NOTĂ INFORMATIVĂ

pe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte problemele, stabileşte obiectivele şi măsurile necesare de a fi întreprinse, etapele de implementare, precum şi aspectele legate de impactul implementării acesteia. Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării, deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse social importante şi sunt un element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia copiilor şi bătrînilor, precum şi păturilor social vulnerabile. O analiză amplă a sectorului de producere şi procesare a laptelui în Republica Moldova denotă următoarele: - efectivele de vaci mulgătoare sunt în permanentă descreştere; - 97% din efectivele de vaci se întreţin în gospodăriile individuale a populaţiei rurale (pe la casele ţăranilor); - s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării; - laptele produs în gospodăriile individuale este o producţie sezonieră şi de calitate inferioară, ce face dificilă asigurarea capacităţilor de prelucrare cu materie primă toamna şi iarna, precum şi fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei calitative şi competitive; - capacităţile întreprinderilor de procesarare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%. Situaţia poate fi ameliorată prin trecerea treptată a efectivelor de taurine de la casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi construcţia de noi capacităţi. Fermele zootehnice vor fi dotate cu echipament şi utilaj modern, ce va permite obţinerea producţiei de lapte calitative. Va fi posibilă implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor, care de rînd cu ameliorarea genetică şi crearea unei baze furajere suficiente va conduce la sporirea productivităţii taurinelor, majorarea volumelor de producere a laptelui şi asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă. De rînd cu trecerea efectivelor de taurine la fermele situate în extravilan vor fi implementate măsuri de ameliorare genetică prin metodele însămînţărilor artificiale şi transferului de embrioni, crearea unei reţele de ferme de prăsilă cu un şeptel de vaci nu mai mic de 25% din efectivul total, conform normelor zootehnice, ce va permite asigurarea fermelor de producere a laptelui cu animale autohtone de reproducţie cu un potenţial înalt de productivitate. Deasemenea, Strategia prevede crearea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate, asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de
1

lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje. Revitalizarea fermelor existente şi construcţia fermelor noi va conduce la crearea de noi locuri de muncă, majorarea veniturilor crescătorilor de animale, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural. Modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui va permite diversificarea asortimentului de produse lactate şi asigurarea consumatorilor cu producţie competitivă şi calitativă de origine autohtonă. La aceste întreprinderi se vor implementa sistemele de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Pentru implementarea Strategiei vor fi atrase credite bancare, resursele financiare ale investitorilor locali şi străini, donatorilor, procesatorilor, precum şi mijloace financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte este elaborată în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 179 din 23.03.2011 (Monitorul Oficial, 2011, nr. 46-52, art.212).

Viceministru

Ştefan GHITOROAGĂ

Ex. I. Bizuţchi, 210062

2

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE Nr.____ din______________ 2011 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

PRIM-MINISTRU

Vladimir FILAT

Contrasemnează: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministrul Finanţelor Vasile Bumacov Veaceslav Negruţa

3

Proiect

Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 I. INTRODUCERE Ridicarea nivelului de trai al populaţiei întotdeauna a fost asociată cu îmbunătăţirea alimentaţiei lui. Laptele este unicul produs care este fabricat de însăşi natura special pentru alimentaţie. Cu toate acestea, laptele este un produs perisabil şi depăşirea acestei particularităţi se face posibilă prin fabricarea unei varietăţi de produse lactate. Îmbunătăţirea bunăstării şi a nivelului de trai conduce la sporirea necesităţii şi creşterea cererii pe piaţă. Pentru a satisface cererea este necesară sporirea volumului de producere, îmbunătăţirea calităţii produselor lactate, perfecţionarea asortimentului de produse şi tehnologiilor de producere şi prelucrare a laptelui. Perfectarea asortimentului şi programului de producere este un factor important a creşterii economice în subdiviziunea lapte a complexului agroalimentar. Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic. Condiţiile climaterice ale ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea taurinelor de lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate cu ţările din estul şi vestul Europei, precum şi cu statele din Asia Mijlocie şi ţările arabe. Sectorul de lapte este un sector important pentru majoritatea ţărilor şi i se acordă o atenţie deosebită dezvoltării lui, fapt ce conduce la majorarea volumelor de producere a laptelui. Astfel, producerea globală a laptelui a fost notificată în anul 2008 la 693 milioane tone şi a crescut pînă la 710 mln tone în 2009. Conform estimărilor FAO producerea laptelui în 2011 va atinge cifra de 724 mln tone, înregistrînd o creştere cu 2% faţă de anul 2009. O mare parte a creşterii va fi reprezentată de ţările în curs de dezvoltare, în special Argentina, Brazilia, China şi India, acest sector va avansa deasemenea şi în ţările dezvoltate în frunte cu UE, Noua Zeelandă şi SUA. Întîietatea în lume la producerea laptelui, după datele statistice FAO în 2008, este deţinută de SUA – 86,2 mln tone, urmată de India – 44,1 mln tone, China – 35,9 mln tone şi Federaţia Rusă – 32,1 mln tone. Producereaea anuală în ţările vecine Republicii Moldova în anul 2008 a fost: Ucraina – 11,5 mln tone, România – 5,5 mln tone. Ultimi ani în Federaţia Rusă a scăzut considerabil efectivul de animale (conform datelor statistice FAO în anul 2008 au fost înregistrate 8,5 mln vaci mulgătoare) însă producţia anuala a laptelui a sporit dat fiid faptul că productivitatea la o vacă a crescut în medie pînă la 3,5 t./an, deoarece vacile cu randament scăzut de productivitate sunt înlocuite cu vaci cu randament superior, importate din Olanda, Germania şi Estonia. Producţia de lapte este una dintre principalele activităţi agricole din UE. În 2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, în valoare de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile
4

este benefică pentru agricultori şi consumatori. În aceşti ani s-au înregistrat indicii superiori ai efectivului de taurine (1112 mii capete. producătorii de lapte trebuie sa obţină un venit echitabil. II. . conform normelor fiziologice şi în perspectivă – conform normelor FAO. . joacă un rol major în conservarea şi dezvoltarea peisajului şi a mediului. UE produce 27% din productia mondială de lapte. ca rezultat al unor preţuri scăzute.asigurarea pieţei interne şi posibilităţilor existente de export cu lapte şi produse lactate în asortiment de calitate înaltă şi la preţuri accesibile pentru consumatori. prevenirii bolilor la animale. . care le asigură agricultorilor un venit rezonabil. în vederea creşterii cererii de piaţă. achiziţia. Ramura de creştere a taurinelor Creşterea taurinelor în Republica Moldova a avut cel mai înalt grad de dezvoltare în perioada anilor înainte de reformare (1989-1990). inclusiv a sectorului de creştere taurinelor. 60% din fermele de lapte din UE se gasesc în zone defavorizate. asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea.protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă. inclusiv vaci – 402 mii capete). DESCRIEREA SITUAŢIEI 2. Este nevoie de mai multă cercetare şi inovare la nivelul producerii şi procesării pentru a se dezvolta noi produse. Conform datelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF). Este esenţial să se aloce mult mai multe resurse zootehniei. a productivităţii lor (3735 kg la o vacă) şi a producţiei globale de lapte (1511 mii tone) şi carne de bovină (159. Scopurile elaborării Strategiei sectorului de lapte sînt: . să se investească în viitorul lor ca producatori de lapte.1 mii tone). prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. Producţia laptelui joacă un rol foarte important în menţinerea structurii economice si sociale a zonelor defavorizate. De fapt. 5 . a ponderii acestui sector în tot produsul agricol global.asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment.utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie. specific mediului rural. Producţia de lapte este una dintre activităţile cele mai potrivite pentru a menţine familiile de agricultori în zonele defavorizate şi. a indicilor economici de producere a laptelui şi cărnii de bovină. În următorii ani din cauza reformelor agrare nereuşite s-a produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii. Daca se doreşte menţinerea şi dezvoltarea producţiei de lapte ca un sector viabil în Republica Moldova. care să le permită sa ducă o viaţă normala şi. de asemenea. împreuna cu creşterea bovinelor şi ovinelor.1. Stabilitatea preţurilor la poarta fermei. Ar fi o greşeală majoră ca Republica Moldova să devină dependentă de importuri de produse lactate aşa cum s-a întamplat. precum şi cercetării şi inovării la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea unei industrii mai eficiente.de vaci de lapte.

În tabelul 2 sunt prezentaţi indicii de bază care caracterizează evoluţia principalilor criterii din ramura creşterii taurinelor în ultimii 20 de ani. nu se realizează acţiuni concrete şi efective pentru creşterea productivităţii animalelor şi a producţiei globale de lapte şi carne de taurină.6 2800 659 232 169 18.4% faţă de anul 1990.Privatizarea pământului şi divizarea terenurilor în sute de mii de parcele mici – cote a proprietarilor de pământ.2 ori. mii tone 1112 402 151. mii capete inclusiv vaci mulgătoare. etc. dispariţia fermelor de prăsilă. În aceeaşi perioadă s-a redus şi efectivul vacilor.4 3011 510 2009 218 160 20. a bazei furajere şi materiale a creşterii taurinelor concomitent cu lipsa investiţiilor pentru crearea fermelor noi.6 2039 574 Anul 2005 2008 331 231 26. Principalele cauze care au dus la retrogradarea ramurii sunt următoarele: a) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de terenuri mici de pământ. Pentru o ţară ca Republica Moldova în care creşterea taurinelor este o ramură tradiţională şi cu o istorie bogată la producerea laptelui pe scară largă.9 3735 1511 1995 751 367 53. mii tone Producţia medie de lapte pe o vacă/an. lipsa deplină a subvenţionării producerii laptelui şi cărnii. respectiv.6 ori. sacrificarea neargumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie. Spre regret. la 56 şi 38. pînă în prezent se prelungeşte reducerea efectivului de taurine.7 ori şi creşterea animalelor în masă vie – de 7.7 ori.3%. au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramura creşterii taurinelor. Numărul total de taurine s-a micşorat de 5. scumpirea resurselor energetice.6 3435 554 La începutul anului 2010 în gospodăriile de toate categoriile efectivul de bovine constituia 216 mii capete. b) deţinătorii de taurine din gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile cetăţenilor care practică producerea laptelui şi a cărnii de taurină nu dispun de capital pentru înfiinţarea unor noi exploataţii cu tehnologii intensive (performante) de producere a produselor animaliere. Tabelul 1 Creşterea taurinelor în Republica Moldova în gospodăriile de toate categoriile 1990 Efectivul de bovine la începutul anului. inclusiv al vacilor – de 2.5 3316 539 2010 216 154 19.8 2043 762 2000 423 275 26. mii capete Creşterea anuală a vitelor (în masă vie). reducerile drastice a efectivelor de taurine şi volumelor de producere a laptelui în ultimii 20 de ani reprezintă o mare pierdere economică. Producţia anuală de lapte a vacilor a scăzut în aceeaşi perioadă de 2. kg Producţia anuală a laptelui. 6 .1 % comparativ cu anul 2000 şi 19. ceea ce nu permite înfiinţarea unor ferme de creştere a taurinelor înalt productive şi implementarea tehnologiilor intensive de producere a laptelui şi cărnii de taurină. sau numai 51.

c) reducerea considerabilă a suprafeţelor culturilor furajere şi respectiv a producerii furajelor. inclusiv 154.3% (400 capete) sunt întreţinute în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Balasineşti din Briceni. Corlăteni din Rîşcani. etc. cum ar fi fermele de la Ţarigard din raionul Drochia.).2%) se întreţin în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (figura 1).01.6%. declinul în ramură nu va fi depăşit.5% faţă de anul 2008.8 mii vaci (2. La situaţia de la data de 01. necesare pentru realizarea potenţialului productiv de lapte şi carne al taurinelor. inclusiv şi de prăsilă. în pofida reducerii efectivelor de animale cu 8.9 mii junci de la 18 luni şi mai mari. şi.2. Stăuceni din mun.9 mii vaci (97. Sturzăuca din Glodeni. Numai pe parcursul ultimilor 5 ani în ţară au fost lichidate din diferite pricini mai mult de 25 ferme mari cu un efectiv de peste 6 mii vaci.6 mii deţinători individuali de animale (cîte 1 – 2 vaci în gospodărie).4 mii vaci şi 26. iar din 2003 aceeaşi situaţie este şi cu laptele. Actualmente taurinele de prăsilă au o pondere mai mică de 1% din efectivul animalelor existente. 7 . În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de producere a laptelui.5%) se întreţin la fermele zootehnice de producere a laptelui din cadrul gospodăriilor agricole de diverse forme de proprietate şi doar 0. La momentul actual această situaţie este ieşită de sub control şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente.4 mii vaci numai 3. Roşie Estoniană şi în ultimii 2 ani Holshtein şi Simmental). Chişinău. datorită susţinerii de către stat a activităţilor de ameliorare a sporit productivitatea vacilor. d) în perioada posprivatizaţională a scăzut potenţialul genetic al producţiei de lapte şi carne al raselor de taurine omologate în ţară şi lipsa materialului genetic modern . Eficacitatea activităţii de ameliorare în continuu a producţiei animalelor poate fi obţinută dacă efectivul taurinelor de prăsilă va constitui nu mai puţin de 30 % din numărul total de animale. ca urmare. 2.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete bovine de rase pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc. Din motivele menţionate şi alte cauze similare numai în întreprinderile agricole din 1995 şi până în 2004 producerea cărnii de taurină a devenit nerentabilă. Din totalul de 154. La acest capitol situaţia nu este mai bună nici în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi a cetăţenilor. e) reducerea la cea mai joasă cotă a taurinelor de prăsilă. În anul 2010. Producerea laptelui – materie primă Efectivele de animale şi producţia de lapte. Bovinele sunt întreţinute în 94 ferme zootehnice de producere a laptelui şi 144. volumele totale de producere a laptelui de vacă au sporit cu 8. Celelalte 149. f) existenţa unui mare decalaj între preţul de cost al laptelui şi cărnii şi cel de achiziţionare a materiei prime de către întreprinderile industriei alimentare.

1 0. mii tone: Total 510.2 0.9 Producerea laptelui de vacă.5 0.3 96. Sporirea productivităţii vacilor se datorează măsurilor întreprinse de ameliorare genetică prin metoda însămînţării artificiale.37 0.3 154. 9 16.8 0.% 2008 2009 2010 100 3.4 100 2.30% 2.5% gospodării individuale 97.: Total 168.4 inclusiv la: Întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual 5.8 mii capete în anul 2008 pînă la 154.2% În anul 2010 în total pe ţară s-a produs 554.8 538.30% ferme de lapte ale о ntreprinderilor agricole 2.14 97.9 3011 538.3 4. Tabelul 2 Structura ramurii de creştere a taurinelor de lapte Efectiv 2008 2009 2010 Efectivele de vaci la finele anului.0 0.11 97.5 inclusiv la: întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual Productivitatea medie la o vacă.8 0.1 mii tone). kg 16.4 mii tone (97. modernizării fermelor 8 .3 96.49%) în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (tabelul 2).7 522.1 100 100 2.1 14.50% 97.37%) la fermele întreprinderilor agricole. an de an sporeşte productivitatea animalelor (de la 3011 kg în anul 2008 pînă la 3435 kg în anul 2010) şi volumul de producere a laptelui (de la 510.1 97.5 mii tone pînă la 554.5 149.79 0.8 4. mii cap.1 0.5 0. 0.0 100 100 2.8 160.5 493. procurării junincilor de rase performante din import.5 155.9 100 2.Figura 1 Apartenenţa efectivelor de vaci după tipurile de gospodării 0.9 3435 100 2.4 mii capete în anul 2010).49 100 În pofida reducerii efectivelor de vaci (de la 168. inclusiv 14 mii tone (2.4 Specificare Ponderea.9 0.2 3316 554.0 0.14%) la fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi 576.8 mii tone (0.5 96.1 mii tone lapte de vacă.8 162.20% fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) 0.

nu se respectă nici o tehnologie de întreţinere şi nutriţie a animalelor. . tăuraşii şi viţelele firmelor de colectare şi îngrăşare a bovinelor pentru exportul lor în ţările arabe. Deţinătorii individuali de vaci. Siria şi Liban) 18636 capete de bovine vii.şi implementării tehnologiilor progresive de întreţinere. situate în extravilan. 9 .6% din producţia de lapte se comercializează atît la oficiile de colectare a laptelui pentru procesare la întreprinderile de prelucrare. Diminuarea efectivelor de vaci în gospodăriile cetăţenilor se datoreză secetei din anul 2007 şi preţurilor mici de achiziţie a laptelui din anii 2007 – 2009. Cca 80 la sută din efectivele de vaci sunt întreţinute de persoanele pensionate. pregătire a furajelor şi nutriţie a bovinelor. nu se pune în discuţie lichidarea acestui sector de producere a laptelui. Cca 90% din numărul bovinelor exportate au fost colectate din sectorul individual. sporirea esenţială a productivităţii acestora.nu este posibilă utilizarea tehnicii şi utilajului la procesele tehnologice de întreţinere. 1409 capete bovine cu greutatea de peste 300 kg. Primăvara şi vara întreprinderile de procesare au surplus de lapte şi respectiv preţurile de achiziţie diminuează. luînd în consideraţie faptul. În acest context accentul se pune pe crearea fermelor de bovine în extravilanul localităţilor. 37. În ultimii 2 ani deţinătorii de taurine comercializează vacile. În anul 2010 la 100 de gospodării din localităţile rurale revin numai 19 vaci. că o mare parte din efectivele de taurine din sectorul individual sunt întreţinute de păturile social vulnerabile ale populaţiei rurale şi producţia de lapte în prezent este unica lor sursă de venit. nutriţie şi exploatare a animalelor şi. cît şi la pieţele agricole din oraşele şi localităţile rurale ale ţării. Ca urmare a întreţinerii a cîte o vacă în gospodărie: . Totodată. 98% din efectivul de bovine din fermele zootehnice ale gospodăriilor agricole. Producţia de lapte la producătorii individuali este sezonieră. Astfel. faţă de 24 de vaci în anul 2007 şi 30 de vaci în anul 2003. În perioada reformelor în agricultură. deţinătorii individuali de vaci utilizează în gospodărie pentru consumul propriu cca 13. ceea ce va permite utilizarea tehnologiilor moderne de întreţinere.laptele produs în gospodăriile individuale este de calitate inferioară şi face dificilă fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei competitive. preţurile de achiziţie fiind în creştere. .8% se prelucrează în condiţiile casnice. 10036 capete cu greutatea între 160 – 300 kg şi 161 capete cu greutatea între 80 şi 160 kg. a fost transferat în sectorul individual.2% din producţia de lapte. Conform estimărilor. nutriţie şi exploatare a animalelor. numai în anul 2010 din Republica Moldova s-au exportat în ţările arabe (Libia. ca urmare.s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării. precum şi la colectarea laptelui pentru asigurarea întreprinderilor de procesare cu materie primă. 43. Amplasarea animalelor pe la casele cetăţenilor în localităţile rurale creează probleme în vederea poluării mediului. din care 7000 capete vaci. Din 11636 capete tineret de bovine cca 5800 capete sunt viţele. Toate lucrările se execută manual. Iarna există un deficit de materie primă. . pe la casele sătenilor.

inclusiv 14 ferme în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri).la fermele zootehnice nu s-a investit nimic. 2. Din punct de vedere tehnologic şi importanţa în producerea laptelui –materie primă. Efectivele de vaci s-au redus de la 402 mii capete în anul 1990 pînă la 154. acestea fiind uzate moral şi fizic.majorarea costurilor la resursele energetice. Centrul Republican.01. constitue un sistem integru cu destinaţia producerii laptelui . Pe parcursul 10 . inclusiv 4.2 mii vaci (tabelul 3).3 100 La fermele zootehnice este posibilă aplicarea tehnologiilor moderne de întreţinere. organizează şi desfăşoară activitatea de ameliorare la fermele de prăsilă în conformitate cu planurile de selecţie şi de împerecheri a taurinelor. creînd motiv pentru importul excesiv al laptelui şi produselor lactate. prin intermediul specialiştilor centrelor teritoriale. furaje. şi Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară.2 13. animale. Ele sînt compuse din încăperi. În componenţa Centrului Republican activează 31 de centre teritoriale cu 840 oficii locale.2011 în ţară existau 94 ferme zootehnice. Prin urmare. sau cu 60%. cărnii şi produselor din carne. Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine este efectuată de către Întreprinderea de Stat "Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor". În legătură cu aceasta: . de reproducţie şi ameliorare genetică.preţurile mici de achiziţie a laptelui şi a cărnii conduc la falimentarea deţinătorilor de bovine. 3. precum şi de exploatare a animalelor.Fermele zootehnice de producere a laptelui din posesia întreprinderilor agricole de diverse forme de proprietate.9 4.2011) Numărul de vaci Numărul de ferme 05 – 20 28 21 – 50 34 51 – 100 13 101 – 200 15 201 şi mai multe 4 94 % 29. La situaţia din 01. inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri).Pămînt” fermele zootehnice au fost incluse în cote valorice a foştilor membri ai colectivelor acestora. 5. diminuarea efectivelor de animale şi volumelor de producţie.8 36. punînd sub pericol securitatea alimentară a ţării. TOTAL: Clasificarea fermelor după numărul de vaci (conform situaţiei de la data de 01.8 15. fermele zootehnice se situează pe o treaptă ierarhic superioară faţă de gospodăriile individuale ale cetăţenilor. Tabelul 3 Nr. .4 mii capete în anul 2010. După reformele din agricultură şi implementarea Programului .01. .. .8 mii capete bovine. 4. în care se întreţineau 10. de nutriţie şi preparare a nutreţurilor. utilaj tehnologic şi amenajări.o mare parte a fermelor zootehnice au fost demolate. tehnică şi utilaje au majorat preţul de cost al laptelui şi cărnii de bovină.materie primă.d/o 1. fără intervenţia statului acest declin nu poate fi oprit.

Analiza şi monitorizarea rezultatelor contorlului oficial al producţiei de lapte şi bonitării taurinelor. 11 .anului la aceste ferme este organizată aprecierea producţiei individuale de lapte la vaci şi bonitarea tuturor taurinelor reproducătoare. Pregătirea cadrelor pentru sectorul zootehnic este efectuată de instituţiile de învăţămînt cu profila agrar. testarea acestora după producţia proprie. care ca rezultat va facilita implementarea COPL. mamele cărora au deţinut o productivitate de 10-16 mii litri de lapte pe lactaţie. La banca genetică a Centrului Republican este păstrat un volum de peste 7 mln doze de material seminal congelat. exploatare şi reproducţie a animalelor.iniţierea bazei informaţionale de date zootehnice. În conformitate cu planurile de rotaţie a liniilor de tauri. De la aceşti tauri va fi obţinut material seminal. În cadrul Institutului se efectuează lucrări de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine in cadrul raselor omologate în ţară. Cercetătorii acordă suport ştiinţific. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. Odată cu desfăşurarea traselor de alimentare a oficiilor locale cu azot lichid. . consultanţă agenţilor economici. planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie în cirezi şi ca rezultat sporirea progresului genetic taurin. este repartizat şi materialul seminal congelat destinat însămînţării artificiale a taurinelor. în comun cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. În scopul extinderii arealului animalelor de prăsilă. Centrul Republican de Ameliorare şi Reproducţie a Animalelor. se efectuează selectarea tăuraşilor destinaţi pentru creştere şi reproducţie. spermogramei etc.iniţierea controlului oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor la agenţii economici indiferent de forma de proprietate. la oficiile locale este desfăşurată activitatea de reproducţie a taurinelor prin metoda însămînţării artificiale.reluarea activităţii Eleverului taurin. este necesar ca în cadrul Centrului Republican să fie iniţiate următoarele activităţi: . unde anual să fie întreţinuţi 20 de tauri reproducători. vor evalua şi efectua o analiză amplă a resurselor genetice taurine existente în ţară şi vor elabora un program cu propuneri concrete de ameliorare şi utilizare a acestora. organizează şi desfăşoară seminare raionale şi republicane pe diverse probleme ce ţin de tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor. obţinut de la tauri reproducători. care ulterior va fi supus testării după calitatea descendenţei şi utilizării în reţeaua de reproducţie a taurinelor. vor servi ca bază pentru evaluarea calităţilor de prăsilă a acestora. . Asigurarea ştiinţifică în sectorul zootehnic din republică este efectuată de către Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. Este necesară procurarea echipamentului tehnologic pentru laboratorul de apreciere a indicilor calitativi ai laptelui. indicii fiziologici. Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) efectiează reciclarea cadrelor de nivel regional şi local din sectorul zootehnic în scopul perfecţionării cunoştinţelor în aplicarea tehnologiilor performante de creştere. din care 10-12 capete din rasele de lapte.

activează cu succes Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici IFAD şi Programul Naţional RISP. La 7 ferme se utilizează tehnologia de întreţinere a vacilor la stabulaţie liberă şi mulsul vacilor în sălile de muls. 12 . .au fost atrase investiţii capitale ale deţinătorilor de ferme zootehnice de creştere a taurinelor în construcţia şi reconstrucţia acestora în valoare de 230 mln lei.concurenţa neloială creată pe piaţa internă de importul laptelui şi produselor lactate. În perioada anilor 2008 – 2010.9 mln lei. datorită stimulării atragerii investiţiilor în sectorul zootehnic: . şi anume: . . sau cu 58. de la 150 mii tone în anul 2005 pînă la 238 mii t în anul 2010. inclusiv 5 ferme ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri). În scopul stimulării atragerii investiţiilor în crearea şi modernizarea fermelor zootehnice pentru producerea laptelui. stimularea creşterii productivităţii şi veniturilor în spaţiul rural prin asigurarea accesului antreprenorilor la cunoştinţe. reconstruite şi modernizate – 5 ferme vechi. Estonia şi Austria. sau cu 26.a crescut ponderea însămînţărilor artificiale la bovine.volumul producţiei zootehnice globale.3% cheltuielile deţinătorilor de animale la însămînţarea artificială a vacilor. sunt importate la preţuri mai joase decît preţul de cost al producţiei autohtone.lipsa mijloacelor financiare circulante. Pentru crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii încadrate în activităţile economice cu profil agricol. .a crescut volumul de lapte colectat prin intermediul oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare. 2 ferme sunt integrate cu întreprinderile de procesare a laptelui. modernizate parţial – 42 ferme.a sporit nivelul de asigurare a populaţiei cu lapte în raport cu normele FAO de la 47. . tehnologii moderne şi finanţare în Republica Moldova.au fost create 4 ferme moderne noi.3 % în anul 2010.1 mii tone lapte în anul 2010. Olanda. în ansamblu pe ţară.4% în anul 2007 pînă la 62. la întreprinderile cumpărătorilor de animale de prăsilă constituie 29. . 40 lei/kg la procurarea junincilor gestante şi la un nivel de 51.9% în anul 2010. cu suportul Uniunii Europene. Problemele principale cu care se confruntă producătorii din ramura de creştere a taurinelor sunt: . .Atragerea investiţiilor. . de la 29. inclusiv 480 capete din Germania.baza materială şi infrastructura învechită a fermelor şi complexelor zootehnice ce determină tehnologii depăşite şi calitate proastă a produsului finit şi productivitate scăzută a muncii.deţinătorii de animale au procurat 993 juninci gestante înalt productive. care fiind subvenţionate în străinătate.6 %. Măsurile întreprinse au contribuit la sporirea eficienţei selecţiei şi reproducţiei în ramura de creştere a bovinelor.7 %. productivitatea medie de lapte a cresut de la 2871 kg în 2007 pînă la 3435 kg per vacă în 2010. statul subvenţionează 40% din costul utilajului tehnologic procurat.7% în anul 2005 pînă la 56. Volumul de producere a laptelui s-a majorat de la 506 mii tone în anul 2007 pînă la 554.

tot mai mulţi deţinători individuale de vaci comercializează la pieţele agricole din localităţile ţării laptele şi produsele lactate (smîntînă. 609 la număr. brînză de vaci). În raioanele din zona de nord. Preţul de achiziţie a laptelui variază în dependenţă de anotimp.7 lei pînă la 4. care în marea majoritate aparţin întreprinderilor de prelucrare iar 58 din ele fiind proprietatea intermediarilor.5 lei.riscul major al investiţiilor din cauza instabilităţii preţurilor de achiziţie a producţiei zootehnice. din insuficienţa materiei prime capacităţile întreprinderilor de prelucrare a laptelui sunt utilizate în medie la 22. obţinute în condiţii de casă.rentabilitatea extrem de mică şi ca rezultat pierderile economice ce provoacă falimentul producătorilor în zootehnie.preţul costisitor al utilajelor tehnologice. Dat fiind faptul. poartă un caracter sezonier. . întreprindere de procesare cît şi statutul punctului de colectare şi variază de la 1. Achiziţia şi procesarea materiei prime Fabricile de prelucrare a laptelui colectează centralizat materia primă (laptele) de la fermele zootehnice în direct. Utilajul şi tehnologiile învechite sporesc consumul de energie şi întru diminuarea cheltuielilor este necesară reutilarea întreprinderilor de procesare a laptelui. vaci (47. principalul furnizor de lapte-materie primă.4 mii tone lapte – materie primă. a resurselor genetice de prăsilă şi lipsa sau deficitul acestora la noi în ţară. principalele întreprinderi de procesare au aciziţionat de la fermele zootehnice şi oficiile de colectare a laptelui 128. Toate oficiile de colectare sunt dotate cu instrumentariu pentru aprecierea calităţii şi frigidere pentru răcirea şi păstrarea laptelui. Datorită preţurilor mici de achiziţie. 13 . Preţul de cost al produselor lactate autohtone fiind unul sporit favorizează importul acestora la compartimentul competitivitate. cea mai mare cantitate se achiziţionează în perioada martie – septembrie.5 mii cap.. acestea fiind compensate în mărime de 15% din import. iar de la deţinătorii individuali de vaci – prin intermediul oficiilor (punctelor) de colectare. Totodată. în care se întreţin 73.7%) laptele este colectat de 462 oficii. 2. că producţia de lapte în sectorul individual. Insuficienţa materiei prime impune colectarea laptelui de la distanţe mari.înaccesul producătorilor produselor zootehnice la credite ieftine. în zona de centru – 67 oficii şi în raioanele din zona de sud – 80 de unităţi. Unele întreprinderi (SA „JLC”. Producţia autohtonă nu acoperă necesităţile de consum intern. . ce de asemenea duce la sporirea cheltuielilor de transport şi respectiv majorarea preţului de cost la produsele finite. maşinilor. SA „Incomlac” şi SA „Fabrica de brînzeturi din Soroca”) au iniţiat procedura de reutilare şi în perspectivă implementarea HACCP-lui şi ISO 22000. Neutilizarea la maxim a capacităţilor de prelucrare şi echipamentul învechit generează pierderi mari de producere. În medie pe ultimii 3 ani (2008 – 2010).2.6%. .

Tabelul 4 Producerea.8 6.5 21.3.4 214 298 87.6 538.4 52. importul şi consumul de lapte Specificare Volumul total de producere a laptelui inclusiv: lapte de vacă Exportul produselor lactate.2 554.7 591. Figura 2 185 180 175 170 165 160 155 150 145 140 135 2008 2009 2010 producerea consumul Figura 2 demonstrează că consumul de lapte si produse lactate.1 60.5 32.0 214 298 72.5 641. însă este net inferior nivelului din ţările Uniunii Europene. recalculate în lapte Consumul de lapte.9 13.2.9 . s-au cu 15% mai mic faţă de necesarul asigurării consumului fiziologic calculat (214 kg/ cap de locuitor) pentru Republica Moldova. în statele europene consumul global de produse lactate a crescut în medie cu 2.7 180.4 2011 pronostic 620 580 13 60 667 9. exportul . Consumul de lapte În ultimii ani.0 kg înregistrat în anul 2008.9 56.6 62.9 214 298 78.4 3563. În prezent în ţară.0 60. kg kg kg % % 14 2008 543.7 9. Această creştere s-a redus în perioada anilor 2008-2010 la 1% pe an. consumul de lapte şi produse lactate în Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut semnificativ. recalculate în lapte Importul produselor lactate. a cunoscut o crestere continuă. total Ponderea importului produselor lactate în volumul total al consumului de lapte Numărul populaţiei Consumul de lapte pe cap de locuitor Normele fiziologice privind consumul de lapte pe cap de locuitor Normele FAO privind consumul de lapte pe cap de locuitor Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele fiziologice Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele FAO Unitate de măsură mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone % mii pers.0 3560 187. recalculate în lapte cu grăsimea 3.7 155. Din anul 2000.2 602.1 10.9 5.0 214 298 84.0 A n i i 2009 2010 574. conform datelor statistice. consumul mediu de lactate anual este 180 kg pe persoană (figura 2). ajungand în anul 2010 la un nivel de 180.0 553.4 510.5 168.8 3572.0 41.5% în fiecare an.8 3567.5%.0 kg pe cap de locuitor faţă de 155.

au crescut de la 32 mii tone în anul 2008 pînă la 60. tone Total. care. brînzeturi . % 2007 55558.6. tone Stocuri la finele anului.. tone Exportul.8 67. Laptele şi produsele lactate sunt unele din cele mai necesare surse de proteină de origine animală.Diferenţa din raportul producere/consum este asigurată de importul de produse lactate. recalculate în lapte cu grăsimea de bază (3. unt .164 kg. respectiv. total pe ţară.0 756. importul.7. aceasta fiind compensată în mărime de 15 – 30% cu produse din import.1% în anul 2010 faţă de normele fiziologice şi. tone Importul.5 mii tone în anul 2010 (tabelul 4).6 99.6 kg etc.9 135.4% faţă de normele FAO.4% în anul 2010.7 809.7 0.9 67748.6. kg Raportul producere/consum. Ponderea importului în volumul total de consum al producţiei de lapte a crescut de la 5. Analiza situaţiei privind consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifată 0401 „Lapte şi smîntînă. brînză proaspătă de vaci .4 945. tone Consumul pe cap de locuitor.4 18. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0401 Specificare Producerea.7 62366.8% în anul 2008 pînă la 9.5 98. neconcentrate.5 Consumul produselor lactate este calculat reieşind din voulmele: de producere + import – stoc – export şi este prezentată în tabelele 5 – 9 şi figurile 3 – 8.5%). cu o valoare biologică importantă.9 66183. smîntînă .6 98.7 98.1 A n i i 2008 2009 66879.1 74.4 kg.4 590.5 kg pe zi.1 18.4% în anul 2008 pînă la 84.9 15. neconcentrate. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 5 Producerea. În perioada anilor 2008 – 2010 a crescut nivelul de consum al laptelui de la 72.5 kg. Figura 3 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0401 „Lapte şi smîntînă.5 62434. de la 52% pînă la 60.0 56013.5. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” denotă o uşoară creştere 15 .7 2010 65220.5 56148.6 67823. Ţinînd cont de calităţile biologice şi nutritive ale laptelui sunt recomandate următoarele cantităţi anuale de produse lactate pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte .4 kg. Producţia autohtonă de produse lactate nu acoperă necesităţile de consum intern. tone Consumul.9 17. recalculate în lapte integral cca 450 kg sau cca 1.9 66234.0 50.5 61602.

0 2013. tone Consumul.9 2226. importul.5% acoperire din import (figura 3. concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 6 Producerea.0 1821. % 2007 2676.8 42.9 4047.5 3490.3 1.9 2730.9 1085. (în anul 2010 a scăzut cu 45.8 kg pe cap de locuitor. care demonstrează o descreştere a consumului.8 74.0 75.0 3365.7 2010 1216. tone Total. tone Stocuri la finele anului. produsele lactate fabricate în ţară cu îndulcitori nu pot concura cu cele din import. tone Consumul pe cap de locuitor.5 – 99. consumul acestor produse în anul 2010 a constituit doar 0.sau cu adaos de zahăr şi îndulcitori.8 2149.8 1326.6 0. total pe ţară.1 % şi o uşoară creştere a producerii de 3% va da posibilitate întreprinderilor de procesare să exporteze această producţie (cu condiţia competitivităţii acesteea după calitate şi preţ). Raportul producere/consum la producţia de lapte şi smîntînă neconcentrate constitue 98. tabelul 5). O situaţie inversă întîlnim la sortimentele de produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte. Figura 4 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte.9 4706. totodată prevalînd producerea cu 1. tone Exportul.8 498.1 3621. tone Importul. concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” (figura 4. kg Raportul producere/consum.0 A n i i 2008 2009 2693.0 1317.2 2857.6 16 . Totodată. În anul 2010 importul acestor produse este de 1. tabelul 6).8 ori mai mare faţă de volumele de lapte şi smîntînă concentrate.3 66.8 1.comparativ cu anul 2007. Cu alte cuvinte.0 2140. ceea ce denotă orientarea de producere a produselor lactate pe tipuri de sortimente la întreprinderile de prelucrare a laptelui în dependenţă de cererea pe piaţă.8 4816.5% faţă de anul 2007). exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0402 Specificare Producerea. respectiv în anul 2010 cererea a fost completată cu 75% produse din import.1 0.

tone Exportul.2 1. Consumul de unt pe cap de locuitor în anul 2010 a constituit doar 1 kg.4 231.7 4458.6 3641. tabelul 7) practic a rămas neschimbat însă producerea a crescut cu 22% în 2010 comparativ cu 2007. 17 .0 3712. paste lactate pentru tartine” 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 7 Producerea.2 116.Consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte. total pe ţară. % 2007 3387.3 351. sau doar 18% din normele FAO. tone Consumul pe cap de locuitor.8 89.5 1.3 422.0 1. kg Raportul producere/consum. tone Total.5 3738.8 388. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0405 Specificare Producerea. tone Consumul.0 114 Situaţia produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” (figura 6 şi tabelul 8) denotă o uşoară creştere atît consumul cît şi producerea însă prevalează totuşi consumul şi insuficienţa producerii cu 39% este acoperită cu produsele din import.4 4835.8 497.9 3819.0 93 A n i i 2008 2009 4337.3 4849. importul.1 713.9 4277.2 462. paste lactate pentru tartine” (figura 5.3 122. e remarcabil faptul că exportul prevalează importul la acest capitol cu 40%. Figura 5 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte.7 1.0 329.3 2010 4165.9 593. tone Importul.7 61.5 3666. tone Stocuri la finele anului.

9 88.7 6267.1 206. tabelul 9) sunt în uşoară creştere. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0406 Specificare Producerea.7 73.1 8819.5 8569. chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi). tone Stocuri la finele anului.8 2824. nuci sau cacao” (figura 7. kg Raportul producere/consum.6 2.3 8645.1 71 2010 7181. iaurt.2 35.8 8633. lapte prins şi smîntînă. % 2007 6059.6 393. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate.2 2.5 79.7 629.7 9733.3 2.8 Producerea cît şi consumul în anul 2010 a produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru. tone Consumul pe cap de locuitor.6 463. tone Importul. sau cu adaos de fructe. (cu 10 la sută comparativ cu anul 2007) satisfacerea cererii la acest capitol este acoperită cu produsele din import (în anul 2010 cu 13%). tone Exportul. chiar concentrate.9 9318.6 10470. importul.8 2573. tone Consumul.9 9216. total pe ţară.6 18.3 2421.2 2039.4 70 A n i i 2008 2009 6783.4 2.0 530. tone Total. sau aromatizate.Figura 6 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 8 Producerea. Figura 7 18 .

precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare.3 28988.Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru.este necesară implicarea Guvernului prin aplicarea politicilor: .6 28998.7 89 89 2010 25593 3395.de subvenţionare a construcţiei şi utilării fermelor noi de creştere a bovinelor. obţinute pentru construcţia şi utilarea fermelor noi de creştere a bovinelor.8 1.5 48.4 24464. utilajelor tehnologice pentru modernizarea fermelor zootehnice de creştere a bovinelor şi întreprinderilor de procesare a laptelui. preparare şi distribuire a furajelor. lapte prins şi smîntînă.4 91 A n i i 2008 2009 23934.4 2966.9 27534. iaurt. sau cu adaos de fructe. sau aromatizate. la procurarea şi importul junincilor cu un potenţial înalt de productivitate. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0403 Specificare Producerea. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate.1 26384.4 26900. chiar concentrate. total pe ţară. tone Importul. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE Pentru realizarea deplină a pezentei Strategii şi asigurarea securităţii alimentare cu lapte şi produse lactate.4 2533. reconstrucţiei şi modernizării capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de 19 . chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi).3 11.1 89 II.1 8. tone Consumul pe cap de locuitor. nuci sau cacao” 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consum ul Tabelul 9 Producerea. tone Stocuri la finele anului. tone Exportul.5 7.9 26386 7.8 7. kg Raportul producere/consum. importul.8 25. tone Total.4 26924. % 2007 23851. . reconstrucţia şi modernizarea capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de procesare existente.3 27538.5 3070.4 21.de stimulare a atragerii investiţiilor prin subvenţionarea în mărime de 50% a dobînzii la creditele bancare. tone Consumul.

IV. Construcţia fermelor noi de lapte de diverse capacităţi. 1 mii tone în anul 2010 pînă la 1018 mii tone în anul 2027. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE 20 . Asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment. 4. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE Reieşind din spectrul destul de diversificat de influenţă preconizată asupra dezvoltării în continuare a sectorului de producere a laptelui şi întru realizarea acţiunilor prevăzute în prezenta Strategie. completarea lor cu animale cu un potenţial înalt de productivitate (către anul 2027 nu mai puţin de 450 de ferme). procurării şi importului junincilor cu un potenţial înalt de productivitate. preparare şi distribuire a furajelor. . Sporirea productivităţii medii pe ţară a vacilor de la 3445 kg în anul 2010 pînă la 6272 kg în anul 2027 şi la fermele zootehnice de la 3015 kg în anul 2010 pînă la 7000 kg în anul 2027. 3. inclusiv de familie. achiziţia. specific mediului rural. Utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie. se evidenţiază următoarele obiective generale şi specifice: Obiective generale: 1. conform normelor fiziologice şi normelor FAO. Redirecţionarea efectivelor de bovine din curţile sătenilor în ferme situate în extravilan şi majorarea efectivelor de vaci în fermele de producere a laptelui de la 5300 de capete în anul 2010 pînă la 112. Obiective specifice: 1. 2. prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. III.procesare existente. 6. Cooperarea şi integrarea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare sub forme de asociaţii sau ferme afiliate (către anul 2027 nu mai puţin de 20 de ferme afiliate şi 5 asociaţii). utilajelor tehnologice şi tehnicii şi agregatelor pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor. Reutilarea întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de calitate HACCP şi ISO 22000. asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea. 3. 2. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă.3 mii capete în anul 2027. şi modernizarea celor existente.leasing-ul animalelor de prăsilă. 5. precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare. Majorarea volumelor de producere a laptelui de vacă de la 554.

implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea întreţinerii animalelor înalt productive (cu productivitatea mai mare de 10 mii kg pe lactaţie).materie primă. cu un potenţial înalt de productivitate. inclusiv de peste hotarele ţării. . ● elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. precum şi procurării furajelor pentru nutriţia acestora.subvenţionarea procurării taurilor cu un potenţial genetic înalt pentru completarea Eleverului. inclusiv din import. nutriţie şi exploatare a vacilor. .crearea fermelor de creştere a viţelelor de la fermele zootehnice de bovine şi de la populaţie. .stimularea procurării junincilor gestante cu un potenţial înalt de productivitate.implementarea tehnologiilor performante de colectare a materialului seminal şi embrionilor. producerea. de reproducere prin metodele de însămînţare artificială şi transferului de embrioni la taurinele reproducătoare. în care rolul procesatorilor urmează a fi atît acel de investitor direct la organizarea fermelor. precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă. amplasate în extravilanul localităţilor.Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesară realizarea măsurilor următoare: ● elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere. achiziţie şi prelucrare a laptelui . ● ameliorarea genetică a efectivelor de animale. . . reconstrucţia şi reutilarea capacităţilor existente de producere a laptelui. ● subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi. reconstrucţiei şi modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente. colectarea şi procesarea laptelui . ● construcţia în afara localităţilor a fermelor de bovine moderne de diverse capacităţi. prin: .crearea şi ţinerea la ÎS „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor” a registrului genealogic şi bazei de date a animalelor de prăsilă. restituirea datoriilor la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor. reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente şi procurarea animalelor. obţinute din însămînţări artificiale cu comercializarea ulterioară sectorului individual pentru reproducere. 21 . ● perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea investiţiilor. de politică fiscală la atragerea investiţiilor în dezvoltarea sectorului de producere şi procesare a laptelui. ● elaborarea şi aprobarea Regulamentului Eleverului taurin.materie primă. ● atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine. ● crearea fermelor de lapte integrate cu întreprinderile de prelucrare.

. a valorificării resurselor vegetale şi a creşterii numărului de exploataţii viabile şi eficiente. ● efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor.dezvoltarea sectorului zootehnic. . ● implementarea la fermele reproducătoare (de prăsilă). în special a ramurii creşterii bovinelor. . ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE ŞI NONFINANCIARE) AFERENTE IMPLEMENTĂRII Estimarea impactului Impactul economic: . . alocarea optimă a resurselor. creşterea producţiei de lapte. ● asocierea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje.asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori. V.sprijinirea veniturilor crescătorilor de bovine va contribui la stabilizarea şi înbunătăţirea situaţiei economice a acestora şi a statului. Impactul asupra mediului: 22 . .● crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite rase. .sprijinul financiar se adresează crescătorilor de bovine. de producere a laptelui şi la întreprinderile de procesare a sistemelor de calitate (HACCP şi ISO 22000). Impactul social: . ● implementarea Programului acţiunilor strategice de supraveghere. profilaxie şi combatere a bolilor transmisibile de la animale la om şi protecţia mediului de lungă durată.integrarea procesatorilor cu producătorii de lapte şi garantarea de către procesatori a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă.majorarea veniturilor crescătorilor de animale.îmbunătăţirea activităţii de marketing şi diversificarea gamei sortimentale a produselor. preţuri rezonabile pentru consumatori.promovarea progresului tehnic. capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial înalt de productivitate. ● modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui cu utilizarea tehnologiilor economisitoare de energie şi lărgirea asortimentului de produse lactate. în vederea creşterii cantitative şi calitative a produselor animaliere.

5 mln lei În total. precum şi a resurselor furajere de către specia bovine.5 mln lei. Costul reconstrucţiei unei ferme cu capacitatea de 100 de vaci – 5 mln lei. Costul utilajului tehnologic pentru ferma de 100 de vaci – 2. procurate din import – 30 mii lei.mijloacele proprii ale potenţialilor investitori locali şi externi.05 mlrd lei. Pentru modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui vor fi necesare investiţii în valoare de 90 mln lei. 23 .dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor se desfăşoară în extravilanul localităţilor cu respectarea măsurilor de biosecuritate.creditele bancare.creditele oferite de procesatori. Identificarea provenienţei resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea ramurii: . procurarea animalelor de prăsilă. cu impact minor asupra condiţiilor de protecţie a mediului. Pentru revitalizarea ramurii de creştere a bovinelor într-o perioadă de 15 ani (2012 – 2027) sunt necesare mijloace financiare în valoare de 7.asistenţă directă din partea statului prin alocări bugetare pentru subvenţionarea parţială a activităţilor de creare şi modernizare a fermelor şi întreprinderilor de procesare.atragerea finanţărilor externe sub formă de credite şi granturi de la organismele internaţionale şi organizaţiile specializate. eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale. fondarea unei ferme noi şi popularea ei cu animale se estimează la cca 13. .valorificarea integrală. Costul construcţiei unei ferme noi cu capacitatea de 100 de vaci – 7. Estimarea costurilor Costul unei juninci cu un potenţial înalt de productivitate. ameliorarea genetică a efectivelor de animale şi asistenţa indirectă prin scutiri de impozite şi taxe la aceste activităţi. . . din care 705 mln lei vor constitui investiţiile private ale deţinătorilor de feme zootehnice. . ..0 mln lei.

• Disponibilitatea de a produce mai mult. • Producţia sezonieră de lapte şi ineficienţele legate de achiziţia laptelui prin intermediul punctelor de colectare. 24 . • Nivel redus de abilităţi tehnice (şcolarizarea). precum şi o armonizare coerentă a legislaţiei naţionale cu cea a UE. • Strategii inadecvate de marketing. • Inaccesul producătorilor autohtoni la credite ieftine. • Posibilităţi de export în ţările CSI. • Intensificarea eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici în sectorul zootehnic. • Îmbunătăţirea climatului investiţional pentru investitori. Oportunităţi (Opportunities) • Intensificarea relaţiilor cu UE. Ameninţări (Threats) • Voinţa politică. • Insuficienţa fondurilor pentru modernizarea şi dotarea întreprinderilor de procesare a laptelui. capabil să reglementeze activitatea economică a investitorilor şi organizaţiilor internaţionale. • Tergiversări în aprobarea cadrului legislativ şi normativ. • Progresul lent de tranziţie de la sistemul de standarde bazat pe GOST-uri la unul bazat pe standardele internaţionale. • Activitatea ineficientă a Asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. • Invazia produselor lactate de import ce sunt de o calitate joasă şi preţ redus. • Produsele procesate din lapte vor deveni competitive atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. • Prezenţa instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehnic. • Implementarea sistemului de management al calităţii. care permit o aproximare explicită de cele mai bune practici europene. • Cea mai mare cantitate de lapte este produspă în sectorul individual. • Insuficienţa mijloacelor financiare de a implementa reforma în sectorul zootehnic.ANALIZA SWOT Puncte tari (Strengths) • Este iniţiat procesul de armonizare a cadrului legislativ şi normativ în domeniul zootehniei. • Existenţa întreprinderilor ce dispun de capacităţi de procesare a laptelui. • Existenţa asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. datorită procedurilor anevoioase de avizare de către alte autorităţi ale administraţiei publice. • Forţa de muncă comparativ ieftină. tergiversează pătrunderea produselor lactate pe pieţele internaţionale. • soluri fertile şi condiţii climaterice favorabile pentru creşterea culturilor furajere pentru nutriţia taurinelor. • Mediu atractiv juridic şi comercial. Puncte slabe (Weaknesses) • Tehnologiile tradiţionale de prelucrare a laptelui nu permit fabricarea unor produse competitive. • Utilizarea insuficientă a capacităţii de procesare.

întreţinere şi nutriţie a bovinelor şi sporirii productivităţii animalelor. reproducere. Volumul respectiv de lapte va fi obţinut datorită: .sporirii productivităţii vacilor de la 3445 kg de lapte la o vacă în anul 2010 pînă la 6095 kg în anul 2027.majorării efectivelor de vaci la fermele de lapte de la 5. inclusiv celor de familie cu o capacitate de 10 – 50 de vaci. ameliorării fondului lor genetic şi implementării în continuare a tehnologiilor progresive de ameliorare. inclusiv 763 mii tone la fermele de lapte de diverse capacităţi şi 206 mii tone la deţinătorii individuali de vaci. . inclusiv la fermele zootehnice de producere a laptelui de la 3015 kg pînă la 7000 kg (figura 10).VI. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES În perioada anilor 2012 – 2027 sectorul de producere a laptelui urmeză a fi restructurat calitativ prin formarea fermelor affiliate întreprinderilor de procesare şi asociaţiilor şi cooperativelor producătorilor de lapte în componenţa producătorilor de materie primă şi procesatorilor. În perspectivă se prevede majorarea producerii laptelui către anul 2027 pînă la 969 mii tone (figura 8). 25 . În perioada menţionată se prevede susţinerea în continuare a deţinătorilor de bovine de lapte prin subvenţionarea creării şi modernizării fermelor de bovine situate în extravilan.3 mii capete în anul 2010 pînă la 109 mii capete în anul 2027 (figura 9).

5 17.9 15.5 2017 630 494 136 2022 753 370 383 2027 969 206 763 Figura 9 26 .Figura 8 Prognoza producerii de lapte în Republica Moldova (în anii 2011-2027) mii tone 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Producerea globală În sectorul individual În sectorul asociat (ferme) 2010 2012 2017 2022 2027 Anii Producerea globală Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 554.1 538.2 2012 560 542.

mijlocii şi mari. capete Efectivul de vaci din sectorul individual. mijlocii şi mari. capete Efectivul total de vaci. capete Efectivul de vaci din ferme mici. cap Efectivul de vaci din ferme mici.Prognoza efectivelor de vaci în Republica Moldova (în anii 2011-2027) 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Efectivul de vaci din sectorul individual. capete Anii Efectivul total de vaci. capete 2010 154400 149100 5300 2012 150000 145000 5000 2017 155000 123500 31500 2022 155800 90000 65800 2027 159000 50000 109000 Figura 10 Prognoza productivităţii medii a vacilor 27 .

(în anii 2010-2027). kg 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) Productivitatea medie pe ţară Anii Productivitatea medie pe ţară Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 3435 3449 3015 2012 3741 3737 3500 2017 4064 4000 5040 2022 4705 4111 5820 2027 6095 4120 7000 28 .

ETAPELE DE IMPLEMENTARE Implementarea Strategiei se va efectua în 3 etape.8 mii capete cu productivitatea medie 4705 kg şi volumele de producere a laptelui – 753 mii tone.implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000 . . inclusiv 30 de mii de capete din import.va continua modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui. . pentru completarea fermelor noi create şi celor existente.necesităţile întreprinderilor de procesare vor fi asigurate integral cu materie primă autohtonă.procurarea a 50000 de junci cu un potenţial înalt de productivitate. 29 . .numărul fermelor de bovine va atinge cifra de 450 unităţi. inclusiv celor de familie.atragerea investiţiilor la crearea fermelor de taurine de diverse capacităţi. .în anul 2022 efectivele de vaci vor constitui 155. . inclusiv 20 mii capete din import. În afară de aceasta: . . conform normelor de nutriţie a animalelor. . la care vor fi întreţinute 109 mii vaci cu productivitatea medie nu mai mică de 7000 kg de lapte.către anul 2017 va spori productivitatea animalelor pînă la 4064 kg şi volumele de producere pînă la 630 mii tone.lărgirea reţelei de ferme de prăsilă.crearea la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor a Registrului genealogic şi Sistemului naţional de control oficial al producţiei de lapte (COPL). ● etapa III (2023 – 2027) include va fi finalizată modernizarea fermelor zootehnice şi întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000.VII. . către anul 2027: .fondarea a 150 de ferme de bovine. Totodată.vor fi fondate 150 ferme de bovine. . .elaborarea şi armonizarea la cerinţele UE a actelor legislative şi normative în domeniu.va continua construcţia fermelor noi de bovine şi modernizarea celor existente. . . Totodată: ● etapa I (2012 – 2017) va cuprinde acţiunile următoare: .crearea bazei furajere trainice pentru asigurarea ramurii cu furaje. Fiecare etapă va include măsuri de implementare a tehnologiilor avansate la producerea şi procesarea laptelui.vor fi procurate 50 mii de junci. ● etapa II (2018 – 2022) va include fondarea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate şi asociate şi implementarea controlului oficial al producţiei de lapte.

VIII. va raporta Guvernului mersul implementării prezentei Strategii în anul precedent. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va monitoriza permanent situaţia în sectorul de lapte şi anual. 30 . pînă la 1 aprilie.

prelucrare şi comercializare a laptelui . Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în Ministerul Agriculturii şi vederea elaborării şi promovării unei politici Industriei Alimentare.2012 Costul. 4. colectarea şi procesarea Ministerul Finanţelor laptelui .materie primă Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Ministerul Agriculturii şi Agriculturii şi Industriei Alimentare a Industriei Alimentare Regulamentului Eleverului Taurin Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Instituţia Publică Institutul Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor Ştiinţifico-Practic de de ferme-model de producere a laptelui de diverse Biotehnologii în Zootehnie şi capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. achiziţie. investiţiilor. d/o 1 1. nutriţie şi Medicină Veteterinară exploatare a vacilor 31 Sursele de finanţare 6 Nu se preconizează 2012 - Nu se preconizează 2012 2012 - Nu se preconizează Nu se preconizează - . producerea.2027 Nr. 3. Denumirea acţiunii 2 Instituţia responsabilă Termenul de realizare 4 2011. Cadrul legislativ şi normativ Elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a Ministerul Agriculturii şi actelor legislative şi normative ce ţin de Industriei Alimentare promovarea politicii statului în domeniile de producere.PLANUL de acţiuni privind Implementarea Strategiei dezvoltării sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 . fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea Ministerul Economiei. mln lei 5 - 2. 3 I.materie primă.

Asocierea fermelor de producere a laptelui în Consiliul pe filiera de produs bază de contracte de lungă durată cu „Bovine.2027 5 - 6 Nu se preconizează 2012 . şi procurarea animalelor. de producere a laptelui.2027 - 2012 . zootehnice de producere a laptelui de diverse Consiliile Raionale. capacităţi Întreprinderile de procesare 8 .2027 - Nu se preconizează 2012 -2027 - Nu se preconizează .3 II. La selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare. implementarea tehnologiilor moderne de producere şi preparare a nutreţurilor 1 0 . capabile să Industriei Alimentare asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial genetic înalt 7 . Crearea bazei furajere trainice prin mărirea Deţinătorii de ferme pentru suprafeţelor de culturi furajere (consolidarea producerea laptelui terenurilor). 9 . Atragerea investitorilor locali şi străini la crearea Ministerul Agriculturii şi fermelor noi de bovine. lapte şi carne de întreprinderile de procesare şi întreprinderile bovine. deţinătorilor de terenuri agricoli – nu mai puţin de Întreprinderile de procesare 1 ha la o vacă. piei şi produse agricole producătoare de furaje procesate” 32 1 2 4 2012 . utilizarea îngrăşămintelor organice.2027 - Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează 2012 . Industriei Alimentare.2027 - 2012 . prioritate se va acorda Consiliile Raionale. Acţiuni organizatorice 5 . amplasate în extravilan. inclusiv din import. Selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare. Crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru Ministerul Agriculturii şi creşterea taurinelor de diferite rase. reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente Ministerul Economiei. cu Ministerul Afacerilor Externe şi un potenţial înalt de productivitate Integrării Europene 6 .

2027 Industriei Alimentare. Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.2027 2012 . Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. Neadmiterea exportului tineretului taurin la o vîrstă timpurie 1 11.2 Utilizarea tehnicii şi utilajului agricol la procesele tehnologice de întreţinere. Efectuarea unei analize profunde a situţiei privind resursele genetice autohtone cu prezentarea unui plan concret de acţiuni pentru ameliorarea acestora Ministerul Agriculturii şi 2012 . Consiliile Raionale. pregătire a furajelor şi nutriţiei bovinelor 1 2 . Firmele exportatoare Ministerul Agriculturii şi 2012 .2027 Industriei Alimentare. Deţinătorii de ferme Ministerul Agriculturii şi 2012 . 3 Deţinătorii de bovine Deţinătorii de bovine 4 2012 . Creşterea productivităţii animalelor prin implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. nutriţie şi exploatare a animalelor Majorarea efectivelor taurinelor de prăsilă pînă la 25% din numărul total de animale 15. Neadmiterea de către deţinătorii de bovine a sacrificării tineretului taurin la o vîrstă timpurie 13. Întreprinderile de procesare. 16. Universitatea Agrară de Stat din Moldova 33 - Nu se preconizează - Nu se preconizează - Nu se preconizează .2027 5 - 6 Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează - 14. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de 2012 Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.2027 Industriei Alimentare.

2027 - Nu se preconizează 2012 . 20.2027 - Nu se preconizează . planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie a cirezii în scopul sporirii progresului genetic 18. Acordarea suportului ştiinţific şi consultanţelor deţinătorilor de animale la implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.1 17. Efectuarea lucrărilor de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine. 2022 5 - 6 Nu se preconizează 2012 . selectarea vacilormame de tauri pentru completarea Eleverului cu tăuraşi cu un potenţial genetic înalt. 2 Evaluarea calităţilor de prăsilă a taurinelor. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) Universitatea Agrară de Stat din Moldova. 2015. Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.2027 - Nu se preconizează 2012 . Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. nutriţie şi exploatare a animalelor Pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru sectorul de producere a laptelui 19. 3 Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) 34 4 2012.

Proiecte. Granturi Nu se preconizează 2 4 .2027 5 - 6 Nu se preconizează Consiliul pe filiera de produs „Bovine. Implementarea la fermele de taurine cu un efectiv de 300 de capete şi mai multe a tehnologiilor de regenerare a gunoiului de grajd în gaze şi energie electrică 2012 .0 Surse proprii. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului Deţinătorii de ferme pentru rural de viaţă. lapte şi carne de bovine. rentabile atît pentru deţinătorii de vaci. specific mediului rural.1 2 2 1 . Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 2012 . Efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală 2012 . Credite.2027 - Nu se preconizează 2 3 . Întreprinderile de procesare a laptelui Uniunea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu (Ministerul Mediului). piei şi produse procesate”. prin producerea laptelui construcţia şi reconstrucţia fermelor de bovine în extravilanul localităţilor 2 5 .2027 - 2012-2027 - Nu se preconizează 35 . Donatori externi. cît şi pentru întreprinderile de procesare 3 Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 4 2012 .2027 200. Majorarea volumelor de producere a laptelui la fermele zootehnice pentru asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă 2 2 . Asigurarea achiziţiei de lapte la preţuri optime.

Donatori externi. Donatori externi.5 30. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Credite. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 28. 3 Implementarea Strategiei Etapa I (2012 – 2017) Crearea şi utilarea cu echipament a laboratorului Centrul Republican pentru pentru controlul oficial al producţiei de lapte Ameliorarea şi Reproducţia (COPL) a taurinelor Animalelor Restituirea datoriilor la reconstrucţia şi Agenţia pentru Intervenţii şi modernizarea fermelor zootehnice de producere a Plăţi în Agricultură laptelui Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi Agenţii economic. Fondul de subvenţionare Surse proprii. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2 4 2012 2012 5 3. 2012-2017 562. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic.5 29. Procurarea junincilor de prăsilă 2012-2017 750 36 .5 2. Fondul de subvenţionare Surse proprii. Donatori externi. Credite. Credite.1 26.125 6 Proiectul FAO Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic 2012-2017 187. 27.

Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii.5 34. efectuarea însămînţărilor artificiale. Fondul de subvenţionare 2018-2022 1312 33. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2012-2027 5 50. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 437. Credite. Donatori externi. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. transferului de embrioni.1 31. Credite. 32. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 750 37 . Credite. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2018 – 2022) Agenţii economic. Donatori externi. Donatori externi.

Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2018-2022 5 50. 0 Surse proprii.0 Surse proprii. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2023-2027 38. Donatori externi. Donatori externi. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. colectarea materialului seminal.0 37.1 35. transferului de embrioni. Fondul de subvenţionare 1 1 0 0 . Credite. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2023 – 2027) Agenţii economic. 36. Credite. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 38 . Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 500. Credite. Procurarea junincilor de prăsilă 2023-2027 Surse proprii. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. Donatori externi. efectuarea însămînţărilor artificiale.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 2023-2027 1500. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic.

controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor 4 2023-2027 5 50.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 39 . transferului de embrioni. efectuarea însămînţărilor artificiale.1 39. colectarea materialului seminal. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin.

0 buc.0 14 35.7.0 11 27.5 12 30. Măsura Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme . 2014 costul mln.5 buc.5 - 267. lei 4000 120.0 11 82.5 - 267.0 14 35. 2016 costul mln. 2013 costul mln. lei 4000 120. Total costul mlrd.1875 - 220.5 mln.5 buc.5 - 267. 2017 costul mln. lei 4250 127. 10 25.0 14 105.5 40 .0 buc. lei 2500 0. 75 0. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj (costul 1 ferme .0 75 0.0 14 105. lei 4250 127.Anexa 3 Costul cheltuielilor la prima etapă de implementare 2012-2017 Nr. d/o 1.5 buc. lei) Total 2012 costul mln.750 0 buc.0 3.0 14 35.0 - 230.2. 10 75. lei 4250 127.5 - 1. 2015 costul mln.5625 2.0 - 247.5 12 90. lei 4250 127.5 buc.5 mln.0 14 105.

Măsura buc. lei 165.5 mln.0 - 2. lei/ 1 fermă) Total. 4500 2018 costul mln.0 buc.5 buc. 5500 2022 costul mln. 30 225.5 - 565.0 40 100.5 38 285.0 32 80. d/o 1.0 buc.0 175 1.0 35 87. 30 75. 4750 2019 costul mln.4375 - 435.0 35 240.0 175 0.312 3.5 buc. 5250 2021 costul mln. lei 157.5 - 500.5 mln.Anexa 4 Costul cheltuielilor la etapa a a doua de implementare 2018-2022 Nr.0 35 262. 5000 2020 costul mln.750 2. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme/100 capete 7.0 buc.0 40 300. 25000 Total costul mlrd. lei 135. lei 142.5 41 .5 38 95. lei 0.0 - 537.0 - 462. lei 150. mlrd.

5 mln. 40 100.0 40 300.0 40 100.0 200 0. 7000 2026 costul mln. Lei/ ferme 100 capete) Total. Lei 210.Anexa 5 Costul cheltuielilor la etapa a treia de implementare 2023-2027 Nr.5 mln.0 - 610.0 40 100.1 42 . d/o 1.0 buc. Lei 210.0 buc. Lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2. 7000 2027 costul mln. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme la 100 vaci – 7. 35000 Total costul mlrd.0 40 300.0 - 610. Lei 210. 7000 2025 costul mln. Măsura buc. Lei 210.0 - 610. Lei 210.0 200 1.0 buc.0 buc.0 40 300.0 40 300.1 2.5 - 610. mlrd. Lei 1.0 - 610. 7000 2024 costul mln.0 40 100.0 3. 40 300. Lei 7000 2023 costul mln.0 40 100.0 buc.5 3.

€/euro Mldr.13 543.4 18.0 37.7 0. 3. 84.0 18.0 14.75 Donatorii Lei mld €/euro mln. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln.17 84.75 34.75 5.69 Procesatori Lei mld €/euro mln. mln. 178.0 4.0 600.17 168.75 75.Anexa 6 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare a strategiei sectorului de lapte 2012-2017 Nr.0 10.0 4.16 11.28 1.55 4.7 225.15 11. mln.75 5.72 4. 300.5 93.4 18.5625 0. mln.28 1. 0.06 4.75 Total Lei mld. mln.15 11.75 43 .69 Statul Lei mld €/euro mln.1875 35. mln. 75. d/o 1.13 178.0 75.75 46. 300.9 2. 75.0 18.5 1.

mln. mln. mln. 46.2 44 .8 10.0 24. 315.3 2.6 175.88 393.6 10.0 32.55 19.9 Total lei mld.0 4.6 54.75 12.0 4. 300.8 62.8 43. 2.3 2.75 1.72 868. 300.0 1.3 998.8 43. 3.75 12.312 0.9 Donatorii lei mld €/euro mln.5 2. 75.3 4.9 82. 75.69 196.73 Statul lei mld €/euro mln.0 1.5 156. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln.73 Procesatori lei mld €/euro mln.8 175.0 27.4375 €/euro mln.55 19. mln.72 315. d/o 1. mldr.88 524.Anexa 7 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare 2018-2022 Nr.69 196. 0.

1 3.0 37.5 24. mln.0 200. 225. Măsura Producători lei mld €/euro mln.13 225.5 12.1 12.24 77.1 193.5 3.09 68.8 31.9 Statul lei mld mln.5 1. mldr.1 1. 27.5 0.13 1.0 27.0 6.0 €/euro mln. 110. 3.1 €/euro mln.25 38.9 Procesatori lei mld €/euro mln.5 Total lei mld. 4. d/o 1.5 24.0 14. 440.0 14.5 93.0 28. 440.13 450.Anexa 8 Repartizarea cheltuielilor pe perioada de implementare a strategiei 2023-2027 Nr.0 6.1 3. 1.0 50. 68. mln.0 50.5 Donatorii lei mld €/euro mln.0 200. 110.5 440.1 38. mln.8 45 .75 Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea fermelor Alte cheltuieli Total 2.

1.3 fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (costul 1 ferme – 2.9 fermelor (costul 1 ferme – 7. = 30000 lei) 2.5 mld. mln.6 46 . Construcţia 450 3. lei) 3. lei € (euro). lei) 4. Dotarea 450 1.55 159.Anexa 9 Total cheltuieli pe perioada implementării strategiei sectorului de lapte în RM pentru anii 2012-2027 N Măsura Bucăţi Costul d/o mlrd.a. Procurarea 85000 2. Total 7.05 440. Alte cheltuieli. inclusiv implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP.4 materialului de prăsilă (costul 1 buc. ISO 22000.375 210.125 70.5 mld. reutilarea întreprinderii de procesare ş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful