Sunteți pe pagina 1din 1

Analiza realitii/fenomenului geopolitic cu metode i tehnici proprii istoricului con duce la concluzia c acesta a aprut n cmpul relaiilor internaionale

din momentul n ca un stat a avut interesul i fora necesar s-i impun suveranitatea sau controlul n alte ne geografice apropiate sau mai deprtate de spaiul pe care s-a constituit ca entit ate politic de sine stttoare.

n opinia analistului american Hans I. Morgenthau, dac se consider toate statele ca e ntiti politice care i urmresc propriile lor interese definite ca putere, vom fi n sta e s facem dreptate tuturor ntr-un sens dual: vom fi n stare s judecm alte naiuni, aa m o judecm pe a noastr i, judecndu-le astfel, suntem capabili s elaborm strategii car respect interesele altor naiuni, ocrotind i promovnd propriile noastre interese. Apelnd la analiza istoric, Morgenthau constat c aceste idei au fost observate n aciun , din antichitate pn n zilele noastre. Tucidide, de exemplu, afirma c identitatea de interese este cea mai sigur legtur ntre state i indivizi. Ideea a fost reluat n sec l al XIX-lea de lordul Salisbury, care remarca faptul c singura legtur care dureaz nt e naiuni este absena intereselor contrare.

Din perspectiv geopolitic, cel puin dou elemente sunt relevante pentru a se preciza natura i dimensiunea intereselor: natura actorilor i valoarea geopolitic a spaiului n disput. Din perspectiva actorilor, interesele pot fi clasificate, n primul rnd, du p scopurile urmrite n sistemul relaiilor internaionale i pot fi naionale, economice, litice, teritoriale, ideologice, strategice. n al doilea rnd, interesele actorilor difer dup prioritile pe care acetia i le stabilesc la un moment dat, i n acest caz tea pot fi categorisite ca vitale sau secundare. s refleczeze asupra evoluiilor de putere care s-au manifestat ntre statele lumii de -a lungul timpului; s urmreasc tendinele i mutaiile din viaa internaional;