P. 1
1455049_md_lapte_strategi (1)

1455049_md_lapte_strategi (1)

|Views: 29|Likes:
Published by Mihail Chicaros

More info:

Published by: Mihail Chicaros on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

NOTĂ INFORMATIVĂ

pe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte problemele, stabileşte obiectivele şi măsurile necesare de a fi întreprinse, etapele de implementare, precum şi aspectele legate de impactul implementării acesteia. Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării, deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse social importante şi sunt un element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia copiilor şi bătrînilor, precum şi păturilor social vulnerabile. O analiză amplă a sectorului de producere şi procesare a laptelui în Republica Moldova denotă următoarele: - efectivele de vaci mulgătoare sunt în permanentă descreştere; - 97% din efectivele de vaci se întreţin în gospodăriile individuale a populaţiei rurale (pe la casele ţăranilor); - s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării; - laptele produs în gospodăriile individuale este o producţie sezonieră şi de calitate inferioară, ce face dificilă asigurarea capacităţilor de prelucrare cu materie primă toamna şi iarna, precum şi fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei calitative şi competitive; - capacităţile întreprinderilor de procesarare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%. Situaţia poate fi ameliorată prin trecerea treptată a efectivelor de taurine de la casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi construcţia de noi capacităţi. Fermele zootehnice vor fi dotate cu echipament şi utilaj modern, ce va permite obţinerea producţiei de lapte calitative. Va fi posibilă implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor, care de rînd cu ameliorarea genetică şi crearea unei baze furajere suficiente va conduce la sporirea productivităţii taurinelor, majorarea volumelor de producere a laptelui şi asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă. De rînd cu trecerea efectivelor de taurine la fermele situate în extravilan vor fi implementate măsuri de ameliorare genetică prin metodele însămînţărilor artificiale şi transferului de embrioni, crearea unei reţele de ferme de prăsilă cu un şeptel de vaci nu mai mic de 25% din efectivul total, conform normelor zootehnice, ce va permite asigurarea fermelor de producere a laptelui cu animale autohtone de reproducţie cu un potenţial înalt de productivitate. Deasemenea, Strategia prevede crearea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate, asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de
1

lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje. Revitalizarea fermelor existente şi construcţia fermelor noi va conduce la crearea de noi locuri de muncă, majorarea veniturilor crescătorilor de animale, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural. Modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui va permite diversificarea asortimentului de produse lactate şi asigurarea consumatorilor cu producţie competitivă şi calitativă de origine autohtonă. La aceste întreprinderi se vor implementa sistemele de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Pentru implementarea Strategiei vor fi atrase credite bancare, resursele financiare ale investitorilor locali şi străini, donatorilor, procesatorilor, precum şi mijloace financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte este elaborată în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 179 din 23.03.2011 (Monitorul Oficial, 2011, nr. 46-52, art.212).

Viceministru

Ştefan GHITOROAGĂ

Ex. I. Bizuţchi, 210062

2

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE Nr.____ din______________ 2011 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

PRIM-MINISTRU

Vladimir FILAT

Contrasemnează: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministrul Finanţelor Vasile Bumacov Veaceslav Negruţa

3

Proiect

Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 I. INTRODUCERE Ridicarea nivelului de trai al populaţiei întotdeauna a fost asociată cu îmbunătăţirea alimentaţiei lui. Laptele este unicul produs care este fabricat de însăşi natura special pentru alimentaţie. Cu toate acestea, laptele este un produs perisabil şi depăşirea acestei particularităţi se face posibilă prin fabricarea unei varietăţi de produse lactate. Îmbunătăţirea bunăstării şi a nivelului de trai conduce la sporirea necesităţii şi creşterea cererii pe piaţă. Pentru a satisface cererea este necesară sporirea volumului de producere, îmbunătăţirea calităţii produselor lactate, perfecţionarea asortimentului de produse şi tehnologiilor de producere şi prelucrare a laptelui. Perfectarea asortimentului şi programului de producere este un factor important a creşterii economice în subdiviziunea lapte a complexului agroalimentar. Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic. Condiţiile climaterice ale ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea taurinelor de lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate cu ţările din estul şi vestul Europei, precum şi cu statele din Asia Mijlocie şi ţările arabe. Sectorul de lapte este un sector important pentru majoritatea ţărilor şi i se acordă o atenţie deosebită dezvoltării lui, fapt ce conduce la majorarea volumelor de producere a laptelui. Astfel, producerea globală a laptelui a fost notificată în anul 2008 la 693 milioane tone şi a crescut pînă la 710 mln tone în 2009. Conform estimărilor FAO producerea laptelui în 2011 va atinge cifra de 724 mln tone, înregistrînd o creştere cu 2% faţă de anul 2009. O mare parte a creşterii va fi reprezentată de ţările în curs de dezvoltare, în special Argentina, Brazilia, China şi India, acest sector va avansa deasemenea şi în ţările dezvoltate în frunte cu UE, Noua Zeelandă şi SUA. Întîietatea în lume la producerea laptelui, după datele statistice FAO în 2008, este deţinută de SUA – 86,2 mln tone, urmată de India – 44,1 mln tone, China – 35,9 mln tone şi Federaţia Rusă – 32,1 mln tone. Producereaea anuală în ţările vecine Republicii Moldova în anul 2008 a fost: Ucraina – 11,5 mln tone, România – 5,5 mln tone. Ultimi ani în Federaţia Rusă a scăzut considerabil efectivul de animale (conform datelor statistice FAO în anul 2008 au fost înregistrate 8,5 mln vaci mulgătoare) însă producţia anuala a laptelui a sporit dat fiid faptul că productivitatea la o vacă a crescut în medie pînă la 3,5 t./an, deoarece vacile cu randament scăzut de productivitate sunt înlocuite cu vaci cu randament superior, importate din Olanda, Germania şi Estonia. Producţia de lapte este una dintre principalele activităţi agricole din UE. În 2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, în valoare de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile
4

asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea. precum şi cercetării şi inovării la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea unei industrii mai eficiente. a ponderii acestui sector în tot produsul agricol global. joacă un rol major în conservarea şi dezvoltarea peisajului şi a mediului. producătorii de lapte trebuie sa obţină un venit echitabil. Producţia de lapte este una dintre activităţile cele mai potrivite pentru a menţine familiile de agricultori în zonele defavorizate şi.1.1 mii tone). Daca se doreşte menţinerea şi dezvoltarea producţiei de lapte ca un sector viabil în Republica Moldova. În aceşti ani s-au înregistrat indicii superiori ai efectivului de taurine (1112 mii capete.asigurarea pieţei interne şi posibilităţilor existente de export cu lapte şi produse lactate în asortiment de calitate înaltă şi la preţuri accesibile pentru consumatori. care le asigură agricultorilor un venit rezonabil. conform normelor fiziologice şi în perspectivă – conform normelor FAO. Producţia laptelui joacă un rol foarte important în menţinerea structurii economice si sociale a zonelor defavorizate. DESCRIEREA SITUAŢIEI 2. în vederea creşterii cererii de piaţă. specific mediului rural. Este nevoie de mai multă cercetare şi inovare la nivelul producerii şi procesării pentru a se dezvolta noi produse. inclusiv a sectorului de creştere taurinelor. Conform datelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF). inclusiv vaci – 402 mii capete). 60% din fermele de lapte din UE se gasesc în zone defavorizate. a indicilor economici de producere a laptelui şi cărnii de bovină. care să le permită sa ducă o viaţă normala şi.de vaci de lapte. Ramura de creştere a taurinelor Creşterea taurinelor în Republica Moldova a avut cel mai înalt grad de dezvoltare în perioada anilor înainte de reformare (1989-1990). UE produce 27% din productia mondială de lapte. 5 . ca rezultat al unor preţuri scăzute. Stabilitatea preţurilor la poarta fermei. prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate.utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie. . să se investească în viitorul lor ca producatori de lapte. este benefică pentru agricultori şi consumatori. prevenirii bolilor la animale.protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă. . II. a productivităţii lor (3735 kg la o vacă) şi a producţiei globale de lapte (1511 mii tone) şi carne de bovină (159. achiziţia.asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment. Scopurile elaborării Strategiei sectorului de lapte sînt: . de asemenea. . Ar fi o greşeală majoră ca Republica Moldova să devină dependentă de importuri de produse lactate aşa cum s-a întamplat. Este esenţial să se aloce mult mai multe resurse zootehniei. De fapt. În următorii ani din cauza reformelor agrare nereuşite s-a produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii. împreuna cu creşterea bovinelor şi ovinelor.

a bazei furajere şi materiale a creşterii taurinelor concomitent cu lipsa investiţiilor pentru crearea fermelor noi.1 % comparativ cu anul 2000 şi 19. inclusiv al vacilor – de 2. reducerile drastice a efectivelor de taurine şi volumelor de producere a laptelui în ultimii 20 de ani reprezintă o mare pierdere economică. mii tone Producţia medie de lapte pe o vacă/an.Privatizarea pământului şi divizarea terenurilor în sute de mii de parcele mici – cote a proprietarilor de pământ. pînă în prezent se prelungeşte reducerea efectivului de taurine.7 ori şi creşterea animalelor în masă vie – de 7. nu se realizează acţiuni concrete şi efective pentru creşterea productivităţii animalelor şi a producţiei globale de lapte şi carne de taurină. mii capete inclusiv vaci mulgătoare. 6 . sau numai 51. Tabelul 1 Creşterea taurinelor în Republica Moldova în gospodăriile de toate categoriile 1990 Efectivul de bovine la începutul anului. Principalele cauze care au dus la retrogradarea ramurii sunt următoarele: a) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de terenuri mici de pământ.6 2039 574 Anul 2005 2008 331 231 26. lipsa deplină a subvenţionării producerii laptelui şi cărnii. ceea ce nu permite înfiinţarea unor ferme de creştere a taurinelor înalt productive şi implementarea tehnologiilor intensive de producere a laptelui şi cărnii de taurină.6 2800 659 232 169 18. Numărul total de taurine s-a micşorat de 5.4 3011 510 2009 218 160 20. mii tone 1112 402 151. etc. dispariţia fermelor de prăsilă.3%. kg Producţia anuală a laptelui. sacrificarea neargumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie. Spre regret.9 3735 1511 1995 751 367 53.7 ori.5 3316 539 2010 216 154 19. la 56 şi 38. Producţia anuală de lapte a vacilor a scăzut în aceeaşi perioadă de 2.6 3435 554 La începutul anului 2010 în gospodăriile de toate categoriile efectivul de bovine constituia 216 mii capete.6 ori.2 ori. mii capete Creşterea anuală a vitelor (în masă vie). respectiv. b) deţinătorii de taurine din gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile cetăţenilor care practică producerea laptelui şi a cărnii de taurină nu dispun de capital pentru înfiinţarea unor noi exploataţii cu tehnologii intensive (performante) de producere a produselor animaliere.8 2043 762 2000 423 275 26.4% faţă de anul 1990. Pentru o ţară ca Republica Moldova în care creşterea taurinelor este o ramură tradiţională şi cu o istorie bogată la producerea laptelui pe scară largă. scumpirea resurselor energetice. au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramura creşterii taurinelor. În tabelul 2 sunt prezentaţi indicii de bază care caracterizează evoluţia principalilor criterii din ramura creşterii taurinelor în ultimii 20 de ani. În aceeaşi perioadă s-a redus şi efectivul vacilor.

La momentul actual această situaţie este ieşită de sub control şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente. Din totalul de 154. Sturzăuca din Glodeni. e) reducerea la cea mai joasă cotă a taurinelor de prăsilă. şi. datorită susţinerii de către stat a activităţilor de ameliorare a sporit productivitatea vacilor. Balasineşti din Briceni. necesare pentru realizarea potenţialului productiv de lapte şi carne al taurinelor. d) în perioada posprivatizaţională a scăzut potenţialul genetic al producţiei de lapte şi carne al raselor de taurine omologate în ţară şi lipsa materialului genetic modern . inclusiv şi de prăsilă. în pofida reducerii efectivelor de animale cu 8. cum ar fi fermele de la Ţarigard din raionul Drochia.c) reducerea considerabilă a suprafeţelor culturilor furajere şi respectiv a producerii furajelor.4 mii vaci şi 26. 2.9 mii junci de la 18 luni şi mai mari. Actualmente taurinele de prăsilă au o pondere mai mică de 1% din efectivul animalelor existente.01. Roşie Estoniană şi în ultimii 2 ani Holshtein şi Simmental). Eficacitatea activităţii de ameliorare în continuu a producţiei animalelor poate fi obţinută dacă efectivul taurinelor de prăsilă va constitui nu mai puţin de 30 % din numărul total de animale.9 mii vaci (97. etc.6%. În anul 2010.2. Stăuceni din mun.5%) se întreţin la fermele zootehnice de producere a laptelui din cadrul gospodăriilor agricole de diverse forme de proprietate şi doar 0.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete bovine de rase pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc.).4 mii vaci numai 3. iar din 2003 aceeaşi situaţie este şi cu laptele.3% (400 capete) sunt întreţinute în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Numai pe parcursul ultimilor 5 ani în ţară au fost lichidate din diferite pricini mai mult de 25 ferme mari cu un efectiv de peste 6 mii vaci. Corlăteni din Rîşcani. declinul în ramură nu va fi depăşit. ca urmare. Din motivele menţionate şi alte cauze similare numai în întreprinderile agricole din 1995 şi până în 2004 producerea cărnii de taurină a devenit nerentabilă.5% faţă de anul 2008. La situaţia de la data de 01. Chişinău. La acest capitol situaţia nu este mai bună nici în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi a cetăţenilor. Celelalte 149. Bovinele sunt întreţinute în 94 ferme zootehnice de producere a laptelui şi 144. 7 . inclusiv 154.6 mii deţinători individuali de animale (cîte 1 – 2 vaci în gospodărie). volumele totale de producere a laptelui de vacă au sporit cu 8. În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de producere a laptelui. Producerea laptelui – materie primă Efectivele de animale şi producţia de lapte.8 mii vaci (2.2%) se întreţin în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (figura 1). f) existenţa unui mare decalaj între preţul de cost al laptelui şi cărnii şi cel de achiziţionare a materiei prime de către întreprinderile industriei alimentare.

8 4.30% ferme de lapte ale о ntreprinderilor agricole 2. mii cap.9 3011 538.37 0.5 155.: Total 168.79 0.1 mii tone).49%) în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (tabelul 2).8 0.1 mii tone lapte de vacă.4 100 2.9 100 2.9 0. modernizării fermelor 8 .4 Specificare Ponderea.1 0.5% gospodării individuale 97.1 97.50% 97.49 100 În pofida reducerii efectivelor de vaci (de la 168. 9 16.1 0.9 Producerea laptelui de vacă.5 inclusiv la: întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual Productivitatea medie la o vacă.14%) la fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi 576. an de an sporeşte productivitatea animalelor (de la 3011 kg în anul 2008 pînă la 3435 kg în anul 2010) şi volumul de producere a laptelui (de la 510.5 149.1 14.4 inclusiv la: Întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual 5.3 96.3 96.2 3316 554.1 100 100 2.4 mii capete în anul 2010).4 mii tone (97. kg 16. mii tone: Total 510.8 0.11 97.8 538.Figura 1 Apartenenţa efectivelor de vaci după tipurile de gospodării 0.7 522.3 154.9 3435 100 2.2% În anul 2010 în total pe ţară s-a produs 554. Sporirea productivităţii vacilor se datorează măsurilor întreprinse de ameliorare genetică prin metoda însămînţării artificiale.30% 2.8 mii tone (0.0 100 100 2.0 0. procurării junincilor de rase performante din import.14 97.8 mii capete în anul 2008 pînă la 154.37%) la fermele întreprinderilor agricole.8 160.5 mii tone pînă la 554. Tabelul 2 Structura ramurii de creştere a taurinelor de lapte Efectiv 2008 2009 2010 Efectivele de vaci la finele anului.2 0.5 493.5 0.0 0.8 162.20% fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) 0. 0.3 4. inclusiv 14 mii tone (2.% 2008 2009 2010 100 3.5 96.5 0.

Deţinătorii individuali de vaci. 98% din efectivul de bovine din fermele zootehnice ale gospodăriilor agricole. ceea ce va permite utilizarea tehnologiilor moderne de întreţinere. Cca 80 la sută din efectivele de vaci sunt întreţinute de persoanele pensionate. Astfel. Toate lucrările se execută manual. nu se pune în discuţie lichidarea acestui sector de producere a laptelui. situate în extravilan. Diminuarea efectivelor de vaci în gospodăriile cetăţenilor se datoreză secetei din anul 2007 şi preţurilor mici de achiziţie a laptelui din anii 2007 – 2009. Iarna există un deficit de materie primă. Din 11636 capete tineret de bovine cca 5800 capete sunt viţele. numai în anul 2010 din Republica Moldova s-au exportat în ţările arabe (Libia. ca urmare. În perioada reformelor în agricultură.8% se prelucrează în condiţiile casnice. 37. pregătire a furajelor şi nutriţie a bovinelor. În ultimii 2 ani deţinătorii de taurine comercializează vacile. 10036 capete cu greutatea între 160 – 300 kg şi 161 capete cu greutatea între 80 şi 160 kg. deţinătorii individuali de vaci utilizează în gospodărie pentru consumul propriu cca 13. precum şi la colectarea laptelui pentru asigurarea întreprinderilor de procesare cu materie primă. 9 . 1409 capete bovine cu greutatea de peste 300 kg. . . a fost transferat în sectorul individual. faţă de 24 de vaci în anul 2007 şi 30 de vaci în anul 2003. luînd în consideraţie faptul.6% din producţia de lapte se comercializează atît la oficiile de colectare a laptelui pentru procesare la întreprinderile de prelucrare. În acest context accentul se pune pe crearea fermelor de bovine în extravilanul localităţilor.laptele produs în gospodăriile individuale este de calitate inferioară şi face dificilă fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei competitive. Siria şi Liban) 18636 capete de bovine vii.şi implementării tehnologiilor progresive de întreţinere. pe la casele sătenilor. tăuraşii şi viţelele firmelor de colectare şi îngrăşare a bovinelor pentru exportul lor în ţările arabe. preţurile de achiziţie fiind în creştere. Cca 90% din numărul bovinelor exportate au fost colectate din sectorul individual. Totodată. Conform estimărilor. Producţia de lapte la producătorii individuali este sezonieră. Amplasarea animalelor pe la casele cetăţenilor în localităţile rurale creează probleme în vederea poluării mediului.nu se respectă nici o tehnologie de întreţinere şi nutriţie a animalelor.s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării. că o mare parte din efectivele de taurine din sectorul individual sunt întreţinute de păturile social vulnerabile ale populaţiei rurale şi producţia de lapte în prezent este unica lor sursă de venit. . sporirea esenţială a productivităţii acestora. 43.2% din producţia de lapte. nutriţie şi exploatare a animalelor.nu este posibilă utilizarea tehnicii şi utilajului la procesele tehnologice de întreţinere. din care 7000 capete vaci. În anul 2010 la 100 de gospodării din localităţile rurale revin numai 19 vaci. Primăvara şi vara întreprinderile de procesare au surplus de lapte şi respectiv preţurile de achiziţie diminuează. nutriţie şi exploatare a animalelor şi. Ca urmare a întreţinerii a cîte o vacă în gospodărie: . cît şi la pieţele agricole din oraşele şi localităţile rurale ale ţării.

2011 în ţară existau 94 ferme zootehnice. Centrul Republican. creînd motiv pentru importul excesiv al laptelui şi produselor lactate. furaje.majorarea costurilor la resursele energetice. punînd sub pericol securitatea alimentară a ţării. Din punct de vedere tehnologic şi importanţa în producerea laptelui –materie primă.2 mii vaci (tabelul 3). cărnii şi produselor din carne. precum şi de exploatare a animalelor.9 4.la fermele zootehnice nu s-a investit nimic. În componenţa Centrului Republican activează 31 de centre teritoriale cu 840 oficii locale.preţurile mici de achiziţie a laptelui şi a cărnii conduc la falimentarea deţinătorilor de bovine. constitue un sistem integru cu destinaţia producerii laptelui . Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine este efectuată de către Întreprinderea de Stat "Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor". . Tabelul 3 Nr. 3. În legătură cu aceasta: . acestea fiind uzate moral şi fizic. Prin urmare.. inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). După reformele din agricultură şi implementarea Programului . fermele zootehnice se situează pe o treaptă ierarhic superioară faţă de gospodăriile individuale ale cetăţenilor. La situaţia din 01.8 mii capete bovine.2 13. organizează şi desfăşoară activitatea de ameliorare la fermele de prăsilă în conformitate cu planurile de selecţie şi de împerecheri a taurinelor.8 36. inclusiv 4. utilaj tehnologic şi amenajări.Pămînt” fermele zootehnice au fost incluse în cote valorice a foştilor membri ai colectivelor acestora. sau cu 60%. 5. . tehnică şi utilaje au majorat preţul de cost al laptelui şi cărnii de bovină.01. fără intervenţia statului acest declin nu poate fi oprit.4 mii capete în anul 2010.8 15. 2. 4.01. prin intermediul specialiştilor centrelor teritoriale.3 100 La fermele zootehnice este posibilă aplicarea tehnologiilor moderne de întreţinere. de nutriţie şi preparare a nutreţurilor. inclusiv 14 ferme în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). animale.2011) Numărul de vaci Numărul de ferme 05 – 20 28 21 – 50 34 51 – 100 13 101 – 200 15 201 şi mai multe 4 94 % 29. Pe parcursul 10 .o mare parte a fermelor zootehnice au fost demolate.Fermele zootehnice de producere a laptelui din posesia întreprinderilor agricole de diverse forme de proprietate. TOTAL: Clasificarea fermelor după numărul de vaci (conform situaţiei de la data de 01. de reproducţie şi ameliorare genetică. şi Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară.d/o 1. Efectivele de vaci s-au redus de la 402 mii capete în anul 1990 pînă la 154. Ele sînt compuse din încăperi. în care se întreţineau 10.materie primă. diminuarea efectivelor de animale şi volumelor de producţie. .

În conformitate cu planurile de rotaţie a liniilor de tauri. Analiza şi monitorizarea rezultatelor contorlului oficial al producţiei de lapte şi bonitării taurinelor. Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) efectiează reciclarea cadrelor de nivel regional şi local din sectorul zootehnic în scopul perfecţionării cunoştinţelor în aplicarea tehnologiilor performante de creştere. vor evalua şi efectua o analiză amplă a resurselor genetice taurine existente în ţară şi vor elabora un program cu propuneri concrete de ameliorare şi utilizare a acestora. testarea acestora după producţia proprie.reluarea activităţii Eleverului taurin. organizează şi desfăşoară seminare raionale şi republicane pe diverse probleme ce ţin de tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor. Pregătirea cadrelor pentru sectorul zootehnic este efectuată de instituţiile de învăţămînt cu profila agrar. mamele cărora au deţinut o productivitate de 10-16 mii litri de lapte pe lactaţie. este necesar ca în cadrul Centrului Republican să fie iniţiate următoarele activităţi: . În cadrul Institutului se efectuează lucrări de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine in cadrul raselor omologate în ţară. În scopul extinderii arealului animalelor de prăsilă. din care 10-12 capete din rasele de lapte. la oficiile locale este desfăşurată activitatea de reproducţie a taurinelor prin metoda însămînţării artificiale. Odată cu desfăşurarea traselor de alimentare a oficiilor locale cu azot lichid. Cercetătorii acordă suport ştiinţific. indicii fiziologici. care ca rezultat va facilita implementarea COPL.anului la aceste ferme este organizată aprecierea producţiei individuale de lapte la vaci şi bonitarea tuturor taurinelor reproducătoare. De la aceşti tauri va fi obţinut material seminal. Centrul Republican de Ameliorare şi Reproducţie a Animalelor. 11 . obţinut de la tauri reproducători.iniţierea controlului oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor la agenţii economici indiferent de forma de proprietate. Asigurarea ştiinţifică în sectorul zootehnic din republică este efectuată de către Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. în comun cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. consultanţă agenţilor economici. spermogramei etc. La banca genetică a Centrului Republican este păstrat un volum de peste 7 mln doze de material seminal congelat. . exploatare şi reproducţie a animalelor. unde anual să fie întreţinuţi 20 de tauri reproducători. se efectuează selectarea tăuraşilor destinaţi pentru creştere şi reproducţie. planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie în cirezi şi ca rezultat sporirea progresului genetic taurin.iniţierea bazei informaţionale de date zootehnice. Este necesară procurarea echipamentului tehnologic pentru laboratorul de apreciere a indicilor calitativi ai laptelui. este repartizat şi materialul seminal congelat destinat însămînţării artificiale a taurinelor. vor servi ca bază pentru evaluarea calităţilor de prăsilă a acestora. care ulterior va fi supus testării după calitatea descendenţei şi utilizării în reţeaua de reproducţie a taurinelor. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. .

La 7 ferme se utilizează tehnologia de întreţinere a vacilor la stabulaţie liberă şi mulsul vacilor în sălile de muls. În scopul stimulării atragerii investiţiilor în crearea şi modernizarea fermelor zootehnice pentru producerea laptelui. datorită stimulării atragerii investiţiilor în sectorul zootehnic: .concurenţa neloială creată pe piaţa internă de importul laptelui şi produselor lactate. .volumul producţiei zootehnice globale. . Măsurile întreprinse au contribuit la sporirea eficienţei selecţiei şi reproducţiei în ramura de creştere a bovinelor. sau cu 26. care fiind subvenţionate în străinătate. în ansamblu pe ţară.9 mln lei.a crescut ponderea însămînţărilor artificiale la bovine. activează cu succes Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici IFAD şi Programul Naţional RISP.au fost atrase investiţii capitale ale deţinătorilor de ferme zootehnice de creştere a taurinelor în construcţia şi reconstrucţia acestora în valoare de 230 mln lei. . .3% cheltuielile deţinătorilor de animale la însămînţarea artificială a vacilor. sau cu 58. şi anume: . stimularea creşterii productivităţii şi veniturilor în spaţiul rural prin asigurarea accesului antreprenorilor la cunoştinţe. la întreprinderile cumpărătorilor de animale de prăsilă constituie 29. . tehnologii moderne şi finanţare în Republica Moldova. sunt importate la preţuri mai joase decît preţul de cost al producţiei autohtone. .3 % în anul 2010. modernizate parţial – 42 ferme. de la 150 mii tone în anul 2005 pînă la 238 mii t în anul 2010. de la 29. 40 lei/kg la procurarea junincilor gestante şi la un nivel de 51. 2 ferme sunt integrate cu întreprinderile de procesare a laptelui.6 %.1 mii tone lapte în anul 2010.Atragerea investiţiilor. În perioada anilor 2008 – 2010. Problemele principale cu care se confruntă producătorii din ramura de creştere a taurinelor sunt: .baza materială şi infrastructura învechită a fermelor şi complexelor zootehnice ce determină tehnologii depăşite şi calitate proastă a produsului finit şi productivitate scăzută a muncii. inclusiv 480 capete din Germania. 12 .deţinătorii de animale au procurat 993 juninci gestante înalt productive.9% în anul 2010. inclusiv 5 ferme ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri). cu suportul Uniunii Europene.lipsa mijloacelor financiare circulante. reconstruite şi modernizate – 5 ferme vechi.7% în anul 2005 pînă la 56. Volumul de producere a laptelui s-a majorat de la 506 mii tone în anul 2007 pînă la 554.a crescut volumul de lapte colectat prin intermediul oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare.4% în anul 2007 pînă la 62.7 %. productivitatea medie de lapte a cresut de la 2871 kg în 2007 pînă la 3435 kg per vacă în 2010.a sporit nivelul de asigurare a populaţiei cu lapte în raport cu normele FAO de la 47. Olanda. statul subvenţionează 40% din costul utilajului tehnologic procurat.au fost create 4 ferme moderne noi. Estonia şi Austria. Pentru crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii încadrate în activităţile economice cu profil agricol. .

din insuficienţa materiei prime capacităţile întreprinderilor de prelucrare a laptelui sunt utilizate în medie la 22. 609 la număr. Producţia autohtonă nu acoperă necesităţile de consum intern. Datorită preţurilor mici de achiziţie. SA „Incomlac” şi SA „Fabrica de brînzeturi din Soroca”) au iniţiat procedura de reutilare şi în perspectivă implementarea HACCP-lui şi ISO 22000. Toate oficiile de colectare sunt dotate cu instrumentariu pentru aprecierea calităţii şi frigidere pentru răcirea şi păstrarea laptelui.5 lei. Insuficienţa materiei prime impune colectarea laptelui de la distanţe mari. Totodată. . maşinilor. .riscul major al investiţiilor din cauza instabilităţii preţurilor de achiziţie a producţiei zootehnice. acestea fiind compensate în mărime de 15% din import. principalele întreprinderi de procesare au aciziţionat de la fermele zootehnice şi oficiile de colectare a laptelui 128. Preţul de achiziţie a laptelui variază în dependenţă de anotimp.rentabilitatea extrem de mică şi ca rezultat pierderile economice ce provoacă falimentul producătorilor în zootehnie. vaci (47. în zona de centru – 67 oficii şi în raioanele din zona de sud – 80 de unităţi.preţul costisitor al utilajelor tehnologice. Utilajul şi tehnologiile învechite sporesc consumul de energie şi întru diminuarea cheltuielilor este necesară reutilarea întreprinderilor de procesare a laptelui.7%) laptele este colectat de 462 oficii. În medie pe ultimii 3 ani (2008 – 2010). că producţia de lapte în sectorul individual. tot mai mulţi deţinători individuale de vaci comercializează la pieţele agricole din localităţile ţării laptele şi produsele lactate (smîntînă. iar de la deţinătorii individuali de vaci – prin intermediul oficiilor (punctelor) de colectare. Neutilizarea la maxim a capacităţilor de prelucrare şi echipamentul învechit generează pierderi mari de producere.4 mii tone lapte – materie primă. a resurselor genetice de prăsilă şi lipsa sau deficitul acestora la noi în ţară.2. . cea mai mare cantitate se achiziţionează în perioada martie – septembrie. Achiziţia şi procesarea materiei prime Fabricile de prelucrare a laptelui colectează centralizat materia primă (laptele) de la fermele zootehnice în direct.. ce de asemenea duce la sporirea cheltuielilor de transport şi respectiv majorarea preţului de cost la produsele finite. Unele întreprinderi (SA „JLC”. poartă un caracter sezonier. în care se întreţin 73. Dat fiind faptul. 13 . obţinute în condiţii de casă.7 lei pînă la 4. principalul furnizor de lapte-materie primă. În raioanele din zona de nord.înaccesul producătorilor produselor zootehnice la credite ieftine.6%. Preţul de cost al produselor lactate autohtone fiind unul sporit favorizează importul acestora la compartimentul competitivitate. 2. întreprindere de procesare cît şi statutul punctului de colectare şi variază de la 1.5 mii cap. care în marea majoritate aparţin întreprinderilor de prelucrare iar 58 din ele fiind proprietatea intermediarilor. brînză de vaci).

0 214 298 72.5%.0 kg înregistrat în anul 2008. consumul mediu de lactate anual este 180 kg pe persoană (figura 2).2 602. în statele europene consumul global de produse lactate a crescut în medie cu 2.9 56. consumul de lapte şi produse lactate în Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut semnificativ.7 155.5% în fiecare an.4 510. exportul . recalculate în lapte Importul produselor lactate.9 5. ajungand în anul 2010 la un nivel de 180.5 32. recalculate în lapte cu grăsimea 3. conform datelor statistice.5 168.9 214 298 78. însă este net inferior nivelului din ţările Uniunii Europene.4 52. Din anul 2000. Tabelul 4 Producerea.0 A n i i 2009 2010 574.0 60.1 60. s-au cu 15% mai mic faţă de necesarul asigurării consumului fiziologic calculat (214 kg/ cap de locuitor) pentru Republica Moldova.7 180.7 591.8 3572.5 641. Această creştere s-a redus în perioada anilor 2008-2010 la 1% pe an.9 13.6 62. recalculate în lapte Consumul de lapte.0 214 298 84. total Ponderea importului produselor lactate în volumul total al consumului de lapte Numărul populaţiei Consumul de lapte pe cap de locuitor Normele fiziologice privind consumul de lapte pe cap de locuitor Normele FAO privind consumul de lapte pe cap de locuitor Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele fiziologice Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele FAO Unitate de măsură mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone % mii pers.0 kg pe cap de locuitor faţă de 155.7 9.0 553.5 21.4 2011 pronostic 620 580 13 60 667 9. Consumul de lapte În ultimii ani.2 554.1 10.4 214 298 87.8 3567.0 3560 187.2.4 3563.9 . a cunoscut o crestere continuă. importul şi consumul de lapte Specificare Volumul total de producere a laptelui inclusiv: lapte de vacă Exportul produselor lactate.3. kg kg kg % % 14 2008 543.0 41. În prezent în ţară.8 6. Figura 2 185 180 175 170 165 160 155 150 145 140 135 2008 2009 2010 producerea consumul Figura 2 demonstrează că consumul de lapte si produse lactate.6 538.

În perioada anilor 2008 – 2010 a crescut nivelul de consum al laptelui de la 72.6 kg etc. aceasta fiind compensată în mărime de 15 – 30% cu produse din import.0 50.9 67748.1% în anul 2010 faţă de normele fiziologice şi.7 809.9 15.8% în anul 2008 pînă la 9.4 kg.9 66234.6 99. respectiv. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0401 Specificare Producerea. unt .1 A n i i 2008 2009 66879. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 5 Producerea.9 135.7 2010 65220.7 62366.5 Consumul produselor lactate este calculat reieşind din voulmele: de producere + import – stoc – export şi este prezentată în tabelele 5 – 9 şi figurile 3 – 8. tone Consumul.9 66183. brînzeturi . cu o valoare biologică importantă.9 17.Diferenţa din raportul producere/consum este asigurată de importul de produse lactate. neconcentrate. Analiza situaţiei privind consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifată 0401 „Lapte şi smîntînă.5 mii tone în anul 2010 (tabelul 4). recalculate în lapte cu grăsimea de bază (3.4 18.4 590.5 61602.5 kg.5 56148.6. neconcentrate.5 98.0 756. smîntînă .5 62434.1 18. kg Raportul producere/consum.7 0.6 67823.5%). Ponderea importului în volumul total de consum al producţiei de lapte a crescut de la 5. Figura 3 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0401 „Lapte şi smîntînă.6.4% în anul 2008 pînă la 84. au crescut de la 32 mii tone în anul 2008 pînă la 60.6 98.5.1 74. % 2007 55558. total pe ţară.7 98.4% faţă de normele FAO. tone Stocuri la finele anului.. care. Producţia autohtonă de produse lactate nu acoperă necesităţile de consum intern. Ţinînd cont de calităţile biologice şi nutritive ale laptelui sunt recomandate următoarele cantităţi anuale de produse lactate pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte . recalculate în lapte integral cca 450 kg sau cca 1. tone Importul. tone Total. de la 52% pînă la 60.0 56013. tone Exportul. tone Consumul pe cap de locuitor.164 kg.4% în anul 2010. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” denotă o uşoară creştere 15 .4 945.4 kg. Laptele şi produsele lactate sunt unele din cele mai necesare surse de proteină de origine animală.7.5 kg pe zi.8 67. importul. brînză proaspătă de vaci .

care demonstrează o descreştere a consumului.0 2140. kg Raportul producere/consum. Totodată.0 75.8 4816. tabelul 6). concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” (figura 4.6 0.9 2730. tone Stocuri la finele anului.9 4706.5% acoperire din import (figura 3.0 3365.8 1.2 2857.8 ori mai mare faţă de volumele de lapte şi smîntînă concentrate. Raportul producere/consum la producţia de lapte şi smîntînă neconcentrate constitue 98.7 2010 1216.sau cu adaos de zahăr şi îndulcitori.3 66.1 3621.1 % şi o uşoară creştere a producerii de 3% va da posibilitate întreprinderilor de procesare să exporteze această producţie (cu condiţia competitivităţii acesteea după calitate şi preţ). consumul acestor produse în anul 2010 a constituit doar 0.9 2226. tone Consumul pe cap de locuitor.8 498. respectiv în anul 2010 cererea a fost completată cu 75% produse din import.3 1.8 42. O situaţie inversă întîlnim la sortimentele de produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte.1 0. produsele lactate fabricate în ţară cu îndulcitori nu pot concura cu cele din import. În anul 2010 importul acestor produse este de 1.9 1085.9 4047. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0402 Specificare Producerea.0 2013.5 3490. Cu alte cuvinte. Figura 4 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte.8 kg pe cap de locuitor.0 1821. importul. tone Importul. totodată prevalînd producerea cu 1.5 – 99. tone Consumul. tabelul 5). % 2007 2676. (în anul 2010 a scăzut cu 45. tone Exportul.comparativ cu anul 2007. concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 6 Producerea.8 1326.6 16 .5% faţă de anul 2007). tone Total.0 A n i i 2008 2009 2693. ceea ce denotă orientarea de producere a produselor lactate pe tipuri de sortimente la întreprinderile de prelucrare a laptelui în dependenţă de cererea pe piaţă.8 74.8 2149.0 1317. total pe ţară.

8 89.4 4835.4 231. tone Exportul.8 497.2 116.0 1.0 3712.5 1.7 1. tone Importul.0 93 A n i i 2008 2009 4337. e remarcabil faptul că exportul prevalează importul la acest capitol cu 40%.2 1. Figura 5 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte.1 713.8 388. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0405 Specificare Producerea.5 3666.2 462. % 2007 3387.3 422. tone Consumul pe cap de locuitor. tabelul 7) practic a rămas neschimbat însă producerea a crescut cu 22% în 2010 comparativ cu 2007. sau doar 18% din normele FAO.0 114 Situaţia produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” (figura 6 şi tabelul 8) denotă o uşoară creştere atît consumul cît şi producerea însă prevalează totuşi consumul şi insuficienţa producerii cu 39% este acoperită cu produsele din import.3 122.5 3738. kg Raportul producere/consum. tone Consumul. paste lactate pentru tartine” (figura 5.3 4849. tone Stocuri la finele anului. tone Total.9 593.3 2010 4165. importul. paste lactate pentru tartine” 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 7 Producerea.7 61.6 3641. 17 .7 4458.0 329. Consumul de unt pe cap de locuitor în anul 2010 a constituit doar 1 kg.Consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte.9 4277.9 3819.3 351. total pe ţară.

5 79.8 2824. tabelul 9) sunt în uşoară creştere. chiar concentrate.Figura 6 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 8 Producerea. sau aromatizate.7 73. tone Stocuri la finele anului.1 8819.9 9318.4 70 A n i i 2008 2009 6783. tone Consumul. (cu 10 la sută comparativ cu anul 2007) satisfacerea cererii la acest capitol este acoperită cu produsele din import (în anul 2010 cu 13%). iaurt.6 463.2 2. % 2007 6059.4 2.1 71 2010 7181.5 8569.2 2039.6 18.6 10470. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate. tone Consumul pe cap de locuitor. total pe ţară.0 530. Figura 7 18 .8 8633. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0406 Specificare Producerea.7 6267.3 2. nuci sau cacao” (figura 7. importul.2 35. tone Total.7 9733.6 393.7 629. chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi). kg Raportul producere/consum.3 8645.1 206.8 2573. lapte prins şi smîntînă.9 9216.8 Producerea cît şi consumul în anul 2010 a produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru. tone Exportul. sau cu adaos de fructe.3 2421.6 2.9 88. tone Importul.

% 2007 23851. kg Raportul producere/consum.4 2966.1 26384. tone Consumul. lapte prins şi smîntînă.Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru.7 89 89 2010 25593 3395.3 27538. utilajelor tehnologice pentru modernizarea fermelor zootehnice de creştere a bovinelor şi întreprinderilor de procesare a laptelui.1 8. tone Importul.5 7. tone Consumul pe cap de locuitor. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate.8 1.3 28988. sau aromatizate.4 24464. reconstrucţia şi modernizarea capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de procesare existente. importul.8 7.4 2533. tone Exportul.3 11. obţinute pentru construcţia şi utilarea fermelor noi de creştere a bovinelor. chiar concentrate. .8 25.de stimulare a atragerii investiţiilor prin subvenţionarea în mărime de 50% a dobînzii la creditele bancare. chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi). reconstrucţiei şi modernizării capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de 19 . DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE Pentru realizarea deplină a pezentei Strategii şi asigurarea securităţii alimentare cu lapte şi produse lactate.9 27534. total pe ţară. precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0403 Specificare Producerea.4 26900. la procurarea şi importul junincilor cu un potenţial înalt de productivitate. nuci sau cacao” 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consum ul Tabelul 9 Producerea.5 3070.5 48. preparare şi distribuire a furajelor.de subvenţionare a construcţiei şi utilării fermelor noi de creştere a bovinelor. tone Total. iaurt. tone Stocuri la finele anului.4 91 A n i i 2008 2009 23934.4 26924.este necesară implicarea Guvernului prin aplicarea politicilor: . sau cu adaos de fructe.9 26386 7.6 28998.4 21.1 89 II.

5. III. Cooperarea şi integrarea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare sub forme de asociaţii sau ferme afiliate (către anul 2027 nu mai puţin de 20 de ferme afiliate şi 5 asociaţii). 3.procesare existente. Asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE Reieşind din spectrul destul de diversificat de influenţă preconizată asupra dezvoltării în continuare a sectorului de producere a laptelui şi întru realizarea acţiunilor prevăzute în prezenta Strategie. completarea lor cu animale cu un potenţial înalt de productivitate (către anul 2027 nu mai puţin de 450 de ferme). 6.3 mii capete în anul 2027. conform normelor fiziologice şi normelor FAO. asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea. IV. preparare şi distribuire a furajelor. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE 20 . 4. . Redirecţionarea efectivelor de bovine din curţile sătenilor în ferme situate în extravilan şi majorarea efectivelor de vaci în fermele de producere a laptelui de la 5300 de capete în anul 2010 pînă la 112. Sporirea productivităţii medii pe ţară a vacilor de la 3445 kg în anul 2010 pînă la 6272 kg în anul 2027 şi la fermele zootehnice de la 3015 kg în anul 2010 pînă la 7000 kg în anul 2027. Obiective specifice: 1. prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă. şi modernizarea celor existente. Reutilarea întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de calitate HACCP şi ISO 22000. utilajelor tehnologice şi tehnicii şi agregatelor pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor. precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare. Utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie.leasing-ul animalelor de prăsilă. Majorarea volumelor de producere a laptelui de vacă de la 554. 2. Construcţia fermelor noi de lapte de diverse capacităţi. 3. procurării şi importului junincilor cu un potenţial înalt de productivitate. 1 mii tone în anul 2010 pînă la 1018 mii tone în anul 2027. 2. specific mediului rural. se evidenţiază următoarele obiective generale şi specifice: Obiective generale: 1. inclusiv de familie. achiziţia.

● elaborarea şi aprobarea Regulamentului Eleverului taurin. de reproducere prin metodele de însămînţare artificială şi transferului de embrioni la taurinele reproducătoare. cu un potenţial înalt de productivitate.Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesară realizarea măsurilor următoare: ● elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere. precum şi procurării furajelor pentru nutriţia acestora.implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea întreţinerii animalelor înalt productive (cu productivitatea mai mare de 10 mii kg pe lactaţie). prin: . 21 . colectarea şi procesarea laptelui . reconstrucţia şi reutilarea capacităţilor existente de producere a laptelui. producerea.subvenţionarea procurării taurilor cu un potenţial genetic înalt pentru completarea Eleverului.implementarea tehnologiilor performante de colectare a materialului seminal şi embrionilor.crearea fermelor de creştere a viţelelor de la fermele zootehnice de bovine şi de la populaţie. inclusiv din import. obţinute din însămînţări artificiale cu comercializarea ulterioară sectorului individual pentru reproducere.materie primă. de politică fiscală la atragerea investiţiilor în dezvoltarea sectorului de producere şi procesare a laptelui. ● subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi. în care rolul procesatorilor urmează a fi atît acel de investitor direct la organizarea fermelor.crearea şi ţinerea la ÎS „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor” a registrului genealogic şi bazei de date a animalelor de prăsilă. amplasate în extravilanul localităţilor. achiziţie şi prelucrare a laptelui . ● crearea fermelor de lapte integrate cu întreprinderile de prelucrare.stimularea procurării junincilor gestante cu un potenţial înalt de productivitate. precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă. . reconstrucţiei şi modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente.materie primă. restituirea datoriilor la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor. ● ameliorarea genetică a efectivelor de animale. nutriţie şi exploatare a vacilor. . ● elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. . ● perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea investiţiilor. ● atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine. . . ● construcţia în afara localităţilor a fermelor de bovine moderne de diverse capacităţi. inclusiv de peste hotarele ţării. reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente şi procurarea animalelor.

creşterea producţiei de lapte. . . ● modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui cu utilizarea tehnologiilor economisitoare de energie şi lărgirea asortimentului de produse lactate. . în vederea creşterii cantitative şi calitative a produselor animaliere. profilaxie şi combatere a bolilor transmisibile de la animale la om şi protecţia mediului de lungă durată. a valorificării resurselor vegetale şi a creşterii numărului de exploataţii viabile şi eficiente. ● implementarea Programului acţiunilor strategice de supraveghere. ● asocierea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje.dezvoltarea sectorului zootehnic.sprijinirea veniturilor crescătorilor de bovine va contribui la stabilizarea şi înbunătăţirea situaţiei economice a acestora şi a statului.promovarea progresului tehnic. de producere a laptelui şi la întreprinderile de procesare a sistemelor de calitate (HACCP şi ISO 22000). ● efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor.asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori.majorarea veniturilor crescătorilor de animale. alocarea optimă a resurselor. în special a ramurii creşterii bovinelor. . ● implementarea la fermele reproducătoare (de prăsilă). .îmbunătăţirea activităţii de marketing şi diversificarea gamei sortimentale a produselor.● crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite rase. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE ŞI NONFINANCIARE) AFERENTE IMPLEMENTĂRII Estimarea impactului Impactul economic: . Impactul asupra mediului: 22 . capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial înalt de productivitate. Impactul social: .integrarea procesatorilor cu producătorii de lapte şi garantarea de către procesatori a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă. . V.sprijinul financiar se adresează crescătorilor de bovine. preţuri rezonabile pentru consumatori.

. din care 705 mln lei vor constitui investiţiile private ale deţinătorilor de feme zootehnice. Pentru modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui vor fi necesare investiţii în valoare de 90 mln lei.05 mlrd lei.creditele bancare. . procurarea animalelor de prăsilă.atragerea finanţărilor externe sub formă de credite şi granturi de la organismele internaţionale şi organizaţiile specializate. Pentru revitalizarea ramurii de creştere a bovinelor într-o perioadă de 15 ani (2012 – 2027) sunt necesare mijloace financiare în valoare de 7. precum şi a resurselor furajere de către specia bovine. Costul construcţiei unei ferme noi cu capacitatea de 100 de vaci – 7. cu impact minor asupra condiţiilor de protecţie a mediului.5 mln lei. 23 . Estimarea costurilor Costul unei juninci cu un potenţial înalt de productivitate.0 mln lei. . Identificarea provenienţei resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea ramurii: . procurate din import – 30 mii lei. .asistenţă directă din partea statului prin alocări bugetare pentru subvenţionarea parţială a activităţilor de creare şi modernizare a fermelor şi întreprinderilor de procesare..creditele oferite de procesatori. eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale. . Costul utilajului tehnologic pentru ferma de 100 de vaci – 2.mijloacele proprii ale potenţialilor investitori locali şi externi. ameliorarea genetică a efectivelor de animale şi asistenţa indirectă prin scutiri de impozite şi taxe la aceste activităţi. fondarea unei ferme noi şi popularea ei cu animale se estimează la cca 13.dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor se desfăşoară în extravilanul localităţilor cu respectarea măsurilor de biosecuritate. Costul reconstrucţiei unei ferme cu capacitatea de 100 de vaci – 5 mln lei.valorificarea integrală.5 mln lei În total.

• Insuficienţa fondurilor pentru modernizarea şi dotarea întreprinderilor de procesare a laptelui. • Produsele procesate din lapte vor deveni competitive atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. • Tergiversări în aprobarea cadrului legislativ şi normativ. • Utilizarea insuficientă a capacităţii de procesare. Puncte slabe (Weaknesses) • Tehnologiile tradiţionale de prelucrare a laptelui nu permit fabricarea unor produse competitive. • Inaccesul producătorilor autohtoni la credite ieftine. datorită procedurilor anevoioase de avizare de către alte autorităţi ale administraţiei publice. • Disponibilitatea de a produce mai mult. • Strategii inadecvate de marketing. care permit o aproximare explicită de cele mai bune practici europene. • Invazia produselor lactate de import ce sunt de o calitate joasă şi preţ redus.ANALIZA SWOT Puncte tari (Strengths) • Este iniţiat procesul de armonizare a cadrului legislativ şi normativ în domeniul zootehniei. • Implementarea sistemului de management al calităţii. • soluri fertile şi condiţii climaterice favorabile pentru creşterea culturilor furajere pentru nutriţia taurinelor. • Progresul lent de tranziţie de la sistemul de standarde bazat pe GOST-uri la unul bazat pe standardele internaţionale. precum şi o armonizare coerentă a legislaţiei naţionale cu cea a UE. • Cea mai mare cantitate de lapte este produspă în sectorul individual. 24 . • Producţia sezonieră de lapte şi ineficienţele legate de achiziţia laptelui prin intermediul punctelor de colectare. • Forţa de muncă comparativ ieftină. • Prezenţa instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehnic. • Activitatea ineficientă a Asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. • Îmbunătăţirea climatului investiţional pentru investitori. Oportunităţi (Opportunities) • Intensificarea relaţiilor cu UE. • Intensificarea eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici în sectorul zootehnic. tergiversează pătrunderea produselor lactate pe pieţele internaţionale. • Posibilităţi de export în ţările CSI. • Existenţa asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. • Existenţa întreprinderilor ce dispun de capacităţi de procesare a laptelui. • Nivel redus de abilităţi tehnice (şcolarizarea). • Mediu atractiv juridic şi comercial. • Insuficienţa mijloacelor financiare de a implementa reforma în sectorul zootehnic. capabil să reglementeze activitatea economică a investitorilor şi organizaţiilor internaţionale. Ameninţări (Threats) • Voinţa politică.

majorării efectivelor de vaci la fermele de lapte de la 5. În perioada menţionată se prevede susţinerea în continuare a deţinătorilor de bovine de lapte prin subvenţionarea creării şi modernizării fermelor de bovine situate în extravilan. Volumul respectiv de lapte va fi obţinut datorită: . inclusiv 763 mii tone la fermele de lapte de diverse capacităţi şi 206 mii tone la deţinătorii individuali de vaci. inclusiv celor de familie cu o capacitate de 10 – 50 de vaci. 25 . În perspectivă se prevede majorarea producerii laptelui către anul 2027 pînă la 969 mii tone (figura 8). întreţinere şi nutriţie a bovinelor şi sporirii productivităţii animalelor. inclusiv la fermele zootehnice de producere a laptelui de la 3015 kg pînă la 7000 kg (figura 10). REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES În perioada anilor 2012 – 2027 sectorul de producere a laptelui urmeză a fi restructurat calitativ prin formarea fermelor affiliate întreprinderilor de procesare şi asociaţiilor şi cooperativelor producătorilor de lapte în componenţa producătorilor de materie primă şi procesatorilor.VI. ameliorării fondului lor genetic şi implementării în continuare a tehnologiilor progresive de ameliorare. reproducere.3 mii capete în anul 2010 pînă la 109 mii capete în anul 2027 (figura 9).sporirii productivităţii vacilor de la 3445 kg de lapte la o vacă în anul 2010 pînă la 6095 kg în anul 2027. .

Figura 8 Prognoza producerii de lapte în Republica Moldova (în anii 2011-2027) mii tone 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Producerea globală În sectorul individual În sectorul asociat (ferme) 2010 2012 2017 2022 2027 Anii Producerea globală Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 554.2 2012 560 542.9 15.5 2017 630 494 136 2022 753 370 383 2027 969 206 763 Figura 9 26 .1 538.5 17.

capete Efectivul de vaci din sectorul individual. mijlocii şi mari. capete Efectivul total de vaci. capete Efectivul de vaci din ferme mici. cap Efectivul de vaci din ferme mici. capete Anii Efectivul total de vaci.Prognoza efectivelor de vaci în Republica Moldova (în anii 2011-2027) 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Efectivul de vaci din sectorul individual. mijlocii şi mari. capete 2010 154400 149100 5300 2012 150000 145000 5000 2017 155000 123500 31500 2022 155800 90000 65800 2027 159000 50000 109000 Figura 10 Prognoza productivităţii medii a vacilor 27 .

(în anii 2010-2027). kg 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) Productivitatea medie pe ţară Anii Productivitatea medie pe ţară Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 3435 3449 3015 2012 3741 3737 3500 2017 4064 4000 5040 2022 4705 4111 5820 2027 6095 4120 7000 28 .

către anul 2027: . .vor fi procurate 50 mii de junci. ETAPELE DE IMPLEMENTARE Implementarea Strategiei se va efectua în 3 etape.lărgirea reţelei de ferme de prăsilă. . ● etapa II (2018 – 2022) va include fondarea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate şi asociate şi implementarea controlului oficial al producţiei de lapte.elaborarea şi armonizarea la cerinţele UE a actelor legislative şi normative în domeniu.vor fi fondate 150 ferme de bovine. pentru completarea fermelor noi create şi celor existente.va continua construcţia fermelor noi de bovine şi modernizarea celor existente.crearea bazei furajere trainice pentru asigurarea ramurii cu furaje. .VII. Totodată. . la care vor fi întreţinute 109 mii vaci cu productivitatea medie nu mai mică de 7000 kg de lapte. conform normelor de nutriţie a animalelor. . .atragerea investiţiilor la crearea fermelor de taurine de diverse capacităţi. . În afară de aceasta: .necesităţile întreprinderilor de procesare vor fi asigurate integral cu materie primă autohtonă. inclusiv 30 de mii de capete din import. .în anul 2022 efectivele de vaci vor constitui 155. . . . inclusiv celor de familie.numărul fermelor de bovine va atinge cifra de 450 unităţi. inclusiv 20 mii capete din import.procurarea a 50000 de junci cu un potenţial înalt de productivitate. Totodată: ● etapa I (2012 – 2017) va cuprinde acţiunile următoare: .către anul 2017 va spori productivitatea animalelor pînă la 4064 kg şi volumele de producere pînă la 630 mii tone.fondarea a 150 de ferme de bovine. Fiecare etapă va include măsuri de implementare a tehnologiilor avansate la producerea şi procesarea laptelui.crearea la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor a Registrului genealogic şi Sistemului naţional de control oficial al producţiei de lapte (COPL).8 mii capete cu productivitatea medie 4705 kg şi volumele de producere a laptelui – 753 mii tone. 29 . ● etapa III (2023 – 2027) include va fi finalizată modernizarea fermelor zootehnice şi întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. .va continua modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui.implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000 .

VIII. pînă la 1 aprilie. va raporta Guvernului mersul implementării prezentei Strategii în anul precedent. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va monitoriza permanent situaţia în sectorul de lapte şi anual. 30 .

PLANUL de acţiuni privind Implementarea Strategiei dezvoltării sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 . achiziţie. 3 I.materie primă Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Ministerul Agriculturii şi Agriculturii şi Industriei Alimentare a Industriei Alimentare Regulamentului Eleverului Taurin Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Instituţia Publică Institutul Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor Ştiinţifico-Practic de de ferme-model de producere a laptelui de diverse Biotehnologii în Zootehnie şi capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. producerea. d/o 1 1. investiţiilor. 4.2027 Nr.2012 Costul. mln lei 5 - 2. fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea Ministerul Economiei. Denumirea acţiunii 2 Instituţia responsabilă Termenul de realizare 4 2011. colectarea şi procesarea Ministerul Finanţelor laptelui . nutriţie şi Medicină Veteterinară exploatare a vacilor 31 Sursele de finanţare 6 Nu se preconizează 2012 - Nu se preconizează 2012 2012 - Nu se preconizează Nu se preconizează - . prelucrare şi comercializare a laptelui . Cadrul legislativ şi normativ Elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a Ministerul Agriculturii şi actelor legislative şi normative ce ţin de Industriei Alimentare promovarea politicii statului în domeniile de producere. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în Ministerul Agriculturii şi vederea elaborării şi promovării unei politici Industriei Alimentare.materie primă. 3.

Crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru Ministerul Agriculturii şi creşterea taurinelor de diferite rase. utilizarea îngrăşămintelor organice. şi procurarea animalelor. cu Ministerul Afacerilor Externe şi un potenţial înalt de productivitate Integrării Europene 6 . Atragerea investitorilor locali şi străini la crearea Ministerul Agriculturii şi fermelor noi de bovine. Crearea bazei furajere trainice prin mărirea Deţinătorii de ferme pentru suprafeţelor de culturi furajere (consolidarea producerea laptelui terenurilor). implementarea tehnologiilor moderne de producere şi preparare a nutreţurilor 1 0 . La selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare.2027 - 2012 .2027 - Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează 2012 . deţinătorilor de terenuri agricoli – nu mai puţin de Întreprinderile de procesare 1 ha la o vacă. piei şi produse agricole producătoare de furaje procesate” 32 1 2 4 2012 . Asocierea fermelor de producere a laptelui în Consiliul pe filiera de produs bază de contracte de lungă durată cu „Bovine. Acţiuni organizatorice 5 . capacităţi Întreprinderile de procesare 8 . prioritate se va acorda Consiliile Raionale. reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente Ministerul Economiei. Selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare.2027 - Nu se preconizează 2012 -2027 - Nu se preconizează . de producere a laptelui.3 II.2027 - 2012 . inclusiv din import.2027 5 - 6 Nu se preconizează 2012 . amplasate în extravilan. Industriei Alimentare. zootehnice de producere a laptelui de diverse Consiliile Raionale. lapte şi carne de întreprinderile de procesare şi întreprinderile bovine. 9 . capabile să Industriei Alimentare asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial genetic înalt 7 .

2027 2012 . Efectuarea unei analize profunde a situţiei privind resursele genetice autohtone cu prezentarea unui plan concret de acţiuni pentru ameliorarea acestora Ministerul Agriculturii şi 2012 .2 Utilizarea tehnicii şi utilajului agricol la procesele tehnologice de întreţinere. Creşterea productivităţii animalelor prin implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. 3 Deţinătorii de bovine Deţinătorii de bovine 4 2012 . Firmele exportatoare Ministerul Agriculturii şi 2012 . Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de 2012 Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.2027 5 - 6 Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează - 14. nutriţie şi exploatare a animalelor Majorarea efectivelor taurinelor de prăsilă pînă la 25% din numărul total de animale 15.2027 Industriei Alimentare. Deţinătorii de ferme Ministerul Agriculturii şi 2012 .2027 Industriei Alimentare. 16. Neadmiterea de către deţinătorii de bovine a sacrificării tineretului taurin la o vîrstă timpurie 13. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. Universitatea Agrară de Stat din Moldova 33 - Nu se preconizează - Nu se preconizează - Nu se preconizează . Neadmiterea exportului tineretului taurin la o vîrstă timpurie 1 11. pregătire a furajelor şi nutriţiei bovinelor 1 2 . Consiliile Raionale. Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.2027 Industriei Alimentare. Întreprinderile de procesare.

Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.1 17.2027 - Nu se preconizează . Acordarea suportului ştiinţific şi consultanţelor deţinătorilor de animale la implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor.2027 - Nu se preconizează 2012 . 2015. 2022 5 - 6 Nu se preconizează 2012 .2027 - Nu se preconizează 2012 . selectarea vacilormame de tauri pentru completarea Eleverului cu tăuraşi cu un potenţial genetic înalt. 2 Evaluarea calităţilor de prăsilă a taurinelor. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) 34 4 2012. 3 Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. 20. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) Universitatea Agrară de Stat din Moldova. planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie a cirezii în scopul sporirii progresului genetic 18. Efectuarea lucrărilor de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine. nutriţie şi exploatare a animalelor Pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru sectorul de producere a laptelui 19.

Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului Deţinătorii de ferme pentru rural de viaţă. piei şi produse procesate”. Implementarea la fermele de taurine cu un efectiv de 300 de capete şi mai multe a tehnologiilor de regenerare a gunoiului de grajd în gaze şi energie electrică 2012 .2027 - 2012-2027 - Nu se preconizează 35 . specific mediului rural. Granturi Nu se preconizează 2 4 . prin producerea laptelui construcţia şi reconstrucţia fermelor de bovine în extravilanul localităţilor 2 5 . lapte şi carne de bovine. Credite. cît şi pentru întreprinderile de procesare 3 Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 4 2012 . Efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală 2012 . Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 2012 . Donatori externi.2027 200. rentabile atît pentru deţinătorii de vaci. Proiecte. Majorarea volumelor de producere a laptelui la fermele zootehnice pentru asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă 2 2 . Asigurarea achiziţiei de lapte la preţuri optime.0 Surse proprii. Întreprinderile de procesare a laptelui Uniunea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu (Ministerul Mediului).2027 5 - 6 Nu se preconizează Consiliul pe filiera de produs „Bovine.1 2 2 1 .2027 - Nu se preconizează 2 3 .

Fondul de subvenţionare Surse proprii.5 29. 2012-2017 562. Procurarea junincilor de prăsilă 2012-2017 750 36 .5 30. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2 4 2012 2012 5 3.1 26. Donatori externi. Credite. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 28.5 2. Credite. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Credite. 27. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic.125 6 Proiectul FAO Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Fondul de subvenţionare Surse proprii. 3 Implementarea Strategiei Etapa I (2012 – 2017) Crearea şi utilarea cu echipament a laboratorului Centrul Republican pentru pentru controlul oficial al producţiei de lapte Ameliorarea şi Reproducţia (COPL) a taurinelor Animalelor Restituirea datoriilor la reconstrucţia şi Agenţia pentru Intervenţii şi modernizarea fermelor zootehnice de producere a Plăţi în Agricultură laptelui Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi Agenţii economic. Donatori externi. Donatori externi. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic 2012-2017 187.

Donatori externi. transferului de embrioni. Donatori externi. Credite. Credite. Donatori externi. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2012-2027 5 50. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 437. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 750 37 . 32. efectuarea însămînţărilor artificiale.1 31. Credite. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. Fondul de subvenţionare 2018-2022 1312 33. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2018 – 2022) Agenţii economic.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic.5 34.

Procurarea junincilor de prăsilă 2023-2027 Surse proprii. Donatori externi. Credite. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 38 . Donatori externi. colectarea materialului seminal. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. efectuarea însămînţărilor artificiale. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2023 – 2027) Agenţii economic.0 37. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. 0 Surse proprii. Credite.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 2023-2027 1500. transferului de embrioni.0 Surse proprii.1 35. 36. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2023-2027 38. Credite. Fondul de subvenţionare 1 1 0 0 . Donatori externi. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 500. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2018-2022 5 50.

controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor 4 2023-2027 5 50.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 39 . 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. colectarea materialului seminal. efectuarea însămînţărilor artificiale. transferului de embrioni.1 39.

0 - 247.5 buc.0 14 105.Anexa 3 Costul cheltuielilor la prima etapă de implementare 2012-2017 Nr.5 - 267.5625 2. 2013 costul mln.5 - 267. 2015 costul mln. lei 4250 127.5 - 1.5 12 90.0 14 105. lei 4250 127. lei 4250 127.5 buc. Total costul mlrd. Măsura Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme .0 14 105.5 buc.750 0 buc. lei) Total 2012 costul mln.5 - 267.0 75 0.5 mln.0 3. lei 4000 120.0 14 35. lei 4000 120.0 buc.2.0 11 27.5 40 . 2014 costul mln. 2016 costul mln. 75 0.5 buc.0 14 35. lei 2500 0. 2017 costul mln.0 buc.5 12 30. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj (costul 1 ferme . d/o 1.0 11 82.1875 - 220. 10 75.5 mln. lei 4250 127. 10 25.7.0 14 35.0 - 230.

5 buc.0 35 262. lei 150.0 35 240.Anexa 4 Costul cheltuielilor la etapa a a doua de implementare 2018-2022 Nr. 5500 2022 costul mln.750 2. 5000 2020 costul mln. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2.5 - 565. lei 142.312 3. 30 75. lei 157.5 mln.0 - 537.4375 - 435.0 buc. d/o 1. lei 165.0 35 87. 4500 2018 costul mln.5 41 . mlrd.0 - 2. 4750 2019 costul mln.5 - 500.0 40 100. lei 0.0 - 462. lei/ 1 fermă) Total.5 38 285.0 175 0.0 40 300.0 175 1.5 mln. 30 225.5 buc.0 buc. lei 135.0 32 80. 25000 Total costul mlrd.0 buc. 5250 2021 costul mln.5 38 95. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme/100 capete 7. Măsura buc.

5 - 610.0 200 1.0 buc.0 buc. Lei 210.0 - 610.5 mln.0 40 100. Măsura buc.0 40 100. Lei 210.0 - 610. Lei 7000 2023 costul mln. mlrd. 7000 2027 costul mln.1 42 .0 - 610.0 200 0. Lei 210.0 buc.0 - 610.0 40 100. 7000 2025 costul mln. 7000 2026 costul mln. d/o 1. 40 300.Anexa 5 Costul cheltuielilor la etapa a treia de implementare 2023-2027 Nr. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme la 100 vaci – 7.0 buc.0 buc. Lei/ ferme 100 capete) Total.0 40 100.5 3. 7000 2024 costul mln.0 3.0 40 300. 35000 Total costul mlrd. Lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2.0 40 300. Lei 210. 40 100.0 40 300.1 2.0 40 300. Lei 210.5 mln. Lei 1.

0.17 168. mln. €/euro Mldr.72 4.13 543.7 0.0 75.5 93.75 Donatorii Lei mld €/euro mln.1875 35.06 4.0 600. 84.4 18.0 4.75 34.4 18.75 46.75 5. mln.15 11. d/o 1.13 178.75 43 . mln.28 1. mln.69 Procesatori Lei mld €/euro mln. 3.75 75.7 225. 178.5625 0.0 14.75 5.16 11.0 18.15 11.Anexa 6 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare a strategiei sectorului de lapte 2012-2017 Nr. 75. mln.55 4.28 1.17 84.5 1.69 Statul Lei mld €/euro mln. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln.0 10.75 Total Lei mld.0 18.0 4.9 2. 300.0 37. 75. 300.

3 4.4375 €/euro mln.9 82.3 2.0 27.88 524.8 10.5 2.8 43.0 32.3 2.9 Total lei mld.0 1. 315. 75.0 1. 300.69 196.75 1. 3.3 998. 2.8 62. 0.73 Statul lei mld €/euro mln. mln.0 4.8 175.55 19. mldr.6 10.Anexa 7 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare 2018-2022 Nr.2 44 . mln.5 156.75 12.6 54.75 12. mln.312 0.8 43. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln. 75. mln. 300.0 24. 46.73 Procesatori lei mld €/euro mln.69 196. d/o 1.55 19.72 315.6 175.9 Donatorii lei mld €/euro mln.0 4.88 393.72 868.

440.1 12.0 200.1 38. 225.5 Total lei mld.13 1.1 1.0 200. mln.5 440.9 Statul lei mld mln. mln.13 450.0 14.9 Procesatori lei mld €/euro mln.25 38.5 Donatorii lei mld €/euro mln. 3.1 3.1 193.5 12.1 €/euro mln. 68. Măsura Producători lei mld €/euro mln.0 50.5 0. 4.09 68. mldr.0 6.13 225. 110.8 31.0 27.0 14.24 77. 110.75 Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea fermelor Alte cheltuieli Total 2.5 3. d/o 1.5 24.5 93. 440.0 50.Anexa 8 Repartizarea cheltuielilor pe perioada de implementare a strategiei 2023-2027 Nr. 1.0 €/euro mln.5 24.1 3.0 28.0 37.8 45 . mln.5 1.0 6. 27.

Construcţia 450 3.a. lei) 3.125 70.3 fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (costul 1 ferme – 2. Total 7.Anexa 9 Total cheltuieli pe perioada implementării strategiei sectorului de lapte în RM pentru anii 2012-2027 N Măsura Bucăţi Costul d/o mlrd.375 210.55 159. Alte cheltuieli.5 mld.9 fermelor (costul 1 ferme – 7.6 46 . Dotarea 450 1. lei € (euro). ISO 22000.4 materialului de prăsilă (costul 1 buc.5 mld. lei) 4. = 30000 lei) 2. inclusiv implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP. Procurarea 85000 2. reutilarea întreprinderii de procesare ş.05 440. mln. 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->