P. 1
Modurile Si Timpurile Verbale

Modurile Si Timpurile Verbale

5.0

|Views: 10,432|Likes:
Published by Balan Maria

More info:

Published by: Balan Maria on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2015

pdf

text

original

Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale I. Modul indicativ

sunt: - indicativul - conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Imperfectul

- exprimă o acţiune terminată în trecut, fără precizarea momentului. - într-o naraţiune, se foloseşte pentru a prezenta acţiunile, evenimentele. - este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. Ex. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers - formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară, A ieşit numai negară” 1

• Perfectul compus

este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. forme ale vb.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând.în limba vorbită. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. eu oi învăţa. 2.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. eu am să învăţ. Ex..exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers 2 . Ex. Ex. .exprimă o acţiune viitoare. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): • Viitorul propriu. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex.zis 1.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră • Mai mult ca perfectul  Viitor . tu o să înveţi etc. eu o să învăţ. . . Ex.este un timp verbal învechit. . . este timpul povestirii la persoana a III-a. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Perfectul simplu . • Viitorul anterior . terminată înaintea altei acţiuni viitoare. tu ai să înveţi etc.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. 3. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. tu ei învăţa etc.

eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers • Perfect III.exprimă o acţiune posibilă. Ex.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. realizabilă.indică o acţiune desfăşurată în trecut . Modul conjunctiv .indică o acţiune defăşurată în trecut.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.exprimă o condiţie sau o dorinţă.este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. Ex. un sfat sau o rugăminte.are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Modul condiţional-optativ . . . . eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. • Prezent • Perfect IV. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge .se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent.II.are două timpuri: .este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. un îndemn. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Prezent . Ex. Modul imperativ . . Ex. . .este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.are două timpuri: . 3 .

Modul infinitiv . voi fi citit. .verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. timp perfect compus: am mers. . indicativ) Aş citi.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. am citit.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) .participiul . timpul viitor anterior: voi fi mers. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. la citit. adăugat participiului: de nemâncat.Ex.este alcătui din prepoziţiile de.condiţional-optativ.care apare singură: A citi e o plăcere.infinitivul . .forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.supinul I. dormind) şi –ind (citind. Modul participiu . iubind) . Modul supin .forma negativă se obţine cu prefixul ne-. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) . Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă. IV. . timpul prefect: a fi citi.infinitiv.indicativ.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: .şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III. (viitor. aş fi citit. timpul perfect: să fi mers.formă scurtă: .se formează cu sufixele – ând (văzând. Modurile nepersonale Sunt: .indicativ. după. 4 . ca şi infinitivul.gerunziul . . Modul gerunziu .denumeşte acţiunea. de obicei: Interpretarea operei este minunată.cu valoare substantivală.forma negativă se obţine cu prefixul ne. (mod condiţional. (cu prepoziţia „a”) Pot merge. pentru citit. timpul perfect: aş fi mers. . formă negativă) . la.supin: de citit. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.exprimă numele acţiunii.exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru.exprimă acţiuni în desfăşurare. .ajută la formarea modurilor: . al stării.(nevăzând) sau cu prefixul ne.conjunctiv.  Are două forme: . . . starea. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. să fi citit. .  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II. (fără prepoziţia „a”) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->