TEMA PROIECTULUI

Captarea i tratarea poluan ilor care rezult n timpul proces rii combustibililor ( cum ar fi metanul, pacura etc ) n arz toare speciale pentru producerea aburului , cu impact asupra mediului i alegerea variantei optime de combustie din punct de vedere al impactului asupra mediului . n timpul procesarii combustibililor cum ar fi metanul, p cura etc n arz toare speciale pentru producerea aburului rezult oxizi de carbon , cum ar fi : CO i CO2 , oxizi de sulf : SO2 i de azot : NO2 .Se impune captarea i tratarea acestor poluan i cu impact asupra mediului i alegerea variantei optime de combustie din punct de vedere al impactului asupra mediului .

I.

Problematica poluarii 1.1.Introducere privind problematica poluarii in CTE Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezb tute probleme ale contemporaneit ii

i una de prim ordin pentru conducerea societ ii.In trecut, cnd densitatea redus a popula iei precum i utilizarea, aproape n exclusivitate, a produselor naturale, nu diferen iau mult via a omului de modul de existen simplu i nu se produceau att de multe reziduuri. Odat cu marile progrese tiin ifice, cantitatea i natura lor s-a schimbat fundamental. n ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe ntinsul planetei noastre a avut o evolu ie din ce n ce mai ngrijor toare, cantitatea de poluan i atingnd cifre ce dep esc orice imagina ie. nl turarea polu rii este o problem de corectare a erorilor care o provoac . Decizia de combatere trebuie s existe chiar din momentul n care r ul este denun at ca atare, iar mijloacele tehnico- tiin ifice actuale pot rezolva, problemele de poluare. No iunea de mediu nconjur tor nu trebuie confundat cu aceea de natur , care i este anterioar diferit. Conceptul de mediu nconjur tor are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar unitar, format dintr-un num r foarte mare de elemente i de leg turi, avnd o anumit capacitate de autoreglare i n care factorul cel mai activ l reprezint comunit ile omene ti. In ultimul timp, un termen asociat celui de mediu nconjur tor este poluarea, care se manifest ca o agresiune continua mpotriva integrit ii acestuia. Poluarea reprezint , de fapt, pre ul pe care oamenii l pl tesc pentru beneficiile aduse de tehnica modern . Ceea ce se cheam n prezent poluare, este sfr itul unui proces care a nceput odat cu formarea comunit ilor omene ti i care, la un moment dat, a nceput s degradeze mediul. Con inutul mediului nconjur tor reprezint o mbinare de elemente naturale ntrep trunse i dinamic corelate ntre ele. i are un con inut

Aceste elemente pot fi grupate n trei categorii: - componente primare - fundalul fizic, nensufle it; - componente derivate - dezvoltate pe seama celor primare, reprezentnd mediul biotic; - componente antropice - introduse de om prin activit i con tiente.

1.2.Descrierea procesului tehnologic Instala ia de producere a aburului este reprezent n figura 2.1.
TRATAREA APEI

FILTRU

FILTRU CATALITIC

Abur Eluant +K A
+ -

Abur supanc lzit

UTILAJE TEHNOLOGICE

Eluat

Agent de nc lzire (rezisten e electrice )

CONDENS

HOH

ARZ TOR

VAS COLECTOR CONDENS

OH
PURA

Alimentare combustibil ALIMENTARE CU APA ( RU ) (gaz natural sau lichid )

FIGURA 2.1. SCHEMA INSTALA IEI

Descrierea procesului tehnologic y organice . Se pot folosi filtre cu nisip sau cu c rbune activ . 2. Coloana de schimb ionic are rol de re iner a ionilor : - coloana de schimb cationic este umplut cu o r in cationic cationiii ( H ) ; - coloana de schimb anionic este umplut cu o r in anionica i are rolul de a re ine anionii ( HO - ) R inile pot fi regenerate : y n cazul r inii cationice cu un acid numit eluant ; n cazul r inii anionice se folose te un oxid numit eluat ; Odat purificat apa este transmis mai departe la fierb tor pentru evaporare .
+

Apa este preluata din ru si parcurge inti o faza de tratare :

1. La trecerea prin filtru sunt ndep rtate impurit ile mecanice i sunt re inute substan ele

i are rolul de a re ine

1.3.Emisii poluante gazoase In lucrarea de fata ne vom referi la reducerea poluarii datorate gazelor de ardere.  Monoxidul de carbon(CO) Este o combintie ntre un atom de carbon i un atom de oxigen.El este un gaz asfixiant, toxic, incolor i inodor, care ia nastere printr-o ardere (oxidare) incompleta a substantelor care contin carbon. Acest proces are loc n cazul arderii la temperaturi inalte intr-un loc sarac n oxigen, formandu-se monoxidul n locul bioxidului de carbon. Monoxidul este un gaz inflamabil, care arde cu o flacara albastra. Surse naturale:arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice:se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar.Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Norme : ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

Toate echipamentele care produc caldura prin combustie, produc si o cantitate mai mare sau mai mica de monoxid de carbon ca rezultat al arderii incomplete a combustibilului fosil. Pentru o functionare sigura, sistemele de incalzire cu ardere trebuiesc verificate in mod regulat si instalate intr-o incinta bine aerisita..Monoxidul de carbon este un gaz ce rezulta in urma anumitor procese
6

industriale, cum ar fi productia de otel. In urma fabricarii unei tone de otel se degaja aproximativ o jumatate de tona de monoxid de carbon. Unele dintre procesele pirometalurgice (producerea carbo-termica a fero-aliajelor in cuptor inchis cu arc electric) produce monoxid de carbon bogat in gaze reziduale ca produs secundar. Cantitatea de CO variaza in functie de metal si de procesul de productie. Gazul rezidual poate contine CO de la cantitati mici pana la 90%. Proprietati fizice Este putin solubil in apa si mai usor ca aerul.Spectrul IR al monoxidului de carbon prezinta 3 benzi de absorbtie caracteristice care permit dozarea acestuia. Proprietati chimice CO arde cu flacara albastra dar nu intretine arderea, Aproape toate proprietatile chimice ale monoxidului de carbon se refera la reactii de oxidare care pot fi reprezentate sub forma: CO + oxidant CO2 + forma redusa + Q

Principalele reactii de oxidare : a) Actiunea oxigenului atomic Reactia cu oxigenul atomic poate fi reprezentata prin ecuatia: CO + O + M CO2+M b) Actiunea oxigenului molecular . Reactia generala se reprezinta sub forma: CO+ O2 CO2+Q Viteza acestei reactii este practice nula la temperature obisnuita, devine semnificativa la aproximativ 500 oC iar la o 1000 oC sau mai mult monoxidul de carbon arde in oxigen sau in aer. c) Actiunea ozonului CO + O CO2+O2 d) Actiunea radicalului hidroxil Reactia a fost prezentata anterior si se considera ca este raspunzatoare pentru transformarea CO in CO2 in atmosfera. e) Actiunea pentaoxidului de iod
7

f) Actiunea oxizilor metalici (CuO,HgO) g) Actiunea sari paladoase  Dioxidul de carbon(CO2) : Este un compus chimic rezultat din reactiile de oxidare ale compusilor organici. Este format dintr-un atom de carbon si doi atomi de oxigen. Dioxidul de carbon se gaseste in aer (in proportie de 0,03 %) si in apele carbogazoase. Intrucat procesele care produc CO2 (arderi, putreziri, fermentatii, expiratie etc.) sunt compensate de procese care iau CO2 din aer (fotosinteza), concentratia acestuia nu variaza apreciabil. CO2 este un gaz incolor, cu densitatea mai mare decat a aerului, solubil in apa , cu care se combina partial. La presiune ridicata se transforma in CO2 lichid. In aceasta stare se pastreaza in cilindri de otel. Dioxidul de carbon nu arde si nu intretine arderea si viata. Este unul din cei mai importante gaze cu efect de sera. Concentratia dioxidului de carbon atmosferic variaza in limite stranse intre 0.03 -0.04 %, existand, in general , un echilibru intre productie si consum.Principalele surse generatoare de CO2 sunt urmatoarele: y Transformarile biochimice natural din sol,indeosebi descompunerea materilor organice; y y y Activitatea vulcanica Respiratia umana si animal Emisii din procesele industrial ,mai ales combustii;

Dioxidul de carbon atmospheric este consumat ca urmare a desfasurarii urmatoarelor procese: y y Asimilatie clorofiliana Dizolvarea in apa marilor si oceanelor cu transformare in bicarbonat

Proprietati fizice Dioxidul de carbon este un gaz incolor si indoor , mai greu decat aerul .Este destul de putin solubil in apa; la presiune atmosferica de 0 oC 1 litru de apa dizolva 1,7 l CO2. La dizolvare, o parte din dioxidul de carbon se combina cu apa si formeaza acid carbonic. Ingheata la -78.5C, formand gheata carbonica. CO2+ H2O= H 2CO Dioxidul de carbon prezinta in domeniul IR un spectru de absorbtie characteristic care face posibila dozarea lui. Proprietati chimice Dioxidul de carbon nu arde si nu intretine arderea.Fiind anhidrida acidul carbonic ,dioxidul de carbon reactioneaza cu bazele .Astfel ,prin actiunea lui asupra hidroxidului de bariu se formeaza un precipitat alb de carbonat de bariu,conform relatiei: CO2 + Ba(OH)2 = Ba CO + H 2O Intrebuintari: prepararea sodei de rufe (carbonat de sodiu); fabricarea bauturilor carbogazoase stingerea incendiilor; tratarea unor boli ; controlul pH i regularizarea apelor folosite\piscine; nghe area alimentelor; transport la temperatur controlat ; protec ia suprafe elor sudate mpotriva oxid rii.

Aceasta substanta de stingere este larg cunoscuta si are proprietati de stingere compatibile cu cele ale apei. In plus s-a constatat din practica faptul ca dioxidul de carbon este o substanta de stingere curata.Dupa o stingere cu CO2 este necesara doar aerisirea spatiului incendiat si inlaturarea deseurilor arse. Datorita calitatii sale, dioxidul de carbon este folosit la stingerea incendiilor din clasele A, B sau C cu cateva exceptii, precum a incendiilor de instalatii electrice
9

sub tensiune. Dioxidul de carbon permite stingerea unui incendiu prin doua mecanisme: inlocuirea oxigenului si racirea mediului. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 1020%.  Dioxidul de azot (NO2) Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" metoda prin chemiluminiscenta.

10

Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Oxizi de azot - NOx 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOX- valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

Prag de alerta

Valori limita

 Dioxidul de sulf (SO2) Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii. Surse naturale: -eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: -(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

11

Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Dioxidul de sulf SO2 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare. 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane Valori limita 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31

Prag de alerta

Proprietatile fizice: Dioxidul de sulf este un gaz cu miros inecacios de pucioasa arsa.Nu arde si nu intretine arderea.este foarte solubil in apa (11,3 g in 100 cm cubi la 20 de grade C) iar solutiile apoase contin ioni de HSO si SO

motiv pentru care sunt bune conductoare de electricitate.

Proprietati chimice 1.Proprietati reducatoare Cele mai importante proprietati ale SO sunt cele reducatoare.Ele sunt responsabile pentru problemele de poluare a mediului sau care intervin in transformarile suferite de acest poluant in atmosfera. a) Daca oxidantul este un oxid metallic se formeaza sulfatul metalului respective.Ex: PbO2+SO2

PbSO4
12

b) Halogenii reactioneaza cu SO2 in prezenta apei conducand la acid sulfuric si la acidul halogenat corespunzator: S02+ I+ H2O H2SO +2HI

c) Asemanator halogenilor, apa oxigenata reactioneaza cu SO si il transforma in acid sulfuric: SO2+ H2O2 H2SO

Reactia este de asemenea exploatata in scopul dozarii SO2. 2.Formarea de complecsi Dioxidul de sulf reactioneaza cu o serie de ioni complecsi si formeaza complecsi noi.Reactiile respective pot fi de asemenea folosite in vederea dozarii SO2. a) Reactia cu tetracloromercuriatul de sodium b) Reactia cu nitroprusiatul de sodium 3.Reducerea la hidrogen sulfurat Se poate realize trecand dioxidul de sulf peste o retea de platina incalzita la 700-900 oC si in prezenta de hidrogen.Are loc reactia: SO2 + 3H2 H2S + 2H2O

13

1.4.Impactul poluantilor indentificati asupra mediului  Monoxidul de carbon(CO) Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute: - afecteza sistemul nervos central; - slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; - expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta; - poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare; - determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224  Dioxidul de azot(NO2) Efecte asupra sanatatii populatie Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.

14

Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.  Dioxidul de sulf(SO2) Efecte asupra sanatatii populatiei -in functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor -dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. Efecte asupra mediului -in atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.
15

1.5.Reglementari nationale si internationale pentru prevenirea poluarii Consiliul European pentru Protectia Mediului Inconjurator (raportul din 14 septembie 1967) defineste poluarea atmosferica astfel : se considera poluat aerul atunci cand se constata prezenta unor substante straine sau a unor variatii importante ale acestora in partilor componente ale aerului si care, tinand seama de cunostintele stiintifice ale momentului, pot provoca efecte daunatoare sau actiuni jenante . In Conventia si Rezolutia privind poluarea atmosferei transfrontiera la mari distante (Geneva 1979) s-a definit poluarea atmosferica ca fiind introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie care au actiune nociva de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor ,sa deterioreze bunurile materiale si sa aduca atingeri sau sa pagubeasca valorile de agreement si alte utilizari legitime ale mediului inconjurator . Alinierea la directivele Consiliului European privind protectia atmosferei si transpunerea acestor directive in actele legislative romanesti trebuie sa aiba in vedere urmatoarele decizii si directive europene privind protectia atmosferei : y Directiva nr. 87/2003/CE pentru stabilirea schemei de alocare negociabila a cotelor

de emisie a gazului de sera in cadrul Comunitatii, precum si modificarea si completarea Directivei nr. 61/1996/CE. Directiva stabileste o schema de alocare a emisiilor de gaz de sera in Comunitate, bazata pe analiza cost-beneficii.Operatorilor care au instalatii ce produc emisii in urma carora rezulta gaze ce produc efect de sera, li se cere obtinerea unui permis de operare. y Directiva nr. 80/2001/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera

de catre instalatiile mari de ardere. Directiva se aplica instalatiilor mari de ardere, indiferent de combustibilul folosit, care emit in atmosfera dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac sau praf.Directiva stabileste conditiile de emitere a licentelor de functionare sau de constructie pentri instalatiile mari de ardere, obligatia statelor membre de a intocmi programe anuale de reducere progresiva a emisiilor insotite de proceduri de implementare care stabilesc obiective si masuri, procedura de monitorizare a emisiilor de informare a Comisiei.
16

Regulamentul nr. 2037/2000/CE (modificat si completat prin Ordinul OJ L

265/2003)al Parlamentului European si al Consiliului din 29 iunie 2000, cu privire la substantele care distrug stratul de ozon. Regulamentul defineste principalele substante care aduc prejudicii startului de ozon, introducand prevederi referitoare la producerea, importul, exportul, plasarea pe piata, folosirea, recuperarea, reciclarea si distrugerea acestor substante ca si exceptiile acceptate. y Directiva nr. 1753/2000/CE privind stabilirea unei scheme de monitorizare a mediei

emisiilor specifice de CO2 provenite de la automobile noi. Directiva stabileste o schema pentru monitorizarea mediei emisiilor specifice de CO2 a automobilelor noi din Comunitate. y Directiva nr. 30/1999/CE privind valorile limita pentru dioxidul de sulf,dioxidul de

azot si oxidul de azot, particule si plumbul din aer. Obiectivul directivei este de a mentine calitatea aerului prin stabilirea unor valori limita si prin evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxid de azot, plumb si particule.Directiva stabileste metodologia de evaluare a concentratiilor si stabileste valorile limita a substantelor mentionate, metodologia de informare si raportare catre Comisie a datelor colectate. y Directiva nr. 62/1996/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului.

Scopul directivei il reprezinta definirea principiilor de baza ale strategiei privind calitatea aerului, stabilind obiectivele care trebuie atinse pentru imbunatatirea calitatii aerului pe baza unor metode si criterii comune. y Directiva nr. 389/1993/CE privind mecanismul comunitar de monitorizare a CO2si a

altor emisii de gaze de sera. Directiva stabileste obligatiile statelor mambre de implemenatre si publicare a programelor nationale de limitare a emisiilor, de efectuare a inventarelor si raportare a datelor ca si procedurilor si metodelor de evaluare. y de azot. Directiva nr. 203/1985/CE privind standardele de calitate ale aerului privind dioxidul

17

Scopul directivei este de a fixa o valoare limita si o valoare orientativa a dioxidului de azot din atmosfera .Sunt stabilite concentratiile limita a dioxidului de azot, obligatiile statelor membre de a identifica zonele in care cocentratiile de azot depasesc limitele admise, de masurare a datelor si raportare a acestora. Reglementarile juridice in domeniul protectiei atmosferei in Romania sunt reprezentate in principal de actuala Lege a Protectiei Mediului nr. 265/2006 precum si reglementarile juridice si tehnice specifice componentei de mediu aer.Se are in vedere in principal calitatea atmosferei in diferite zone cum ar fi :zone protejate, zone cu emisii importante de fluxuri gazoase ca urmare a desfasurarii unor activitati socioeconomice(procese de ardere, transport etc). precum si stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii alaturi de normele de calitate a atmosferei in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si asupra mediului ca intreg asigurandu-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementarile comunitare . y Legea nr. 271/2003 care ratific Protocolul de la Gothenburg asupra polu rii

atmosferice transfrontiere pe distan e lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofiz rii i nivelului de ozon troposferic. Plafoanele de emisii, aferente anului 2010, angajate de Romnia sunt de 918 kilotone pentru SO2 i 437 kilotone pentru NOX, din care aportul instala iilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 36,6% (336 kilotone) pentru dioxidul de sulf (SO2) i 26,08% (114 kilotone) pentru oxizii de azot (NOX). y HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor m suri pentru limitarea emisiilor n aer ale i completat prin HG nr. anumitor poluan i proveni i din instala iile mari de ardere, modificat 322/2005, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 2001/80/CE. Directiva nr. 2001/80/CE prevede la articolul 4(3) posibilitatea statelor de a opta, n vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluan i, ntre urm toarele doua variante: - respectarea valorilor limit de emisie, pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX) i pulberi, prev zute n partea A a anexelor III-VII din Directiv , de c tre fiecare IMA existent ; - elaborarea unui Plan Na ional de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX) i pulberi provenite din IMA existente. Romnia a optat pentru aplicarea primei variante constnd n respectarea de c tre fiecare IMA existent , conform Directivei nr. 2001/80/CE (IMA existent tip I si IMA nou -tip II, conform
18

HG nr. 541/2003, modificat

i completat prin HG nr. 322/2005), a valorilor limit de emisie

(VLE). Directiva, situa ie n care s-au solicitat perioade de tranzi ie n vederea conform rii cu VLE, cuprinse ntre 1 ianuarie 2008 i 31 decembrie 2013 i 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2017; Perioadele de tranzi ie acordate s-au concretizat n elaborarea de c tre fiecare operator IMA existent -tip I i nou -tip II a programelor de reducere progresiv a emisiilor, care s permit conformarea etapizat la valorile limit de emisie prev zute de HG nr. 541/2003, modificat completat prin HG nr. 322/2005; y Ordinul comun nr. 712/2003 al Ministrului Agriculturii, P durilor, Apelor i Mediului, nr. 199/2003 al Ministrului Economiei i Comer ului i nr. 126/2004 al Ministrului Administra iei i Internelor, care aprob Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiv a emisiilor anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX) i pulberi provenite din instala iile mari de ardere; y OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polu rii, aprobat cu modific ri prin Legea nr. 645/2002 prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea i controlul integrat al polu rii - IPPC. n contextul n care instala iile mari de ardere (IMA) sunt n totalitate instala ii IPPC, conform prevederilor art. 5, aceste instala ii trebuie s ndeplineasc , pn la data de 30 octombrie 2007, cerin ele Directivei nr. 96/61/CE, altele dect cele stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX) i pulberi prev zute de Directiva nr. 2001/80/CE; y Ordinul MAPAM nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autoriza iei OUG nr. 243/2002 privind Protec ia atmosferei, aprobat i modificat prin Legea nr. integrate de mediu; y 655/2001, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/62/CE privind evaluarea i managementul calit ii aerului; principalele obiective ale acestui act normativ sunt: - men inerea calit ii aerului nconjur tor n zonele n care se ncadreaz n limitele prev zute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate sau mbun t irea acesteia n zonele n care nu se ncadreaz n limitele prev zute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate; - adoptarea m surilor necesare n scopul limit rii, pn la eliminare, a efectelor negative asupra mediului, n context transfrontier. i

19

Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limit , a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjur tor, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 99/30/CE privind valorile limit pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), materii n suspensie i plumb n aerul atmosferic; Prin Ordinul nr. 592/2002 sunt prev zute obliga ii referitoare la: - monitorizarea i evaluarea calit ii aerului; - informarea publicului privind calitatea aerului nconjur tor ; - elaborarea de planuri i programe de gestionare a calit ii aerului n vederea atingerii valorilor limit intr-un timp stabilit; y modificat HG nr. 142/2003 privind limitarea con inutului de sulf din combustibilii lichizi, i completat prin HG nr. 598/2004, prin care se transpun prevederile Directivei nr.

99/32/CE, conform c reia ncepnd cu 1 ianuarie 2007 con inutul maxim de sulf n pacur trebuie s fie de 1,00% din greutate.

20

II.

Posibilitati de prevenire si control al poluarii In Uniunea Europeana toate tipurile de surse energetice aflate la dispozitie sunt utilizate

pentru generarea de energie electrica si termica. Sursele nationale de combustibil precum disponibilitatea de la nivel national sau local de huila, lignit, biomasa, turba, ulei si gaz natural, a influentat puternic alegerea combustibilului utilizat pentru generarea energiei in fiecare Stat Membru al UE. Incepand cu anul 1990, totalitatea energiei electrice generata de surse energetic bazate pe combustibil fosil a crescut la 16% iar cererea a crescut la 14%. Energia electrica totala generata de sursele energetice regenerabile (inclusiv hidroenergia si biomasa) arata o crestere medie de aproximativ 20%. Instalatiile de ardere sunt operate corespunzator cererii si necesarului energetic, ca instalatii mari de utilitate sau ca instalatii industriale de ardere furnizoare de energie (de ex. in forma de electricitate, energie mecanica), aburi sau agent termic pentru procesele industriale de productie. Generarea de energie utilizeaza in general o varietate de tehnologii de ardere. Pentru arderea combustibililor solizi, arderea pulverizata, arderea in pat fluidizat precum si arderea pe gratar sunt considerate a fi BAT in conditiile descrise in acest document. Pentru combustibilii lichizi si gazosi, cazanele, motoarele si turbinele pe gaz sunt considerate BAT in conditiile descrise in acest document. Alegerea sistemului utilizat ca instalatie se bazeaza pe consideratii economice, tehnice, de mediu si locale precum disponibilitatea combustibilului, cerintele operationale, conditiile pietei si cerintele retelei. Curentul electric este generat in principal producand abur intr-un cazan alimentat cu combustibili selectati, iar aburul este utilizat pentru angrenarea turbinei ce actioneaza un generator pentru a produce electricitate. Ciclul aburului are o eficienta inerenta limitata de condensarea aburului dupa iesirea din turbina. Unii combustibili lichizi si gazosi pot fi arsi direct pentru a actiona turbina cu gazul de ardere sau pot fi utilizati in motoare cu ardere interna, care pot actiona generatoarele. Fiecare tehnologie ofera anumite avantaje operatorului, in special in capacitatea de a opera conform cerintei variabile de energie.

21

2.1. Alegerea tipului de combustibil Dup starea de agregare combustibilii se clasific n combustibili solizi, lichizi i gazo i. La combustibilii solizi i lichizi compozi ia se exprim n fractii masice iar propriet ile lor fizice i chimice se exprim raportate la un kilogram (kg). La combustibilii gazo i compozi ia se exprim n p r i (sau procente) volumice, iar propriet ile lor fizice i chimice se exprim raportate la un metru cub normal (m3N).Dup modul de ob inere combustibilii se mpart n naturali i artificiali. Dup puterea calorific inferioar raportat la masa ini ial combustibilii se clasific n:
y y y

combustibili inferiori, cu puterea calorific inferioar sub 12,56 MJ/kg (3000 kcal/kg), combustibili medii, cu puterea calorific inferioar ntre 12,56 20,93 MJ/kg (3000 5000 kcal/kg), combustibili superiori, cu puterea calorific inferioar peste 20,93 MJ/kg (5000 kcal/kg). Combustibili solizi Dintre combustibilii solizi naturali fac parte biomasa din plante arse ca atare (paie, lemn),

c rbunii, isturile combustibile. Sunt considera i combustibili artificiali mangalul, cocsul i semicocsul, brichetele de c rbune, de eurile combustibile solide (rumegu , tala , coji de semin e, puzderii etc.), combustibilii pentru rachete solizi. Combustibili lichizi Singurul combustibil lichid natural este considerat i eiul. Sunt considera i combustibili artificiali benzina, petrolul lampant, combustibilul pentru avia ie, motorina, combustibilul lichid u or, gazul petrolier lichefiat, p cura, metanolul, combustibilii pentru rachete lichizi. Combustibili gazo i Dintre combustibilii gazo i naturali fac parte gazul natural i gazele de sond . Sunt considera i combustibili artificiali gazul de furnal, gazul de cocserie, gazele de rafin rie, hidrogenul.

22

2.2.Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea combustibililor gazosi Tehnicile i nivelele asociate de emisie i/sau consum, sau domeniile nivelelor, prezentate n acest capitol au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat urm torii pa i: identificarea surselor cheie de mediu pentru sector, care sunt emisiile n aer i n ap , eficien a termic i rezidurile combustibile examinarea tehnicilor relevante care se adreseaz respectivelor surse cheie identificarea celor mai bune nivele de performan , pe baza datelor disponibile n UE i n ntrega lume examinarea condi iilr sub care au fost atinse aceste performan e, cum ar fi: costul, efecte, colaterale, principalele for e motrice implicate n implementarea acestor tehnici selec ia celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i a nivelelor asociate de emisie i/sau consum pentru acest sector n general, totul n acord cu Art. 2(11) i Anexa IV a Directivei. Exper ii periodici din Biroul European pentru Prevenirea i Controlul Integrat al Polu rii i Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol cheie n cadrul fiec ruia din pa ii men iona i i n stabilirea modului n care informa iile sunt prezentate aici. n baza acestei evalu ri n prezentul capitol sunt prezentate tehnicile i att ct este posibil nivelele de emisii i consum asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate sectorului ca un tot, i n unele cazuri reflect performan ele curente ale unor instala ii din sector. Acolo unde sunt prezentate nivelele de emisii sau consum n asociere cu cele mai bune tehnici disponibile , situa ia trebuie n eleas ca nsemnnd c acele nivele reprezint performan e de mediu care pot fi anticipate ca urmare a aplic rii tehnicilor descrise n acest sector innd cont de balan a de costuri i avantajele inerente descrise n definirea BAT. Totu i acestea nu reprezint valori limit nici n ce prive te emisia nici n ce prive te consumul i deci nu trebuie n elese n acest sens. n unele cazuri poate fi tehnic posibil s se ating nivele de emisie sau de consum mai bune, dar datorit costurilor pe care le implic sau din considerente colaterale, acestea nu sunt considerate ca fiind BAT pentru sectorul luat ca un tot. Cu toate acestea, asemenea nivele pot ap rea ca justificate n mai multe cazuri specifice, n care exist stimulari speciale.Nivelurile de emisie i consum asociate cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu oricare condi ie specific la care se face referire (de exemplu: perioadele medii).
23

Conceptul nivele asociate cu BAT descris anterior trebuie s fie n eles ca fiind distinct comparativ cu termenul nivel realizat utilizat n alte p r i ale acestui document. Unde un nivel este descris ca realizabil prin utilizarea unei tehnici sau a unor tehnici combinate, acestea trebuie n eleas ca nsemnnd c acel nivel poate fi a teptat s fie atins peste o substan ial perioad de timp ntr-o instala ie bine ntre inut tehnici. n capitolul anterior acolo unde au fost disponibile, datele privind costurile au fost prezentate mpreun cu descrierea tehnicilor. Acestea dau o indica ie primar (brut ) asupra m rimii costurilor. Totu i, costul actual legat de aplicarea unei tehnici va depinde puternic de situa iile specific , cum ar fi de exemplu cele referitoare la taxe, fiscalit i i caracteristicile tehnice ale instala iei n cauz . n acest document nu este posibil evaluarea detaliat a unor asemenea factori specifici. n absen a datelor privind costurile, concluziile privind viabilitatea economic a tehnicilor prezentate au fost trase din observarea instala iilor existente. Conditii BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza pe media zilnica, conditiile standard si nivelul de O2 de referinta 6 % / 3 % / 15 % (combustibili solizi/ lichizi si gazosi/ gaz de turbina), ce reprezinta o situatie tipica a poluarii. Pentru solicitarile maxime, perioadele de pornire si oprire precum si pentru probleme operationale ale sistemelor de epurare a gazelor evacuate, trebuie sa fie luate in considerare valori de varf pe termen scurt, ce pot fi mai mari. Pre-tratarea combustibilului Pre-tratarea combustibilului solid inseamna in principal amestecarea pentru asigurarea conditiilor stabile de ardere si pentru a reduce emisiile de varf. Pentru a reduce cantitatea de apa din turba si biomasa se ia in considerare ca fiind parte din BAT si uscarea combustibilului. Pentru combustibilii lichizi este considerata BAT utilizarea dispozitivelor de pretratare precum unitatile de epurare a motorinii utilizata in turbinele pe gaz si motoare. Tratarea pacurii cu i operat , sau n procese care utilizeaz aceste

24

2.3.Masuri primare privind tehnicile exceptionale pentru arderea combustibililor gazosi 1.)Arderea catalitica Combustia catalitic este o tehnologie care arde combustibilul f r flac r . Aceast tehnologie elibereaz aceea i cantitate de energie ca i n cazul arderii cu flac r dar la un vrf de temperatur mai redus. Important este faptul c , aceast temperatur mai sc zut este inferioar pragului la care se formeaz NOx. Aceasta se realizeaz prin ardere pe o suprafa catalitic pe baz de paladiu. Cum domeniul de temperaturi n care catalizatorul este activ este limitat att inferior (cnd catalizatorul nu mai este suficient de activ) ct i superior (cnd catalizatorul se degradeaz ), procesul de combustie (ardere) const n 3 etape: -precombustia: Un arz tor (prearz tor) nainta (pilot) ridic temperatura amestecului gaz/aer introdus la valoarea necesar pentru activarea catalizatorului. Aceasta se aplic n principal n situa iile de nc rcare (sarcin ) redus . n mod specific numai o mic parte din combustibil este utilizat n pre-arz tor -combustia catalitic : Combustia catalitic are loc la temperaturi relativ reduse, aceasta conducnd la inhibarea form rii de NOx. Nu tot combustibilul este ars n aceast faz , deoarece n acest caz temperatura catalizatorului ar cre te prea mult, ceea ce ar conduce la degradarea sa. -combustia omogen : Restul combustibilului este ars n condi ii s race n combustibil. Nu are loc, nici o instabilitate a fl c rii, deoarece temperatura de intrare n aceast zon este deja mare ca urmare a combustiei catalitice. Tehnologia cu camera de ardere catalitic care este o tehnologie foarte promi toare de abia a intrat n serviciul comercial n USA. Informa iile primite de la produc tori sunt bazate n general pe demonstra ia practic . Instala iile de combustie catalitic au fost demonstrate numai la scar pilot pe o turbin de gaz de 1,5 MWe. Este n curs de dezvoltare aplica ia pentru instala ie de TG de 170 MWe. Cu utilizarea acestei tehnici se estimeaz nivele de NOx mai mici de 10 mg/Nm3.

25

2 .)Racirea aburului O alt dezvoltare a turbinei cu gaz o constituie utilizarea r cirii cu abur n locul r cirii cu aer.Uzual aerul extras din compresorul turbinei cu gaz este utilizat pentru r cirea axului i a paletelor. Cantitatea de aer de r cire este de cca 20-25% din debitul total de aer al compresorului. Aerul extras nu mai este disponibil pentru procesul de combustie i pe de alt parte acesta pierde din presiune la curgerea prin canalele nguste ale paletelor turbinei ceea ce conduce la pierderi de eficien n procesul turbinei cu gaz. Prin utilizarea aburului n loc de aer acest dezavantaj este eliminat. R cirea cu abur este mult mai eficient dect r cirea cu aer. n turbinele men ionate anterior este aplicat un sistem de r cire cu abur n circuit nchis. Aburul r ce te componentele fierbin i ale turbinei cum ar fi paletele turbinei, vanele sau piesele de trecere. Aburul utilizat nu este amestecat cu fluxul principal de gaz trecut prin turbin (ca n cazul sistemului deschis) ci este re-dirijat napoi n sistemul de abur, unde el poate fi destins, ca abur nc lzit intermediar (renc lzit), n turbina cu abur. Aburul pentru r cire este extras din sec iunea de ie ire a corpului de nalt presiune a turbinei cu abur. Aburul este renc lzit la temperatura de renc lzire i apoi amestecat cu aburul renc lzit de la cazanul recuperator, amestecul fiind condus n corpul de presiune intermediar a turbinei cu abur pentru destinderea n acesta. Aburul de r cire nu afecteaz fluxul principal prin turbina de gaze i n principiu nu exist consum (suplimentar) de ap . Prin aplicarea r cirii cu abur, temperatura de intrare n turbine cu gaze cre te f r nici o cre tere relevant (semnificativ ) a temperaturii de combustie. Ca urmare se ob ine o eficien crescut f r o cre tere a emisiei de NOx. R cirea cu abur n loc de aer reduce substan ial priza de aer a compresorului debitul de aer comprimat i prin aceasta consumul de putere al compresorului. Aceasta se materializeaz de asemenea ntr-o mai mare eficien a turbinei cu gaz. Cu aceast nou tehnologie de r cire poate fi atins o mbun t ire a eficien ei ciclului combinat de cca 2 % i se poate estima o eficien de 60 %. 3.) Turbina pe gaz cu recuperare cu racire integrata O mare parte de energie generate de turbine este solicitata sa actioneze compresorul. O cale de a imbunatati randamentul turbinei pe gaz este de a reduce activitatea compresorului prin racirea fluxului de aer prin compressor. Puterea compresorului este proportionala cu volumul fluxului.
26

Teoretic, racind dupa fiecare treapta a compresorului se va realiza cea mai mare reducere a activitatii compresorului, cu toate acestea in practica doare un numar restrictionat de trepte de racire sunt fezabile. Daca temperatura gazului evacuat de turbine pe gaz este mai mare decat temperatura de iesire a aerului din compresor este posibil sa se transfere ceva caldura din gazul de evacuare catre aerul de iesire din compresor. Aceasta creste randamentul turbinei pe gaz deoarece este necesar mai putin combustibil pentru a incalzi gazul la temperatura necesara de intrare in turbina. Acest mod de recuperare poate fi utilizat in principal pentru turbinele de gaz cu o rata de compresie moderata sau pentru turbinele de gaz cu compresoare cu racire interna. Constructiile ce incorporeaza aplicatia pentru racire interna in compresor si recuperare asa cum sunt descrise pot atinge o eficienta de 54 %, calculata la temperatura de intrare in turbina de 1200 C [58, Eurelectric, 2001]. 4.)Ciclul HAT In ciclul turbinei cu aer umidificat (HAT), umidificarea aerului comprimat dupa compresorul de aer permite ca temperatura aerului comprimat sa se reduca. In ciclul HAT intreg aerul e saturat cu vapori de apa utilizand caldura cedata de la compresorul cu racire interna si de la evacuarea turbinei pe gaz. Prin acest ciclu, o cantitate mai mare posibila de caldura generata din gazele evacuate poate fi utilizata decat prin procesul de inter-racire si recuperare. Dificultatea acestui ciclu este faptul ca turbinele standard de gaz nu pot fi utilizate pentru acest proces, deoarece debitul masic din turbina este marit prea mult prin saturarea intregului aer comprimat cu apa. Continutul mare de vapori de apa in aerul de ardere poate creea de asemenea probleme pentru arzatoare. Cu toate acestea, un raport mai mic in compresor are ca rezultat o eficienta mai mare. O eficienta de 53 % este fezabila pentru temperatura de intrare in turbine de 1200 C [58, Eurelectric, 2001]. 5.)Potentiale de dezvoltare viitoare Cteva poten iale mai importante de mbun t ire viitoare includ: mbun t irea materialelor i a r cirii pentru a permite temperaturii de intrare de 15000C pentru turbinele cu gaz tip cadru i 17000C pentru turbinele cu gaze aeroderivative reducerea cantit ii de aer comprimat utilizat pentru sistemul de r cire r cirea paletelor turbine cu un flux de r cire (ap sau abur).
27

 n viitor n general se vor utiliza palete unicristaline mbun t irea profilului de temperaturi la intrarea n turbin . F r zone de turbulen temperatura general poate fi reglat foarte aproape de temperatura limit impus de material [58, Eurelectric, 2001]. 6.)Turbina pe gaz cu recuperare cu racire integrata O mare parte de energie generate de turbine este solicitata sa actioneze compresorul. O cale de a imbunatati randamentul turbinei pe gaz este de a reduce activitatea compresorului prin racirea fluxului de aer prin compressor. Puterea compresorului este proportionala cu volumul fluxului. Teoretic, racind dupa fiecare treapta a compresorului se va realiza cea mai mare reducere a activitatii compresorului, cu toate acestea in practica doare un numar restrictionat de trepte de racire sunt fezabile. Daca temperatura gazului evacuat de turbine pe gaz este mai mare decat temperatura de iesire a aerului din compresor este posibil sa se transfere ceva caldura din gazul de evacuare catre aerul de iesire din compresor. Aceasta creste randamentul turbinei pe gaz deoarece este necesar mai putin combustibil pentru a incalzi gazul la temperatura necesara de intrare in turbina. Acest mod de recuperare poate fi utilizat in principal pentru turbinele de gaz cu o rata de compresie moderata sau pentru turbinele de gaz cu compresoare cu racire interna. Constructiile ce incorporeaza aplicatia pentru racire interna in compresor si recuperare asa cum sunt descrise pot atinge o eficienta de 54 %, calculata la temperatura de intrare in turbina de 1200 C [58, Eurelectric, 2001]. 7.)Procesul TOPHAT In acest proces, aerul este umidificat la intrarea in compresor prin injectarea apei. Teoretic, o injectare este posibila de asemenea dupa fiecare treapta a compresorului. Aceasta creste eficienta turbinei pe gaz pana la 55 %, calculate pentru temperatura de intrare in turbina de 1200 C, aceasta fiind cea mai mare valoare pentru randamentul ciclului descris anterioar. O alta imbunatatire adusa de ciclul TOPHAT este posibila la injectarea apei intre diferitele trepte ale compresorului. De aceea, apa trebuie sa fie incalzita si presurizata. Pentru incalzirea apei de injectie se utilizeaza caldura din gazele evacuate [58, Eurelectric, 2001].

28

2.4.Tip de cazan In general se utilizeaza usual trei tipuri de cazane: circulare naturala, circulara fortata si cazane cu trecere directa, cazanele cu trecere directa detinand aproape 70 % pe piata internationala de astazi. Figura urmatoare indica diferentele majore intre circulatia naturala si conceptul de cazan cu o singura trecere.

In cazanele cu circulare naturala, diferenta de densitate dintre temperatura ridicata a aburului si temperatura joasa a aburului/apei, este utilizata pentru a genera circularea naturala. In cazanel cu circulare fortata, suplimentar la diferenta de densitate, tirajul este suportat de pompele de circulare. In cazanele cu trecere directa, fluxul de apa este dat de pompa de alimentare, iar apa este evaporata in timpul unei singure treceri.

29

Avantajele cazanului cu o singura trecere sunt: Generarea de aburi este posibila cu orice presiune Randamentul maxim realizabil cu parametrii supracritici ai aburului Eficienta ridicata a instalatiei chiar si cu incarcari partiale Timpi rapizi de pornire Functionare cu presiune reglabila cu sarcini mari tranzitorii Potrivit pentru toti combustibili aflati pe piata internationala. Componentele cazanului Cazanul sau generatorul de aburi este o combinatie de economiser, evaporator, supraincalzitor si re-incalzitor: economiser: Dupa circuitul de apa/abur, apa de alimentare este incalzita in economiser la temperatura de 10 C sub punctul de saturare. Economiser-ul este primul schimbator de caldura pentru caldura colectata in cazan de la temperatura scazuta a fluxului de gaz la iesirea din cazan evaporator: In camera de ardere, energia chimica a combustibilului este degajata si transferata prin cazan si peretii schimbatorului de caldura catre circuitul de apa/abur. Apa incalzita este apoi evaporata in evaporatorul cazanului intr-un abur cel putin saturat pentru conditiile subcritice de presiune apa/abur, sau intr-un abur supra-incalzit pentru conditiile supracritice. De obicei tuburile evaporatorului constituie peretii camerei de ardere si sunt aliniate intr-un aranjament vertical sau in forma de spirala. Cateva instalatii moderne lucreaza cu presiune supracritica de apa/abur, adica o presiune deasupra punctului critic in diagrama apaabur. La presiune supracritica apare conversia fara o faza de tranzitie astfel energia de evaporare este zero si doar un varf din capacitatea de incalzire reprezinta modificarea in fluidul continuu.

30

Supra-incalzitorul: Supra-incalzitorul utilizeaza aria de flux de gaz cu temperatura cea mai mare a cazanului pentru a produce abur supra-incalzit. Aburul supra-incalzit are o temperatura semnificativ deasupra temperaturii de condensare ce depinde de presiune. Astfel de temperaturi sunt necesare pentru a facilita reducerea de presiune inalta in turbina de aburi si astfel sa se evite condensarea in timpul destinderii aburului in turbina cu aburi cu presiune ridicata. O parte din acest abur destins este evacuat prin priza si utilizat pentru transferul de caldura catre apa de alimentare. Re-incalzitorul: Cantitatea de abur este reincalzita de fluxul de gaz in sistemele de reincalzire pentru a atinge un randament mai mare in turbina cu presiune medie. Pentru a optimiza randamentul, instalatiile supra-critice utilizeaza deseori o reincalzire cu doua trepte inainte ca aburul sa fie introdus in turbina cu presiune joasa. Cazane de ardere pe gaz si incalzitoare Cazanele instalatiilor energetice cu functionare pe gaz este similar cu cea a cazanelor func ionnd pe p cur descris la subpunctul anterior. Cand este proiectata doar pentru arderea de gaz, camera de ardere este putin mai mica, insa in cele mai multe cazuri, cazanele sunt proiectate si pentru arderea de combustibil lichid, pentru situatii de urgenta sau pentru arderea de proces. C ldura de la combustibilul ars este utilizat pentru producerea de abur supranc lzit, care se destinde ntr-o turbin cu abur care ac ioneaz la rndul ei un generator. n scopul de a eficientiza conversia energiei aburului n electricitate, cazanele moderne cu func ionare pe gaz utilizeaz abur la parametrii supra-critici, ceea ce conduce la cre terea eficien ei instala iei la peste 48% pentru func ionarea n regim de condensare, iar utilizarea combustibilului indic 93% la producerea combinat a energiei electrice i termice. Aplicarea supranc lzirii duble i cre terea parametrilor supracritici ai aburului la 290 bar i 5800C pot atinge aceste randamente inalte. O alt utilizare a cazanelor cu func ionare pe gaz este cea de cazane auxiliare, care s realizeze func iile de pornire, inclusiv posibilit ile de pornire de la rece n diferite tipuri de centrale termoelectrice. Cazanele auxiliare sunt de asemenea utilizate n cele mai multe central energetice pentru nc lzirea construc iilor i echipamentelor n perioadele de oprire. Aceste cazane sunt concepute s produc abur u or supranc lzit i presiune relativ joas .
31

Exista multe instalatii cu cazane cu ardere pe gaz in procesele industriale si in sistemele de termoficare. Majoritatea sunt instalatii de marime medie (adica de la 50 la 300 MW). Pentru aceste niveluri de productie de caldura, constrangerile in crestere asupra emisiilor de SO2 si NOX duc la o utilizare mai mare a gazului natural. O mare parte dintre aceste cazane ar putea fi de asemenea alimentate cu combustibil lichid in situatii de urgenta si pentru co-ardere.

2.5.Tip de arzator Arz toarele cazanelor sunt n general aranjate pe mai multe nivele in pere ii (ardere frontal sau ardere opus ) sau pe mai multe nivele a ezate tangen ial n cele 4 col uri ale cazanului. Sistemul de ardere pentru cazanele pe gaz este similar cu cel aferent cazanelor pe c rbune sau p cur . Arz toarele de gaz sunt de asemenea utilizate n instala ii de nc lzire de proces, care uneori se refer la focare de proces sau nc lzirea direct prin ardere. Acestea sunt unit i de transfer termic concepute s nc lzeasc produsele petroliere, chimice i alte lichide i gaze circulnd prin evi. Lichidele sau gazele curg printr-o re ea de evi amplasate n interiorul focarului sau al nc lzitorului. evile sunt nc lzite direct de c tre flac ra arz toarelor care utilizeaz combustibili standard specifici cum ar fi combustibil lichid greu, combustibil lichid u or i gaz natural, sau de c tre produsele colaterale din instala iile de proces, acestea din urm putnd varia foarte mult n compozi ie. Combustibilii gazo i sunt utiliza i n mod obi nuit n cele mai multe aplica ii de agent termic industrial n SUA. n Europa, gazele naturale sunt de obicei utilizate al turi de combustibilii lichizi u ori. n Asia i America de Sud este preferat n cea mai mare parte combustibilul lichid greu, de i utilizarea combustibililor gazo i este n cre tere.

2.6.Tehnici de manipulare a combustibilului gazos Combustibilii gazosi sunt livrati catre LCP-uri prin conducte, ori din sonde de gaz ori prin decompresie de gaz natural lichid si unitati de depozitare. Gazul natural din diferite sonde variaza in calitate. Deseori, epurarea gazelor se face la locul de productie pentru a reduce problemele de transport prin conducte.Furnizorul de gaz ofera de obicei capacitati centralizate de stocare pentru gazul natural. Pe anumite amplasamente la instalatiile LCP existente, rezervoarele separate de stocare inca exista. Rezervoarele de stocare a gazului sunt localizate deseori langa unitatile CHP, insa sunt utilizate pentru furnizarea de gaz catre public.
32

Pentru instalatiile noi LCP nu se practica stocarea pe amplasament. Distilatul este cel mai frecvent utilizat ca si combustibil de rezerva pentru astfel de circumstante si este depozitat pe amplasament. Turbinele pe gaz utilizeaza doar gaze curate pentru arderea directa. Si aici, gazul natural necesita sa fie decomprimat daca presiunea conductei depaseste presiunea solicitata la intrarea in turbina pe gaz. Racirea adiabata a gazului destins poate fi utilizata la racirea aerului proaspat ce intra in compresorul turbinei. Combustibilii gazosi aflati la presiune atmosferica din alte surse trebuie sa fie presurizati la presiunea necesara de intrare in camera de ardere a turbinei respective de gaz. Turbinele pe gaz (GT) Turbinele cu gaze sunt utilizate pentru transformarea energiei chimice a combustibilului n energie mecanic . Aceasta este utilizat la producerea energiei electrice i/sau la ac ionarea pompelor sau compresoarelor. Num rul turbinelor pe gaz utilizate n lumea ntreag a crescut semnificativ n ultimul deceniu i n prezent turbinele pe gaz sunt n cea mai mare parte utilizate pentru producerea energiei electrice n regim de baz sau regimuri intermediare. Aceast cre tere poate fi explicat prin abunden a aliment rii cu gaz natural, la pre uri favorabile i prin dezvoltarea de noi genera ii de turbine pe gaz cu putere, eficien i fiabilitate mai bune.

Controlul emisiilor de NOX din cazanul cu ardere cu gaz

Cazanele si sistemele de ardere sunt in general proiectate pentru arderea cu NOX redus. Initial exista trei cai diferite de a reduce emisiile de NOX: Utilizarea arzatoarelor cu NOX redus. Conditiile pentru emisiile cu NOx redus sunt o temperatura scazuta in zona primara de ardere si o perioada suficienta de stationare a gazelor de evacuare in focar pentru o ardere completa. Aceasta va reduce temperature flacarii. Recircularea gezelor de ardere reprezinta o metoda ce poate fi efectiva daca un procentaj mare al emisiilor este NOx termic. Aceasta reduce atat temperatura flacarei cat si concenratia de oxigen Arderea in doua trepte reduce reactia dintre oxygen si azot in aer in timpul procesului de ardere. Pot fi atinse emisii substantiale de NOx redus prin alimentarea cu aer in trei trepte in jurul arzatorului individual si suplimentarea cu aer deasupra arzatorului individual si o dozare precisa a fluxurilor de aer. Emisiile de NOX, fiind standard pentru cazanele cu gaz, sunt mai mici de 100 mg/Nm3.
33

2.7. Masuri secundare de prevenire a poluarii Gazelor reziduale de tratat sunt: procese la temperaturi normale, cum ar fi procesele productie, manipulare si pregatire cu urm torii poluan i principali: - compu i organici volatili cum ar fi solven ii - compu i anorganici ca deriva i halogena i, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de carbon - particule sub form de praf procese de incinerare, cu principalii poluan i: - particule sub form de cenu azot(NOx) Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde: con inutul gazelor reziduale este recuperat i reciclat la procesul ini ial sau utilizat n alt proces ca materie prima sau agent termic sau purt tor de energie sau poluan ii sunt redu i. Compu ii a c ror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ: compu i organici volatili recupera i din vapori de solven i sau vapori ai produselor cu temperatur joas de fierbere compu i organici volatili folosi i ca purt tori de energie n incineratoare sau cazane cu abur acid clorhidric amoniac reciclat n procesul de produc ie dioxid de sulf, transformat n acid sulfuric, sulfur sau gips materie prima sau finit cu con inut ridicat de praf. Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau reducere deoarece recuperaarea poluan ilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de separare.Unele tehnici desrise sunt opera ii individuale i / sau procese, altele sunt utilizate numai ca metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur i praf, con innd negru de fum, oxizi de metale - gaze arse cu monoxid de carbon, deriva i halogena i, oxizi de sulf (SOx), oxizi de

34

i simplu iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare. Altele pot fi folosite att ca tehnologie individual ct i secundar . Vor fi date exemple n paragrafele care urmeaz . Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesit n plus prelucr ri aplicate dupa proces, fie pentru cre terea cantit ilor de ap uzat , sau gazee ardere generate n timpul procesului, i / sau distrugerea de eurilor solide. Aceasta problematica va fi discutata intr-un capitol relevant ce va urma.

Separare prin membrane

 Descriere Separarea prin membrane a gazelor ine cont de permeabilitatea selectiv a vaporilor organic cnd p trund printr-o membran . Vaporii organici au o putere de p trundere considerabil mai ridicat dect oxigenul, azotul, hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 pn la 100 de ori mai mare [cww / tm / 74]). Gazul rezidual este comprimat i trecut prin membran . Efluentul mbog it poate fi recuperat prin metode ca i condensarea sau adsorb ia sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitic .Procesul este mult mai adecvat la concentra ii nalte ale vaporilor. n multe cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentra iei sufficient de joase pentru ie ire. Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module, de exemplu module capilare [c.w.w. / tm / 64], fabricate ca un strat de polimer.

35

Schema unui procedeu de separare prin membrana Pentru a crea diferen a de presiune necesar dintre intrarea n membran i ie irea din membran (0,1 1 MPa), sistemul func ioneaz fie cu o presiune mai mare la alimentare i vid (aproximativ 0,2 kPa) la ie ire, fie cu ambele [cww / tm / 64].n timpul cre terii concentra iei de vapori n interiorul membranei, nivelul concentra iei urc , ajungnd la limite explozive, ceea ce dezvolt amestecuri explozive. De aceea siguran a este o problem important pa i pentru a evita aceste situa ii. i trebuie f cu i

36

 Aplicatia Separarea prin membrane este folosit de exemplu n industria chimic , industria petrochimic ,la rafin rii i n industria farmaceutic pentru a recupera vaporii de solven i sau vaporii de combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat. Exemple [cww / tm / 74] sunt recuperarea urm toarelor produse: monomeri de olefine de la curen ii de extrac ie a r inilor poliolefine clorur de vinil de la fabricarea PVC solven i i vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor hidrocarburi materii prime de la robine i de la rafin rii i curen i de gaz combustibil hidrogen de la gazele de rafin rii.

37

Compu ii care pot fi recupera i includ: alcani olefine hidrocarburi aromatice hidrocarburi clorurate alcooli eteri cetone esteri. Limite si restric ii ale aplic rii:

Avantaje si dezavantaje:

38

Niveluri admisibile ale emisiei / randament:

Efecte inter-media:

Separarea prin membrane este frecvent folosit ca o etap de concentrare pentru a u ura recuper ri sau trat ri ulterioare, ca de exemplu: mbog irea fazei gazoase n compu i organici volatili, cre te punctul de condensare a gazului rezidual, de i condens rile ulterioare au loc mult mai repede, economisndu-se bani incinerarea unui gaz rezidual mbog it reduce necesitatea unui alt combustibil. Compu ii organici volatili rezulta i din procesele de separare prin membran sunt de obicei recicla i i nu rezult reziduuri din procesele actuale. Pot rezulta totu i de euri din trat ri ulterioare n func ie de tehnica utilizat . Emisii reziduale pot ap rea de la apa de r cire sau de la gazul rezidual tratat. Ace ti curen i de gaze, fie se elibereaz n atmosfer , fie se trimit la o tratare ulterioar a gazului rezidual cum ar fi adsorb ia sau calcinarea.

39

Eficien a sistemului de separare prin membran este determinat prin monitorizarea concentra iei compu ilor organici volatili nainte i dup sistem. Compu ii organici volatili pot fi determina i ca i carbon total prin ionizarea n flac r . Performan a este mbun t it prin controlul concentra iei compu ilor organici volatili de ambele p r i ale membrane. y Scrubere umede pentru purificarea gazelor

Descriere Sp larea la umed sau absorb ia reprezint un transfer de mas ntre un gaz solubil i un solvent, cel mai adesea ap , care vin n contact direct unul cu altul. Absorb ia fizic este o metod preferat de purificare a substan elor chimice cnd este necesar eliminarea sau reducerea compu ilor gazo i. Sp larea fizico-chimic ocup un loc intermediar. Componentele se dizolv n lichidul absorbant, un au loc reac ii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea compu ilor gazo i. Exemple de aplicare a absorb iei la purificarea gazelor sunt: nl turare poluan ilor gazo i cum ar fi, halogenurile de hidrogen, SO2, amoniac, hidrogen sulfurat sau solven i organici volatili; nl turarea SO2 sau a halogenilor hidrogena i; nl turarea prafului cu unele tipuri de scrubere ; Scruberele sunt de mai multe tipuri: Scrubere cu pat de material fibros Scrubere cu pat mobil Scrubere cu pat compact Scrubere cu talere Turn de pulverizare

40

Alegerea tipului de scruber depinde de : Nivelul de performan cerut Necesarul de energie Reactivii Propriet ile efluentului Proiectarea optim a scruberelor presupune ob inerea unor concentra ii mici la evacuare,automatizarea opera iilor i alimentarea n contracurent a lichidelor sau gazelor. Scruberele opereaz de obicei cu instala ii de prer cire ( de ex. camere de pulverizare i de saturare) pentru a reduce temperatura de intrare a gazelor i simultan satureaz curentul de gaz acest lucru permi nd reducerea ratei absorb iei i evapora iei solventului. Aceste sisteme adi ionale necesit mici varia ii ale presiunii. Scrubere cu pat compact utilizat n procesul tehnologic abordat Acestea sunt alc tuite dintr-o carcas exterioar , con innd un pat format din materiale cudiferite forme a ezate pe grile suport, distribuitoare de lichid, alimentare i evacuare pentru gazul uzat i lichidul absorbant i eliminator de condens. Sunt proiectate cu func ionarevertical (turnuri de absorb ie) efluentul gazos p trunde pe la partea inferioar iar lichidul absorbant pe la partea superioar parcurgnd un traseul n contra curent. Sunt cele mai r spndite instala ii de absorb ie a gazelor pentru controlul polu rii. Se folosesc pentru absorb ia bioxidului de sulf, acidului cromic, hidrogenului sulfurat, amoniacului, clorului i COV-urilor. Scruberele cu pat compact nu sunt corespunz toare pentru nc rc turile mari de particule datorit apari iei compact rii. Aplicarea lor este limitat la un con inut n particule mai mic ca 0,5 g/N m3. Compactarea i formarea de cruste este o problem serioas a acestor tipuri de scrubere datorit faptului c accesul i cur area acestora este foarte dificil comparabil cu alte tipuri. Este necesar prevederea cu instala ii de reducere a pulberilor la accesul efluentului n acest tip de instala ie.

41

CH4

NaOH

CH4, CO2

Absorbantul eliminat, adic solu ia uzat se trimite la recuperare. Reac ia global este: 2NaOH + CO2

Scruber cu pat compact y Scrubere cu pat fibros

Acest tip de scruber const dintr-o camer con innd un material fibros care este pulverizat cu lichid. Curentul de gaz poate fi vertical sau orizontal. Materialul fibros poate sticl , plastic sau o el. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compu ilor acizi (acid fluorhidric, acid clorhidric, acid sulfuric i acid cromic) sau compu i organici sau anorganici din efluent. nfundarea duzelor de pulverizare, compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficient a fibrelor poate cauza probleme instala iei. Efluentul gazos este adesea r cit nainte de intrarea n scruber pentru condensarea ct mai mult posibil a lichidelor i de a m ri dimensiunile particulelor de aerosoli con inute de efluent. O instala ie de pre filtrare elimin particulele de dimensiuni mari nainte de intrarea n scruber. y Scrubere cu pat mobil

Patul mobil const din zone cu pachete mobile de regul sfere de plastic. Recipientul con ine grile suport pe care se afl amplasate pachetele cu material mobil, orificii de intrare i ie ire a curentului de gaz i a lichidului absorbant i eliminator al condensului format.Scruberele cu pat

42

mobil se folosesc pentru nl turarea acidului fluorhidric, bioxidului desulf i mirosurilor. Se pot utiliza i pentru tratarea gazelor uzate care con in praf sau care pot forma cruste.

Scruber cu pat mobil Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mic care se mi c libere ntre grilele suport. n acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar datorit faptului c sferele de plastic goale sunt inute n stare de constant de fluidizare i agita ie. Coloana mobil de substrat este rezistent la blocare. Mi carea constant lucioas a bilelor previne aderen a componentelor substratului. y Scrubere cu talere Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical prev zut cu numeroase t vi perforate (site). Talerele se afla situate la distanta scurta deasupra orificiilor din tavi. Principala aplica ie a acestor scrubere este pentru absorb ia acizilor, bioxidului de sulf i a mirosurilor. Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. Atunci cnd absorb ia este folosit pentru reducerea COV-urilor, scruberele cu pat compact sunt mai ieftine dect cele cu t vi, acestea din urm fiind preferate acolo unde este necesar o r cire intern sau unde cantitatea mic de lichid absorbant nu umecteaz corespunz tor patul compact. isuprafa a

43

Scruberele cu t vi se utilizeaz datorit faptului c sunt eficiente i se ntre in u or. Ele sunt proiectate s permit accesul operatorilor la fiecare tav permi nd cur irea i ntre inerea u oar . n l imea coloanei i cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau num rul de t vi metalice ca i varia ia presiunii n coloan determin debitul efluentului gazos. Varia ia presiunii este un factor determinant n alegerea tipului de scruber, iar din acest punct de vedere scruberele cu t vi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor.La debite mari ale efluentului permit o mare varia ie a presiunii i au capacitate mare de re inere a lichidului.

Scruber cu talere

44

Absorb ia chimic (chem-absor ia) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf, clorul sau hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici con inu i n t vi. Coloanele cu umplutur sunt preferate celor cu talere cnd avem de-a face cu material corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine i rezistente la coroziune cum ar fi fibre de sticl sau PVC. y Turnuri de pulverizare

Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare, sunt alc tuite dintr-o serie de duze de pulverizare prin care se dozeaz lichidul absorbant, iar efluentul gazos este introdus pe la partea inferioar de regul n contra curent. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare este la nl turarea acizilor sau a substan elor odorante.

Turn de pulverizare, (a) n contra curent, (b) n current Colmatarea duzelor de pulverizare pot cauza probleme.

45

Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune n contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Acest tip de instala ie are cel mai sc zut randament i folosesc n special pentru nl turarea gazelor cu solubilitate mare. Concentra ia tipic a poluan ilor trebuie s fie ntre 100 i 10000 mg/Nm3. n acest tip de scruber depunerile se formeaz mai greu, ns e necesar o propor ie mare a lichidului absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m3 ) pentru re inerea particulelor fine. Pentru recuperarea gazelor este necesar desorb ia acestora. Metoda clasic de desorb ie/regenerare const din distilare sau rectificare prin care compu i trec n faz gazoas .Compu ii gazo i sunt apoi condensa i i reutiliza i. Prin rectificare compu i sunt supu i ciclurilor de nc lzire, condensare i colectare. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate fi supus unei alte opera ii de distilare. Distilarea i striparea se fac n condi ii de presiune redus pentru a reduce temperatura i a mic ora riscul descompunerii substan elor organice.

Sistemul tipic de absorb ie/desorb ie

46

Aplica ia Absorb ia este larg r spndit n industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor care au concentra ie mari n efluen ii gazo i i sunt solubili n ap cum ar fi: alcooli, acetona sau formaldehida. De asemeni aceast metod este potrivit pentru controlul emisiilor de solven ii organici care au o mare solubilitate n gaze, au presiune de vapori mic compu ii anorganici. Folosirea absorb iei ca metod de control al polu rii depinde de: Valoarea recuper rii poluantului Costul epur rii apelor Eficien a necesar a recuper rii Concentra ia poluan ilor n efluentul gazos Necesarul de solven i/reactivi chimici Absorb ia este mbun t it prin M rirea suprafe ei de contact Propor ie mare a raportului gaz lichid Concentra ii mari ale compu ilor n efluentul gazos Temperatur sc zut Pentru concentra ii mici ale COV-urilor con inute n efluen ii gazo i metoda turnurilor de absorb ie nu este rentabil datorit necesit ii unor instala ii foarte mari, a unui timp lung de contact i a unui raport mare gaz/lichid absorbant. n astfel de situa ii este mai rentabila folosirea altor tehnici cum ar fi adsorb ia cu GCA sau incinerarea gazelor. i vscozitate mic . Tehnica absorb iei gazelor ca metod de controlul final al emisiilor este folosit mai adesea pentru

47

48

Monitorizare Eficien a scruberelor este determinat prin monitorizarea concentra iei poluan ilor gazo i nainte i dup tratare. Bioxidul de sulf este de regul monitorizat cu analizoare cu infraro u, halogenurile de hidrogen prin analize cu solu ii de reactivi, COV-urile se determin prin dozarea carbonului total exceptnd particulele, prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu flam . O analiz calitativ a emisiilor poate fi f cut prin prelevarea de probe i analizate prin GC/MS. Eficien ei reducerii emisiilor odorizante se determin prin luarea de probe n cup n locuri de prob apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Determin ri uzuale trebuiesc f cute pentru: M surarea varia iei presiunii n lungul coloanei, n scopul depist rii unor posibile anomalii n func ionare care trebuiesc remediate Determinarea debitului de intrare a apei Debitul de recirculare a apei Debitul de reactivi n anumite situa ii pH-ul, temperatura, conductivitatea electric i ORP.

Scruberele necesit inspec ii periodice pentru identificarea oric ror defec iunii, blocaje sau zone cu coroziune. Accesul n interiorul instala iei trebuie s fie u or, iar orice probleme trebuie detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluen ilor din instala ii.Se utilizeaz de regul sisteme computerizate de automatizare i control al instala iilor (PLC) sau digitale (DCS), care coordoneaz opera ia n instala ie n mod automat (de ex. Func ionnd la valori pH si ORP stabilite, optimizate pentru o absorb ie mare de gaz). Este disponibil i un program care poate preconiza parametrii optimi de operare, adic cerin ele de circulare i abur,pentru o anumit componenta a gazului rezidual. Aceasta este n mod special util unde modific rile concentra iilor din fluxul de gaz i/sau solvent vor fi semnificante.

49

Ac iunea operatorilor instala iei este minim , datorit nchiderii automate i a alarmelor reglate la un sistem de control de ex. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum.Cerin ele de ntre inere sunt minore. Ele se limiteaz n principal la verific ri de rutin asupra sistemului de desorb ie, deoarece calitatea desorb iei reprezint factorul cheie n performan a absorbirii, i a p r ilor de echipament mobile.

50

III.Alegerea variantei optime de prevenire si control al poluarii Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual i serviciile tehnice pentru membran . Profitul rezult din recuperarea compu ilor organici volatili.Costurile sistemului variaz n func ie de scopul urm rit prin recuperare, capacitate i design. Perioadele de amortizare se apreciaz a fi ntre patru luni i un an n condi ii favorabile. Pe de alt parte s-ar putea s nu existe de loc amortizare. Procesul combinat, de exemplu cu adsorb ie sau absorb ie sar putea dovedi mult mai profitabil, comparativ cu procesul simplu de separare prin membran . Caracteristicile tehnicii de separare prin membrane in compara ie cu alte tehnici cum ar fi adsorb ia pe materiale solide este faptul ca membrane poate fi foarte sub ire 0.22 m iar volumul ocupat de modulul membranar este semnificativ mai sc zut dect la alte metode.Membranele pot fi polimerice sau anorganice si sunt caracterizate prin suprafa a specifica foarte mare intr-un volum mic in timp ce alte material de separare sunt mai mari si contribuie la costuri de operare mai mari. Sistemele membranare sunt aplicate deja la tratarea biogazului. Pot fi func ionale la nalta presiune pentru a permite gazului sa treac prin membrane sau presiune atmosferica in care moleculele sunt separate prin difuzia moleculelor de gaz printr-o membrana hidrofobic si adsorb ia contaminantului intr-un absorbent specific (NaOH).Utilizarea sistemelor membranare necesita indeplinirea profilului in prealabil.Tehnologiile membranare sunt aplicate pentru ndep rtarea CO2 provenit din biogaz in SUA si Olanda. Situatia economica:

51

Concluzii
Politica Uniunii Europene n domeniul mediului nconjur tor, a a cum se reg se te n Tratatul Comunit ii Europene, este orientat spre atingerea unei dezvolt ri durabile prin includerea protec iei mediului n politicile sectoriale comunitare.Atingerea acestui obiectiv presupune introducerea unor standarde de mediu ridicate i respectarea ctorva principii foarte importante, precum : poluatorul pl te te, r spunderea poluatorului pentru paguba produs , combaterea polu rii la surs i mp r irea responsabilit ilor ntre to i operatorii economici i actorii locali la nivel local, regional i na ional. n ara noastr , dup participarea la Summit-ul de la Rio de Janiero i n vederea viitoarei sale ader ri la Uniunea European , con tientizarea problemelor legate de mediu a crescut n mod semnificativ i au fost luate m suri pentru combaterea acestor probleme. Mai mult, Acordul de Asociere ntre Romnia i UE prevede c politicile de dezvoltare n Romnia trebuie s se fundamenteze pe principiul dezvolt rii durabile i s ia n considerare ntotdeauna poten ialele efecte ale acestora asupra mediului nconjur tor. A a cum am ar tat la capitolele anterioare, activit ile industriale exercit , n mai mare sau mai mic m sur , impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectnd calitatea aerului, apelor, solului, genernd de euri de diverse tipuri i ocupnd suprafe e de teren pentru depozitarea de eurilor, consumnd resurse naturale i energie, ceea ce face necesar reglementarea i controlul acestora de a a manier nct s se asigure respectarea legisla iei n domeniul protec iei mediului i a principiilor dezvolt rii durabile. Multe din noile tehnologii curate sau care produc o cantitate redus de de euri reduc substan ial gradul de poluare, dar economisesc resursele de materii prime i energie conducnd la mic orarea costurilor, astfel c , de i ini ial costul investi iei poate fi important, costul pe unitatea de produs poate fi mai mic.

52

Bibliografie y http://www.anpm.ro/ y BREF, Common Waste Water and Waste Gas Treatment y Documentul de Referin al Celor mai Bune Tehnici Aplicate n Tratarea Apei Reziduale i a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management n Sectorul Chimic. y http://ro.wikipedia.org y http://www.legestart.ro/ y Gavrilescu M.,Nicu M.,2004,Reducerea poluantilor la sursa si minimizarea deseurilor,Editura Ecozone,Iasi y Directiva 96/61/CE privind Controlul si Prevenirea Poluarii Industriale

53