Sunteți pe pagina 1din 4

Generalit

Prin sudare se n elege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din materiale de obicei metalice sau termoplastice, utiliznd c ldura sau presiunea - cu sau f r ajutorul unor materiale de adaos. Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimb rii de faz (topirii) a materialului, procesul se nume te sudare prin topire. Sud rii prin topire i este specifica apari ia unei zone denumite zona influen at termic (ZIT), n care pot ap rea modific ri microstructurale ce conduc la reducerea rezisten ei produsului metalic sudat. Se recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu afecta propriet ile mecanice ale celor doua materiale ce trebuie mbinate prin sudare. mbinarea este asigurat de cordonul de sudur , care este un volum de material solidificat care realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou materiale. Materiale utilizate la sudare Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz (MB) i material

de adaos (MA), care este op ional. De obicei materialul de adaos este prezent n opera ia de sudare doar atunci cnd rostul (spa iul dintre componente) care trebuie umplut este mare sau cnd materialele ce trebuie mbinate nu sunt compatibile metalurgic. Trebuie astfel ales un material care s interac ioneze (formeze solu ii solide sau constituen i nefragili) att cu un material, ct i cu cel lalt material, astfel nct materialul de adaos s realizeze puntea de leg tur ntre cele dou materiale. Materialul din care se confec ioneaz electrodul (ME) este un alt factor important care afecteaza opera ia de sudare. Alegerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate n proces privi duritatea, tenacitatea, rezisten a la coroziune amd. i de caracteristicile pe care trebuie sa le aib cordonul sudat. Aceste caracteristici pot

Sudarea cu Plasma Factori in evaluarea tarilor dezvoltate, au in vedere ca o mare parte din necesarul industriilor lor in cadrul competitiei tehnologice si economice mondiale se datoreaza introducerii tehnologiilor specializate de mbinare cu grad ridicat de fiabilitate, conferite de tehnologii de asamblare robuste, acestea fiind de regula tehnologii specializate si neconventionale ntre care reprezentative sunt si tehnologiile de mbinare cu microplasma a materialelor similare si disimilare. Realizarea tehnologiilor specializate de sudare, necesita studierea si dezvoltarea cunostintelor privind procesele fizice de interfata la nivel micro si macrostructural precum si stiinta conceperii si realizarii unor noi echipamente si tehnologii de asamblare care sa aiba in vedere atit performanta procedeelor, privind reproductibilitatea calitatii imbinarilor sudate cit si posibilitatile de automatizare a fabricatiei, controlul si monitorizarea proceselor tehnologice, asigurarea calitatii totale a fabricatiei, precum si protectia mediului nconjurator . Tema a urmarit dezvoltarea unui echipament si noi tehnologii inovative de micrombinare cu microplasma a materialelor similare si disimilare,- scopul urmarit fiind cresterea calitatii, asigurarea consumului intern, disponibilitate pentru export si alinierea la standardele si normele europene in domeniu. Scopul acestei initiative este dezvoltarea capacitatii in domeniul stiintific si tehnologic al imbinarii neconventinale de materiale disimilare, asigurarea unor surse interne de competenta stiintifica si expertiza tehnologica de inalt nivel, precum si de tehnologiii avansate pentru a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung in contextul economiei globalizante. In prezent in tara domeniul fabricatiei industriale de componente care sa inglobeze tehnologii avansate de mbinare este relativ restrins, motiv pentru care in furnitura societatilor romnesti cu activitati specifice aceasta categorie de

produse au o caliatate necesar a fi ridicata la nivelul cerintelor si standardelor europene. Utilizatori pentru echipamente si tehnologii specializate pentru fabricatia industriala utilizind tehnologii de mbinare cu microplasma a materialelor metalice neferoase similare si disimilare, sunt societatile comerciale romnesti cu activitati specifice din orizontala industriei bunurilor de larg consum, industria electrotehnica, electronica, microelectronica, automobiele, aparate de masura si control, aparatura medicala etc., societati comerciale cu cu grad ridicat de flexibilitate si adaptare din categoria ntreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Relansarea economica a unor sectoare de activitate cu reale sanse de reusita in productia industriala de componete si bunuri care nglobeaza tehnologii de mbinare - procesare la cele mai inalte standarde este posibila prin utilizarea tehologiilor avansate,- ntre acestea numarindu-se si tehnologiile de mbinare cu microplasma. Identificarea potentialului de diseminare si de aplicare a tehnologiilor de micrombinare cu microplasma a necesarului de echipamente aparatura si tehnologii specifice etc., necesita o buna cunoastere a societatilor comerciale romnest cu activitati specifice, o buna cunoastere a particularitatilor procedeelor tehnologice precum si a tendintelor de dezvoltare pe plan mondial a acestor tehnologii. La procedeul WIG, arcul se formeaza ntre vrful electrodului de Wolfram si piesa de sudare, spre deosebire de procedeul de sudare cu plasma (Plasma Arc Welding PAW), unde electrodul din Wolfram aliat cu Thoriu 2%, este inserat in corpul electrodului. Arcul de plasma generat in interiorul capului de sudare este puternic focalizat putind atinge o lungime de pna la 20 mm in afara capului de sudare. Sudarea cu arc de plasma (Plasma Arc Welding - PAW) este un procedeu de mbinare la temperatura de topire a materialelor pina la 1650 C procedeu similar cu procedeul de sudare cu arcul electric in mediu protector de argon

(Wolfram Inert Gaz -WIG). Densitatea mare de energie dezvoltata de arcul de plasma are drept efect o topire rapida a materialului si o zona influentata termic extrem de ingusta. Aceste calitati confera procedeului aplicabilitate in domeniul microimbinarilor de materiale similare si disimilare, otel carbon sau inalt aliat, aliaje de cupru, nichel si aliaje de nichel cobalt, aliaje de titan avind dimensiuni, grosime Notiuni de de material baza sau diametre de si 0,05mmm 1,0 mm. privind obtinerea caracteristicile plasmei

Plasma - a patra stare a materiei, este de departe cea mai ntlnita forma de prezentare a acesteia; n stele si n spatiul interstelar plasma reprezinta peste 99% din universul vizibil si aproape majoritatea din cel invizibil. Termenul plasma a fost utilizat prima data pentru a denumi un gaz ionizat n anul 1929 de catre savantul american Irving Langmuir.