NOTĂ INFORMATIVĂ

pe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte problemele, stabileşte obiectivele şi măsurile necesare de a fi întreprinse, etapele de implementare, precum şi aspectele legate de impactul implementării acesteia. Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării, deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse social importante şi sunt un element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia copiilor şi bătrînilor, precum şi păturilor social vulnerabile. O analiză amplă a sectorului de producere şi procesare a laptelui în Republica Moldova denotă următoarele: - efectivele de vaci mulgătoare sunt în permanentă descreştere; - 97% din efectivele de vaci se întreţin în gospodăriile individuale a populaţiei rurale (pe la casele ţăranilor); - s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării; - laptele produs în gospodăriile individuale este o producţie sezonieră şi de calitate inferioară, ce face dificilă asigurarea capacităţilor de prelucrare cu materie primă toamna şi iarna, precum şi fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei calitative şi competitive; - capacităţile întreprinderilor de procesarare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%. Situaţia poate fi ameliorată prin trecerea treptată a efectivelor de taurine de la casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi construcţia de noi capacităţi. Fermele zootehnice vor fi dotate cu echipament şi utilaj modern, ce va permite obţinerea producţiei de lapte calitative. Va fi posibilă implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor, care de rînd cu ameliorarea genetică şi crearea unei baze furajere suficiente va conduce la sporirea productivităţii taurinelor, majorarea volumelor de producere a laptelui şi asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă. De rînd cu trecerea efectivelor de taurine la fermele situate în extravilan vor fi implementate măsuri de ameliorare genetică prin metodele însămînţărilor artificiale şi transferului de embrioni, crearea unei reţele de ferme de prăsilă cu un şeptel de vaci nu mai mic de 25% din efectivul total, conform normelor zootehnice, ce va permite asigurarea fermelor de producere a laptelui cu animale autohtone de reproducţie cu un potenţial înalt de productivitate. Deasemenea, Strategia prevede crearea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate, asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de
1

lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje. Revitalizarea fermelor existente şi construcţia fermelor noi va conduce la crearea de noi locuri de muncă, majorarea veniturilor crescătorilor de animale, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural. Modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui va permite diversificarea asortimentului de produse lactate şi asigurarea consumatorilor cu producţie competitivă şi calitativă de origine autohtonă. La aceste întreprinderi se vor implementa sistemele de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Pentru implementarea Strategiei vor fi atrase credite bancare, resursele financiare ale investitorilor locali şi străini, donatorilor, procesatorilor, precum şi mijloace financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte este elaborată în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 179 din 23.03.2011 (Monitorul Oficial, 2011, nr. 46-52, art.212).

Viceministru

Ştefan GHITOROAGĂ

Ex. I. Bizuţchi, 210062

2

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE Nr.____ din______________ 2011 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027 (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

PRIM-MINISTRU

Vladimir FILAT

Contrasemnează: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministrul Finanţelor Vasile Bumacov Veaceslav Negruţa

3

Proiect

Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027 I. INTRODUCERE Ridicarea nivelului de trai al populaţiei întotdeauna a fost asociată cu îmbunătăţirea alimentaţiei lui. Laptele este unicul produs care este fabricat de însăşi natura special pentru alimentaţie. Cu toate acestea, laptele este un produs perisabil şi depăşirea acestei particularităţi se face posibilă prin fabricarea unei varietăţi de produse lactate. Îmbunătăţirea bunăstării şi a nivelului de trai conduce la sporirea necesităţii şi creşterea cererii pe piaţă. Pentru a satisface cererea este necesară sporirea volumului de producere, îmbunătăţirea calităţii produselor lactate, perfecţionarea asortimentului de produse şi tehnologiilor de producere şi prelucrare a laptelui. Perfectarea asortimentului şi programului de producere este un factor important a creşterii economice în subdiviziunea lapte a complexului agroalimentar. Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic. Condiţiile climaterice ale ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea taurinelor de lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate cu ţările din estul şi vestul Europei, precum şi cu statele din Asia Mijlocie şi ţările arabe. Sectorul de lapte este un sector important pentru majoritatea ţărilor şi i se acordă o atenţie deosebită dezvoltării lui, fapt ce conduce la majorarea volumelor de producere a laptelui. Astfel, producerea globală a laptelui a fost notificată în anul 2008 la 693 milioane tone şi a crescut pînă la 710 mln tone în 2009. Conform estimărilor FAO producerea laptelui în 2011 va atinge cifra de 724 mln tone, înregistrînd o creştere cu 2% faţă de anul 2009. O mare parte a creşterii va fi reprezentată de ţările în curs de dezvoltare, în special Argentina, Brazilia, China şi India, acest sector va avansa deasemenea şi în ţările dezvoltate în frunte cu UE, Noua Zeelandă şi SUA. Întîietatea în lume la producerea laptelui, după datele statistice FAO în 2008, este deţinută de SUA – 86,2 mln tone, urmată de India – 44,1 mln tone, China – 35,9 mln tone şi Federaţia Rusă – 32,1 mln tone. Producereaea anuală în ţările vecine Republicii Moldova în anul 2008 a fost: Ucraina – 11,5 mln tone, România – 5,5 mln tone. Ultimi ani în Federaţia Rusă a scăzut considerabil efectivul de animale (conform datelor statistice FAO în anul 2008 au fost înregistrate 8,5 mln vaci mulgătoare) însă producţia anuala a laptelui a sporit dat fiid faptul că productivitatea la o vacă a crescut în medie pînă la 3,5 t./an, deoarece vacile cu randament scăzut de productivitate sunt înlocuite cu vaci cu randament superior, importate din Olanda, Germania şi Estonia. Producţia de lapte este una dintre principalele activităţi agricole din UE. În 2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, în valoare de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile
4

conform normelor fiziologice şi în perspectivă – conform normelor FAO. În următorii ani din cauza reformelor agrare nereuşite s-a produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii. asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea.asigurarea pieţei interne şi posibilităţilor existente de export cu lapte şi produse lactate în asortiment de calitate înaltă şi la preţuri accesibile pentru consumatori.asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment. Stabilitatea preţurilor la poarta fermei. a indicilor economici de producere a laptelui şi cărnii de bovină. .1. Este nevoie de mai multă cercetare şi inovare la nivelul producerii şi procesării pentru a se dezvolta noi produse. Conform datelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF). ca rezultat al unor preţuri scăzute. a ponderii acestui sector în tot produsul agricol global. împreuna cu creşterea bovinelor şi ovinelor.1 mii tone). 5 . DESCRIEREA SITUAŢIEI 2. inclusiv vaci – 402 mii capete). UE produce 27% din productia mondială de lapte. să se investească în viitorul lor ca producatori de lapte. Scopurile elaborării Strategiei sectorului de lapte sînt: . Producţia de lapte este una dintre activităţile cele mai potrivite pentru a menţine familiile de agricultori în zonele defavorizate şi. achiziţia. Daca se doreşte menţinerea şi dezvoltarea producţiei de lapte ca un sector viabil în Republica Moldova. care le asigură agricultorilor un venit rezonabil. care să le permită sa ducă o viaţă normala şi. În aceşti ani s-au înregistrat indicii superiori ai efectivului de taurine (1112 mii capete. Producţia laptelui joacă un rol foarte important în menţinerea structurii economice si sociale a zonelor defavorizate. a productivităţii lor (3735 kg la o vacă) şi a producţiei globale de lapte (1511 mii tone) şi carne de bovină (159.protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă. Ramura de creştere a taurinelor Creşterea taurinelor în Republica Moldova a avut cel mai înalt grad de dezvoltare în perioada anilor înainte de reformare (1989-1990). inclusiv a sectorului de creştere taurinelor.de vaci de lapte. joacă un rol major în conservarea şi dezvoltarea peisajului şi a mediului. Ar fi o greşeală majoră ca Republica Moldova să devină dependentă de importuri de produse lactate aşa cum s-a întamplat. specific mediului rural. producătorii de lapte trebuie sa obţină un venit echitabil. . prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. . de asemenea. II.utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie. precum şi cercetării şi inovării la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea unei industrii mai eficiente. prevenirii bolilor la animale. 60% din fermele de lapte din UE se gasesc în zone defavorizate. De fapt. este benefică pentru agricultori şi consumatori. în vederea creşterii cererii de piaţă. Este esenţial să se aloce mult mai multe resurse zootehniei.

mii capete Creşterea anuală a vitelor (în masă vie).6 2800 659 232 169 18.4 3011 510 2009 218 160 20. 6 . au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramura creşterii taurinelor. a bazei furajere şi materiale a creşterii taurinelor concomitent cu lipsa investiţiilor pentru crearea fermelor noi. Spre regret. sacrificarea neargumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie.6 3435 554 La începutul anului 2010 în gospodăriile de toate categoriile efectivul de bovine constituia 216 mii capete. reducerile drastice a efectivelor de taurine şi volumelor de producere a laptelui în ultimii 20 de ani reprezintă o mare pierdere economică. dispariţia fermelor de prăsilă. ceea ce nu permite înfiinţarea unor ferme de creştere a taurinelor înalt productive şi implementarea tehnologiilor intensive de producere a laptelui şi cărnii de taurină.1 % comparativ cu anul 2000 şi 19. Principalele cauze care au dus la retrogradarea ramurii sunt următoarele: a) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de terenuri mici de pământ.3%.9 3735 1511 1995 751 367 53.4% faţă de anul 1990.8 2043 762 2000 423 275 26. kg Producţia anuală a laptelui. scumpirea resurselor energetice. mii tone Producţia medie de lapte pe o vacă/an. În aceeaşi perioadă s-a redus şi efectivul vacilor. la 56 şi 38. Producţia anuală de lapte a vacilor a scăzut în aceeaşi perioadă de 2. pînă în prezent se prelungeşte reducerea efectivului de taurine.Privatizarea pământului şi divizarea terenurilor în sute de mii de parcele mici – cote a proprietarilor de pământ. sau numai 51. În tabelul 2 sunt prezentaţi indicii de bază care caracterizează evoluţia principalilor criterii din ramura creşterii taurinelor în ultimii 20 de ani.6 2039 574 Anul 2005 2008 331 231 26. mii tone 1112 402 151.7 ori şi creşterea animalelor în masă vie – de 7. mii capete inclusiv vaci mulgătoare. inclusiv al vacilor – de 2.2 ori. lipsa deplină a subvenţionării producerii laptelui şi cărnii. Numărul total de taurine s-a micşorat de 5. respectiv. nu se realizează acţiuni concrete şi efective pentru creşterea productivităţii animalelor şi a producţiei globale de lapte şi carne de taurină. Pentru o ţară ca Republica Moldova în care creşterea taurinelor este o ramură tradiţională şi cu o istorie bogată la producerea laptelui pe scară largă. Tabelul 1 Creşterea taurinelor în Republica Moldova în gospodăriile de toate categoriile 1990 Efectivul de bovine la începutul anului.7 ori.5 3316 539 2010 216 154 19. b) deţinătorii de taurine din gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile cetăţenilor care practică producerea laptelui şi a cărnii de taurină nu dispun de capital pentru înfiinţarea unor noi exploataţii cu tehnologii intensive (performante) de producere a produselor animaliere. etc.6 ori.

declinul în ramură nu va fi depăşit. volumele totale de producere a laptelui de vacă au sporit cu 8.9 mii junci de la 18 luni şi mai mari. La situaţia de la data de 01.4 mii vaci numai 3. necesare pentru realizarea potenţialului productiv de lapte şi carne al taurinelor. etc. Stăuceni din mun. Actualmente taurinele de prăsilă au o pondere mai mică de 1% din efectivul animalelor existente.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete bovine de rase pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc.5%) se întreţin la fermele zootehnice de producere a laptelui din cadrul gospodăriilor agricole de diverse forme de proprietate şi doar 0. inclusiv şi de prăsilă. Bovinele sunt întreţinute în 94 ferme zootehnice de producere a laptelui şi 144. În anul 2010. Eficacitatea activităţii de ameliorare în continuu a producţiei animalelor poate fi obţinută dacă efectivul taurinelor de prăsilă va constitui nu mai puţin de 30 % din numărul total de animale. iar din 2003 aceeaşi situaţie este şi cu laptele.5% faţă de anul 2008. Celelalte 149.c) reducerea considerabilă a suprafeţelor culturilor furajere şi respectiv a producerii furajelor.6 mii deţinători individuali de animale (cîte 1 – 2 vaci în gospodărie). d) în perioada posprivatizaţională a scăzut potenţialul genetic al producţiei de lapte şi carne al raselor de taurine omologate în ţară şi lipsa materialului genetic modern .4 mii vaci şi 26. Producerea laptelui – materie primă Efectivele de animale şi producţia de lapte. Roşie Estoniană şi în ultimii 2 ani Holshtein şi Simmental).).8 mii vaci (2. şi.01. În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de producere a laptelui. în pofida reducerii efectivelor de animale cu 8. Corlăteni din Rîşcani. Din totalul de 154. Numai pe parcursul ultimilor 5 ani în ţară au fost lichidate din diferite pricini mai mult de 25 ferme mari cu un efectiv de peste 6 mii vaci. Balasineşti din Briceni. inclusiv 154. La momentul actual această situaţie este ieşită de sub control şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente. e) reducerea la cea mai joasă cotă a taurinelor de prăsilă.6%. cum ar fi fermele de la Ţarigard din raionul Drochia.9 mii vaci (97. Sturzăuca din Glodeni. f) existenţa unui mare decalaj între preţul de cost al laptelui şi cărnii şi cel de achiziţionare a materiei prime de către întreprinderile industriei alimentare. datorită susţinerii de către stat a activităţilor de ameliorare a sporit productivitatea vacilor.2%) se întreţin în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (figura 1).2.3% (400 capete) sunt întreţinute în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Din motivele menţionate şi alte cauze similare numai în întreprinderile agricole din 1995 şi până în 2004 producerea cărnii de taurină a devenit nerentabilă. La acest capitol situaţia nu este mai bună nici în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi a cetăţenilor. Chişinău. 7 . ca urmare. 2.

8 162.8 160.5% gospodării individuale 97.% 2008 2009 2010 100 3. kg 16.0 0.4 100 2. Tabelul 2 Structura ramurii de creştere a taurinelor de lapte Efectiv 2008 2009 2010 Efectivele de vaci la finele anului.1 97.14%) la fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi 576.: Total 168.1 0. 0.4 mii tone (97.4 Specificare Ponderea.1 14.37 0.2 3316 554.9 Producerea laptelui de vacă.5 96.5 mii tone pînă la 554.3 96.1 mii tone lapte de vacă.1 mii tone).1 100 100 2.49 100 În pofida reducerii efectivelor de vaci (de la 168. inclusiv 14 mii tone (2.20% fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) 0.5 149.0 0.5 493.7 522.8 0.50% 97.8 4.9 0. mii tone: Total 510. modernizării fermelor 8 .8 0.2% În anul 2010 în total pe ţară s-a produs 554.9 100 2. procurării junincilor de rase performante din import.3 154.9 3011 538.14 97.4 inclusiv la: Întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual 5. an de an sporeşte productivitatea animalelor (de la 3011 kg în anul 2008 pînă la 3435 kg în anul 2010) şi volumul de producere a laptelui (de la 510. 9 16.5 0.8 mii tone (0.30% ferme de lapte ale о ntreprinderilor agricole 2.1 0.2 0. Sporirea productivităţii vacilor se datorează măsurilor întreprinse de ameliorare genetică prin metoda însămînţării artificiale.9 3435 100 2.3 4.8 mii capete în anul 2008 pînă la 154.5 inclusiv la: întreprinderi agricole gospodării ţărăneşti (de fermier) sectorul individual Productivitatea medie la o vacă.0 100 100 2.3 96.5 0.79 0. mii cap.49%) în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (tabelul 2).37%) la fermele întreprinderilor agricole.8 538.11 97.5 155.30% 2.Figura 1 Apartenenţa efectivelor de vaci după tipurile de gospodării 0.4 mii capete în anul 2010).

. pe la casele sătenilor. a fost transferat în sectorul individual. Primăvara şi vara întreprinderile de procesare au surplus de lapte şi respectiv preţurile de achiziţie diminuează. 1409 capete bovine cu greutatea de peste 300 kg.laptele produs în gospodăriile individuale este de calitate inferioară şi face dificilă fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei competitive. ca urmare. Cca 90% din numărul bovinelor exportate au fost colectate din sectorul individual. .nu este posibilă utilizarea tehnicii şi utilajului la procesele tehnologice de întreţinere. În acest context accentul se pune pe crearea fermelor de bovine în extravilanul localităţilor. Cca 80 la sută din efectivele de vaci sunt întreţinute de persoanele pensionate. În perioada reformelor în agricultură. sporirea esenţială a productivităţii acestora. Producţia de lapte la producătorii individuali este sezonieră. pregătire a furajelor şi nutriţie a bovinelor. Totodată.nu se respectă nici o tehnologie de întreţinere şi nutriţie a animalelor. Conform estimărilor. situate în extravilan. În anul 2010 la 100 de gospodării din localităţile rurale revin numai 19 vaci. nu se pune în discuţie lichidarea acestui sector de producere a laptelui.2% din producţia de lapte. Astfel.8% se prelucrează în condiţiile casnice.s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării. 37. Ca urmare a întreţinerii a cîte o vacă în gospodărie: .6% din producţia de lapte se comercializează atît la oficiile de colectare a laptelui pentru procesare la întreprinderile de prelucrare. Amplasarea animalelor pe la casele cetăţenilor în localităţile rurale creează probleme în vederea poluării mediului. Deţinătorii individuali de vaci. 43. Din 11636 capete tineret de bovine cca 5800 capete sunt viţele. din care 7000 capete vaci. numai în anul 2010 din Republica Moldova s-au exportat în ţările arabe (Libia. tăuraşii şi viţelele firmelor de colectare şi îngrăşare a bovinelor pentru exportul lor în ţările arabe. Toate lucrările se execută manual. . Diminuarea efectivelor de vaci în gospodăriile cetăţenilor se datoreză secetei din anul 2007 şi preţurilor mici de achiziţie a laptelui din anii 2007 – 2009. Iarna există un deficit de materie primă. cît şi la pieţele agricole din oraşele şi localităţile rurale ale ţării. 9 . În ultimii 2 ani deţinătorii de taurine comercializează vacile. că o mare parte din efectivele de taurine din sectorul individual sunt întreţinute de păturile social vulnerabile ale populaţiei rurale şi producţia de lapte în prezent este unica lor sursă de venit. faţă de 24 de vaci în anul 2007 şi 30 de vaci în anul 2003. Siria şi Liban) 18636 capete de bovine vii. precum şi la colectarea laptelui pentru asigurarea întreprinderilor de procesare cu materie primă. deţinătorii individuali de vaci utilizează în gospodărie pentru consumul propriu cca 13. nutriţie şi exploatare a animalelor. luînd în consideraţie faptul. 98% din efectivul de bovine din fermele zootehnice ale gospodăriilor agricole. preţurile de achiziţie fiind în creştere. nutriţie şi exploatare a animalelor şi. 10036 capete cu greutatea între 160 – 300 kg şi 161 capete cu greutatea între 80 şi 160 kg.şi implementării tehnologiilor progresive de întreţinere. ceea ce va permite utilizarea tehnologiilor moderne de întreţinere.

. acestea fiind uzate moral şi fizic.2 mii vaci (tabelul 3). Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine este efectuată de către Întreprinderea de Stat "Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor".8 15.2011 în ţară existau 94 ferme zootehnice.4 mii capete în anul 2010. Ele sînt compuse din încăperi. furaje. . animale.. de nutriţie şi preparare a nutreţurilor. utilaj tehnologic şi amenajări.Pămînt” fermele zootehnice au fost incluse în cote valorice a foştilor membri ai colectivelor acestora.2 13.majorarea costurilor la resursele energetice. . Din punct de vedere tehnologic şi importanţa în producerea laptelui –materie primă.01. prin intermediul specialiştilor centrelor teritoriale. 4. inclusiv 4. fără intervenţia statului acest declin nu poate fi oprit. precum şi de exploatare a animalelor. 3.01. sau cu 60%.d/o 1. creînd motiv pentru importul excesiv al laptelui şi produselor lactate. constitue un sistem integru cu destinaţia producerii laptelui .materie primă. Centrul Republican. în care se întreţineau 10. 2. diminuarea efectivelor de animale şi volumelor de producţie. şi Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară.8 36. cărnii şi produselor din carne.9 4.2011) Numărul de vaci Numărul de ferme 05 – 20 28 21 – 50 34 51 – 100 13 101 – 200 15 201 şi mai multe 4 94 % 29. Pe parcursul 10 . organizează şi desfăşoară activitatea de ameliorare la fermele de prăsilă în conformitate cu planurile de selecţie şi de împerecheri a taurinelor.la fermele zootehnice nu s-a investit nimic. de reproducţie şi ameliorare genetică. Efectivele de vaci s-au redus de la 402 mii capete în anul 1990 pînă la 154.Fermele zootehnice de producere a laptelui din posesia întreprinderilor agricole de diverse forme de proprietate.8 mii capete bovine. La situaţia din 01.o mare parte a fermelor zootehnice au fost demolate. Prin urmare.preţurile mici de achiziţie a laptelui şi a cărnii conduc la falimentarea deţinătorilor de bovine. tehnică şi utilaje au majorat preţul de cost al laptelui şi cărnii de bovină. inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). inclusiv 14 ferme în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). TOTAL: Clasificarea fermelor după numărul de vaci (conform situaţiei de la data de 01. După reformele din agricultură şi implementarea Programului .3 100 La fermele zootehnice este posibilă aplicarea tehnologiilor moderne de întreţinere. punînd sub pericol securitatea alimentară a ţării. 5. Tabelul 3 Nr. În legătură cu aceasta: . fermele zootehnice se situează pe o treaptă ierarhic superioară faţă de gospodăriile individuale ale cetăţenilor. În componenţa Centrului Republican activează 31 de centre teritoriale cu 840 oficii locale.

din care 10-12 capete din rasele de lapte. obţinut de la tauri reproducători. Odată cu desfăşurarea traselor de alimentare a oficiilor locale cu azot lichid. În scopul extinderii arealului animalelor de prăsilă. organizează şi desfăşoară seminare raionale şi republicane pe diverse probleme ce ţin de tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor. În cadrul Institutului se efectuează lucrări de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine in cadrul raselor omologate în ţară. Asigurarea ştiinţifică în sectorul zootehnic din republică este efectuată de către Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. testarea acestora după producţia proprie. Analiza şi monitorizarea rezultatelor contorlului oficial al producţiei de lapte şi bonitării taurinelor.iniţierea bazei informaţionale de date zootehnice. Cercetătorii acordă suport ştiinţific. Centrul Republican de Ameliorare şi Reproducţie a Animalelor. . mamele cărora au deţinut o productivitate de 10-16 mii litri de lapte pe lactaţie. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. se efectuează selectarea tăuraşilor destinaţi pentru creştere şi reproducţie. . Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) efectiează reciclarea cadrelor de nivel regional şi local din sectorul zootehnic în scopul perfecţionării cunoştinţelor în aplicarea tehnologiilor performante de creştere. este necesar ca în cadrul Centrului Republican să fie iniţiate următoarele activităţi: . care ulterior va fi supus testării după calitatea descendenţei şi utilizării în reţeaua de reproducţie a taurinelor. în comun cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. indicii fiziologici. La banca genetică a Centrului Republican este păstrat un volum de peste 7 mln doze de material seminal congelat. care ca rezultat va facilita implementarea COPL. planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie în cirezi şi ca rezultat sporirea progresului genetic taurin. Este necesară procurarea echipamentului tehnologic pentru laboratorul de apreciere a indicilor calitativi ai laptelui. În conformitate cu planurile de rotaţie a liniilor de tauri.iniţierea controlului oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor la agenţii economici indiferent de forma de proprietate.anului la aceste ferme este organizată aprecierea producţiei individuale de lapte la vaci şi bonitarea tuturor taurinelor reproducătoare. consultanţă agenţilor economici. De la aceşti tauri va fi obţinut material seminal. 11 . spermogramei etc. unde anual să fie întreţinuţi 20 de tauri reproducători. vor servi ca bază pentru evaluarea calităţilor de prăsilă a acestora. Pregătirea cadrelor pentru sectorul zootehnic este efectuată de instituţiile de învăţămînt cu profila agrar.reluarea activităţii Eleverului taurin. este repartizat şi materialul seminal congelat destinat însămînţării artificiale a taurinelor. la oficiile locale este desfăşurată activitatea de reproducţie a taurinelor prin metoda însămînţării artificiale. vor evalua şi efectua o analiză amplă a resurselor genetice taurine existente în ţară şi vor elabora un program cu propuneri concrete de ameliorare şi utilizare a acestora. exploatare şi reproducţie a animalelor.

Estonia şi Austria. de la 29.9% în anul 2010. În perioada anilor 2008 – 2010. 12 . În scopul stimulării atragerii investiţiilor în crearea şi modernizarea fermelor zootehnice pentru producerea laptelui.9 mln lei.concurenţa neloială creată pe piaţa internă de importul laptelui şi produselor lactate.a crescut ponderea însămînţărilor artificiale la bovine.a sporit nivelul de asigurare a populaţiei cu lapte în raport cu normele FAO de la 47. inclusiv 480 capete din Germania.baza materială şi infrastructura învechită a fermelor şi complexelor zootehnice ce determină tehnologii depăşite şi calitate proastă a produsului finit şi productivitate scăzută a muncii. şi anume: .1 mii tone lapte în anul 2010. sunt importate la preţuri mai joase decît preţul de cost al producţiei autohtone. datorită stimulării atragerii investiţiilor în sectorul zootehnic: . de la 150 mii tone în anul 2005 pînă la 238 mii t în anul 2010. sau cu 58. modernizate parţial – 42 ferme. La 7 ferme se utilizează tehnologia de întreţinere a vacilor la stabulaţie liberă şi mulsul vacilor în sălile de muls.7% în anul 2005 pînă la 56. . la întreprinderile cumpărătorilor de animale de prăsilă constituie 29. . . inclusiv 5 ferme ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri). 2 ferme sunt integrate cu întreprinderile de procesare a laptelui. productivitatea medie de lapte a cresut de la 2871 kg în 2007 pînă la 3435 kg per vacă în 2010.6 %. Problemele principale cu care se confruntă producătorii din ramura de creştere a taurinelor sunt: .volumul producţiei zootehnice globale.a crescut volumul de lapte colectat prin intermediul oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare. statul subvenţionează 40% din costul utilajului tehnologic procurat. . . care fiind subvenţionate în străinătate.lipsa mijloacelor financiare circulante.deţinătorii de animale au procurat 993 juninci gestante înalt productive. Volumul de producere a laptelui s-a majorat de la 506 mii tone în anul 2007 pînă la 554. 40 lei/kg la procurarea junincilor gestante şi la un nivel de 51. sau cu 26. . Olanda.4% în anul 2007 pînă la 62. cu suportul Uniunii Europene. în ansamblu pe ţară. Măsurile întreprinse au contribuit la sporirea eficienţei selecţiei şi reproducţiei în ramura de creştere a bovinelor. activează cu succes Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici IFAD şi Programul Naţional RISP.7 %. tehnologii moderne şi finanţare în Republica Moldova.au fost atrase investiţii capitale ale deţinătorilor de ferme zootehnice de creştere a taurinelor în construcţia şi reconstrucţia acestora în valoare de 230 mln lei.3 % în anul 2010.Atragerea investiţiilor.au fost create 4 ferme moderne noi. stimularea creşterii productivităţii şi veniturilor în spaţiul rural prin asigurarea accesului antreprenorilor la cunoştinţe. Pentru crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii încadrate în activităţile economice cu profil agricol. reconstruite şi modernizate – 5 ferme vechi.3% cheltuielile deţinătorilor de animale la însămînţarea artificială a vacilor. .

principalele întreprinderi de procesare au aciziţionat de la fermele zootehnice şi oficiile de colectare a laptelui 128. În raioanele din zona de nord.4 mii tone lapte – materie primă.7 lei pînă la 4. 13 . în care se întreţin 73. Achiziţia şi procesarea materiei prime Fabricile de prelucrare a laptelui colectează centralizat materia primă (laptele) de la fermele zootehnice în direct.înaccesul producătorilor produselor zootehnice la credite ieftine. . 2.riscul major al investiţiilor din cauza instabilităţii preţurilor de achiziţie a producţiei zootehnice.2. poartă un caracter sezonier.5 lei. din insuficienţa materiei prime capacităţile întreprinderilor de prelucrare a laptelui sunt utilizate în medie la 22. iar de la deţinătorii individuali de vaci – prin intermediul oficiilor (punctelor) de colectare. Insuficienţa materiei prime impune colectarea laptelui de la distanţe mari.6%. obţinute în condiţii de casă. Preţul de achiziţie a laptelui variază în dependenţă de anotimp. acestea fiind compensate în mărime de 15% din import. în zona de centru – 67 oficii şi în raioanele din zona de sud – 80 de unităţi.7%) laptele este colectat de 462 oficii. Producţia autohtonă nu acoperă necesităţile de consum intern. Neutilizarea la maxim a capacităţilor de prelucrare şi echipamentul învechit generează pierderi mari de producere. . Datorită preţurilor mici de achiziţie. a resurselor genetice de prăsilă şi lipsa sau deficitul acestora la noi în ţară.5 mii cap. Preţul de cost al produselor lactate autohtone fiind unul sporit favorizează importul acestora la compartimentul competitivitate. În medie pe ultimii 3 ani (2008 – 2010). maşinilor. Unele întreprinderi (SA „JLC”.preţul costisitor al utilajelor tehnologice.. cea mai mare cantitate se achiziţionează în perioada martie – septembrie. Utilajul şi tehnologiile învechite sporesc consumul de energie şi întru diminuarea cheltuielilor este necesară reutilarea întreprinderilor de procesare a laptelui. Totodată. întreprindere de procesare cît şi statutul punctului de colectare şi variază de la 1. Toate oficiile de colectare sunt dotate cu instrumentariu pentru aprecierea calităţii şi frigidere pentru răcirea şi păstrarea laptelui. care în marea majoritate aparţin întreprinderilor de prelucrare iar 58 din ele fiind proprietatea intermediarilor. tot mai mulţi deţinători individuale de vaci comercializează la pieţele agricole din localităţile ţării laptele şi produsele lactate (smîntînă. că producţia de lapte în sectorul individual. principalul furnizor de lapte-materie primă. vaci (47. SA „Incomlac” şi SA „Fabrica de brînzeturi din Soroca”) au iniţiat procedura de reutilare şi în perspectivă implementarea HACCP-lui şi ISO 22000. Dat fiind faptul.rentabilitatea extrem de mică şi ca rezultat pierderile economice ce provoacă falimentul producătorilor în zootehnie. . 609 la număr. brînză de vaci). ce de asemenea duce la sporirea cheltuielilor de transport şi respectiv majorarea preţului de cost la produsele finite.

s-au cu 15% mai mic faţă de necesarul asigurării consumului fiziologic calculat (214 kg/ cap de locuitor) pentru Republica Moldova.2 554.2 602.7 591.0 A n i i 2009 2010 574.4 2011 pronostic 620 580 13 60 667 9.0 kg înregistrat în anul 2008. Consumul de lapte În ultimii ani.0 kg pe cap de locuitor faţă de 155.9 56.0 553.7 180.7 9.5 21.0 60. conform datelor statistice.9 214 298 78. recalculate în lapte Consumul de lapte. total Ponderea importului produselor lactate în volumul total al consumului de lapte Numărul populaţiei Consumul de lapte pe cap de locuitor Normele fiziologice privind consumul de lapte pe cap de locuitor Normele FAO privind consumul de lapte pe cap de locuitor Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele fiziologice Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele FAO Unitate de măsură mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone % mii pers.1 60. În prezent în ţară.7 155. exportul .4 3563.5% în fiecare an. recalculate în lapte Importul produselor lactate. Tabelul 4 Producerea.0 3560 187.8 3567.2.5%. a cunoscut o crestere continuă. însă este net inferior nivelului din ţările Uniunii Europene.0 41.8 3572.5 641. importul şi consumul de lapte Specificare Volumul total de producere a laptelui inclusiv: lapte de vacă Exportul produselor lactate.4 510. consumul mediu de lactate anual este 180 kg pe persoană (figura 2).4 214 298 87.6 538. în statele europene consumul global de produse lactate a crescut în medie cu 2. Figura 2 185 180 175 170 165 160 155 150 145 140 135 2008 2009 2010 producerea consumul Figura 2 demonstrează că consumul de lapte si produse lactate.5 32.9 .9 13.0 214 298 72.9 5. Această creştere s-a redus în perioada anilor 2008-2010 la 1% pe an.6 62.0 214 298 84. ajungand în anul 2010 la un nivel de 180.4 52.8 6.3.1 10. recalculate în lapte cu grăsimea 3. kg kg kg % % 14 2008 543. Din anul 2000.5 168. consumul de lapte şi produse lactate în Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut semnificativ.

au crescut de la 32 mii tone în anul 2008 pînă la 60. tone Stocuri la finele anului.6.8% în anul 2008 pînă la 9.9 17.9 66234.5 61602. tone Consumul.8 67.5 Consumul produselor lactate este calculat reieşind din voulmele: de producere + import – stoc – export şi este prezentată în tabelele 5 – 9 şi figurile 3 – 8.7..4 kg.7 62366.5%). Laptele şi produsele lactate sunt unele din cele mai necesare surse de proteină de origine animală.9 66183. care.7 2010 65220.1 18. tone Total. kg Raportul producere/consum.6 98.4% faţă de normele FAO.5 kg.4% în anul 2010.1 A n i i 2008 2009 66879. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” denotă o uşoară creştere 15 . Figura 3 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0401 „Lapte şi smîntînă.7 0.7 809. de la 52% pînă la 60.4% în anul 2008 pînă la 84. neconcentrate.4 590. recalculate în lapte cu grăsimea de bază (3.4 kg.9 15. Producţia autohtonă de produse lactate nu acoperă necesităţile de consum intern.6 kg etc. tone Consumul pe cap de locuitor.5 56148. fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 5 Producerea. brînză proaspătă de vaci .6 99. În perioada anilor 2008 – 2010 a crescut nivelul de consum al laptelui de la 72.1 74.9 67748.5 kg pe zi. % 2007 55558. tone Importul. cu o valoare biologică importantă. smîntînă .6.4 18.5 62434.1% în anul 2010 faţă de normele fiziologice şi. recalculate în lapte integral cca 450 kg sau cca 1. aceasta fiind compensată în mărime de 15 – 30% cu produse din import. Ponderea importului în volumul total de consum al producţiei de lapte a crescut de la 5.5.5 98.0 756. unt .164 kg. respectiv. Analiza situaţiei privind consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifată 0401 „Lapte şi smîntînă.0 50. neconcentrate. total pe ţară.9 135.0 56013. tone Exportul. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0401 Specificare Producerea. brînzeturi . importul.6 67823.5 mii tone în anul 2010 (tabelul 4).7 98. Ţinînd cont de calităţile biologice şi nutritive ale laptelui sunt recomandate următoarele cantităţi anuale de produse lactate pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte .Diferenţa din raportul producere/consum este asigurată de importul de produse lactate.4 945.

0 2013. În anul 2010 importul acestor produse este de 1. kg Raportul producere/consum.8 498.2 2857. produsele lactate fabricate în ţară cu îndulcitori nu pot concura cu cele din import. consumul acestor produse în anul 2010 a constituit doar 0.0 A n i i 2008 2009 2693. concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” (figura 4. tone Consumul pe cap de locuitor.0 1317.9 2730.8 2149.comparativ cu anul 2007.9 1085.7 2010 1216. concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 6 Producerea. importul. Raportul producere/consum la producţia de lapte şi smîntînă neconcentrate constitue 98.5% faţă de anul 2007).0 75.5% acoperire din import (figura 3.9 2226. O situaţie inversă întîlnim la sortimentele de produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte. tone Stocuri la finele anului. respectiv în anul 2010 cererea a fost completată cu 75% produse din import. tabelul 5).1 0.0 1821. ceea ce denotă orientarea de producere a produselor lactate pe tipuri de sortimente la întreprinderile de prelucrare a laptelui în dependenţă de cererea pe piaţă.3 1. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0402 Specificare Producerea.8 ori mai mare faţă de volumele de lapte şi smîntînă concentrate. Totodată. % 2007 2676. total pe ţară.6 0. tone Exportul.5 – 99. tone Total.8 4816. tone Importul.8 74.0 3365. totodată prevalînd producerea cu 1.8 42.5 3490.3 66.6 16 .1 % şi o uşoară creştere a producerii de 3% va da posibilitate întreprinderilor de procesare să exporteze această producţie (cu condiţia competitivităţii acesteea după calitate şi preţ).8 kg pe cap de locuitor.1 3621. Figura 4 Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte.8 1326.9 4047.sau cu adaos de zahăr şi îndulcitori.8 1. tone Consumul. tabelul 6). care demonstrează o descreştere a consumului.9 4706. Cu alte cuvinte.0 2140. (în anul 2010 a scăzut cu 45.

3 2010 4165. e remarcabil faptul că exportul prevalează importul la acest capitol cu 40%. tone Consumul.0 1. paste lactate pentru tartine” 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 7 Producerea.8 497. paste lactate pentru tartine” (figura 5.0 329. % 2007 3387. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0405 Specificare Producerea.2 1.0 3712.2 462. tone Exportul. Consumul de unt pe cap de locuitor în anul 2010 a constituit doar 1 kg.5 3666.3 4849.3 351. tone Importul.4 4835.9 593.4 231. Figura 5 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte. tone Stocuri la finele anului.8 388.5 3738. tone Consumul pe cap de locuitor. total pe ţară. tabelul 7) practic a rămas neschimbat însă producerea a crescut cu 22% în 2010 comparativ cu 2007. importul.6 3641.5 1. 17 .0 114 Situaţia produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” (figura 6 şi tabelul 8) denotă o uşoară creştere atît consumul cît şi producerea însă prevalează totuşi consumul şi insuficienţa producerii cu 39% este acoperită cu produsele din import.9 3819. tone Total.3 422.Consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte. sau doar 18% din normele FAO.8 89.2 116.7 1.7 61. kg Raportul producere/consum.7 4458.9 4277.0 93 A n i i 2008 2009 4337.1 713.3 122.

6 10470. lapte prins şi smîntînă.3 2. tabelul 9) sunt în uşoară creştere. tone Stocuri la finele anului.1 8819. tone Importul. chiar concentrate. total pe ţară.1 71 2010 7181. sau aromatizate.3 2421.8 Producerea cît şi consumul în anul 2010 a produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru.8 8633.7 629. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate.6 393. iaurt. sau cu adaos de fructe.5 79. % 2007 6059. nuci sau cacao” (figura 7. importul.Figura 6 Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consumul Tabelul 8 Producerea. (cu 10 la sută comparativ cu anul 2007) satisfacerea cererii la acest capitol este acoperită cu produsele din import (în anul 2010 cu 13%). tone Consumul pe cap de locuitor.4 70 A n i i 2008 2009 6783.3 8645. kg Raportul producere/consum.7 73. tone Consumul.7 6267.2 35. tone Exportul. chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi).6 2. tone Total.8 2573.1 206.7 9733.9 88.0 530. Figura 7 18 .2 2039.9 9216.6 18.9 9318.8 2824.2 2.5 8569. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0406 Specificare Producerea.6 463.4 2.

utilajelor tehnologice pentru modernizarea fermelor zootehnice de creştere a bovinelor şi întreprinderilor de procesare a laptelui.5 48.4 26924. tone Consumul.de stimulare a atragerii investiţiilor prin subvenţionarea în mărime de 50% a dobînzii la creditele bancare. la procurarea şi importul junincilor cu un potenţial înalt de productivitate.4 2533. lapte prins şi smîntînă.4 2966. preparare şi distribuire a furajelor.Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru. obţinute pentru construcţia şi utilarea fermelor noi de creştere a bovinelor. importul.3 28988.5 3070. kg Raportul producere/consum.5 7.3 27538. exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0403 Specificare Producerea.4 26900.8 1.1 26384.8 7.9 27534. tone Total. nuci sau cacao” 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 2010 producerea consum ul Tabelul 9 Producerea. reconstrucţia şi modernizarea capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de procesare existente. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE Pentru realizarea deplină a pezentei Strategii şi asigurarea securităţii alimentare cu lapte şi produse lactate.7 89 89 2010 25593 3395. chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate. sau cu adaos de fructe.3 11.4 24464.4 21.de subvenţionare a construcţiei şi utilării fermelor noi de creştere a bovinelor. iaurt. tone Exportul. chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi).este necesară implicarea Guvernului prin aplicarea politicilor: . precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare. tone Stocuri la finele anului. reconstrucţiei şi modernizării capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de 19 .1 89 II.1 8.6 28998. tone Consumul pe cap de locuitor. total pe ţară. chiar concentrate. sau aromatizate.4 91 A n i i 2008 2009 23934.9 26386 7. .8 25. % 2007 23851. tone Importul.

IV. Asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment. precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare. . asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea. procurării şi importului junincilor cu un potenţial înalt de productivitate. achiziţia. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE 20 . Obiective specifice: 1. 2. utilajelor tehnologice şi tehnicii şi agregatelor pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor. Utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie. 4. 6. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE Reieşind din spectrul destul de diversificat de influenţă preconizată asupra dezvoltării în continuare a sectorului de producere a laptelui şi întru realizarea acţiunilor prevăzute în prezenta Strategie. Majorarea volumelor de producere a laptelui de vacă de la 554. Sporirea productivităţii medii pe ţară a vacilor de la 3445 kg în anul 2010 pînă la 6272 kg în anul 2027 şi la fermele zootehnice de la 3015 kg în anul 2010 pînă la 7000 kg în anul 2027. 1 mii tone în anul 2010 pînă la 1018 mii tone în anul 2027. conform normelor fiziologice şi normelor FAO. prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. Cooperarea şi integrarea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare sub forme de asociaţii sau ferme afiliate (către anul 2027 nu mai puţin de 20 de ferme afiliate şi 5 asociaţii). 3. preparare şi distribuire a furajelor.leasing-ul animalelor de prăsilă. 2.3 mii capete în anul 2027. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă. completarea lor cu animale cu un potenţial înalt de productivitate (către anul 2027 nu mai puţin de 450 de ferme). se evidenţiază următoarele obiective generale şi specifice: Obiective generale: 1. 5.procesare existente. 3. III. şi modernizarea celor existente. specific mediului rural. Construcţia fermelor noi de lapte de diverse capacităţi. Redirecţionarea efectivelor de bovine din curţile sătenilor în ferme situate în extravilan şi majorarea efectivelor de vaci în fermele de producere a laptelui de la 5300 de capete în anul 2010 pînă la 112. inclusiv de familie. Reutilarea întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de calitate HACCP şi ISO 22000.

achiziţie şi prelucrare a laptelui . prin: .materie primă.implementarea tehnologiilor performante de colectare a materialului seminal şi embrionilor.materie primă.stimularea procurării junincilor gestante cu un potenţial înalt de productivitate.Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesară realizarea măsurilor următoare: ● elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere. . precum şi procurării furajelor pentru nutriţia acestora. amplasate în extravilanul localităţilor. . reconstrucţia şi reutilarea capacităţilor existente de producere a laptelui. colectarea şi procesarea laptelui . precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă. obţinute din însămînţări artificiale cu comercializarea ulterioară sectorului individual pentru reproducere. ● subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi. inclusiv din import. de politică fiscală la atragerea investiţiilor în dezvoltarea sectorului de producere şi procesare a laptelui.subvenţionarea procurării taurilor cu un potenţial genetic înalt pentru completarea Eleverului. nutriţie şi exploatare a vacilor. . ● elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. producerea. de reproducere prin metodele de însămînţare artificială şi transferului de embrioni la taurinele reproducătoare. ● crearea fermelor de lapte integrate cu întreprinderile de prelucrare. ● construcţia în afara localităţilor a fermelor de bovine moderne de diverse capacităţi. ● elaborarea şi aprobarea Regulamentului Eleverului taurin. restituirea datoriilor la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor. cu un potenţial înalt de productivitate.crearea fermelor de creştere a viţelelor de la fermele zootehnice de bovine şi de la populaţie. ● ameliorarea genetică a efectivelor de animale. inclusiv de peste hotarele ţării. . .implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea întreţinerii animalelor înalt productive (cu productivitatea mai mare de 10 mii kg pe lactaţie).crearea şi ţinerea la ÎS „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor” a registrului genealogic şi bazei de date a animalelor de prăsilă. reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente şi procurarea animalelor. ● atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine. în care rolul procesatorilor urmează a fi atît acel de investitor direct la organizarea fermelor. ● perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea investiţiilor. 21 . reconstrucţiei şi modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente.

● implementarea Programului acţiunilor strategice de supraveghere.majorarea veniturilor crescătorilor de animale. ● efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor.îmbunătăţirea activităţii de marketing şi diversificarea gamei sortimentale a produselor. .sprijinirea veniturilor crescătorilor de bovine va contribui la stabilizarea şi înbunătăţirea situaţiei economice a acestora şi a statului.sprijinul financiar se adresează crescătorilor de bovine. .promovarea progresului tehnic.dezvoltarea sectorului zootehnic.asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE ŞI NONFINANCIARE) AFERENTE IMPLEMENTĂRII Estimarea impactului Impactul economic: . . V. în vederea creşterii cantitative şi calitative a produselor animaliere. Impactul social: . de producere a laptelui şi la întreprinderile de procesare a sistemelor de calitate (HACCP şi ISO 22000). profilaxie şi combatere a bolilor transmisibile de la animale la om şi protecţia mediului de lungă durată. creşterea producţiei de lapte. . ● asocierea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje. ● implementarea la fermele reproducătoare (de prăsilă). a valorificării resurselor vegetale şi a creşterii numărului de exploataţii viabile şi eficiente. în special a ramurii creşterii bovinelor.integrarea procesatorilor cu producătorii de lapte şi garantarea de către procesatori a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă. ● modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui cu utilizarea tehnologiilor economisitoare de energie şi lărgirea asortimentului de produse lactate. . alocarea optimă a resurselor. Impactul asupra mediului: 22 . preţuri rezonabile pentru consumatori.● crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite rase. capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial înalt de productivitate. .

procurarea animalelor de prăsilă.creditele bancare. Identificarea provenienţei resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea ramurii: . Costul reconstrucţiei unei ferme cu capacitatea de 100 de vaci – 5 mln lei. cu impact minor asupra condiţiilor de protecţie a mediului. procurate din import – 30 mii lei.dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor se desfăşoară în extravilanul localităţilor cu respectarea măsurilor de biosecuritate.0 mln lei. . fondarea unei ferme noi şi popularea ei cu animale se estimează la cca 13. eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale. . Pentru revitalizarea ramurii de creştere a bovinelor într-o perioadă de 15 ani (2012 – 2027) sunt necesare mijloace financiare în valoare de 7.mijloacele proprii ale potenţialilor investitori locali şi externi.05 mlrd lei. Costul construcţiei unei ferme noi cu capacitatea de 100 de vaci – 7. din care 705 mln lei vor constitui investiţiile private ale deţinătorilor de feme zootehnice. .creditele oferite de procesatori. 23 .atragerea finanţărilor externe sub formă de credite şi granturi de la organismele internaţionale şi organizaţiile specializate.valorificarea integrală.5 mln lei În total. precum şi a resurselor furajere de către specia bovine.asistenţă directă din partea statului prin alocări bugetare pentru subvenţionarea parţială a activităţilor de creare şi modernizare a fermelor şi întreprinderilor de procesare. Costul utilajului tehnologic pentru ferma de 100 de vaci – 2..5 mln lei. Pentru modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui vor fi necesare investiţii în valoare de 90 mln lei. Estimarea costurilor Costul unei juninci cu un potenţial înalt de productivitate. . ameliorarea genetică a efectivelor de animale şi asistenţa indirectă prin scutiri de impozite şi taxe la aceste activităţi. .

• Inaccesul producătorilor autohtoni la credite ieftine. • Produsele procesate din lapte vor deveni competitive atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Puncte slabe (Weaknesses) • Tehnologiile tradiţionale de prelucrare a laptelui nu permit fabricarea unor produse competitive. • Insuficienţa mijloacelor financiare de a implementa reforma în sectorul zootehnic. • Nivel redus de abilităţi tehnice (şcolarizarea). precum şi o armonizare coerentă a legislaţiei naţionale cu cea a UE. • Producţia sezonieră de lapte şi ineficienţele legate de achiziţia laptelui prin intermediul punctelor de colectare. 24 . • Îmbunătăţirea climatului investiţional pentru investitori. • Tergiversări în aprobarea cadrului legislativ şi normativ. • Intensificarea eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici în sectorul zootehnic. Oportunităţi (Opportunities) • Intensificarea relaţiilor cu UE. care permit o aproximare explicită de cele mai bune practici europene. • Existenţa asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. • soluri fertile şi condiţii climaterice favorabile pentru creşterea culturilor furajere pentru nutriţia taurinelor. capabil să reglementeze activitatea economică a investitorilor şi organizaţiilor internaţionale. • Progresul lent de tranziţie de la sistemul de standarde bazat pe GOST-uri la unul bazat pe standardele internaţionale.ANALIZA SWOT Puncte tari (Strengths) • Este iniţiat procesul de armonizare a cadrului legislativ şi normativ în domeniul zootehniei. • Strategii inadecvate de marketing. • Mediu atractiv juridic şi comercial. Ameninţări (Threats) • Voinţa politică. • Posibilităţi de export în ţările CSI. • Invazia produselor lactate de import ce sunt de o calitate joasă şi preţ redus. tergiversează pătrunderea produselor lactate pe pieţele internaţionale. • Insuficienţa fondurilor pentru modernizarea şi dotarea întreprinderilor de procesare a laptelui. • Forţa de muncă comparativ ieftină. • Disponibilitatea de a produce mai mult. • Activitatea ineficientă a Asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine. • Prezenţa instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehnic. • Utilizarea insuficientă a capacităţii de procesare. • Implementarea sistemului de management al calităţii. • Cea mai mare cantitate de lapte este produspă în sectorul individual. datorită procedurilor anevoioase de avizare de către alte autorităţi ale administraţiei publice. • Existenţa întreprinderilor ce dispun de capacităţi de procesare a laptelui.

. 25 . inclusiv la fermele zootehnice de producere a laptelui de la 3015 kg pînă la 7000 kg (figura 10). În perspectivă se prevede majorarea producerii laptelui către anul 2027 pînă la 969 mii tone (figura 8). REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES În perioada anilor 2012 – 2027 sectorul de producere a laptelui urmeză a fi restructurat calitativ prin formarea fermelor affiliate întreprinderilor de procesare şi asociaţiilor şi cooperativelor producătorilor de lapte în componenţa producătorilor de materie primă şi procesatorilor. Volumul respectiv de lapte va fi obţinut datorită: .sporirii productivităţii vacilor de la 3445 kg de lapte la o vacă în anul 2010 pînă la 6095 kg în anul 2027. ameliorării fondului lor genetic şi implementării în continuare a tehnologiilor progresive de ameliorare.3 mii capete în anul 2010 pînă la 109 mii capete în anul 2027 (figura 9).majorării efectivelor de vaci la fermele de lapte de la 5.VI. În perioada menţionată se prevede susţinerea în continuare a deţinătorilor de bovine de lapte prin subvenţionarea creării şi modernizării fermelor de bovine situate în extravilan. inclusiv 763 mii tone la fermele de lapte de diverse capacităţi şi 206 mii tone la deţinătorii individuali de vaci. inclusiv celor de familie cu o capacitate de 10 – 50 de vaci. reproducere. întreţinere şi nutriţie a bovinelor şi sporirii productivităţii animalelor.

9 15.Figura 8 Prognoza producerii de lapte în Republica Moldova (în anii 2011-2027) mii tone 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Producerea globală În sectorul individual În sectorul asociat (ferme) 2010 2012 2017 2022 2027 Anii Producerea globală Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 554.5 17.5 2017 630 494 136 2022 753 370 383 2027 969 206 763 Figura 9 26 .1 538.2 2012 560 542.

capete Efectivul total de vaci. capete Efectivul de vaci din ferme mici. capete Anii Efectivul total de vaci.Prognoza efectivelor de vaci în Republica Moldova (în anii 2011-2027) 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Efectivul de vaci din sectorul individual. cap Efectivul de vaci din ferme mici. capete Efectivul de vaci din sectorul individual. mijlocii şi mari. capete 2010 154400 149100 5300 2012 150000 145000 5000 2017 155000 123500 31500 2022 155800 90000 65800 2027 159000 50000 109000 Figura 10 Prognoza productivităţii medii a vacilor 27 . mijlocii şi mari.

(în anii 2010-2027). kg 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2012 2017 2022 2027 Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) Productivitatea medie pe ţară Anii Productivitatea medie pe ţară Sectorul individual Sectorul asociat (ferme) 2010 3435 3449 3015 2012 3741 3737 3500 2017 4064 4000 5040 2022 4705 4111 5820 2027 6095 4120 7000 28 .

. . ● etapa III (2023 – 2027) include va fi finalizată modernizarea fermelor zootehnice şi întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. ● etapa II (2018 – 2022) va include fondarea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate şi asociate şi implementarea controlului oficial al producţiei de lapte.8 mii capete cu productivitatea medie 4705 kg şi volumele de producere a laptelui – 753 mii tone.implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000 . .către anul 2017 va spori productivitatea animalelor pînă la 4064 kg şi volumele de producere pînă la 630 mii tone. la care vor fi întreţinute 109 mii vaci cu productivitatea medie nu mai mică de 7000 kg de lapte. 29 . . . inclusiv 30 de mii de capete din import.elaborarea şi armonizarea la cerinţele UE a actelor legislative şi normative în domeniu.vor fi fondate 150 ferme de bovine.în anul 2022 efectivele de vaci vor constitui 155. Fiecare etapă va include măsuri de implementare a tehnologiilor avansate la producerea şi procesarea laptelui.va continua modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui. . .procurarea a 50000 de junci cu un potenţial înalt de productivitate.VII.atragerea investiţiilor la crearea fermelor de taurine de diverse capacităţi.fondarea a 150 de ferme de bovine. ETAPELE DE IMPLEMENTARE Implementarea Strategiei se va efectua în 3 etape. . . În afară de aceasta: . .numărul fermelor de bovine va atinge cifra de 450 unităţi.necesităţile întreprinderilor de procesare vor fi asigurate integral cu materie primă autohtonă. inclusiv celor de familie.crearea bazei furajere trainice pentru asigurarea ramurii cu furaje.lărgirea reţelei de ferme de prăsilă. . Totodată: ● etapa I (2012 – 2017) va cuprinde acţiunile următoare: . conform normelor de nutriţie a animalelor.vor fi procurate 50 mii de junci.va continua construcţia fermelor noi de bovine şi modernizarea celor existente. pentru completarea fermelor noi create şi celor existente. către anul 2027: .crearea la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor a Registrului genealogic şi Sistemului naţional de control oficial al producţiei de lapte (COPL). . Totodată. inclusiv 20 mii capete din import.

va raporta Guvernului mersul implementării prezentei Strategii în anul precedent. 30 .VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va monitoriza permanent situaţia în sectorul de lapte şi anual. pînă la 1 aprilie.

2012 Costul. colectarea şi procesarea Ministerul Finanţelor laptelui . 4. prelucrare şi comercializare a laptelui . mln lei 5 - 2. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în Ministerul Agriculturii şi vederea elaborării şi promovării unei politici Industriei Alimentare. d/o 1 1.materie primă Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Ministerul Agriculturii şi Agriculturii şi Industriei Alimentare a Industriei Alimentare Regulamentului Eleverului Taurin Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Instituţia Publică Institutul Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor Ştiinţifico-Practic de de ferme-model de producere a laptelui de diverse Biotehnologii în Zootehnie şi capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere. 3 I. Denumirea acţiunii 2 Instituţia responsabilă Termenul de realizare 4 2011.PLANUL de acţiuni privind Implementarea Strategiei dezvoltării sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 . achiziţie. investiţiilor. nutriţie şi Medicină Veteterinară exploatare a vacilor 31 Sursele de finanţare 6 Nu se preconizează 2012 - Nu se preconizează 2012 2012 - Nu se preconizează Nu se preconizează - . fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea Ministerul Economiei.materie primă. 3.2027 Nr. producerea. Cadrul legislativ şi normativ Elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a Ministerul Agriculturii şi actelor legislative şi normative ce ţin de Industriei Alimentare promovarea politicii statului în domeniile de producere.

Acţiuni organizatorice 5 . zootehnice de producere a laptelui de diverse Consiliile Raionale. prioritate se va acorda Consiliile Raionale. Asocierea fermelor de producere a laptelui în Consiliul pe filiera de produs bază de contracte de lungă durată cu „Bovine. capacităţi Întreprinderile de procesare 8 . utilizarea îngrăşămintelor organice. amplasate în extravilan. cu Ministerul Afacerilor Externe şi un potenţial înalt de productivitate Integrării Europene 6 . capabile să Industriei Alimentare asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial genetic înalt 7 .3 II. Selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare. Crearea bazei furajere trainice prin mărirea Deţinătorii de ferme pentru suprafeţelor de culturi furajere (consolidarea producerea laptelui terenurilor). inclusiv din import.2027 5 - 6 Nu se preconizează 2012 . La selectarea agenţilor economici şi persoanelor Ministerul Agriculturii şi fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor Industriei Alimentare. 9 .2027 - Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează 2012 . de producere a laptelui. Crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru Ministerul Agriculturii şi creşterea taurinelor de diferite rase. Industriei Alimentare. şi procurarea animalelor. Atragerea investitorilor locali şi străini la crearea Ministerul Agriculturii şi fermelor noi de bovine. deţinătorilor de terenuri agricoli – nu mai puţin de Întreprinderile de procesare 1 ha la o vacă. piei şi produse agricole producătoare de furaje procesate” 32 1 2 4 2012 . implementarea tehnologiilor moderne de producere şi preparare a nutreţurilor 1 0 . lapte şi carne de întreprinderile de procesare şi întreprinderile bovine.2027 - 2012 . reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente Ministerul Economiei.2027 - Nu se preconizează 2012 -2027 - Nu se preconizează .2027 - 2012 .

3 Deţinătorii de bovine Deţinătorii de bovine 4 2012 .2027 Industriei Alimentare. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor.2027 Industriei Alimentare. Universitatea Agrară de Stat din Moldova 33 - Nu se preconizează - Nu se preconizează - Nu se preconizează . Neadmiterea de către deţinătorii de bovine a sacrificării tineretului taurin la o vîrstă timpurie 13.2027 Industriei Alimentare. Neadmiterea exportului tineretului taurin la o vîrstă timpurie 1 11. pregătire a furajelor şi nutriţiei bovinelor 1 2 . Consiliile Raionale. nutriţie şi exploatare a animalelor Majorarea efectivelor taurinelor de prăsilă pînă la 25% din numărul total de animale 15.2027 5 - 6 Nu se preconizează Nu se preconizează Nu se preconizează - 14. Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.2 Utilizarea tehnicii şi utilajului agricol la procesele tehnologice de întreţinere. Creşterea productivităţii animalelor prin implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de 2012 Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. 16.2027 2012 . Efectuarea unei analize profunde a situţiei privind resursele genetice autohtone cu prezentarea unui plan concret de acţiuni pentru ameliorarea acestora Ministerul Agriculturii şi 2012 . Deţinătorii de ferme Ministerul Agriculturii şi 2012 . Întreprinderile de procesare. Firmele exportatoare Ministerul Agriculturii şi 2012 .

2022 5 - 6 Nu se preconizează 2012 . Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. Efectuarea lucrărilor de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine. planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie a cirezii în scopul sporirii progresului genetic 18. 3 Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. 20.2027 - Nu se preconizează 2012 . Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) 34 4 2012. 2015. Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară.1 17. Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) Universitatea Agrară de Stat din Moldova. 2 Evaluarea calităţilor de prăsilă a taurinelor.2027 - Nu se preconizează 2012 . nutriţie şi exploatare a animalelor Pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru sectorul de producere a laptelui 19. Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară. Acordarea suportului ştiinţific şi consultanţelor deţinătorilor de animale la implementarea tehnologiilor performante de întreţinere. selectarea vacilormame de tauri pentru completarea Eleverului cu tăuraşi cu un potenţial genetic înalt.2027 - Nu se preconizează .

cît şi pentru întreprinderile de procesare 3 Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 4 2012 . lapte şi carne de bovine. Efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală 2012 . rentabile atît pentru deţinătorii de vaci. piei şi produse procesate”.2027 - Nu se preconizează 2 3 . Granturi Nu se preconizează 2 4 .2027 5 - 6 Nu se preconizează Consiliul pe filiera de produs „Bovine. Întreprinderile de procesare a laptelui Uniunea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu (Ministerul Mediului).1 2 2 1 . Proiecte. Donatori externi. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului Deţinătorii de ferme pentru rural de viaţă. prin producerea laptelui construcţia şi reconstrucţia fermelor de bovine în extravilanul localităţilor 2 5 . Majorarea volumelor de producere a laptelui la fermele zootehnice pentru asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă 2 2 . Credite.2027 200.0 Surse proprii. Asigurarea achiziţiei de lapte la preţuri optime. specific mediului rural. Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui 2012 . Implementarea la fermele de taurine cu un efectiv de 300 de capete şi mai multe a tehnologiilor de regenerare a gunoiului de grajd în gaze şi energie electrică 2012 .2027 - 2012-2027 - Nu se preconizează 35 .

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 28.1 26.125 6 Proiectul FAO Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2 4 2012 2012 5 3. 3 Implementarea Strategiei Etapa I (2012 – 2017) Crearea şi utilarea cu echipament a laboratorului Centrul Republican pentru pentru controlul oficial al producţiei de lapte Ameliorarea şi Reproducţia (COPL) a taurinelor Animalelor Restituirea datoriilor la reconstrucţia şi Agenţia pentru Intervenţii şi modernizarea fermelor zootehnice de producere a Plăţi în Agricultură laptelui Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi Agenţii economic. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Procurarea junincilor de prăsilă 2012-2017 750 36 .5 2. Credite. Fondul de subvenţionare Surse proprii. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic 2012-2017 187. 27. Credite.5 30. Donatori externi.5 29. 2012-2017 562. Donatori externi. Donatori externi. Credite. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Fondul de subvenţionare Surse proprii.

Credite. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic. Donatori externi. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 750 37 . Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2018-2022 437. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin.1 31. Credite. Credite. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2018 – 2022) Agenţii economic. efectuarea însămînţărilor artificiale. Donatori externi. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Fondul de subvenţionare 2018-2022 1312 33. 32.5 34.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli Surse proprii. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2012-2027 5 50. Donatori externi. transferului de embrioni.

Donatori externi. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 38 . efectuarea însămînţărilor artificiale. Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 500. Donatori externi. Credite. Procurarea junincilor de prăsilă 2023-2027 Surse proprii.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 2023-2027 1500. Donatori externi. 0 Surse proprii.1 35. Credite. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 4 2018-2022 5 50. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui 2023-2027 38. controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) Etapa Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor II (2023 – 2027) Agenţii economic. transferului de embrioni. Fondul de subvenţionare 1 1 0 0 .0 37. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin. colectarea materialului seminal.0 Surse proprii. 36. Persoane fizice Întreprinderi de procesare a laptelui Agenţii economic. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic. Credite.

transferului de embrioni. colectarea materialului seminal. efectuarea însămînţărilor artificiale. 2 Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea Eleverului taurin.0 6 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 39 . controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor) 3 Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor 4 2023-2027 5 50.1 39.

0 14 35.0 buc.0 - 247.0 - 230. lei 4000 120. 10 25.0 14 35. 2016 costul mln.0 75 0. 10 75.Anexa 3 Costul cheltuielilor la prima etapă de implementare 2012-2017 Nr.0 14 105.5 mln.5 mln.2.5 12 30.0 buc. 2013 costul mln. lei 4250 127.0 14 105.0 11 82.750 0 buc.5 buc. Măsura Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme . lei 4250 127. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj (costul 1 ferme . 2014 costul mln.5 buc.5625 2.0 14 105.7. 75 0. 2015 costul mln.0 3.5 40 . lei 2500 0. d/o 1.5 12 90.5 - 1. lei) Total 2012 costul mln.5 buc. lei 4250 127.5 - 267. 2017 costul mln.5 - 267.0 14 35.1875 - 220.0 11 27. lei 4250 127. Total costul mlrd. lei 4000 120.5 buc.5 - 267.

0 buc. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme/100 capete 7.4375 - 435. mlrd. 30 225. lei 142. lei 165.5 mln.0 35 240.5 38 95.5 buc.0 175 0.5 38 285.0 35 87. lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2.5 mln.0 35 262.Anexa 4 Costul cheltuielilor la etapa a a doua de implementare 2018-2022 Nr. lei 0.0 40 100.5 - 500.750 2.5 41 .0 - 537. 4500 2018 costul mln. lei 157. 5250 2021 costul mln. lei 150.312 3. 30 75.5 buc. 5500 2022 costul mln.0 buc. d/o 1.0 buc.5 - 565. lei/ 1 fermă) Total. lei 135. 4750 2019 costul mln. 25000 Total costul mlrd.0 - 462.0 - 2.0 32 80. 5000 2020 costul mln.0 40 300. Măsura buc.0 175 1.

0 40 100.0 - 610. Lei 210. 35000 Total costul mlrd. Lei 210. Lei 210. Lei 210.0 3.0 buc.5 mln.Anexa 5 Costul cheltuielilor la etapa a treia de implementare 2023-2027 Nr.0 40 300.0 40 100. d/o 1. 40 100. 7000 2026 costul mln. Lei 7000 2023 costul mln. 7000 2024 costul mln.5 mln.0 buc. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii lei) Construcţia fermelor (costul 1 ferme la 100 vaci – 7.0 - 610. Lei/ ferme 100 capete) Total. Lei) Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2.0 - 610.0 buc.0 200 1. mlrd. Lei 1. 7000 2027 costul mln. 7000 2025 costul mln. Lei 210.0 200 0.0 40 300.0 - 610.5 - 610. Măsura buc.0 40 300.1 2.5 3.1 42 .0 buc.0 40 300.0 buc.0 40 100.0 40 100. 40 300.

300. 178. 0.75 Total Lei mld.75 43 . 3.15 11.28 1.13 178.Anexa 6 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare a strategiei sectorului de lapte 2012-2017 Nr.69 Procesatori Lei mld €/euro mln.13 543.5 93.1875 35.7 225.17 168.28 1.75 5.0 10.75 75.0 18.0 37.0 18.0 4. mln.9 2.15 11.75 5. 84. mln.5 1.7 0.69 Statul Lei mld €/euro mln.4 18.0 600.5625 0. 300. mln.17 84.06 4.0 75.0 14. mln.75 46.72 4.4 18.16 11. €/euro Mldr.55 4. d/o 1.75 Donatorii Lei mld €/euro mln. 75. 75. mln.0 4.75 34. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln.

75 1.9 Donatorii lei mld €/euro mln.8 62.2 44 . mln.3 2. mln.6 175.Anexa 7 Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare 2018-2022 Nr. 300. 300.72 315.88 524.0 1.3 2.6 10.0 27.4375 €/euro mln.9 82. 2.0 4.8 43. 0.3 4.69 196.5 156.5 2.8 175.75 12.312 0. 315.0 1.6 54. mln.55 19. Măsura Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea cu echipament şi utilaj tehnologic Alte cheltuieli Total Producători lei mld €/euro mln.88 393.3 998.9 Total lei mld.0 4. 3.0 24. 46.73 Procesatori lei mld €/euro mln.8 10.0 32.69 196. mln.75 12.55 19.73 Statul lei mld €/euro mln.8 43.72 868. mldr. d/o 1. 75. 75.

9 Statul lei mld mln.5 Total lei mld.5 1. 110. 1.0 50.1 38. 27.0 27.75 Procurarea materialului de prăsilă Construcţia fermelor Dotarea fermelor Alte cheltuieli Total 2.5 Donatorii lei mld €/euro mln.0 14.0 200.8 45 . Măsura Producători lei mld €/euro mln.1 12.1 3.5 93.0 50. 440.25 38.5 3. 110.1 3. mln. d/o 1.0 6.1 €/euro mln. 3.5 12. 440.0 37.24 77.1 1.Anexa 8 Repartizarea cheltuielilor pe perioada de implementare a strategiei 2023-2027 Nr. mln.5 0.1 193.5 24.0 14.8 31. mln.09 68.9 Procesatori lei mld €/euro mln. 68.0 €/euro mln. mldr.13 1. 225.13 450.0 6.0 200. 4.0 28.5 440.13 225.5 24.

lei) 4.3 fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (costul 1 ferme – 2.5 mld.4 materialului de prăsilă (costul 1 buc. lei) 3. lei € (euro). Construcţia 450 3.9 fermelor (costul 1 ferme – 7. reutilarea întreprinderii de procesare ş. mln. 1.05 440.55 159.375 210.125 70.Anexa 9 Total cheltuieli pe perioada implementării strategiei sectorului de lapte în RM pentru anii 2012-2027 N Măsura Bucăţi Costul d/o mlrd. inclusiv implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP. Alte cheltuieli. Total 7. ISO 22000. Procurarea 85000 2.6 46 . Dotarea 450 1. = 30000 lei) 2.a.5 mld.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful