Sunteți pe pagina 1din 12

1.

De cate feluri sunt sistemele bancare? Particularitati

a) sisteme de tip monobanc; b) sisteme bancare duale. a) Sistemele de tip monobanc sunt specifice economiilor centralizate, planificate. Se caracterizeaz prin faptul c n economie exist o singur banc, numit Banca de Stat, care desfsoar att operaiuni de emisiune monetar ct si operaiuni comerciale (de deservire a clientelei). b) Sistemele bancare duale sunt specifice economiilor de pia si se caracterizeaz prin faptul c instituiile bancare sunt asezate pe dou nivele: - pe primul nivel se gseste banca de emisiune, numit Banc Central, pentru c pe lng funcia de emisiune coordoneaz si reglementeaz ntregul sistem bancar; - pe al doilea nivel se situeaz celelalte bnci din sistem, numite comerciale si care au n exclusivitate funciuni comerciale, de deservire a clientelei bancare. 2. Rolul bancilor in economie

Banca este important pentru economie pentru c: - emite moned. Desfsurarea activitilor economice si comerciale implic pe lng un flux de mrfuri si servicii si un flux financiar prin care se sting (ncheie) creanele rezultate din tranzaciile comerciale. Desfsurarea fluxurilor financiare presupune n mod automat utilizarea monedei ai cror creatori sunt bncile si anume: banca central pentru bancnote si moneda metalic si, respectiv, bncile comerciale pentru moneda scriptural (contabil). - este intermediar n relaia economii-investiii. n economie exist dou categorii de ageni economici: unii care economisesc (au excedente financiare), alii care investesc (au deficite financiare). Pentru ca economia s fie n echilibru, cele dou categorii de ageni economici trebuie s se ntlneasc, adic, cei care nregistreaz excedente s i mprumute pe cei care nregistreaz deficite. Acest proces este destul de greoi pentru c apar asimetrii de volum (neconcordana dintre volumele individuale ale excedentelor financiare si deficitelor financiare) si asimetrii de timp (neconcordana dintre perioadele n care se manifest excedentele financiare si deficitele financiare, considerate individual). Existena bncilor, ca intermediar financiar, care se interpune ntre cele dou categorii de ageni economici face s se realizeze echilibrul din economie si, n plus s se aplatizeze cele dou asimetrii amintite anterior. - gestioneaz instrumentele de plat si sistemele de pli. Emind moneda scriptural si innd conturile agenilor economici bncile se implic si n realizarea decontrilor dintre acestia. De asemenea, bncile au creat o serie de mijloace de plat (cambie, cec, ordin de plat), ca nlocuitori ai monedei, care nlesnesc tranzaciile comerciale, iar pe de o parte au pus la punct o serie de instituii specializate n efectuarea plilor din economie (de exemplu casele de compensaii).

3. Enumerati functiile bancii centrale. Care sunt intelesurile functiei de banca de stat. - funcia de emisiune monetar; - funcia de creditare; - funcia de centru valutar; - funcia de banc a bncilor; - funcia de banc de stat. Funcia de banc de stat. nelesurile funciei de banc de stat sunt urmtoarele: - banca central crediteaz statul; - banca central este proprietatea statului; - banca central aplic politica statului n materie monetar. 4. Care sunt operatiunile bancare active si pasive

Bncile comerciale presteaz clientelei o serie de operaiuni si servicii bancare. Operaiunile bancare sunt de regul nregistrate n bilanul contabil al bncilor si, n funcie de partea de bilan n care sunt nregistrate, deosebim dou mari categorii de operaiuni: - operaiunile pasive de atragere a resurselor: -Depozitele -mprumuturile primite -Capitalurile proprii - operaiunile active de utilizare a resurselor: -Numerarul si disponibilitile n conturi la alte bnci -Plasamentele n titluri -Creditele acordate 5. De cate feluri sunt depozitele bancare. Descriet-le

Depozitele reprezint principala surs de finanare a bncilor comerciale (cca. 6070% din pasivul bilanului bncilor). Ele au o natur dubl (dual), reprezentnd, pe de o parte, o form de existen a monedei (scripturale sau de cont), iar pe de alt parte ele reprezint sume temporar disponibile n economie. Din punct de vedere al termenului pe care se atrag depozitele se mpart n dou categorii: - depozite la vedere; - depozite la termen. Depozitele la vedere sunt reprezentate de conturile de disponibiliti si conturile curente ale agenilor economici si populaiei, conturi din care acestia fac n mod curent pli sau n care nregistreaz ncasrile. Din punctul de vedere al bncii, depozitele la vedere au caracter oscilator, volumul lor total modificndu-se de la o zi la alta, n funcie de sensul operaiunilor efectuate de ctre agenii economici. Ca urmare a caracterului lor, depozitele la vedere nu reprezint o surs sigur pentru banc de finanare a operaiunilor de creditare. Din acest motiv veniturile (dobnzile ncasate) nregistrate de banc din

utilizarea acestor depozite sunt reduse si, n consecin, bncile bonific o dobnd redus titularilor acestor depozite. Depozitele la termen sunt reprezentate de conturile de economii ale populaiei, precum si de conturile de acumulri al ntreprinderilor. Depozitele la termen reprezint niste convenii (contracte) ncheiate ntre depozitar (banca) si deponent (persoana fizic sau juridic) prin care deponentul pune la dispoziia bncii o sum determinat de bani pe un anumit termen, iar banca depozitar se oblig s restituie la scaden suma de bani si s plteasc deponentului o anumit dobnd. Depozitele la termen reprezint o surs mult mai sigur de finanare a bncilor comerciale, motiv pentru care ele utilizeaz aceste depozite n finanarea operaiunilor de creditare (acordnd credite pe termene corelate cu durata de atragere a depozitelor). Avnd n vedere utilizarea pe scar larg a acestor depozite n operaiuni de creditare, bncile bonific la depozitele la termen o dobnd nalt apropiat de media pieei. n cazul n care deponentul doreste s-si retrag depozitul la termen naintea scadenei banca va onora solicitarea acestuia, dar l va penaliza, achitndu-i o dobnd inferioar, similar dobnzii practicat de depozitele la vedere. 6. De ce investesc bancile comerciale in numerar si titluri Numerarul si disponibilitile n conturi la alte bnci au o pondere de 3-5% n activul bilanul bncilor comerciale. Bncile pstreaz o parte a resurselor sub form de numerar si disponibiliti pentru a putea face fa plilor ordonate de clientel sau pentru a putea rspunde solicitrilor de numerar ale firmelor. Numerarul si disponibilitile n conturi la alte bnci au lichiditate (adic pot fi utilizate n orice moment pentru pli, fr costuri suplimentare), dar ele nu au rentabilitate, motiv pentru care bncile si gestioneaz cu mare atenie trezoreria, pentru c o valoarea mare a numerarului si disponibilitilor ar afecta rentabilitatea pe ansamblul bncii, dup cum o valoare mic a acestei poziii bilaniere i-ar pune n pericol solvabilitatea. Plasamentele n titluri, adic, deinerile bncii de titluri de valoare de genul aciunilor si obligaiunilor cotate pe pieele de capital, a bonurilor de tezaur si altor efecte publice sau comerciale. Aceast poziie bilanier ocup cca. 20-30% din activul bncii. Bncile dein o parte a resurselor mobilizate sub form de plasamente n titluri pentru c acestea au dou caracteristici: - sunt lichide. Aciunile si obligaiunile deinute de banc sunt tranzacionate pe pieele de capital. Rezult, deci, c n orice moment n care banca are nevoie de lichiditi suplimentare, ea le poate vinde intrnd n posesia numerarului reprezentat de ele); - sunt rentabile. Aciunile, obligaiunile si celelalte titluri deinute aduc cstiguri bncii sub form de dividende pentru primele si respectiv dobnzi pentru cele din a doua categorie. 7. Ce sunt cvasibancile. Enumerati principalele tipuri si subtipuri de cvasibanci 8. Care sunt operatiunile BNR. Din cine este formata conducerea BNR. Detaliati n calitatea sa de unic institut de emisiune al statului, Banca Naional a Romniei stabileste si conduce politica monetar si de credit a rii, avnd ca obiectiv asigurarea

stabilitii monedei naionale, supravegherea activitilor bncilor comerciale autorizate, coordonarea politicii valutare a statului si asigurarea finanrii neinflaioniste a deficitului bugetar. n exercitarea obiectivelor sale, stabilite prin legile artate mai sus, Banca Naional a Romniei ndeplineste urmtoarele funcii: a) emite, pune si retrage din circulaie numerarul; b) este banc bncilor, pe care le autorizeaz s funcioneze pe teritoriul Romniei; c) este casier general si bancher (mprumuttor sau creditor) al bugetului de stat (al Ministerului Finanelor); d) stabileste si conduce politica monetar a rii; e) supravegheaz si particip la reglementarea si operarea sistemului de pli al rii. B.N.R este condusa de Consiliul de Administraie format, potrivit Legii 101/98, din nou membrii alesi de ctre Parlament pentru un mandat rennoibil de sase ani. Din cei nou membri patru aparin direct structurii executive permanente a B.N.R. (Guvernatorul si cei trei Viceguvernatori, dintre care unul este Prim-viceguvernator). Ceilali cinci membri nu sunt lucrtori ai B.N.R. Nici un membru al Consiliului de administraie al B.N.R. nu poate fi parlamentar sau membru unui partid politic si nu poate face parte din autoritile judectoresti sau din administraia public. Consiliul de Administraie numeste o Comisie de Cenzori format din cinci membri, dintre care unul este presedinte. Comisia de cenzori este nsrcinat cu verificarea respectrii legii si controlul patrimoniului B.N.R, ntocmind un raport anual. 9. Care sunt institutiile de credit din Romania si in ce consta activitatea fiecarui tip de institutie Bncile de afaceri; Societile financiare; Institutele de economisire. 1. Bncile de afaceri au aprut n perioada interbelic desprinzndu-se de bncile comerciale prin anumite restricii pe care le-a impus statul asupra activitii lor. Astfel, bncile de afaceri nu aveau voie s atrag depozite pe termene mai mici de un an si, respectiv le era interzis, s crediteze activitile economice pe perioade mai mici de un an. Bncile de afaceri funcioneaz (opereaz) n special pe pieele de capital. n categoria bncilor de afaceri se includ: bncile de investiii, societile de portofoliu, societile de investiii, societile de investiii, fondurile mutuale, cluburile de afaceri. 2. Societile financiare sunt entiti mai nou aprute n lumea financiar. Ele sunt mai apropiate, prin prisma operaiunilor efectuate, de lumea bncilor, n sensul c si propun s efectueze o serie de servicii financiare situate n aval sau amonte de serviciile bancare. n acest caz obiectul lor de activitate se afl la grania dintre componenta financiar a economiei si tehnic, astfel aceste societi financiare se ocup de: emiterea de garanii, emiterea si procesarea unor instrumente monetare (precum cardurile); efectuarea plilor n economie. O alt categorie de societi financiare si aloc sectoare de activitate situate la grania dintre economia financiar si economia real. Caz n

care societile financiare pot efectua operaiuni de leasing si factoring pe care din motive de risc, bncile dovedesc pruden atunci cnd le iniiaz. 3. Instituiile de economisire se adreseaz persoanelor fizice. n categoria lor se includ: casele de economii, cooperativele de credit (numite si bnci populare) si casele de ajutor reciproc. Unele dintre ele au caracter public si anume, casele de economii, n sensul c se adreseaz fr restricii ntregii populaii, iar altele au caracter mutual (privat), n sensul c se adreseaz numai propriilor lor membri: cooperativele de credit si casele de ajutor reciproc. 10. Care sunt operatiunile desfasurate de bancile comerciale romanesti - operaiunile pasive de atragere a resurselor; - operaiunile active de utilizare a resurselor. 11. enumerati principalele structuri organizatorice ale unei societati bancare. Cum functioneaza, cu ce se ocupa si cum sunt ele organizate n profil teritorial bncile comerciale romnesti sunt organizate pe urmtoarele verigi: centrala, sucursala, agenia, punctul de lucru. Centrala funcioneaz la nivel naional, fiind localizat de regul n capital. Centrala are rolul de a coordona, ndruma si controla ntreaga activitate desfsurat de banc. Centrala nu are activitate operativ. n desfsurarea activitii centrala se organizeaz pe direcii de specialitate (credite, pli si garanii, trezorerie, operaiuni cu strintatea) si direcii funcionale (contabilitate, resurse umane, marketing etc.). La nivelul centralei se dezvolt relaiile bncii cu celelalte bnci comerciale din sistem, cu bncile naionale, cu bncile strine, cu Ministerul Finanelor etc. Sucursalele funcioneaz de regul n resedinele de jude. Sucursalele au dou roluri importante: - coordoneaz si ndrum activitatea desfsurat de acea banc n judeul n care funcioneaz sucursala; - au activitate operativ, lucreaz direct cu titularii de cont. Pentru desfsurarea activitii sucursalei n bune condiii, la nivelul acesteia, se organizeaz servicii de specialitate (credite, operaiuni n valut, pli si decontri) sau servicii funcionale (contabilitate, personal etc.). Agenia are n exclusivitate activiti operative (ine conturile agenilor economici). De regul ageniile funcioneaz n localitile cu activitate important. Dac activitatea ageniei este de dimensiuni mari, la nivelul acesteia se pot organiza birouri. Punctul de lucru are tot activitate operativ dar de dimensiuni mult mai mici n raport cu activitatea ageniilor. Principala caracteristic a lor este caracterul temporar (ele se desfiineaz atunci cnd scopul pentru care au fost nfiinate nu mai este de actualitate).

12. Care sunt principalele tipuri de conturi pe care si le pot deschide agentii economici la banci Din punct de vedere tehnic, agenilor economici li se pot deschide trei tipuri de conturi: - conturi de disponibil; - conturi simple de mprumut; - conturi curente. 13. Ce este creditul? Cine participa la credit? Ce atributii au acestia? Care este scopul pentru care recurg la credit? Toate actele prin care banca pune sau promite s pun fonduri la dispoziia persoanelor juridice si fizice. Bncile acord, la cerere, credite pe termen scurt, mediu sau lung. Creditul pe termen scurt ocup un loc important n cadrul cererii totale de credite si se adreseaz de obicei agenilor economici mai mult dect persoanele fizice. Agenii economici fiind organisme dinamice, creditul acordat acestora prezint un dublu avantaj: pe de o parte, reprezint o modalitate de finanare a activelor lor si, pe de alt parte, nssi dinamica gestiunii si destinaia fondurilor n scopuri productive creste gradul de siguran n ce priveste restituirea creditului acordat. De la creditul bancar nu sunt excluse ns nici cererile venite din partea persoanelor fizice pentru nevoi de consum sau de investiii. Totusi, aceste solicitri ca volum reprezint o pondere mic n totalul creditelor acordate de o banc comercial si se caracterizeaz prin tipul de garanii cerute de banc (girani, gajarea bunurilor, etc.). Pentru a putea beneficia de credite, solicitanii trebuie s satisfac anumite condiiii impuse de relaia de credit, prin acestea numrndu-se: - agenii economici s fie legal constituii, iar creditele solicitate s fie destinate realizrii de aciuni si activiti legate de obiectul de activitate al acestora prevzut n actul constitutiv; - beneficiarii de credite trebuie s aib contul de baz la unitile bncii de la care solicit creditele si s efectueze operaiunile de ncasri si pli (cu si fr numerar) prin acest cont; banca care acord creditul poate impune condiia ca solicitanii s nu deschid conturi la alte bnci dect cu acordul scris al acesteia; - cererile de credit s fie semnate de persoanele care au calitate juridic pentru a-si asuma obligaii n nume propriu si/sau n numele societii; - pentru creditele de investiii, n general, se impune de ctre bnci ca solicitanii de credite s fac dovada c ei dispun, ntr-o anumit proporie, de fonduri proprii pentru susinerea proiectului pentru care se solicit creditul bancar; - s prezinte bncii garaniile asiguratorii solicitate; - solicitantul de credite, n relaiile anterioare cu banca sau cu alte bnci, s-si fi respectat toate angajamentele asumate.

14. Ce este garantia creditului? Cum se clasifica acesteasi care sunt principalele particularitati ale fiecarei categorii de garantii La acordarea creditelor bncile comerciale urmresc ca solicitanii s prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scaden. Unul din principiile acordrii creditelor este acela c mprumutanii s prezinte garanii att pentru asigurarea rambursrii la scaden a ratelor din credite ct si a plii dobnzilor aferente. a) Garanii personale - angajamentul luat de o alt persoan dect debitorul principal fa de creditor de a executa obligaia n cazul n care debitorul principal nu o va face el nsusi. Forme de garanii personale aplicabile conform reglementrilor din legislaia romneasc sunt: -Fidejusiunea (cauiunea). b) Garaniile reale. Sunt mijloace juridice de garantare a obligaiilor prin afectarea special a unuia sau mai multor bunuri ale debitorului n vederea asigurrii executrii obligaiei asumate, structurate astfel: - gajul propriu-zis care poate fi cu deposedarea debitorului de bunul adus n garania creditului sau fr deposedare; - ipoteca. c) Privilegiul. Este un drept izvort dintr-o prevedere expres a legii care confer creditorului garania satisfacerii acesteia cu prioritate fa de creanele altor creditori ai aceluiasi debitor. d) Alte garanii: _ Cesiunea de crean. _ Gajul general. _ Scrisoarea de garanie bancar. 15. Care sunt termenele de acordare a creditelor bancare si destinatia fiecarui tip de credit? Ce este promisiunea de rambursare si in ce consta Dup durat, legislaia romn clasific creditele n credite pe termen scurt (sub 1 an), pe termen mediu (ntre 1 si 5 ani) si pe termen lung (peste 5 ani). Dup destinaie, creditele la nivelul agenilor economici sunt: - faciliti de cont, adic un credit temporar (pe termen foarte scurt, sub 30 de zile), corespunztor unei nevoi bnesti de moment; - credite de trezorerie care au rolul finanrii necesarului de capital de lucru net (active circulante minus datorii pe termen scurt); se acord n special sub forma liniilor de credite; - creditul pe obiect priveste o operaiune determinat (formarea de stocuri, de exemplu) si se poate acorda vnztorului, pentru a-i permite s astepte efectuarea plii, sau cumprtorului, pentru a putea s efectueze plata la data prevzut n contract; - creditul pentru investiii, destinat s acopere temporar insuficiena resurselor proprii pentru finanarea cheltuielilor de investiii (cnd se acord pe termen scurt) sau s completeze sursele proprii necesare acoperirii cheltuielilor pentru realizarea proiectelor de investiii (cnd se acord pe termen mediu sau lung). n cazul persoanelor particulare, creditele dup destinaie sunt:

- credite pentru consum (procurarea de bunuri de folosin ndelungat, excursii etc.); - credite pentru investiii (construirea sau cumprarea de case, repararea lor, cumprarea de autoturisme etc.). 16. Cum se pot rambursa creditele si plati dobanzile. Care sunt schemele de rambursare si care sunt principalele avantaje si dezavantaje pentru banca Modalitile de stingere a obligaiilor de plat pentru fiecare rat scadent pot fi: - depunere direct de numerar; - nregistrarea direct, de ctre banc, n contul de credite a ncasrilor realizate de client pn la acoperirea integral a ratelor scadente; - virri din conturile sau subconturile de disponibiliti, pe baz de ordin de plat emis de clieni. Termenele de restituire a creditelor se stabilesc de comun acord la semnarea contractului de credit, n funcie de posibilitile reale de plat ale clienilor determinate de specificul activitii, de perioada de realizare a veniturilor sau de constituire a surselor pentru investiii. Ele se nscriu n grafice de acordare si de rambursare a creditelor. 17. Din ce se compune costul creditului? In ce consta fiecare element? Cum se calculeaza dobanda? 18. Enumerati elementele contractului de credit Contractul de credit este actul juridic ncheiat ntre banc si mprumutat prin care se materializeaz acordul de voin ntre cele dou pri. Ambele exemplare ale contractului de credit sunt originale, avnd fiecare n parte aceeasi putere juridic. Contractul de credit se semneaz de reprezentanii autorizai ai bncii, de consilierul juridic, indiferent de competena de aprobare a creditului si de reprezentanii legali ai mprumutatului. n contractele de credit nu se admit modificri, stersturi, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului respectiv, care pot conduce la interpretri eronate sau la pierderea drepturilor bncii ce decurg din contract. Orice modificare ulterioar a clauzelor unui contract de credit se va putea face numai pe baza unui act adiional. Acesta se ncheie n dou exemplare, utiliznd acelasi proceduri cu privire la modul de ntocmire, semnare si pstrare ca si n cazul contractului de credit. Contractul cuprinde clauze generale si clauze specifice creditelor aprobate. Clauzele generale se refer la: - prile implicate (banca si mprumutatul); - suma creditului; - obiectul creditului; - destinaia si modul de acordare (integral sau n transe); - scadenele de rambursare; - dobnda; - garaniile asiguratorii, menionndu-se c mprumutatul se oblig s nu nstrineze sau s foloseasc garaniile;

- asigurarea bunurilor gajate si cesionarea n favoarea bncii a sumelor cuvenite cu titlu de despgubire cu privire la respectarea prevederilor contractului; - drepturile bncii cu privire la: verificarea modului de utilizare a creditului; respectarea destinaiei acestuia si a existenei si integritii garaniilor asiguratorii pe toat perioada creditrii; recuperarea pe calea executrii silite a sumelor datorate de mprumutat neachitate la scadene; etc. Clauzele speciale se refer la: - litigii care urmeaz a fi rezolvate pe cale judectoreasc dac nu s-au soluionat pe cale amiabil; - fluctuaia dobnzii n funcie de indicele inflaiei si rata scontului; - respectarea normelor de creditare ale bncii. n conformitate cu prevederile Legii bancare contractul de credite constituie titlu executoriu. 19. Care sunt componentele documentatiei de creditare pentru firme si, respectiv, persoane fizice 1. Cererea de Credit 2. Acte juridice: - Actele de constituire legal a societii (statut sau act constitutiv, certificat de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului sau la Registrul Agricol, certificat de nregistrare fiscal), ultima cerere de nscriere de meniuni. - Acordurile si avizele prevzute de lege pentru funcionarea societii, inclusiv cele pentru protecia mediului nconjurtor; - Lista reprezentanilor legali ai societii (administratorii / mputerniciii acestora, potrivit legii), care va cuprinde: numele si prenumele, funcia deinut n cadrul societii comerciale, profesia si actul de numire sau mputernicire; - Aprobarea Adunrii Generale a Acionarilor privind contractarea creditului si constituirea garaniilor aferente creditelor solicitate. - Certificat de la Oficiul Registrului Comerului din care s rezulte dac acionarul / asociatul / sau acionarii principali si administratorii firmei, dein aciuni la alte societi comerciale si care sunt acestea; - Organizarea detaliat a grupului de firme; - Actele juridice ale firmelor din grup. 3. Garanii propuse - Situaia bunurilor propuse pentru garantarea creditului solicitat si a dobnzilor; - Actele de proprietate si cele privind situaia juridic a terenurilor si a celorlalte active propuse drept garanie pentru creditul solicitat; - Raportul de evaluare al bunurilor imobile si mobile propuse pentru garania creditului 4. Lista bncilor / unitilor bancare la care societatea are deschise conturi - Situaia la zi a angajamentelor la alte bnci a solicitantului de credite ct si a celorlalte firme din grup. 5. Documente financiar-contabile - Bilanurile contabile si conturile de profit si pierderi ale solicitantului de credite, ncheiate pe ultimii 3 ani, depuse la Administraia Financiar, inclusiv Raportul comisiei

de cenzori sau certificarea bilanului de un expert contabil sau contabil autorizat, dup caz. - n cazul cnd solicitantul face parte dintr-un grup de firme, se va prezenta ultimul bilan contabil consolidat, auditat al grupului dup caz, sau certificarea bilanului de un expert contabil sau contabil autorizat, dup caz. - Ultima balan de verificare din anul curent si cea aferent perioadei similare din anul anterior; - Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru perioada de creditare; - Situaia contractelor ferme si/sau comenzilor, scrisori de intenie privind asigurarea materiilor prime si valorificarea produciei sau serviciilor prestate, din care trebuie specificat producia de export; 6. Fundamentarea necesarului de credit pentru fiecare categorie de credit solicitat 7. Fluxul de ncasri si pli previzionat pe perioada creditrii pentru creditele destinate finanrii activitii curente, cu excepia creditului pentru descoperire de cont. Pentru creditele de investiii, fluxurile de numerar fac parte integrant din studiile de fezabilitate sau planurile de afaceri dup caz. 25. Ce este cambia. Care sunt elementele obligatorii astfel incat cambia sa fie considerata valabila? Care sunt participantii? Cambia este un titlu de credit negociabil si un instrument de plat care constat obligaia asumat de un debitor de a plti la vedere sau la o scaden fixat, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sum de bani determinat. n procesul creri sale, cambia pune n legtura trei persoane: trgtorul, trasul si beneficiarul. Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie s satisfac anumite condiii exprimate n formule consacrate de redactare a textului care exprim clauze cu valoare juridic strict, cuprinznd urmtoarele: denumirea de cambie trecut n titlu si exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu, ordinul necondiionat de a plti o sum determinat, numele aceluia care trebuie s plteasc (tras), data scadenei, locul unde plata trebuie fcut, numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut, data si locul emiterii, semntura celui care emite cambia (trgtor). 26. In ce consta acceptarea? Dar avalizarea? Dar plata? Care sunt participantii la operatiuni si in ce se materializeaza ele? Acceptarea este angajamentul luat de ctre tras, fa de orice posesor legitim de a plti cambia la scaden. Trasul nu este obligat prin lege s accepte dar, dac accept, el devine debitorul (obligatul) principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi: _ facultativ, putnd fi fcut oricnd pn la scaden; _ obligatorie, atunci cnd trgtorul indic expres n titlu acest fapt, fixnd sau nu, un termen pentru prezentare sau atunci cnd cambia este pltibil la un anumit timp de la vedere, n termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi fcut oricnd dac trgtorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai trziu de data scadenei si poate fi fcut att de posesorul cambiei ct si de un simplu deintor al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este nscris ntr-o rubric special pe cambie si este semnat de tras. Avalul reprezint angajamentul necondiionat prin care un ter sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul dect trgtorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaiile unui co-obligat fa de o cambie (avalizatul). Avalul se d pe o cambie sau pe un act separat, utilizndu-se una din expresiile pentru aval sau pentru garanie urmate de semntura avalistului. Avalistul este obligat s indice persoana pentru care d avalul. Scadena este termenul la care cambia trebuie pltit. Ea trebuie s indice cu precizie ziua sau termenul maxim n interiorul cruia creditorul trebuie s se prezinte la plat. Scadena trebuie s rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadena poate fi: la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii, la o data fix. Scadena este menionat cu precizie n interiorul cambiei. 27. Prin ce proceduri circula intre agentii economici cambia? In ce constau acestea si cum se formalizeaza? Cambia poate fi transmisibil n urmtoarele moduri: prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei, numit girant, transfer altei persoane numit giratar toate drepturile izvornd din cambie. Girul poate fi fcut n folosul trasului, indiferent dac a acceptat sau nu cambia, al trgtorului sau al oricrui obligat. Acestia pot s gireze la rndul lor cambia. Girul trebuie s fie necondiionat si semnat de ctre girant; prin cesiune de crean ordinar. Dac trgtorul a nscris n cambie meniunea nu la ordin, titlul se transmite prin cesiune de crean ordinar. Cesiunea de crean ordinar este un act prin care creditorul numit cedent transfer dreptul su de crean unei alte persoane numit cesionar. Cesiunea de crean ordinar devine valabil numai ncepnd din momentul notificrii ei debitorului sau din momentul n care debitorul o accept prin act autentic. 28. Ce este scontarea, in ce consta, care sunt participantii la o astfel de operatiune. Ce este regresul si protestul de neplata? n situaia n care posesorul unei cambii doreste s ntre n posesia banilor reprezentnd contravaloarea cambiei nainte de scaden, acesta se va adresa, n vederea scontrii, unitii bancare ce l deserveste. Pentru aceasta, cambia trebuie nsoit de o cerere de scontare, care trebuie s cuprind pe lng datele sale de identitate si urmtoarele elemente: denumirea trasului si banca acestuia, data emiterii cambiei, suma, data scadenei, precum si meniunea prin care beneficiarul se oblig s achite bncii taxa de scont. Prezentarea cambiilor n vederea scontrii la banc se va face cu cel puin 15 zile lucrtoare nainte de scaden, pentru a da posibilitatea inspeciei bancare s efectueze analiza bonitii pltitorului. n urma scontrii, banca respectiv devine beneficiarul cambiei.

n caz de neplat la scaden de ctre tras posesorul unei cambii trebuie s fac un protest nainte de a putea face recurs mpotriva celorlali semnatari ai cambiei. Dac o cambie este ncasat de ctre o banc, aceasta trebuie s fac protestul n caz de neplat. 29. Ce este biletul la ordin? Precizati care sunt participantii si care sunt elementele obligatorii. Biletul la ordin este un instrument de plat sau titlu de credit prin care emitentul si ia angajamentul de a plti la o anumit dat, suma determinat beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune n legtur n procesul crerii sale dou persoane: emitentul si beneficiarul. Emitentul n calitate de debitor se oblig s plteasc o sum de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat n calitate de creditor.