarea NeagrNeagrăă,, creândcreând perspectivaperspectiva crecreşşteriiterii traficuluitraficului pepe apapăă alal mmăărfurilorrfurilor pepe teritoriulteritoriul RomânieiRomâniei DDununăărearea esteeste surssursăă dede apapăă pentrupentru diversediverse folosinfolosinţţe,e, surssursăă dede hranhranăă (fau(faunnăă piscicolpiscicolăă)) şşii surssursăă dede energieenergie ieftinieftinăă,, pprinrin celecele doudouăă hidrocentralehidrocentrale electriceelectrice dede lala PorPorţţileile dede FierFier

MareaMarea NeagrNeagrăă esteeste poartapoarta RomânieiRomâniei sprespre mmăăriri şşii oceane,oceane, iariar zonazona dede litorallitoral şşii dede platouplatou continentalcontinental oferoferăă condicondiţţiiii diversediverse pentrupentru valorificareavalorificarea bogbogăăţţiiloriilor subteranesubterane (petrol,(petrol, gazegaze naturale),naturale), aacvaticecvatice (fauna(fauna piscicolpiscicolăă),), şşii dede pepe uscatuscat (turism,(turism, agrement)agrement)

AlteAlte resurseresurse naturalenaturale

LacurileLacurile naturalenaturale,, dindin carecare uneleunele terapeuticeterapeutice dede importanimportanţţăă internainternaţţionalionalăă (Techirghiol,(Techirghiol, AmaraAmara şş.a.),.a.), precumprecum şşii lacurilelacurile artificialeartificiale dede barajbaraj pepe râurilerâurile interioareinterioare (având(având volumulvolumul totaltotal dede cca.cca. 1212 mld.mmld.mcc)) constituieconstituie dede asemeneaasemenea resurseresurse dede maremare valoare.valoare. ApeleApele mineraleminerale,, rresursesursăă regenerabilregenerabilăă,, suntsunt insuficientinsuficient valorificate,valorificate, dedeşşii uneleunele dindin eleele suntsunt apreciateapreciate pepe planplan mondialmondial prinprin calitcalităăţţileile lor.lor. DDinin rezervarezerva totaltotalăă dede apeape mineraleminerale cece potpot fifi îîmbuteliate,mbuteliate, 122.000122.000 mmcc/zi,/zi, sese valorificvalorificăă doardoar cca.cca. 40%.40%. ResursaResursa dede solsol îînn RomâniaRomânia esteeste tottot atâtatât dede importantimportantăă caca şşii resursaresursa dede apapăă DinDin suprafasuprafaţţaa totaltotalăă aa ţţăăriirii dede 237.500237.500 kmkm 22 ,, 662%2% reprezintreprezintăă suprafasuprafaţţaa agricolagricolăă,, 226,7%6,7% -- ppăăduriledurile,, 3,7%3,7% -- apeleapele şşii 7,6%7,6% -- altealte suprafesuprafeţţe.e. CeleCele maimai fertilefertile solurisoluri suntsunt cernoziomurilecernoziomurile dindin CâmpiaCâmpia RomânRomânăă,, CâmpiaCâmpia dede Vest,Vest, PodiPodişşulul Moldovei,Moldovei, CâmpiaCâmpia Transilvaniei,Transilvaniei, DobrogeaDobrogea şşii altealte zonezone (26,7%(26,7% dindin îînvelinvelişşulul dede sol).sol).

FaunaFauna şşii floraflora pepe teritoriulteritoriul RomânieiRomâniei suntsunt distribuitedistribuite armoniosarmonios şşii constituieconstituie oo bogbogăăţţieie dede maremare prepreţţ,, îînn condicondiţţiileiile uneiunei valorificvalorificăăriri controlatecontrolate,, raraţţionale.ionale. RomâniaRomânia esteeste oo ţţararăă cucu oo maremare diversitatediversitate biologicbiologicăă şşii cucu unun procentprocent ridicatridicat dede ecosistemeecosisteme naturale.naturale.

PPăăduriledurile reprezintreprezintăă îînn primulprimul rând,rând, oo valoarevaloare ecologicecologicăă,, fiindfiind plplăămânulmânul verdeverde alal ţţăăriirii EcosistemeleEcosistemele forestiereforestiere suntsunt caracterizatecaracterizate printrprintr--oo florflorăă şşii faunfaunăă dede oo diversitatediversitate aparteaparte,, şşii îînn alal doileadoilea rând,rând, prinprin valoarevaloare economiceconomicăă şşii socialsocialăă ridicatridicatăă,, cconcretizateoncretizate prinprin masamasa lemnoaslemnoasăă cece poatepoate fifi exploatatexploatatăă,, prinprin fondulfondul cinegeticcinegetic şşii celcel piscicolpiscicol dindin apeleapele dede munte,munte, prinprin condicondiţţiileiile cece lele oferoferăă turismuluiturismului ÎÎnn secolulsecolul trecuttrecut ppăăduriledurile ocupauocupau 3535--40%40% dindin suprafasuprafaţţaa ţţăăriirii,, iariar îînn prezentprezent doardoar cca.cca. 26,7%.26,7%. ÎÎnn ultimiiultimii ani,ani, dedeşşii ss--aa practicatpracticat oo activitateactivitate dede îîmpmpăăduriredurire,, crecreşştereaterea realrealăă aa suprafesuprafeţţeiei îîmpmpăăduritedurite esteeste negativnegativăă,, ddatoritatorităă ttăăierilorierilor iliciteilicite,, furturilorfurturilor şşii unorunor calamitcalamităăţţii naturale.naturale.

1.4.1.4. ResurseleResursele dede apapăă aleale RomânieiRomâniei

PentruPentru RomâniaRomânia sese apreciazapreciazăă urmurmăătoareletoarele resurseresurse dede apapăă dulcedulce::

râurirâuri interioare:interioare: 4040 mld.mmld.mcc/an,/an, dindin carecare tehnictehnic utilizabilutilizabilăă 2525 mld.mmld.mcc/an;/an; DunDunăărearea lala intrareaintrarea pepe teritoriulteritoriul RomânieiRomâniei::

170170 mld.mmld.mcc/an,/an, jumjumăătatetate revenindrevenind RomânieiRomâniei,, dardar doardoar circacirca 3030 mld.mmld.mcc/an/an tehnictehnic utilizabilutilizabilăă;; apeape subterane:subterane: 99 mld.mmld.mcc/an,/an, dindin carecare 66 mld.mmld.mcc/an/an tehnictehnic utilizabilutilizabilăă

RepartizareaRepartizarea volumelorvolumelor dede apapăă disponibiledisponibile îînn anulanul mediumediu îînn RomâniaRomânia pepe bazinebazine hidrograficehidrografice

Altitudine Stoc Distanţa Altitudine Suprafaţă Panta medie mediu Nr. Râul Secţiunea izvor punct bazin
Altitudine
Stoc
Distanţa
Altitudine
Suprafaţă
Panta
medie
mediu
Nr.
Râul
Secţiunea
izvor
punct
bazin
medie
bazin
anual
crt.
km
mdM
km 2
mdM
10 6 m 3
Tisa
1
Frontiera Ungaria
-
-
4640
-
-
1802
super.

2 Someş

Frontiera Ungaria

345

112

15352

536

170

3800

3 Crişul N.

Frontiera Ungaria

144,1

75

4476

277

68

2584

4 Mureş

Frontiera Ungaria

719

86

27919

613

179

4932

5 Timiş

Front. Iugoslavia

241,2

72

5248

415

151

1618

6 Nera

Confluenţa Dunăre

131,2

65

1361

559

217

1166

7 Jiu

Confluenţa Dunăre

346,2

22

10594

438

93

2769

8 Olt

Confluenţa Dunăre

698,8

21

24300

624

135

5040

9 Vedea

Confluenţa Dunăre

242,7

20

5364

169

25

363

10 Argeş

Confluenţa Dunăre

339,6

10

12521

376

90

1957

11 Ialomiţa

Confluenţa Dunăre

414

8

8873

374

59

1319

12 Siret

Confluenţa Dunăre

725,8

2

44014

515

110

5860

13 Prut

Confluenţa Dunăre

952,9

-

28396

-

 

- 2580

14 B.h.XIV

(Dunăre)

-

-

-

7039

-

 

- 259

B.h.XV 15 - - - 5330 - - 35 (Litoral)
B.h.XV
15
-
-
-
5330
-
-
35
(Litoral)

NeuniformitateaNeuniformitatea repartirepartiţţieiiei resurselorresurselor dede apapăă pepe teritoriuteritoriu esteeste ilustratilustratăă dede faptulfaptul ccăă 66%66% ddinin volumulvolumul totaltotal dede apapăă sese ggăăseseşştete îînn zonazona dede munte,munte, carecare constituieconstituie 21%21% dindin teritoriu,teritoriu, iariar îînn zonazona dede câmpie,câmpie, carecare constituieconstituie 48%48% dindin teritoriu,teritoriu, ssee ggăăseseşştete doardoar 10%10% ddinin volumulvolumul totaltotal dede apapăă NeuniformitateaNeuniformitatea îînn timptimp esteeste accentuataccentuatăă,, variavariaţţiileiile sese producproduc atâtatât dede lala unun anan lala altul,altul, câtcât şşii îînn interiorulinteriorul unuiunui an.an. SS--auau îînregistratnregistrat aniani îînn carecare volumulvolumul dede apapăă scursscurs îînn celecele 33 luniluni dede primprimăăvarvarăă reprezintreprezintăă maimai multmult decâtdecât jumjumăătatetate dindin volumulvolumul anual.anual. RegimulRegimul torentorenţţialial dede scurgerescurgere pentrupentru numeroasenumeroase râurirâuri dindin ţţaraara noastrnoastrăă esteeste foartefoarte pronunpronunţţat;at; valoareavaloarea raportuluiraportului dintredintre debituldebitul maximmaxim şşii celcel minimminim putândputând atingeatinge valorivalori dede ordinulordinul miilor.miilor.

EvoluEvoluţţiaia cerincerinţţelorelor dede apapăă îînn ţţaraara noastrnoastrăă

Anul

Cerinţa de apă

Din care nerecuperabil

[mld. m 3 /an]

[mld. m 3 /an]

1975

14,4

9,7

1980

22,4

15,3

1990

35

25,6

2000-2010

46

36

1.5.1.5. CircuitulCircuitul apeiapei îînn naturnaturăă

HidrosferaHidrosfera [1][1] areare oo mobilitatemobilitate multmult maimai maremare decâtdecât litosferalitosfera [2][2] ,, ddarar maimai micmicăă decâtdecât atmosferaatmosfera [3][3] AceastAceastăă mobilitatemobilitate constconstăă atâtatât îînn transformtransformăăriri fizicefizice (trece(trece îînn starestare dede vaporivapori sausau dede gheagheaţţăă şşii invers)invers) sausau cchiarhiar chimicechimice (se(se combincombinăă cucu altealte elementeelemente şşii devinedevine oo solusoluţţie),ie), ddarar maimai alesales sese deplaseazdeplaseazăă cucu uuşşurinurinţţăă

[1][1] ÎÎnvelinvelişşulul dede apapăă alal globuluiglobului terestruterestru,, aalclcăătuittuit dindin oceaneoceane,, mmăăriri,, lacuri,lacuri, ghegheţţari,ari, apapee curgcurgăătoaretoare,, aapepe subterane,subterane, zzăăpezipezi şşii ghegheţţuri.uri. [2][2] ÎÎnvelinvelişş externextern solidsolid dede pepe suprafasuprafaţţaa globuluiglobului ppăământescmântesc;; scoarscoarţţaa terestrterestrăă [3][3] ÎÎnvelinvelişş gazosgazos carecare îînconjoarnconjoarăă ppăământulmântul;; aer.aer.

EEnerginergiaa solarsolarăă sausau//şşii terestrterestrăă determindeterminăă oo mimişşcarecare continucontinuăă aa apei,apei, formândformând anumiteanumite circuite,circuite, cucu caractercaracter regulatregulat sausau periodicperiodic

SS--aa îîncetncetăăţţenitenit formulareaformularea dede circuitcircuit alal apeiapei îînn naturnaturăă LLaa modulmodul celcel maimai general,general, aceaceastaasta constconstăă îînn evaporareaevaporarea apeiapei dede lala suprafasuprafaţţaa oceaneloroceanelor şşii aa continentelor,continentelor, ridicarearidicarea eiei îînn atmosferatmosferăă,, pprecipitarearecipitarea subsub formformăă dede ploaieploaie sausau zzăăpadpadăă şşii rereîîntoarcereantoarcerea eiei îînn ocean,ocean, fiefie îînn modmod direct,direct, fiefie prinprin intermediulintermediul apelorapelor curgcurgăătoaretoare sausau prinprin topireatopirea ghegheţţarilor.arilor.

CaCa atare,atare, oo caracteristiccaracteristicăă specificspecificăă resurselorresurselor dede apapăă esteeste mimişşcareacarea,, aaceastaceasta contribuindcontribuind lala leglegăăturatura şşii schimbulschimbul dede substansubstanţţăă şşii energieenergie îîntrentre subsistemelesubsistemele Terrei.Terrei. DeDe aiciaici rezultrezultăă oo trtrăăssăăturturăă remarcabilremarcabilăă aa resurselorresurselor dede apapăă dulcedulce dindin râuri,râuri, eleele fiindfiind regenerabileregenerabile (re(reîînnoibile)nnoibile) şşii decideci practicpractic inepuizabile.inepuizabile.

CCircuitulircuitul apeiapei îînn naturnaturăă poatepoate fifi consideratconsiderat lala scarascara îîntregiintregii planeteplanete –– circuitulcircuitul generalgeneral sausau global,global, precumprecum şşii pentrupentru regiuniregiuni maimai restrânserestrânse –– circuitulcircuitul local.local.

DacDacăă sese faceface referirereferire numainumai lala circuitulcircuitul generalgeneral,, llaa nivelulnivelul TerreiTerrei sese potpot consideraconsidera doudouăă proceseprocese principale.principale. PrimulPrimul esteeste evaporareaevaporarea,, aavândvând caca surssursăă dede energieenergie conversiaconversia radiaradiaţţieiiei solare,solare, aapapa trecândtrecând dindin fazafaza lichidlichidăă îînn vaporivapori dede apapăă şşii producânduproducându--sese oo mimişşcarecare ascendentascendentăă aa apeiapei,, dede lala suprafasuprafaţţaa TerreiTerrei îînn atmosferatmosferăă AlAl doileadoilea procesproces esteeste celcel dede condensarecondensare aa vaporilorvaporilor şşii dede mimişşcarecare descendentdescendentăă,, ddeterminateterminatăă dede gravitagravitaţţiaia terestrterestrăă,, apaapa revenindrevenind lala suprafasuprafaţţaa TerreiTerrei subsub formformăă dede precipitaprecipitaţţii,ii, lichidelichide sausau solide.solide.

11/24/200611/24/2006 cap.cap. 1.1. ResurseResurse dede apapăă 3939
11/24/200611/24/2006
cap.cap. 1.1. ResurseResurse dede apapăă
3939

o pentru volumul evaporaţiei la

Y şi Y pentru

suprafaţa uscatului şi respectiv oceanului planetar şi

volumul precipitaţiilor la suprafaţa uscatului şi respectiv oceanului planetar. Pentru o perioadă de timp suficient de mare, volumul total de apă evaporată în atmosferă, X, va fi egal cu volumul total de apă revenită la suprafaţă, Y , valoarea evaluată pe un an mediu fiind:

Se pot utiliza notaţiile

X

u

şi

X

u

o

X

= Y =

577.000 km

3

utiliza nota ţ iile X u ş i X u o X = Y = 577.000

an

.

Considerând Terra formată din două subsisteme, Oceanul Planetar şi Sistemul Continentelor (Uscat), se constată un dezechilibru între cantităţile de apă evaporată şi respectiv precipitată, la nivelul fiecărui subsistem. Astfel, de la suprafaţa Oceanului Planetar se evaporă cea mai mare cantitate de apă,

X

o

3

= 502.800 km /an

, adică 87,14% din totalul apei evaporate,

în timp ce cantitatea de precipitaţii este mai redusă,

de

curenţi de aer deasupra continentelor, unde condensează şi este precipitată împreună cu apa provenită din evaporaţia de pe această suprafaţă. Astfel, volumul apei evaporate de pe suprafaţa uscatului este,

Y

o

=

3

458.000 km /an

(79,38%).

Diferenţa

este

transportată

X

u

3

= 65.200 km /an

,

mai mic decât volumul precipitaţiilor căzute pe aceeaşi suprafaţă, şi anume:

Y

u

=

3

110.000 km /an

.

Diferenţa,

Z = Y

u

X

u

3

= 44.800 km /an

,

se infiltrează în sol, se stochează sub formă de gheaţă sau se scurge prin reţeaua hidrografică, revenind în cele din urmă în Oceanul Planetar. Din acest volum scurgerea prin reţeaua hidrografică reprezintă 42.600 km 3 /an, restul fiind apa provenită din scurgerea subterană directă în oceane şi mări (2.200 km 3 /an). La acest bilanţ se adaugă, cu o pondere redusă, şi cel al regiunilor endoreice (regiuni fără scurgere spre Oceanul Planetar),

X

end

=

Y

end

= 7.500

km 3 /an,

în care scurgerea râurilor este evaluată la 830 km 3 /an.

IlustrareaIlustrarea timpuluitimpului dede stocarestocare estimatestimat pentrupentru resurseleresursele dede apapăă mondialemondiale

resursele resursele de de ap ap ă ă mondiale mondiale 11/24/200611/24/2006 cap.cap. 1.1. ResurseResurse dede

1.6.1.6. EconomiaEconomia apelorapelor

RamuraRamura economieieconomiei uneiunei ţţăăriri carecare areare caca obiectobiect totalitateatotalitatea mmăăsurilorsurilor necesarenecesare pentrupentru folosireafolosirea raraţţionalionalăă aa resurselorresurselor dede apapăă formeazformeazăă economiaeconomia apelor.apelor.

NecesitateaNecesitatea utilizutilizăăriirii raraţţionaleionale aa resurselorresurselor dede apapăă rezultrezultăă,, aaşşaa cumcum ss--aa pututputut dejadeja vedea,vedea, dacdacăă sese iauiau îînn considerareconsiderare urmurmăătoareletoarele elementeelemente::

–– caracterulcaracterul limitatlimitat (de(deşşii îînn continucontinuăă rereîînnoirennoire datoritdatorităă circuituluicircuitului apeiapei îînn naturnaturăă)) aa resurselorresurselor dede apapăă;; –– distribudistribuţţiaia neuniformneuniformăă îînn spaspaţţiuiu şşii timptimp aa acestora;acestora; –– posibilitposibilităăţţileile relativrelativ limitatelimitate pentrupentru transportultransportul apeiapei (din(din zonezone undeunde aceastaaceasta esteeste îînn excesexces îînn zonezone cucu deficitdeficit dede apapăă);); –– faptulfaptul ccăă regimulregimul dede curgerecurgere alal apeiapei îînn râurirâuri şşii fluviifluvii esteeste influeninfluenţţatat cantitativcantitativ şşii calitativcalitativ dede ccăătretre activitateaactivitatea omuluiomului;; –– faptulfaptul ccăă apaapa esteeste oo resursresursăă refolosibilrefolosibilăă atâtatât îînn lungullungul unuiunui curscurs dede apapăă,, câtcât şşii îînn cadrulcadrul aceleiaaceleiaşşii folosinfolosinţţe;e; –– faptulfaptul ccăă apaapa aa devenitdevenit îînn prezentprezent unulunul dintredintre ceicei maimai importanimportanţţii factorifactori dede mediu.mediu.

GospodGospodăărirearirea apelorapelor

reprezintreprezintăă ansamblulansamblul dede activitactivităăţţii desfdesfăăşşurateurate pentrupentru realizarearealizarea urmurmăătoarelortoarelor scopuri:scopuri:

–– satisfacereasatisfacerea necesitnecesităăţţilorilor dede apapăă aleale activitactivităăţţilorilor umaneumane îînn cantitateacantitatea şşii cucu calitateacalitatea cerutcerutăă dede beneficiari;beneficiari; –– combatereacombaterea efectelorefectelor ddăăununăătoaretoare aleale apelorapelor (exces(exces dede umiditate,umiditate, inundainundaţţii,ii, ssăărrăăturareaturarea solului,solului, erodareaerodarea albiiloralbiilor etc.);etc.); –– protecprotecţţiaia resurselorresurselor dede apapăă îîmpotrivampotriva polupoluăăriirii şşii aa epuizepuizăăriirii lorlor cantitativecantitative

ÎÎnn gospodgospodăă