P. 1
Protectie Si Securitate Sociala

Protectie Si Securitate Sociala

|Views: 414|Likes:

More info:

Published by: Georgiana Adelina Alexe on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2013

pdf

text

original

PROTECŢIE ŞI SECURITATE SOCIALĂ

– CURS –

1

2

INTRODUCERE

Cel mai adesea, protecţia socială este definită ca un ansamblu de politici, măsuri, instituţii, organisme persoanelor care şi asigură grupurilor sprijinul aflate în

dificultate şi care nu pot să realizeze prin efort propriu condiţii normale, minime de viaţă. Prin sistemul de protecţie socială se caută posibilităţi către de redistribuire şi umane persoane a ale şi resurselor colectivităţii materiale

acele

grupuri aflate în dificultate în vederea eliminării decalajelor mari dintre aceştia şi populaţia majoritară. Protecţia socială are ca obiectiv nu crearea unei stări cronice de dependenţă a celor în nevoie, ci reintegrarea lor în viaţa normală prin
3

stimularea

forţelor

active,

a

creşterii

capacităţilor lor de a face faţă acestor probleme, a scăderii perioadelor de criză prin mobilizarea eforturilor proprii. În sens general, protecţia socială reprezintă un set de măsuri orientat spre asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. De asemenea, protecţia socială poate să aibă în vedere satisfacerea unor nevoi colective care nu se pot realiza corespunzător prin efort propriu prin intermediul pieţei libere (ex. sprijinirea sistemului de educaţie şi învăţămînt pentru toţi, promovarea culturii, asigurarea unui grad corespunzător de sănătate publică, protecţia mediului etc.)

4

Protecţia socială poate să fie plasată la niveluri distincte: • la nivelul întregii colectivităţi populaţiei minime (ex. de pe protejarea consum, veniturilor unor

inflaţie, asigurarea unui nivel minim de venituri familie, protejarea populaţiei în cazuri de calamităţi naturale sau sociale, protecţia faţă de criminalitate, violenţe, conflicte etnice, îmbolnăviri în masă, protecţia la locul de muncă, protecţia drepturilor asupra proprietăţii, protecţia împotriva corupţiei, alienării politice, împotriva drogurilor şi abuzurilor, etc.); • la nivelul diferitelor categorii (copii, vîrstnici, handicapaţi, şomeri etc.);

5

Eşecul pieţei libere de a asigura resurse economice corespunzătoare pentru întreaga colectivitate a făcut necesar ca în toate ţările dezvoltate să apară un sistem de protecţie socială care să asigure sprijinul şi ocrotirea indivizilor în toate situaţiile în care ei nu mai dispun de resurse materiale şi nu mai sînt capabili să-şi obţină prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent. p. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). 1 Elena Zamfir. Dicţionar de sociologie. 2005. fundat pe piaţa liberă. normal1. nu e capabil prin el însuşi să asigure un venit satisfăcător pentru toată populaţia. având în vedere toate riscurile care apar sau pot să apară în ciclul vieţii.) Sistemul economic.• la nivel personal (rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat. 235 6 . Iaşi. Aceste situaţii pot fi foarte diferite. editura Polirom.

moartea membrilor activi economici din familie etc. dar acum sînt în nevoie. În cazul asigurărilor sociale. prestaţia este în funcţie de contribuţie. în funcţie de contribuţia lor. sub formă de pensii. accident. 7 . Pentru a asigura o protecţie socială în toate aceste situaţii de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie. ajutor de şomaj. şomaj. ajutor de boală şi îngrijire medicală etc. Fondurile asigurărilor sociale se obţin prin contribuţii sistematice ale populaţiei active care se întorc apoi la cei care au contribuit. boală. sînt utilizate în principal două tipuri (modalităţi) de sprijin: • sistemul asigurărilor sociale • sistemul asistenţei sociale.Ele se referă la bătrîneţe. handicap.

sociale de a 8 . material. social.Sistemul asistenţei sociale funcţionează pe baza unui alt principiu. nu de vreo contribuţie personală anterioară. psihologice. să-şi recupereze capacitatea de funcţionare normală în urma unui ajutor financiar. În acest caz. să se încadreze social. vulnerabile în funcţie de necesităţile lor. prestaţia se face în funcţie de nevoie. Din fonduri bugetare de stat sau din fonduri obţinute voluntar de la indivizi sau de la comunitate sunt sprijinite acele persoane. Ajutorul aici are în vedere o perioadă limitată de timp pînă cînd persoanele cu nevoi speciale îşi găsesc resurse materiale. bazându-se pe principiul solidarităţii. grupuri în dificultate. defavorizate. În cadrul acestui sistem de asistenţă socială cei în nevoie sunt ajutaţi să aibă un mod de viaţă decent.

asigură un larg program de ajutor pentru cei bătrîni. Aceasta. şomeri. fonduri ale asigurării de stat precum şi din sistemul de taxe şi fonduri speciale. Un instrument important al politicii de protecţie socială îl reprezintă sistemul securităţii sociale. În ultimul timp. financiare copii ale abandonaţi care nu beneficiază de un venit corespunzător. tot mai frecvent este utilizat în acest cadru termenul de „reţea de securitate. (siguranţă) socială” (safety net) ca 2 Ibidem. p. prin intermediul unor instituţii şi activităţi. 49 9 . activi.putea să-şi desfăşoare o viaţă normală. Sfera sistemului protecţiei sociale este mai largă decît cea a asistenţei sociale. autosuficientă2. bolnavi. Resursele văduve. acestui program de sprijin vin din contribuţiile celor angajaţi. cu disabilităţi.

oficial stabilit. ajutor de şomaj corespunzător. În această reţea de securitate socială sînt incluse măsuri speciale ce vizează politici sociale active ca: salarii minime. capabile să situeze aceste persoane. ajutor pentru handicapaţi care să le permită un nivel minim decent de viaţă. 412 10 . 2005. Iaşi. asigurarea unui venit minim pe familie. grupuri defavorizate social şi uman deasupra pragului de sărăcie. împiedicîndu-se astfel instalarea sărăciei. Acest termen se referă la un set de măsuri publice şi private orientate spre asigurarea unui nivel minim decent de trai pentru toţi membrii colectivităţii.un component de bază al securităţii sociale3. Dicţionar de sociologie. p. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). editura Polirom. alocaţii pentru copii. beneficii minime pentru familii cu mulţi copii. bazat pe testarea 3 Călin Anastasiu. pensii minime. La acestea se mai adaugă ajutorul financiar înalt focalizat pe persoane.

Ministerul învăţămîntului. Românii dupa`89 (Istoria unei neîntelegeri). Bucuresti. Humanitas. organizaţii: Ministerul muncii şi protecţiei sociale. p. 37 11 . Problemele protecţiei sociale în prezent în România sînt gestionate în principal de cîteva ministere. care se plasează sub pragul sărăciei oficial stabilit. instituţii locale şi naţionale. Ed. Aceste beneficii pot fi monetare (în bani) sau în natură (bunuri şi servicii) După revoluţia din decembrie 1989. în România s-a fixat ca un obiectiv major al reformei socio-economice a perioadei de tranziţie şi realizarea unei reforme globale a sistemului de protecţie socială4. în ciuda beneficiilor obţinute prin sistemele mai generale („means tested benefits”). 4 Alina Mungiu. Calificarea pentru un asemenea sprijin se bazează pe analiza veniturilor familiei. 1995. comisii.mijloacelor de trai ale familiilor cu venituri scăzute. Ministerul sănătăţii.

Ministerul justiţiei etc. copii. săraci etc. apare cerinţa elaborării unei concepţii generale care să stea la baza dezvoltării sistemului de protecţie socială pe termen scurt şi termen lung. p..Secretariatul de stat pentru handicapaţi.cit. 57 12 . şomeri. conceptul de securitate socială este 5 Elena Zamfir. analiza resurselor economice protecţia diferitelor grupuri. vîrstnici. În acest context. trecerea de la măsuri pasive la măsuri active. de fixare a unor măsuri şi strategii coerente care să aibă în vedere: un program legislativ de perspectivă.. op. stabilirea oferite unor în priorităţi în sfera protecţiei sociale. evaluarea periodică a programelor de protecţie socială5. Comisia naţională pentru adopţii. un program de dezvoltare a sistemului tuturor administrativ. handicapaţi. Ca parte integrantă a politicii de protecţie socială.

reducerea timpului de lucru ş. bătrîneţe etc. în principiu. sărăcie. Cele dintîi măsuri pozitive s-au datorat iniţiativei private. accidente de muncă. văduvie. fie sub o formă paternalistă în cazul unor întreprinderi mari şi 13 . Istoric primele măsuri de protecţie socială (a muncitorilor în special) au fost de tip restrictiv: limitarea muncii femeilor şi a copiilor.a. boli profesionale sau de altă natură.) şi prin care se alocă resurse în aceste scopuri cu titlu de drepturi prevăzute de lege şi nu ca ajutor filantropic. întreaga populaţie (şomaj. fie sub forma unor ajutoare naturale (societăţi de prevedere ale muncitorilor). instituţii şi activităţi destinate asistării persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusă. maternitate.conturat sub forma unui sistem de legi. invaliditate.

s. obiective). • socializare finanţării. În principiu.prospere care au alocat resurse pentru ajutorarea propriilor salariaţi. şi în mod deosebit după cel de-al doilea război mondial6. Sistemele actuale de finanţare au ca principale surse vărsămintele întreprinderilor. (principii. se constată: • sistematizare teorii. doctrinară mai pronunţată în domeniul s. • instituirea unei legislaţii cu un mai accentuat caracter pozitiv. contribuţiilor individuale ale populaţiei şi alocaţiile bugetare. se are în vedere o redistribuire a veniturilor între 6 lărgită atît în privinţa sferelor de aplicare cît şi sub aspectul ibidem 14 . În prima jumătate a secolului nostru.

şi agricultură. între celibatari şi cei care au de întreţinut familii numeroase. între sectoare economice (de regulă între industrie şi comerţ. între populaţia sănătoasă şi cea afectată de anumite maladii sau incapacităţi fizice. pe de alta) etc.categoriile active şi cele inactive. pe de o parte. 15 . între diferitele niveluri ierarhice şi de venituri (în anumite limite).

aspiraţiile umane. calitatea relaţiilor interpersonale. fiind rezultanta raportării condiţiilor de viaţă şi a activităţilor care compun viaţa umană. a propriei vieţi. colectivităţi o duc). calitatea umană a muncii (calitatea vieţii de muncă). 16 . la necesităţile. rezultat al evaluării globale. grupuri sociale. din punctul de vedere al persoanei umane. valorile. Calitatea vieţii este un concept evaluativ. cât şi la evaluarea diferitelor condiţii sau sfere ale vieţii: calitatea mediul ambiant. Se referă atât la evaluarea globală a vieţii (cât de bună. satisfăcătoare este viaţa pe care diferitele persoane.CONCEPTUL DE „CALITATE A VIEŢII” Calitatea vieţii reprezintă pentru om semnificaţia vieţii sale. calitatea vieţii de familie.

Calitatea vieţii reprezintă o reluare, dar dintr-o altă perspectivă, a conceptului de fericire7. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieţi, calitatea vieţii se referă atît la condiţiile obiective în care viaţa umană se constituie, cât şi la modul subiectiv în care fiecare îşi evaluează propria sa viaţă stare de satisfacţie, fericire, împlinire. Dacă fericirea era asociată cu o perspectivă predominant etică - ce strategii trebuie să adopte individul pentru a maximiza fericirea sa -, calitatea vieţii este asociată mai mult cu o perspectivă sociologico-politică. Interesul cade în primul rînd pe determinarea factorilor obiectivi care sînt responsabili de variaţia calităţii vieţii, şi a strategiilor
7

social-politice

de

acţiune

în

vederea sporirii acesteia.
Cătălin Zamfir, în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori), Dicţionar de sociologie, editura Polirom, Iaşi, 2005, p. 131

17

Tematica calităţii vieţii s-a dezvoltat rapid în anii '60, ca o reacţie la criza abundenţei în ţările dezvoltate. Pe de o parte, anii '60 au conştientizat artă parte, efectele s-a devastatoare estimarea ale că creşterii economice asupra mediului. Pe de conturat prosperitatea economică nu asigură automat, prin ea însăşi, şi prosperitatea umană8. Presupoziţia conform căreia creşterea economică duce prin ea însăşi direct şi neproblematic la o creştere a bunăstării colective este supusă la multiple critici. În societăţile dezvoltate se simte tot mai mult nevoia unui corector al creşterii economice, tematica calităţii vieţii îndeplinind o asemenea funcţie. În România anilor 70-'80 problematica calităţii vieţii a devenit populară ca o formă
8

Valentin Naumescu, Introducere în studiul politicilor sociale, editura Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2002, p. 36

18

mascată de critică a performanţelor umane scăzute ale sistemului socialist şi ca o încercare de a presa asupra acestuia de a lua în considerare cît mai mult nevoile şi aspiraţiile populaţiei. Se pot desprinde trei mari funcţii ale tematicii calităţii vieţii: • definirea obiectivelor economice;

mai

operaţională dezvoltării

a

social social-

feedback

al

activităţii

economice: eficienţa ultimă, umană a acesteia este dată de efectul ei asupra calităţii vieţii şi

instrument de evaluare operaţională a progresului social: putem vorbi despre un progres efectiv doar în măsura în care s-a înregistrat o creştere a calităţii vieţii.
19

În sociologie, tematica calităţii vieţii joacă un rol important, dezvăluind o nouă ipostază a omului în cadrul sistemelor sociale: nu numai ca membru al sistemelor sociale, integrat, modelat şi controlat de logica acestora (viziunea holistă), dar şi ca obiectiv ultim al tuturor activităţilor sociale9. Dezvoltarea cea mai spectaculoasă a tematicii calităţii vieţii s-a produs în sfera indicatorilor de calitate a vieţii. În ultimele decenii există intense cercetări în acest domeniu, desfăşurate în două direcţii: a. analiza indicatorilor social-economici existenţi în ceea ce priveşte semnificaţia şi deci şi utilizabilitatea lor pentru analiza calităţii vieţii; b. dezvoltarea unor indicatori specifici ai calităţii vieţii. Dificultatea principală a constituirii acestor indicatori stă în structura lor
9

ibidem

20

complexă. Un indicator de calitate a vieţii reprezintă rezultatul combinării unui indicator de stare (starea mediului ambiant, a relaţiilor interpersonale, a tipurilor de muncă oferite etc.) şi a unui indicator al criteriului de evaluare (al necesităţilor, aspiraţiilor umane). Punctul cel mai dificil îl constituie tocmai determinarea acestei din urmă componente. Calitatea vieţii implică o teorie asupra naturii umane, a sistemului de necesităţi umane, a factorilor care guvernează dinamica acestora. În practica cercetării sînt folosite următoarele tipuri de indicatori ai calităţii vieţii: indicatori ai stării diferitelor componente ale vieţii umane (indicatori ai mediului natural, ai condiţiilor de locuinţă, de muncă, de educaţie etc.); indicatori ai necesităţilor/aspiraţiilor - ce tipuri de muncă doresc oamenii, ce tipuri de
21

indicatori complexi rezultaţi din raportarea stării la necesităţi. b. în fine. perfecţionarea perfecţionarea 22 condiţiilor stilurilor şi obiective de viaţă în perspectiva necesităţilor . alienare. O altă direcţie de cercetări se referă la căile prin care se poate realiza creşterea calităţii vieţii. indicatori ai calităţii percepute a vieţii . boli mentale. Două direcţii distincte se pot desprinde: umane şi a.determinarea modului în care membrii unei colectivităţi evaluează componente ei ale înşişi vieţii calitatea lor. indicatori ai unor simptome critice ale calităţii vieţii: indicatori de sinucideri. diferitelor de indicatori satisfacţie cu viaţa .locuinţă etc.. ca indice sintetic al efectului subiectiv al calităţii vieţii. optimism/pesimism.gradul estimat de satisfacţie cu viaţa.

fapt de natură a maximiza calitatea vieţii în condiţiile existente la un moment dat. 23 .modurilor de viaţă.

politica socială include atît ceea ce fac autorităţile. programele şi acţiunile îndreptate spre rezolvarea diferitelor probleme sociale. se atrage atenţia asupra faptului că. Uneori există tendinţa de a limita politica socială la ceea ce întreprind autorităţile publice. Politica socială cuprinde deopotrivă implicarea autorităţilor publice. reunind sectoarele public. privat şi voluntar. cît şi ceea ce nu fac 24 .POLITICI MENITE SĂ ASIGURE PROTECŢIA SOCIALĂ În sensul cel mai general. Pe de altă parte. fiind vorba de o politică publică. prin politici sociale se au în vedere atitudinile. acţiunile şi ale organizaţiilor persoanelor nonguvernamentale individuale.

editura Polirom. grupuri. valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi. şi distribuţia statusul puterii. O altă strategie de definire a politicii sociale constă în enumerarea domeniilor în atenţie. educaţia. securitatea personală etc. locuinţa. 156 25 . participarea delincvenţa. comunităţi şi instituţii cu referire la distribuţia resurselor şi nivelul bunăstării populaţiei. se oscilează între o accepţie restrânsă. Politica socială se defineşte în cadrul principiilor. cum ar fi securitatea (protecţia) socială cu cele două componente de bază -asigurările şi asistenţa. sănătatea. serviciile sociale publice şi personale. fie că ignoră) într-un anumit domeniu al vieţii sociale10. 2005. În fapt. mediul înconjurător. Iaşi. p. potrivit căreia politica socială priveşte numai 10 Ioan Mihăilescu.(fie că se abţin. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). social. Dicţionar de sociologie.

de exemplu) este dificilă.instituţiile bunăstării sociale şi o enumerare. Dealtfel. care se vrea a fi exhuastivă. mai exact sistemul securităţii (protecţiei) sociale promovat de autoritatea publică. iar pe de altă parte asistăm la încercări de a reuni în cadrul politicii sociale factori şi acţiuni diverse din sfera socialului. dacă avem în vedere multiplele interferenţe şi intercondiţionări (cel mai adesea mijloacele de realizare a unei politici sociale sunt de natură economică). p. Diferite modele de politici sociale se asociază cu anumite concepţii.. Combinînd cele două strategii de definiţie a politicii sociale vom avea ca primă delimitare instituţiile oficiale ale bunăstării sociale. op.cit. delimitarea strictă a politicii sociale în raport cu alte politici publice (economice. 87 26 . a problemelor sociale de interes11. putîndu-se 11 Valentin Naumescu.

doar atunci cînd nivelul de trai se situează sub minimul de subzistenţă sau este ameninţată societatea.distinge trei mari orientări. Potrivit concepţiilor de dreapta nu există o bază morală pentru sacrificarea distribuţiei ce rezultă din mecanismul pieţii. stînga şi centrul politic. pentru a-i proteja pe cei slabi şi a-i înfrîna pe cei puternici. Poziţia unui individ pe piaţă reflectă productivitatea lui. politica socială este coercitivă. punînd accent pe maximizarea bunăstării ca efect al libertăţii. Distribuţia veniturilor. respectiv dreapta. Orientările de dreapta se sprijină pe laissez-faire. a serviciilor medicale şi sociale depinde de sistemul productiv şi puterea individuală de negociere în relaţiile de piaţă. Distribuţia bunăstării nu se poate realiza din perspectiva 27 . Statul intervine. a educaţiei.

deoarece aceasta ar fi neproductivă şi afectează drepturile şi libertăţile individuale. statul este răspunzător pentru organizarea relaţiilor sociale. La rândul lor. o bună societate trebuie să fie productivă şi liberă12. de pe poziţii de dreapta reducerea se va argumenta necesitatea public. ceea ce nu este posibil pentru cineva aflat în stare de sărăcie. importanţei sectorului inclusiv în domeniul social. economice şi sociale. În acord cu aceste orientări.morală. Noua problema sociala. orientările de stânga accentuează valorile egalităţii şi drepturile tuturor cetăţenilor de a lua parte la activităţile politice. economice şi politice pentru a-i permite fiecăruia să acceadă la un nivel de 12 Pierre Rosanvallon. 1998. Iasi. Or. Prin urmare. dimensionării la minim a cheltuielilor sociale. impozite mici şi neprogresive. 23 28 . Institutul European. p.

uneori aflate în opoziţie. factor de menţinere a păcii sociale şi cadrul activităţii economice. social-democratice sau creştin sociale13. Responsabilitatea guvernului (a statului) trece însă dincolo de a asigura doar nivelul de subzistenţă. Se are în vedere asigurarea unui minim social de trai. 13 ibidem 29 . Politica socială cuprinzătoare nu este atît un element de generozitate cât unul al bunei funcţionări a sistemului social. cît şi pieţei ca mijloc de distribuţie socială. dacă avem în vedere concepţiile socialiste (comuniste).trai în acord cu demnitatea umană. care să permită implicarea activă a individului în societate. Cât priveşte orientările de centru. Aşa zisa orientare de stânga reuneşte modele diferite de politici sociale. ele acordă importanţă atît libertăţii individuale.

p. aproape indiferent de partidele care s-au succedat la putere14. 45 30 . iar acţiunile sunt stimulate de competiţia electorală. Politica sociala si indicatori sociali. Poenaru. Din punct de vedere istoric. partidele şi statul. Bucuresti. Factorii de acţiune în favoarea politicilor sociale ample au fost şi sînt sindicatele. izolate Sursele la programe care au sociale alimentat dezvoltarea politicilor şi programelor sociale sunt de natură umanitară şi pragmatică în încercarea de rezolvare a problemelor existente şi a asigura pacea în societate. de existenţa sectorului public (de stat) şi realizarea prin intermediul instituţiilor publice şi administrative. 1998. ALL.De-a lungul timpului s-a înregistrat o evoluţie a politicilor sociale: de la iniţiativele caritabile complexe. Ed. 14 M. Democraţiile occidentale au ajuns să aloce resurse importante pentru bunăstarea socială.

la modelul individualismului liberal şi apoi la modelul universalist al statului bunăstării sociale. alte forţe sociale şi politice. Modelul individualismului represiv a fost caracteristic începuturilor industrialismului reluat într-o anumită măsură de nouă dreaptă. Sărăcia este considerată deopotrivă un păcat şi un act delincvent ce trebuie pedepsit (Ilustrarea modelului individualismului represiv este Legea săracilor din Marea Britanie. din 1834.se înregistrează o evoluţie a politicilor sociale de la modelul individualismului represiv. susţinut social de sindicate. dar şi pe responsabilitatea lui pentru eşec. liberalismul moderat. creştinism. 31 . social democraţie. cu Casele de muncă). Modelul respectiv se bazează pe libertatea de acţiune a individului.

dar apar şi victime ale jocului pieţii. boală. reproşânduse lipsa de performanţă. Anii '80 au înregistrat critică modelului universalist. şomaj. risipa de resurse. pensii). Modelul universalist are în vedere o viziune largă asupra nevoilor umane. al statului bunăstării. Statul este răspunzător de bunăstarea cetăţenilor săi. eficienţa scăzută a programelor sociale.Modelul individualismului liberal crează primele calea elemente morală şi ale justă statului de bunăstării obţinere a sociale. Sistemul de piaţă este considerat prosperităţii. care sunt gândite la nivelul prosperităţii. ceea o ce impune puternică o la politică adresa amplă de redistribute a veniturilor. abuzul de protecţie şi beneficierea de ajutoare 32 . ceea ce face necesară asigurarea de risc (accidente.

iar pentru modelul universalist se depăşeşte 30%. în timp de Italia a parcurs traseul de 33 . promotor al unui model rezidual de politică socială.nemeritate. Pentru modelul rezidual valoarea relativă a cheltuielilor se situează în jur de 20%. critici făcute de pe poziţiile liberalismului conservator. Dealtfel. În ultimele decenii Marea Britanie a trecut de la modelul universalist la cel rezidual. Introducerea sectorului privat în domeniul serviciilor sociale asociată cu atenţia sporită faţă de eficienţa programelor constituie direcţii importante de reformă a politicilor sociale. distincţia dintre modelele rezidual şi universalist se face în ultimă instanţă prin ponderea cheltuielilor sociale în PIB. potrivit căruia cheltuielile sociale trebuie menţinute la un nivel scăzut pentru a încuraja efortul individual.

Ed. ca efect al dezvoltării economice la care au ajuns ţările occidentale. 71 34 . potrivit căreia politica socială specifică modelului universalist s-a vrut şi a reuşit să fie o alternativă reformistă la modelul comunist de „rezolvare” a problemelor sociale15. Uneori se face afirmaţia. Istoria constructiei europene. nu lipsită de realism. p. Cluj-Napoca. a ţărilor promovat majoritate occidentale. Fundatiei pentru Studii Europene. 1999.la modelul de rezidual marea la cel universalist. sau al celui German. 15 Nicolae Păun. al celui britanic din timpul războiului (1942). cu economia socială de piaţă din anii '50). dar ulterior s-a generalizat din intenţia de a asigura o calitate a vieţii înaltă pentru întreaga populaţie. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că modelul universalist de politică socială a fost adoptat în perioade de criză (aşa a fost cazul modelului suedez al anilor '30.

în care se înlocuieşte proprietatea de stat cu proprietatea privată. 35 . aflate în tranziţie la economia de piaţă.Pentru ţările foste socialiste. se pune problema adoptării unui model de politică socială în acord cu noile caracteristici ale societăţii.

.Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere.CONCEPTE FUNDAMENTALE ŞI INSTITUŢII IMPLICATE ÎN STRUCTURAREA POLITICILOR DE PROTECŢIE ŞI SECURITATE SOCIALĂ Conceptul general de politică socială şi politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea . . nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al 36 politicilor publice. Nici astazi. dupa aproape un secol de studii de politica sociala. mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite. de-a lungul timpului.

Chiar si acesta este. internele.Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale. politica de aparare. spuneam. ca parte a politicilor publice.socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. de-a lungul ultimelor decenii.. între care tot mai greu se pot trasa granite precise. sau consecintele sociale care decurg uneori 37 . provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care . un consens relativ. chiar la nivelul aceleiasi societati. justitia si politicile economice. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa.

influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva. dupa excluderea politicilor publice fara impact social O direct (vezi enumerarea definitie nu anterioara). asemenea raspunde însa. decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala. Fundatiei pentru Studii Europene. Cluj-Napoca. 16 Nicolae Păun. Istoria constructiei europene. Astfel.din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu. dupa evenimentele din 1989)16. în mod evident.prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale. o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . 1999 38 . Ed. afirmativa..

În general.Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor”17.social problems solving" a politicii sociale. se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale.Sociologul britanic T.ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). promoveaza functia de . neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca . p.. H.H. mult mai recenta.. golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice. În mod traditional. Marshall. Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: . iar abordarea pragmatica. 23 39 .societatile capitaliste 17 T.. Citizenship and Social Class. Londra. abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe . Marsând evident pe prima directie.. 1950.

1985. Pentru teoreticienii are binenteles neo-marxisti. Univ. s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor. Comparative Social Policy: Theory. o conotatie termenul peiorativa. IIS. pentru asi asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate”18. Mai mult decât atât. pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. Methods.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) sugerând o forma de control social. 45 40 . Calif. ci doar pentru a 18 Harold Wilensky. Press. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist.avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala. .. p. Findings.

. p. sau ar trebui sa fie. Non-ideologica. Cloward. Bucuresti. Între cele doua mari conceptii exista 19 R. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: . a problemelor sociale. Didactica si Pedagogica. .Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. 1972. Piven şi R. 1999. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata”19. abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica. 87 20 Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. respectiv ale anumitor grupuri mai riscuri”20. New York. Random. 59 41 .raspunde - conjunctural - unor nelinisti sociale.. descarcata de continuturi doctrinare. Regulating the Poor: the Functions of the Public Welfare. un raspuns la problemele expuse în sociale ale unei mare masura anumite diferitelor comunitati. Ed. În literatura româneasca de specialitate. p. punctuala.Politica sociala este.

stabilite prin decizie politica. 43 42 . principiile cu solutiile. 1991. Într-adevar. în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele politicile si actorilor care influenteaza consecintele interventiilor lor21. dezvoltare ce trebuie sa se întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat. Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. Polity Press. The Three Worlds of Welfare Capitalism. Cambridge. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul.fireste si abordari intermediare. p. legitimat politic. dupa cum si . pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore. 21 Gosta Esping-Andersen.rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu..

programe sociale. Alternative. profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. transferuri de venit (impozite. Altfel spus. etc. alocatii. într-un sens considerat dezirabil la un moment dat22. legislative reglementari administrative. p. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu. îndemnizatii. Ed. în hotarâri politica prevederi si sociala se concretizeaza specifice.Politici sociale. Politici sociale: România în context european. din cadrul 22 Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. taxe. burse. respectiv pensii.Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. România în context european"). 1995. 98 43 .. Bucuresti.

existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu .peste trei sferturi din ceea ce face un guvern”24. Cât priveste anvergura acestei politici. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. Politica sociala si tranzitie la economia de piata în România.. asa cum s-a mentionat anterior. Findings. Marginean în 199423. p. Bucuresti.de dictionar" formulata de I. 23 Harold Wilensky. Univ. p. 1994. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil. conform unei definitii . 78 44 . Methods.sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea. din raportarea la un context politico-economic 23 24 Ioan Mărginean. Calif. Press. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri.. Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. CIDE. IIS. Comparative Social Policy: Theory. 1985.

welfare" învatamântul (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri25. 87 45 ..cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii). incluzând doar sistemul pensiilor. În principiu. politica educationala. Pentru exemplificare. asistenta sistemul medicala. p. Brookings Institution. politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala. în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat. . aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite. Washington DC. Pechman. public. politica în domeniul sanatatii.variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. 25 Joseph A. Social Security: Perspectives for Reform. 1982. cu referire stricta la ..

.. în Europa. politica privind promovarea culturii si chiar politica privind petrecerea timpului liber. Fireste.În schimb. deci cu impact asupra bunastarii colective.. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului.politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza). . privind politica protectia transporturilor. 46 . punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american.apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca.. politica mediului (politica ecologica).leisure policy" (politica agrementului). apar deseori ca .

propunem o enumerare a politicilor sociale sectoriale. cu denumirea în limba engleza si cu echivalentul în limba româna.social policy". se poate totusi afirma ca o abordare atât de larga aproape ca suprapune publica. acceptate mai mult sau mai putin în sfera conceptuala si practica legata de .Fara a fi negate implicatiile sociale ale politicilor mai sus mentionate.securitate socială (în înţelesul de .politică". în menţinerea principal prin veniturilor politica sociala peste politica pensii şi alocaţii de şomaj) 47 .. În finalul acestei treceri în revista a principalelor domenii de activitate în politica sociala.. având în vedere necesitatea compatibilizarii termenilor: security social .

welfare" se referă strict la acordarea unor ajutoare sociale) . .health-care .politica asistenţei medicale policy (termenul vechi) policy .asistenţă socială ocupării forţei de .politica locurilor de muncă policy (politica muncă) 48 politica pentru îngrijirea sănătăţii (termenul nou) housing .- education .politica locuinţelor (sociale) ..politica educaţională policy .asistenţă socială (în Statele Unite.employment .social work (social assistance) policy welfare .

environment policy policy . educatia si locuinta.. în mod evident. .politica mediului (ecologică) culture . alimentatia.Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala.youth policy .politica pentru tineret Statul bunăstarii şi securitatea socială Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli. sanatatea.politica în domeniul culturii . 49 asigurate fiecarui .

deci la persoanele ramase fara loc de munca.. Findings. p. 22 27 Harold Wilensky. Univ. Harold Wilensky face . 1975.cele mai multe din aceste garantii.. Comparative Social Policy: Theory.urmatoarele precizari: . Press. Calif.cetatean ca drepturi sociale”26. p. Legat de aceasta definitie. adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor somaj. The Welfare State and Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. Press. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente. Methods. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii. considerîndu-se standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. Calif. 1985. Desi originile 26 Harold Wilensky. Univ. de baza ale vietii industriale: ca accidente la locul de munca.. boli profesionale.. batrânete”27. 54 50 .10 de ani mai târziu . IIS.

stat social". autorii germani. Acestia au dat o replica modelului razboinic . autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. utilizând mai putin 51 .. fiind legata de perioade anilor '40.Warfare State" si au prefigurat dupa evolutia încheierea democratiilor razboiului.Welfare State" este relativ recenta..M. În fine. denumirea .acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea. de Marea Britanie si de numele al economistului J. mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept . respectiv lordului W..H.Keynes. occidentale Ulterior.Beveridge.

The New Encyclopaedia Britanica..termenul interpretarea munca.27. nu este nici el scutit de nuante si interpretari. vol. de stat al bunastarii de (Wohlfahrtsstaat). 1993 . În Statele Unite domina republicana. conceptul de securitate sociala. Citând o voce autorizata. conceptul la care ne referim cuprinde . conceptul Workfare conditionând beneficiile sociale de La rândul sau. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media.toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli copiilor 28 sporite sau (de exemplu: îngrijirii cresterea plata 52 medicale)”28.

printre care Danemarca si Suedia. În Statele Unite. În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave. de exemplu.. în . .Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii.The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient. cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii. În pofida acestor diferente notabile. securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat. Administratia Securitatii Sociale a Statelor 53 Unite încearca.

Se poate afirma. în evolutia lor de-a lungul secolului XX. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza. în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale29. Fireste. identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial. generic vorbind. aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta. 1993 54 . Totusi. descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca. invaliditate.cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene.rapoartele periodice pe care le da publicitatii. boli profesionale 5) alocatii familiale.. ideea de . utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este 29 Social Security Programs Throughout the World.

The Welfare State and Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata. asa cum demonstreaza multi autori adversari ai socialdemocratiei de tip suedez. politica sociala a Uniunii 30 cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate. Înscriindu-se pe aceeasi linie. Univ. Press. Ea nu este nici macar dezirabila. cetatenilor)30. 1975 55 . Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale.posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist. deci tuturor Harold Wilensky. Calif.

fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala.Europene face referire doar la drepturile . 1989 56 .Charta Sociala". Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene.31 Dimensiunea sociala a integrarii europene Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente. Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare. dublata de un caracter evident dinamic.lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa 31 vezi ...

Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale. obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. Totusi. Aspectele sociale au fost înca de la început trecute întrun plan secundar. în 1985 57 . vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM . odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '8032 preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si 32 momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. Însusi Tratatul de la Roma (1957). Este un adevar binecunoscut faptul ca. în domeniul politicii sociale (acquisul social). în procesul de constructie a Comunitatii Europene. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana.sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat.

în 1989. Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata. Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala. mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare.au culminat cu elaborarea Chartei Sociale. 58 . cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene.

indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana. eficienta economica si coeziunea sociala. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial . inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale. au existat patru argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor.. dumpingul social si turismul social. Cu toate acestea.Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana.workers" se refera la toate categoriile de lucratori. a. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM. Pentru ca 59 .

48-51. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine. Bucuresti. Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility..acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure ..coordonarii" Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. Didactica si Pedagogica.este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art. Fireste. sub efectul Tratatului de la Roma. p.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale”33. 1999. în anii '60. 33 . înca nu se punea problema ci unei doar politici a sociale supranationale. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. 77 60 . Ed. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda.

sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor. prin aceasta forma de turism 61 . Dumpingul social si turismul social.. b. În contextul disparitiei frontierelor. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre. Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nord-vestul continentului. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene. tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si .exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei.

daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socioeconomice existente în prezent.social. acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar. c. în deceniul urmator. Desi poate parea paradoxal. Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene. Prin serviciile 62 . prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. Admiterea în anii Greciei. Eficienta economica. sa produca un nou val de dumping social. '80 în Spaniei si Portugaliei Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca. eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii Europene.

a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina. Acest urias domeniu de 63 . politica sociala poate însemna. pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist.specifice pe care le asigura. o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata. Acest argument.cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale. conform Tratatului de la Amsterdam (1997). sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy). ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice. în mod evident de inspiratie neo-marxista. d. Coeziunea sociala .

1999 64 . este finantarilor decalajelor comunitare importante) existente între regiunile Europei..Fondul European Social ( ESF ) . directia generala V (DG V) poarta responsabilitati 34 Nicolae Păun. ajungânduse în 1999 la alocari de 27. Cluj-Napoca.Fondul European pentru .activitate structurale: este - finantat Fondul din 3 fonduri pentru European Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . de exemplu.4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene34.Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene. Istoria constructiei europene. în timp ce în anul 1975. Fundatiei pentru Studii Europene. din cele 24 de directii generale existente. aceste cheltuieli Motivatia reducerea nu depaseau 5% (înca din buget. Ed.

În acest sens. se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale 65 . implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor. Primele tratate. prioritare fiind criteriile si masurile economice. pe lânga libera circulatie a persoanelor. O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca.sociale explicite: . cele de la Paris (1951) si Roma (1957).Employment. Industrial Relations and Social Affairs". în primele decenii a ale fost constructiei putin interesata sale.. de Comunitatea atingerea unor obiective sociale.

barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". Art.tarii gazda si. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a avut loc în 19741975.. Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica. în 1985. în plus.119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca . Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste. desi 66 .

Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala. La început mai discret.dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa. 1989). cu exceptia Marii Britanii. câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act. 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european Drepturilor special: Charta Comunitara ale a Fundamentale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers. politica sociala a început sa prinda contur. Devenise clar faptul ca noul acord va constitui 67 . acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre.

13) 4) Protectia sociala (par.. 14 . 19 . 16 18) 6) Pregatirea profesionala (par. 21) 8) Informarea.15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par.20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par.11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par.30) 12) Persoanele cu deficiente (par. 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par. 1 . 9 .. 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par. 22 . 28 .23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par. 31) 68 .8) 2) Angajrea si remunerarea (par. 12 . consultarea si participarea muncitorilor (par.piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii.

la rândul sau. ceea ce demonstreaza ca notiunea de . a reprezentat un mic dar important pas spre constructia .Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor". o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de 69 .. Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile .(.Europei sociale". 1989)... Oricum. Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost. protocol bazat pe .cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene.. solid ancorata pe terenul calculelor economice..lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii.Charta Sociala". rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte. Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht.

venita din partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. cât mai apropiat de cetateni. Aceasta dubla întarire. antagonista la prima vedere. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale. Compromisul întarire: politici atât a a constat într-o dubla competentelor cât si a structurilor principiului executiv- Uniunii Europene în domeniul elaborarii de generale. în subsidiaritatii domeniul administrativ. parea sa 70 .integrare. în functie de natura problemei. cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune. în sens contrar. principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil.

vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri. în timp ce somerii adulti vor 71 . Totusi. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii. Pentru a exemplifica. se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale.developing a common European employment strategy").complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune. dând posibilitatea tarilor membre sasi dezvolte o strategie comuna a angajarii. formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: .. Un nou capitol a fost adaugat.

redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job. 72 .

Daca pentru secolul nostru raspunsul la "problema sociala" l-a constituit se pare statul-bunastarii. 73 .SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE Noua problema sociala Prin analogie cu sintagma "problemei sociale" provocator pentru a (la la question sfârsitul o sociale). secolului ampla lansata IX sub influenta marxismului si a socialismului utopic amorsa dezbatere intelectuala si politica in privinta dividendelor dezvoltarii industrial-capitaliste si a distributiei juste a veniturilor în societate. în celebra sa carte "Criza statului-providenta" din 1981. Pierre Rosanvallon repune în discutie tema unei alte abordari a socialului.

Criza este în fapt una multipla. considerând ca "ideologia statului 35 Pierre Rosanvallon. Rosanvallon respinge nu numai modelul liberal. Despre aceasta criza filosofica a statului-bunastarii la sfârsitul secolului XX vorbeste o alta carte a aceluiasi autor. Iasi. Institutul European. Noua problema sociala. fiind descrise o dimensiune financiara.Rosanvallon considera ca acest model. una ideologica (de legitimitate politica) si nu în ultimul rând o dimensiune filosofica. publicata în 1995 la Paris si tradusa în româneste în 1998. 1998 74 . si-a epuizat resursele si nu mai poate supravietui în absenta unei profunde refome de conceptie35." În fapt. Ideea fundamentala a întregii lucrari este "dezagregarea principiilor de organizare ale solidaritatii si esecul conceptiei traditionale despre drepturile sociale. în viziunea sa traditionala.

acordând compensatii financiare celor inactivi. definitiv. stimuleaza separarea economicului de social. Abordarea crede actuala a drepturilor Rosanvallon. sociale. pe motivul ca: . finantând practic excluderea de pe piata muncii. astfel ca statulprovidenta putea fi asimilat unui tip de societate asiguratorie. probabil. sistemul securitatii sociale functioneaza ca o "masina de plati" de tip compensator. 75 ." Astfel conceput. Ele se bazau pe sistemul de asigurari sociale: solidaritatea era întemeiata pe reciprocitatea crescânda a riscurilor sociale. fostele mecanisme ale solidaritatii sunt pe punctul de a disparea.ultraminimal a iesit din moda" iar "interventia publica si-a gasit într-adevar justificarea deplina" dar si modelul conservator bazat pe sistemul asigurarilor sociale..

Desi interpretata de sustinatori ca parte a contractului social. pe care autorul o vede în declin în special în Franta si Germania si mai putin în Statele Unite.Prospect pentru înfiintarea asigurarilor de viata". Istoria intelectuala a asigurarilor a parcurs un traseu accelerat începând cu sfârsitul secolulului al XVIII-lea.în loc sa se concentreze pe activarea lor prin masuri de reinsertie sociala. suspectata fiind de a favoriza nepasarea si 76 . 1788) considerat manifestul programatic al societatii asiguratorii. Critica politicilor pasive ale statului-bunastarii decurge în paralel cu un atac virulent la adresa societatii asiguratorii.. când Claviere a propus un proiect amplu (. mâna nevazuta a asigurarilor avea sa patrunda totusi cu destula greutate în constiinta vechii Europe.

lenesii neprevazatori" si.. Dupa Revolutia Franceza. încep sa înteleaga ca sistemul asigurarilor sociale putea proteja 77 . una din marile dileme ale filosofiei politice a fost punerea în acord a principiului solidaritatii (societatea are o datorie fata de membrii ei) cu principiul responsabilitatii (fiecare individ e stapân pe propria-i existenta si trebuie sa se întretina).lenea. încep sa înteleaga treptat necesitatea unei diferentieri a celor loviti de o nenorocire fata de . care avusesera cele mai mari reticente fata de asigurari. în timp ce prevederea erau si responsabilitatea individuala vazute drept cele mai demne forme de realizare a bunastarii. Liberalii. mai mult decât atât. ambele acceptate si promovate de doctrina iluminista a noii Europe care se nastea pe ruinele Bastiliei.

Laurent. respectiv a marxismului odata cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea. poate determina victoria sanselor de reusita asupra nereusitelor si 36 Valentin Naumescu. abordarea în termenii riscului asigurat oferea avantajul net de a putea fi apreciate global diverse probleme: batrânetea. arata ca :. 2002. Asumptia de baza era ca riscurile sunt absolut întâmplatoare si pot fi în consecinta participantii împartite la în mod În egal între Emile sistem36.regimul capitalist de amenintarea socialismului. 45 78 . editura Universităţii Babeş-Bolyai.asigurarea poate patrunde peste tot: bazându-se pe legea majoritatii. 1865. boala. p. ea poate îmbogati economiile. aparând principiile mutualismului. accidentele. Introducere în studiul politicilor sociale. Cluj-Napoca.. somajul. Bazându-se pe o dimensiune probabilistica si statistica a socialului (riscul e masurabil).

. Considerând ca vechile instrumente 79 . De la Bismarck începând. consfiintind regimul de indemnizare sociala în cazul concretizarii unui risc acoperit. statul modern european îsi asuma o parte din ce în ce mai mare a garantiilor de bunastare pentru cetatenii sai. în sfârsit. beneficiile sociale nemaifiind un act caritabil. În acest fel. ci executarea unui contract în care cetatenii si statul sunt angajati în mod egal.pierderilor. culminând cu statul-providenta keynesian. . poate elimina hazardul. ale carui deconturi sociale au depasit în deceniile postbelice posibilitatile de acumulare economica reala. în domeniul social. asigurarea devine o institutie a contractului social." Dincolo de aprecierile de ordin filosofic.. poate introduce ordine în dezordine..Astazi. pentru o alta abordare a politicilor bunastarii. pentru un nou tip de drepturi sociale." Cu aceste cuvinte îsi începe Rosanvallon pledoaria pentru un nou tip de interventie sociala. decât riscul. poate regla nesiguranta. se produc mutatii profunde în plan juridic. un ajutor benevol si neconditionat (cum era asistenta sociala). conceptul central îl constituie mai curând precaritatea sau vulnerabilitatea.

Amintind de minoritati si de cultura marginalului. riscul de catastrofa etc.. ducând la o conceptie mai individualista si. ca întreg edificiul asigurarilor sociale de sanatate tinde sa-si piarda caracterul unificator. .. în consecinta.. au aparut o serie de riscuri noi : delicventa urbana. existând grupuri dezavantajate sau marginalizate în mod constant.categorii de riscuri colective”37. amenintarile internationale. mai determinista a socialului. În plus. subculturile agresive. Rosanvallon se apropie de abordarile specifice antropologiei americane contemporane. care demonstreaza stiintific ca riscurile îmbolnavirii nu sunt egal împartite si. concomitent. O tema provocatoare în discursul sau este si invocarea rezultatelor extraordinare ale geneticii medicale.Acolo unde 37 ibidem 80 . terorismul. vorbind chiar de unele .de gestionare a socialului sunt depasite si ca riscul nu mai este uniform distribuit în societate.. autorul afirma ca socializarea riscurilor nu mai este operanta.Progresele geneticii determina o reevaluare totala a analizei riscurilor de sanatate. fata de care sistemul traditional al asigurarilor (centrat pe instabilitatea economica si pe pierderea capacitatii de munca) nu are solutii.

. atunci însasi ratiunea asigurarilor sociale dispare. având în vedere ca nu mai este vorba de hazard iar deteminarile sunt individuale. Concluzia ar fi ca se impune o personalizare a riscurilor.sanctionare" sociala a comportamentelor cu risc dovedit (ex: fumatorii sau marii consumatori de alcool vor trebui sa plateasca suprataxe la asigurari sau sa-si deconteze singuri serviciile 81 .N-ar mai fi nimic de mutualizat." Totusi.nu aveam decât hazardul si nesansa." Logica pare simpla: daca ceea ce este congenital primeaza în raport cu ceea ce este dobândit.conducând la o segmentare progresiva a socialului. medicina genetica dezvaluie cauze organice previzibile. Aceasta adevarata . daca toti oamenii ar fi perfect circumscrisi naturii lor. Rosanvallon recunoaste ca nu se poate merge atât de departe.. ...revolutie a cunoasterii destinului" va introduce probabil clase de risc. " Putem spune ca semnele aparitiei claselor de risc exista deja. singurul lucru acceptabil fiind acela ca solidaritatea va trebui regândita. în sensul unei mai bune cunoasteri a sanselor si limitelor fiecaruia. fiind semnalate în sistemul asigurarilor de sanatate din anumite tari masuri concrete de ..

medicale în cazul unei îmbolnaviri cauzate de toxice). s-a calculat ca la nivelul tarilor OECD ." Astfel. generând nemultumiri si de o parte si de cealalta.gigantice masini de transferuri între generatii". costul social al atitudinilor individuale va impune o exigenta mai mare în controlul comportamentelor..solidaritatea si libertatea vor merge din ce în ce mai putin în acord" .. Schimbarile demografice (în special îmbatrânirea populatiei si inversarea piramidei vârstelor) reprezinta un alt factor de disolutie a logicii asiguratorii. Simplu spus. în faptul ca . concentrarea resurselor nu se mai realizeaza în timpul vietii active iar segmentul de populatie cotizanta beneficiaza foarte 82 . În prezent. se apreciaza ca una din finalitatile prestatiilor era garantarea reportului pe durata unui ciclu de viata. ceea ce înseamna ca universul asigurarilor în vechea sa formula este serios zdruncinat. Aici vede Rosanvallon punctul de plecare al declinului societatii asiguratorii. consumul medical între 20 si 60 de ani (vârsta cotizatiilor) este în medie de trei ori mai mic decât în cazul vârstelor de 80-90 de ani. în opinia lui Rosanvallon.. Considerând ca statul-providenta functiona asemenea unei .

de un nivel fara precedent de îngrijiri sustinute de comunitate. pe când cei trecuti de 60 de ani beneficiaza simultan de un nivel mediu al pensiilor cel mai ridicat din istorie.. si de veniturile considerabile ale unui patrimoniu concentrat în mare parte în mâinile lor.putin de bugetele asigurarilor. Deci.. trebuie totusi recunoscut ca sistemul traditional al asigurarilor si al protectiei sociale în vestul Europei favorizeaza net vârstele a treia si a patra... cea mai ridicata din istoria noastra [n. mergând pâna la sugerarea spectrului unui razboi al vârstelor.-se refera la Franta] si cea mai grea dintre marile tari industrializate.a.suporta povara impozitelor obligatorii. Acest consum disproportionat face sa se vorbeasca de . când cotizantii de astazi vor dori si ei aceleasi drepturi sociale.generatia sacrificata: 20-45 de ani" (Christian Saint-Etienne). care se bucura acum de o bunastare apreciabila si de un consum al resurselor fara precedent în istorie. datorita faptului ca tinerii si maturii ." Fara a împartasi în totalitate viziunea autorilor francezi. improbabil de repetat peste 10-15 ani. notiunea de echitate intergenerationala poate fi privita în sensul echilibrarii 83 ..

. T.în ce priveste conflictele societatii 38 Ralf Dahrendorf. O viziune liberala inedita asupra noii probleme sociale întâlnim la Ralf Dahrendorf. Marcuse etc). Dahrendorf scrie:.. Ed. Raymond Aron..Sanse de viata" publicat în 1979 .nou crez politic al liberalilor" în secolul XX. Humanitas. a carui filosofie sociala a primit de-a lungul timpului cele mai înalte recunoasteri academice si stiintifice internationale. În volumul . Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). Bucuresti. 1996 84 . Rawls. Sintetizând prin excelenta modelul intelectualului angajat al anilor`60-7038. Ideea fundamentala în opera lui Dahrendorf o constituie maximizarea sanselor de viata individuale. Dahrendorf a reprezentat în acelasi timp un creator de scoala sociologica si de filosofie sociala liberala (alaturi de Karl Popper. membru important al Partidului Liberal German.) opusa la fel de faimoasei scoli de la Frankfurt (Habermas..Marshall..sanselor în timp si nu numai în întelesul traditional al egalitatii sanselor începutului-aceasta este opinia autorilor francezi de stânga cu privire la transferul resurselor pe verticala în sistemul asigurarilor.H. Nozick etc. deputat în Bundestag si pentru o vreme secretar de stat la Ministerul Culturii. idee din care autorul german încearca sa faca un adevarat ..

În Statele Unite a domnit multa vreme un concept precum cel de sansa. a carei versiune în limba româna a vazut lumina tiparului în 1996: . sunt indisolubil legate de optiuni si ligaturi. H. Aici Dahrendorf se apropie de T. valoarea pozitiva. alternative ale actiunii”40.moderne. Dahrendorf revine pe larg într-o alta carte. cu alte cuvinte ceea ce poate face concret un individ cu libertatile (îndreptatirile) pe care le are. Londra. functionalitatea drepturilor sale. .aceasta este intentia politicii libertatii”39. si mai simplu. Marshall. la rândul lor. Asupra sanselor de viata si raportului dintre îndreptatiri si oferta.. 39 40 ibidem T. spunând: . Sansele de viata. Mai multe sanse de viata pentru mai multi oameni.. 1950.. avem de a face cu sanse de viata. Marshall. sau. Se adunau în conceptul american de libertate drepturile fundamentale civile.H. Citizenship and Social Class. Optiunile sunt posibilitati de alegere date în cadrul structurilor sociale.Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii)". 67 85 . Prin optiuni autorul întelege proportionalitatea între îndreptatiri si oferta. prin care se întelege în mod restrictiv egalitatea conditiilor de start si în mod extensiv posibilitatile de alegere ale cetateanului. p.

secolul XX a cunoscut o alta dezvoltare. Când îndreptatirile tuturor cetatenilor sunt garantate.. atâta vreme cât ea ramâne o inegalitate a ofertei si nu se extinde asupra îndreptatirilor..." Pornind de la asumptia ca sansele de viata nu sunt distribuite în mod egal. circumstantele lor de viata îi privesc. Dahrendorf afirma ca: .. dupa expresia lui Marshall. acesta este înca valabil si astazi. în rest. Cei saraci primesc ajutor daca se ajuta singuri. Este o îndreptatire în sensul pe care l-am expus”41.Noua libertate este o politica a conflictului regularizat si o economie sociala a maximizarii sanselor de viata individuale. Definirea idealului liberal contemporan se face în termenii urmatori: .s-a impus parerea ca membrii societatii au nevoie de mai mult decât de drepturi civile si politice.inegalitatea este un mijloc al libertatii. inegalitatile ofertei nu mai reusesc sa faca istorie. Ele ofera doar prilej de invidie.. Drepturile sociale si-au facut si ele aparitia. care nu este masurat dupa valoarea de piata a celui caruia îi este destinat. În Europa .. dar nu mai 41 ibidem 86 . Pâna într-un anumit grad.un drept universal la venituri reale..drepturile politice si granitele deschise..

duc la conflicte de clasa. falsii zei nu sunt departe.La sfârsitul acestei lumi fara ligaturi." Din acest motiv. progresul drepturilor de la sfera civila la cea politica si apoi la cea sociala reprezinta un lucru bun în optica filosofului german. Unul dintre pericolele la care este expusa societatea civila este anomia...... pentru ca a atenuat conflictul de clasa si a slabit însasi notiunea de clasa sociala. " Modernitatea a slabit sau în unele cazuri a distrus vechile ligaturi. Oamenii îsi pierd echilibrul pe care numai 87 .] legaturi culturale adânci pe care oamenii le transfera în diferite situatii pentru a-si gasi drumul în lumea optiunilor. atunci se instaureaza un vacuum. Dahrendorf îsi explica la fel de plastic si de sugestiv viziunea asupra semnificatiei sociale a ligaturilor. (generând o eliberare incontestabila a individului) dar a creat simultan premisele unei alienari fara precedent în istorie. .Se poate ca sinuciderea în masa a celor 916 discipoli americani ai pastorului Jones din Guyana sa fie un simbol si un simptom al unei lumi fara ligaturi. ...Ligaturile sunt [.Când ligaturile absolute ale timpurilor precedente se distrug.. Societatea civila poate numai partial sa umple acest vacuum.

.. 87 88 . Ies la iveala si amintiri din sânul istoriei.Mesajul lui Popper este simplu si. dar faptul ca în filosofia sa accentul cade totusi pe optiuni (asa cum a precizat el însusi în numeroase ocazii) îi garanteaza plasarea în familia gândirii liberale. Humanitas. Dahrendorf se apropie mult de conservatorismul lui Edmund Burke. Originile redevin interesante. Nimeni nu stie exact care dintre drumuri duce inainte. la sfârsit nimic nu mai merge si totul devine la fel de valabil. Ed. încercam lucruri noi si cadem în eroare. la fel ca si profesiunile absolute de credinta”42. iar aceia care pretind ca 42 Ralf Dahrendorf. amintiri despre caldura pierduta a cuibului în vechile orânduiri sociale. Si nu numai seducatorii au succes. Traim într-o lume a incertitudinii. adica indiferent. Vremurile de anomie sunt timpuri de nesiguranta extrema în viata cotidiana. cu toate acestea. profund. Viziunea asupra noii probleme sociale se completeaza cu o reafirmare a discursului de tip Popper. Bucuresti. 1996.legaturile culturale adânci îl pot conferi.. Fireste. p. . Oamenii îsi cauta sprijin acolo unde cred ca îl pot gasi. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). în aceasta expunere seducatoare asupra ligaturilor.

gândirea inovativa despre politica si societate a venit dinspre dreapta si nu dinspre stânga”. Nu poti sti ceea ce noi. Pentru prima data în istoria contemporana. 89 . ceilalti . conflictul si schimbarea sunt libertatea noastra... în care cuvântul îl au aceia care stiu adevarul. Platon a desenat imaginea statului guvernat de filosofii regi. În lumea reala exista mereu conceptii diferite si. fara ele nu poate exista libertate”. De-a lungul istoriei. Încercând sa concluzionam opinia lui Dahrendorf asupra tendintelor societatii contemporane. Dahrendorf scrie ca se face simtita acum: .Acestia sunt însa falsi profeti.... De fapt. conflict si schimbare. Hegel. politicile progresiste au fost cele ale solicitarii mai multor drepturi. de aici.o rasturnare de tendinta. cel putin în ultimele doua secole. nu stim. si dupa el Marx au pretins ca vorbesc în numele istoriei . visul certitudinii a însotit realitatea incertitudinii. Acceptând ideea ca. O atare incertitudine este greu de suportat.poseda o astfel de stiinta se pot însela.. cea mai fina sinteza pe care am identificat-o este transferul accentului de la politica îndreptatirilor la politica ofertei.

Astfel s-a realizat ceea ce nici economistii liberali din secolele XVIII-XIX. ceilalti opteaza pentru stimularea ofertei. a initiativei particulare. Primii doresc mai multa raspundere a statului si mai multe garantii de bunastare. a alternativelor. nici 90 .Pierre Rosanvallon si Ralf Dahrendorf exprima în mod evident doua conceptii diferite asupra noii probleme sociale. în forma sa actuala. Statul-providenta. nemultumeste atât familia gândirii de stânga cât si pe liberali. Zona socialului european este în prezent supusa unor presiuni reformiste venind din sensuri opuse iar dezbaterile intelectuale si politice se concentreaza pe problema centrala a politicior sociale: dozarea raportului rezonabil între alocarea de resurse publice si eficienta consumului acestora. Politica asigurarilor între considerente sociale si constrângeri economice Meritul istoric al sistemelelor de asigurari a constat în concilierea functiei de acoperire a riscurilor sociale cu logica profitabilitatii financiare.

. În prezent. principiul asigurarilor presupunea egalitatea tuturor participantilor la sistem în fata diferitelor categorii de riscuri sociale si asumarea unei solidaritati depline a indivizilor în fata acestor riscuri. suficiente atât pentru acordarea de garantii privind compensatiile banesti (în cazul pierderii veniturilor individuale sau al unor nevoi crescute) cât si pentru obtinerea unui profit la administrarea fondului pe termen lung.valului ignorantei".sub soarele cunoasterii".. au determinat ca statul bunastarii sa functioneze o buna perioada pe principiul . Desigur. Prin mecanismul contributiilor generalizate s-a ajuns treptat la acumularea unor fonduri impresionante. Opacitatea socialului precum si convingerea ca riscul e absolut aleatoriu.valul ignorantei" sa fie rupt iar abordarea socialului sa se faca produca . Indivizii sunt diferiti iar sansele lor 91 . sansele de aparitie a unei crize fiind egal împartite între persoanele asigurate. considera Rosanvallon. acest lucru a devenit imposibil. Mai buna cunoastere a sanselor si diferentelor între indivizi face ca ..socialistii si marxistii ultimei jumatati a secolului al XIXlea nu au vazut posibil: rentabilizarea socialului.

p. Antropologia a demonstrat ca exista discriminare perspective inegalitati acumulare persistente. al calculului probabilistic si al socializarii 43 44 Pierre Rosanvallon. 53 Ibidem. Noua problema sociala. 78 92 . lipsa diferite. Institutul European. chiar în societatile cele mai dezvoltate. Genetica a aratat si ea ca predispozitiile noastre în fata bolilor nu sunt egale.stim dinainte cine este câstigator si cine pierde. Iasi. 1998. sociala. p. somajul de lunga financiara.. cine sunt bogatii si cine sunt saracii?" Conform lui Rosanvallon44. Capacitatea si limitele lor sunt deasemenea marginalizare durata. sistem construit cu un secol în urma pe principiul egalitatii. Se mai poate vorbi în noile circumstante de distributia egala a sanselor si riscurilor? Ce se întâmpla în acest caz cu baza de calcul a politicii de redistribuire a resurselor? Cum abordam problema sociala si sistemul asigurarilor atunci când .de viata sunt diferite. aceste interogatii grave bulverseaza la sfârsitul secolului XX încrederea publica si mai ales stiintifica în sistemul universal al asigurarilor. blocarea oportunitatilor educationale etc. oricarei putând fi masurate si de sau prognozate43. cum ar fi: saracia cronica.

.raspunderii. dar politica asigurarilor vine sa garanteze un suport de bunastare proportional cu nivelul contributiilor reale platite în timpul vietii active. mai riguroase din punct de vedere financiar. în timp ce în asigurarile sociale (denumite si . având în vedere proportiile imense ale sistemului si obligativitatea contributiilor. fiecare persoana asigurata poate beneficia de o indemnizatie egala cu produsul dintre suma cotizata de-a lungul timpului si un coeficient de multiplicare. incluzând în mod evident performantele în administrarea fondului. În acest fel se realizeaza cea mai ale fidela pietei legatura între în mecanismele economice (reflectate acumularile de resurse) si necesarul social (reflectat în alocarea de compensatii banesti pe baze contractuale). Principiul societatii asiguratorii ar fi în consecinta depasit. Nu putem fi în totalitate de acord cu acest punct de vedere. În principiu. Fireste. E drept. uneori acestea pot fi chiar anticipate.de stat"). acelasi pentru toti membrii fondului. exista inegalitati importante între performantele indivizilor. nu întotdeauna functioneaza acest principiu. opereaza principiul garantarii unui minim 93 . El este valabil cu precadere în asigurarile private.

indiferent de suma reala cotizata si de timpul care s-a scurs de când persoana respectiva s-a asigurat împotriva unui risc.iesirilor" (output) din sistem cu . 56 94 . realizându-se de fapt amortizarea .solutia" pe care acesta o întrevede (trecerea de la cetateanul asigurat -traditional în societatea occidentala-la statutul de contribuabil. p. deducem optiunea puternic etatista a autorului francez si viziunea sa politica de orientare socialista45.. deci a nivelului cheltuielilor cu nivelul contributiilor.intrarile" (input). aceleasi pentru toti asiguratii. Introducere în studiul politicilor sociale. În ceea ce priveste opinia despre stadiul actual al 45 Valentin Naumescu. Analizând argumentele criticii severe la care Pierre Rosanvallon supune sistemul asigurarilor sociale si mai ales observând . Compensatiile banesti acordate (beneficiile sociale) se bazeaza în acest caz pe legea numerelor mari si pe convingerea ca un anumit tip de risc nu se poate obiectiva simultan la toti asiguratii.. editura Universităţii Babeş-Bolyai. Cluj-Napoca..de servicii (ex: servicii medicale) în caz de nevoie. 2002. altfel spus înlocuirea asigurarilor realizate prin contributii la fonduri autonome cu un impozit general platit la bugetul statului).

. De aici decurge si importanta prabusirii mitului reformei fiscale ca operator central al schimbarii sociale. Astfel. a fost exprimata epuizarea viziunii socialiste traditionale. în anii 1980. de o reprezentare dualista a societatii. ea n-a putut gândi solidaritatea în mod practic si a trecut pe tacute de la fantasma la realitate. în mod aproape rusinos. criticând rigiditatea de care au dat dovada dupa razboi socialistii si invitându-i la o reconsiderare profunda a atitudinilor: . Accentuarea excluderii invita oare la schimbarea acestui rationament. În modul cel mai limpede cu putinta. pe capitalisti clasei muncitoare. din punct de vedere istoric. Rosanvallon pledeaza pentru o reconstructie pragmatica a stângii. înainte de toate. pe burghezi proletariatului. opunându-i pe cei mari celor mici. În loc sa priveasca societatea reala în toata complexitatea ei.socialismului în Europa si în mod special în Franta. stânga a fost. prizoniera propriilor mituri. Din acelasi motiv. stânga n-a fost capabila sa actioneze asupra acesteia.Conceptia traditionala a socialismului a fost legata. fara mijloace de a iesi din oscilatia mortala între o ideologie depasita si un pragmatism flotant. facând societatea sa se întoarca spre un soi de 95 .

. deschizându-si punga numai celor lipsiti efectiv de resurse.. se spune: . Noua problema sociala.. putând fi identificate doua aspecte care intra în discutie: selectivitatea crescânda a prestatiilor si redefinirea structurii prelevarilor. asa cum am vazut în capitolul precedent. Într-un raport oficial al Uniunii Europene din 1993. întelegerea si actiunea?”46 Problema solidaritatii sociale este reluata astazi sub o puternica restrictie politica si economica. minimalist si considerat .. 1998..rezidual" (în comparatie cu cel social-democrat care a avut pretentia expansiunii pâna la garantarea universalitatii prestatiilor). reprezentând o solutie pentru criza financiara a statului-providenta. resursele fiind rare iar nevoile considerabile. 34 96 .Pe timp de criza. Selectarea beneficiarilor de servicii sociale se face în acest caz pe 46 Pierre Rosanvallon. Institutul European.afara" ce ar dirija. înca o data.fragmentare simpla si arhaica între un . p. Selectivitatea beneficiilor sociale este..cheia de bolta" a abordarii socialului în varianta liberala. Iasi. " Statul bunastarii de inspiratie liberala este deci selectiv. predomina dorinta de a focaliza în mai mare masura prestatiile pentru cei mai defavorizati.înauntru" si un .

În mod constant..Iata pozitia constanta a stângii în acest domeniu: pe de o parte. face din nou o analiza lucida a statului-providenta. Mai pragmatica. 45 97 . aducând critici la adresa atitudinilor ..selectivitate sociala moderata".means testing".. a lua prin impozite de la cei mai înstariti. p..În timpul crizei. ea a cerut abrogarea conditionarilor de resurse si generalizarea accesului la prestatii. în anii 1970. procedura numita . pe de alta.. Pierre Rosanvallon. acuzata ca i-ar stigmatiza pe saraci si ar provoca întoarcerea la vremurile moralizatoare ale asistentei. la sfârsitul secolului XX.. Universalismul de tip keynesian al bunastarii primeste deci.. plafoane relativ ridicate pentru atribuirea celor mai multe dintre prestatiile sociale privitoare la familie”47. .. fixând. .Stânga a denuntat mereu selectivitatea. statul-providenta 47 Ibidem. lovituri dure inclusiv din partea teoreticienior de stânga. în pofida orientarii sale socialiste. nevoiti sa accepte treptat o abordare mai liberala (selectiva) a sistemului social. dreapta s-a multumit sa introduca o .traditionale" adoptate sub influenta ideologiei de stânga. a da tuturor prin prestatii sociale si..baza unei verificari riguroase a tuturor veniturilor realizate..

în afara de acoperirea cotei principale din cheltuielile de sanatate. pe oricare venit. pentru a primi mai putin”48. detinatorii veniturilor celor mai ridicate. el neglijeaza nevoile proprii ale celor mai saraci si se loveste de logica resurselor. Paris. privilegiind nevoile din straturile medii si joase ale clasei mijlocii. martie 1994. Explozia cheltuielilor si necesitatea scaderii impozitelor pe salariile mici impun acum o discriminare pozitiva între francezi. Bazat pe o prelevare a gabelei sociale la o rata uniforma. legata de folosirea incompleta a mâinii de lucru la a carei aparitie a contribuit. datorita diversificarii nevoilor populatiei si complexitatii provocarilor la care este supusa bunastarea. Problema de fond pare a deveni asadar .Securite sociale: le mythe de l`assurance" în Droit social. fondat pe tratamentul egal al tuturor francezilor. p. Aceasta tendinta s-a facut simtita în ultimii 10-15 ani si este caracteristica în primul rând serviciilor medicale (care s-au scumpit de peste 3 ori numai în ultimul deceniu!) facând ca balanta sistemului 48 Nicolas Dufourq. Ceilalti..explozia cheltuielilor" în sistemul social. . vor trebui sa accepte a contribui mai mult.. e inechitabil si cauzator de somaj. 32 98 . având ca prim exponent scumpirea serviciilor.egalitar nu mai poate fi modelul de referinta.

de pilda) economisirea neta ar fi de 14 miliarde de franci anual! Desi suma este impresionanta. 99 . formula aleasa trebuie sa tina cont de logica resurselor. diferenta constând în accentul în pus al pe principiul caz. Si într-o abordare si în cealalta.sa se dezechilibreze în mod amenintator. luând în discutie alocatia familiala din Franta. aberante aproape. Solutia reechilibrarii poate fi cresterea prelevarilor din veniturile segmentului activ (varianta socialista) sau scaderea consumului social prin introducerea selectivitatii (varianta liberala). Vom da ca exemplu pentru cele spuse anterior efectul în plan financiar al introducerii unei selectivitati moderate. la care au ajuns cheltuielile de bunastare. Daca s-ar conditiona acordarea acestei alocatii de nivelul veniturilor si s-ar suprima plata în cazul a doar 15% din familiile cele mai înstarite (cadre superioare si profesii liberale. respectiv pe principiul responsabilitatii individuale doilea Constrângerea economica este elementul comun. solidaritatii sociale în primul caz. daca adaugam ca ea nu reprezinta decât 5% din totalul prestatiilor sociale ale statului catre familiile franceze vom deduce dimensiunile uriase.

introdusa la începutul anilor`90 în Franta. care 49 Pierre Rosanvallon.Considerentele finalmente de cele economice sociale. Aceasta ar însemna o întoarcere. Redefinirea solidaritatii în pragul secolului XXI si reforma asigurarilor sociale a trezit interesul pentru dezbateri aprinse. Iasi. ar aparea într-adevar riscul de a face din selectivitate un principiu filosofic. Una din posibilele solutii este CSG (contributia sociala generalizata). p.Dincolo de cautarea neîncetata a economiilor bugetare. o reluare a mitologiei bogatilor care pot plati totul (versiunea stângii)”49. Introducerea selectivitatii. care nu înceteaza sa critice abordarile clasice ale celor doi poli ideologici. . îl nelinisteste pe Rosanvallon. CSG este o noua forma de prelevare. puternic redistributiva si având un caracter juridic hibrid. invers.. desi recunoscuta ca necesara din punct de vedere financiar. Noua problema sociala. o reducere a statuluiprovidenta la un sistem de asistenta a celor mai saraci (versiunea dreptei asupra ideologiei selectivitatii) sau. animate de dorinta partilor angajate de a propune solutii cât mai ingenioase la criza financiara pe care o traverseaza sistemul. 98 100 . sunt culturale inseparabile si politice. 1998. Institutul European.

altfel spus. a beneficiilor. asa cum am mai afirmat. Spirala denaturata în care s-a intrat în ultimele decenii a condus la aparitia fenomenului de 101 . Dilema statului-providenta consta. trebuie recunoscut faptul ca în prezent statul-bunastarii functioneaza ca o . în loc sa se acorde faimoasele indemnizatii de somaj? Chiar daca aceste întrebari fac în mod evident trimitere la Keynes si Beveridge si la principiile economiei politice. platindu-se pâna la urma salarii normale pentru munca normala. finantând excluderea de pe piata muncii. compensând pierderile de venit (somaj. deci de a creste eficienta consumului de resurse publice...între un drept si un contract". introducerea RMI (venitul minim de insertie) a însemnat cel putin încercarea de a da o noua semnificatie culturala ajutorului social.îmbraca aspectul intermediar între un impozit si o cotizatie sociala. De partea cealalta. Întrebarea fireasca pe care si-o pun specialistii este daca n-ar fi mai bine sa se subventioneze ocuparea deplina a fortei de munca. boala. pensie)".masina de indemnizare. sau. oferind ceva . în încercarea de a transforma cheltuielile pasive în cheltuieli active.

Cluj-Napoca. care a facut ca eforturile de armonizare a imperativelor sociale si demersurile de respectare a exigentelor economice sa se neutralizeze reciproc.autodistrugerea solidaritatii"(1994)50.. Numai în Franta exista 7-8 milioane de asistati social.deflatie sociala": un numar tot mai mare de persoane inactive sunt întretinute de un numar tot mai mic de persoane active. a doua jumatatate a anilor`80 si anii`90 au marcat în mod firesc încercarea 50 Valentin Naumescu.. Constrângerile financiare la care este astazi supus sistemul securitatii sociale se datoreaza în parte si fenomenului de separare a economiei de societate (indus de statul-providenta din anii`60-`70). editura Universităţii Babeş-Bolyai. Privita dupa razboi ca un semn al progresului. care traiesc efectiv din venitul minim garantat. Introducere în studiul politicilor sociale. ceea ce îl face pe Jean-Francois Revel sa vorbeasca de . 2002 102 .. miscarea de disociere (aproape institutionalizata) a economicului de social si încercarea de a indemniza excluderea de pe piata muncii s-au soldat în mod nefericit si cu cresterea somajului în tarile OECD (peste pragul psihologic de 10%) si cu un decalaj de competitivitate economica a Europei fata de Statele Unite si Japonia. Din acest motiv.

. punctând doua trasaturi ale marilor procese economico-sociale din deceniile 8 si 9: externalizarea si diferentierea.) sau în redistribuirea resurselor între generatii. firmele au început sa caute cu prioritate competitivitatea economica si sporirea profitului. Restructurarile interne severe si declararea eficientei drept unicul criteriu demn de interes pentru manageri au dus la o mai mare lejeritate în a face 103 . prin intermediul traditionalului spor de vechime. Pâna în anii`60. sub influenta Noii Drepte. Aceasta internalizare consta în subventii încrucisate (între diferite sectii. a privatizarilor masive si a . În anii`80. diferite categorii de salariati etc.revolutiei thatcheriste". externalizând pe cât posibil costurile sociale. Vom insista acum asupra unei analize a contextului economic al statelor europene ale bunastarii. cât si eficienta politicior sociale (printr-o mai mare exigenta în acordarea beneficiilor). economiile occidentale -sub influenta keynesianismului si a garantiilor statuluiinternalizau la nivelul întreprinderilor o parte a costului social global.europenilor de a-si îmbunatati atât performantele economice (prin masuri de liberalizare).

stabilite pe unitate sau pe ramura de activitate) la evaluarea si salarizarea performantelor individuale.. Prin disocierea registrelor competitivitatii de cele ale solidaritatii sociale. chiar daca sindicatele si muncitorii în general le-au criticat cu vehementa. efectele au fost benefice pentru firme si au contribuit substantial la depasirea crizei economice din anii`70. cheltuieli sociale suplimentare cotelor obligatorii impuse de stat. Pe de alta parte. avantajând în mod logic salariatii cu o calificare mai buna si crescând decalajele de venit între acestia si muncitorii necalificati. Nivelul managerial a optat pentru remunerarea fiecarui angajat în functie de productivitatea (performanta) lui reala. fara sa mai tina cont de vechime. societatii în ansamblu si bineînteles a indivizilor însasi." În multe cazuri. cresterea inegalitatilor salariale 104 . fie si partial. conform teoriei economice clasice (liberale). formula la moda a devenit: .somajul nu e problema întreprinerilor. Diferentierea a presupus trecerea de la evaluarea globala a valorii muncii (facuta prin negocieri centralizate si grile salariale fixe.concedieri si la o mult mai mica disponibilitate de a suporta. ci a statului.

cât si constrângerile financiare severe din ultimele decenii (ca sa nu mai punem la socoteala tentativele de fraudare din partea clientilor) au obligat conducerea fondurilor la o politica mult mai atenta de distribuire a compensatiilor banesti. Companiile de asigurari au trebuit sa raspunda tuturor acestor provocari ale mediului economic si mai ales sa faca fata schimbarilor profunde survenite în tipologia riscului social. Restrângerea generozitatii sistemelor de asigurari începând din anii`80.a spulberat totusi imaginea 105 . fara sa afecteze în mod considerabil încrederea populatiei în cea mai solida forma de solidaritate sociala sau sa conduca la înlocuirea acesteia -asa cum prevedea Rosanvallon. dar atât segmentarea socialului -urmata de multiplicarea fireasca a nevoilor. prin adaptarea organigramelor la strictul necesar. În principiu.balastului social" din întreprinderi.a fost urmata si de descarcarea . considerentul social major al asigurarilor a ramas vointa unei acoperiri maximale a situatiilor de risc. cea mai importanta dintre aceste schimbari fiind chiar diversificarea riscului.-salutata de liberali..

ci doar acceptarea unei realitati mai austere si mai putin spectaculoase. devenind pur si simplu expresia unui business -cu o incontestabila functie sociala. a 51 Cf. 2002 106 . o revarsare a . editura Universităţii Babeş-Bolyai. ClujNapoca. Introducere în studiul politicilor sociale.supus în întregime regulilor eficientei si profitabilitatii. Prabusirea unui mit si subordonarea fata de logica resurselor nu înseamna sfârsitul povestii. finantarea publica a ne-muncii. Promovata în ultima jumatate a secolului XX de ideologia universalista a statului-providenta. Implicatii politice ale reformei sociale51 A devenit aproape un loc comun a afirma ca societatea de indemnizare pasiva si-a epuizat resursele. sistemele de asigurari (sociale sau private) au încetat sa mai fie considerate o forma a providentei coborâte pe pamânt. fiind condamnata la o reforma profunda si neîntârziata a sistemului beneficiilor sociale. Valentin Naumescu.. Departe de a putea rezolva totul.cornului abundentei".utopica si vechea credinta ca asigurarile reprezinta panaceul universal pentru problemele societatii.

excluderii sociale (generoasa si neconditionata dar finalmente contra-performanta) este astazi sever criticata. plecând de la elaborarea pe baze noi a unor strategii si programe de politica sociala pragmatice. de flexibilizare sau . În unele cazuri se vorbeste chiar despre un început de deschidere. atât dinspre dreapta cât si dinspre stânga spectrului. liberalismul este mult mai aproape de aceasta interpretare actualizata decât socialismul. nevoite sa accepte realitati putin favorabile dogmelor ideologice. asa cum am vazut în capitolele precedente.liberalizare" a programelor partidelor socialiste. Fireste. Nimic nu mai este astazi posibil fara a tine cont de logica resurselor. masura salutata de liberali si criticata de socialisti. toate gruparile democratice din Europa sustin promovarea unei solidaritati sociale reinterpretate.. Acesta pare a fi motivul pentru care se manifesta în prezent tentatia inversa: adoptarea unei politici de separare totala a obiectivelor si parametrilor performantei economice din interiorul întreprinderilor de criteriile generale ale solidaritatii sociale (alimentata prin co-interesare si pluralismul surselor). Aceasta 107 . În principiu. eficiente si performante.

fara pretentia de a fi foarte recenta sau de a anula diferentele traditionale existente între gândirea liberala si cea socialista. se cere ca plata fiecarui beneficiu social sa aiba acoperire financiara iar solutia cresterii datoriei interne (realizata prin împrumuturi intergenerationale girate de stat) este din ce în ce mai putin acceptata. keynesian. mai mult ca oricând. estompeaza totusi (în mare parte) o serie de vechi dispute care marcau dezbaterile publice în Europa occidentala. Avem deci toate argumentele sa credem ca .convergenta doctrinara (deviata spre polul liberal). Solutiile politice propuse au consecinte diferite în plan social si economic.vârsta de aur" a bunastarii sociale a apus si ca s-a intrat efectiv într-o 108 . se cere tot mai insistent ca beneficiile sociale sa fie selective si conditionate de un efort personal (educational. de teama. În plus. Astazi. de erodare a temeliei securitatii sociale în întelesul ei reconfortant.. pe piata muncii sau decurgând din prestarea unei activitati în folosul comunitatii). Asumarea cu prioritate a criteriilor de eficienta si profitabilitate în sistemul de asigurari creaza poate un sentiment de nesiguranta sociala.

liberal-conservator". partidele au trebuit sa tina cont de fortificarea clasei mijlocii si sa-si construiasca oferta politica în functie de aspiratiile economice si socioculturale ale acestui segment de populatie. În ansamblu. 18. dominat de Partidul Republican în SUA. economice si culturale a clasei mijlocii începând din anii`80. partide care au realizat guvernari compacte de 12. Partidul Conservator în Regatul Unit si Uniunea Crestin-Democrata în RFG. respectiv 16 ani! La rândul lor. în care constrângerile tonul. dezvoltarea clasei mijlocii a întretinut un climat 109 financiare. s-au suprapus peste un climat politic liberal (sau .. conform terminologiei propuse de Milton Friedman). Marea Britanie si Germania. cele doua procese s-au alimentat reciproc: pe de o parte. Aceasta situatie a corespuns unui context politic de dreapta. în special în Statele Unite. Modernizarea structurilor sociale în majoritatea tarilor occidentale si cresterea influentei politice. concurenta pe piata si evaluarea riguroasa a performantelor individuale vor da .noua etapa a distributiei resurselor în societate.

proces care a urmat la nivel mondial unei lungi perioade de hegemonie a socialdemocratiei de tip keynesian. ascensiunea partidelor de dreapta părea să se fi oprit. de o mega-tendinta în ceea ce priveste liberalizarea. de obicei în sens contrar. economice sau socio-culturale.politic favorabil partidelor de orientare liberala. Ele sunt precedate de . La sfârsitul anilor `90. efectele reformelor liberale din anii`80 si prima parte a anilor`90 persista.semne premonitorii". de crize sau perioade de stagnare. Mega-tendintele se înscriu în teoria ciclurilor istorice de dezvoltare.. Totusi. cel mai des limitându-ne la a spune ca a fost vorba de un complex de împrejurari. produc efecte (aproape) inevitabile. nu putine fiind 110 . dureaza în medie 10-15 ani. fiind urmate de noi curente politice. pe de alta parte guvernarile de dreapta au stimulat competitia valorilor si implicit au favorizat ascensiunea clasei mijlocii. În majoritatea tarilor vesteuropene guverneaza din nou forte socialiste sau socialdemocrate. apoi se atenueaza si dispar. Fara îndoiala ca în asemenea situatii e greu de apreciat care a fost cauza si care este efectul.

Practic. liderii care le-au pus în aplicare au parasit viata politica iar partidele lor sunt acum în opozitie.marketizare".cazurile în care noile cabinete au mentinut principalele repere de eficienta.contracting out" în domeniul serviciilor sociale etc. Ia luat locul o .. pluralismul surselor finantare. sectorului privat si a celui nonde privatizarea sau procedura . eficienta consumului de resurse publice. managementul serviciilor sociale.societate a bunastarii". piata libera si competitivitate trasate sub influenta Noii Drepte. prezentându-se astazi. se poate afirma ca statul bunastarii -în forma în care l-au proiectat Keynes si Beveridge.nu mai exista. participarea (parteneriatul) guvernamental. Discursul politic a pierdut mult din accentele ideologice de altadata. Implicatiile politice ale reformei sociale nu înceteaza sa se faca simtite. într-o forma mai flexibila notiuni si ca mai pragmatica.. în care statul este doar unul din actorii sociali implicati în garantarea 111 . co-interesare.. de la dreapta la stânga esicherului. Programele politice de înglobeaza tot mai frecvent în capitolul bunastarii sociale . În mare parte.

112 .bunastarii cetatenilor. dar nu singurul si câteodata nici cel mai important.

Acestea. auto-suficientă.SISTEMUL ASISTENŢEI SOCIALE În sensul ei cel mai general. ca mod operativ de punere în aplicare a programelor de protecţie socială precum şi ca un component esenţial al acesteia. datorită unor motive personale de natură economicomaterială. fără un ajutor economico-material sau fără un suport fizic. de criză. biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a se integra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate. asistenţa socială delimitează un ansamblu de instituţii. Asistenţa socială. social din exterior. prin serviciile şi activităţile ei specializate ajută persoane şi grupuri în nevoie nu numai să facă faţă momentelor dificile. moral. decent de viaţă. în criză şi deci vulnerabile. aflate temporar în dificultate. activităţi profesionalizate de protejare a unor persoane. Pentru o anumită perioadă de timp. grupuri. ele nu pot duce o viaţă activă. măsuri. programe. socio-culturală. comunităţi cu probleme sociale. în limitele unui mod normal. situaţiilor anormale de viaţă care pot să apară 113 .

Asistenţa socială oferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de 52 Elena Zamfir. Iaşi.pentru o anumită perioadă de timp. metodelor psihopatologie. asistentul social are nevoie de o combinaţie de cunoştinţe specializate de psihologie socială. sociologie.. dar ea susţine. Se elimină astfel treptat situaţia lor de dificultate. p. 45 114 . refacerea capacităţilor proprii de integrare socioculturală normală a categoriilor defavorizate52. pedagogie. Dicţionar de sociologie. politic. moral etc. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). De aceea. posedînd cunoştinţe atît despre dezvoltarea lui umană. prin crearea unor condiţii socioculturale favorabile. editura Polirom. asistentul social trebuie să aibă în vedere permanenta interacţiune dintre cei doi factori: individul şi mediul lui de viaţă socio-economic. voluntare şi a eforturilor comunităţii. medicină. Din acest punct de vedere.. reprezintă un fundal teoretic general indispensabil specializate pentru intervenţie şi terapie în situaţiile concrete de criză. familial. prin mobilizarea resurselor instituţiilor de stat. despre personalitatea lui cît şi despre contextul socio-curtural şi moral în care el trăieşte. care ajutor. şi tehnicilor antropologie etc. economie. curtural. 2005.

de identificare a cazurilor. cu dizabilităţi fizice sau psihice. b. bolnavi. neglijaţi. a problemelor de rezolvat prin diagnostic diferenţiat. a bătrînilor cu pensii mici.protecţie socială. de evaluare a posibilităţilor de intervenţie rapidă prin căutarea unor soluţii specifice 115 .. cultural.psihologic sau moral pentru indivizi sau grupuri. moral. asistenţa socială şi-a dezvoltat încă de la începutul acestui secol un ansamblu de metode şi tehnici proprii: a. persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ politicile sociale. stresante economic. a şomerilor pe termen lung. vagabonzi. îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. psihoterapie. activităţi care pot fi adesea mai puţin costisitoare decît terapia propriu-zisă. material. Având în vedere situaţii din cele mai complexe şi diferite din domeniul asistenţei sociale centrate pe protecţia copiilor abandonaţi. a cuplurilor dezorganizate etc. consiliere. fără ajutor din familie. mobilizează comunitatea. În cadrul programelor de asistenţă socială se înscriu şi acele activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrante. Ea furnizează celor în nevoie ajutor financiar. a săracilor. abuzaţi.

eficient pentru acele persoane şi grupuri care nu pot dispune conform cadrului legislativ de venituri. cu risc crescut pentru grupuri şi indivizi. de resurse economice şi bunuri suficiente. d. asistenţa socială oferă un sprijin direct. de pensie socială. Sprijinul financiar sau în produse (bunuri materiale) destinat asistenţei sociale provine fie de la bugetul de stat (fonduri speciale pentru asistenţă socială). de îngrijire medicală.şi alegerea unor metode adecvate pentru cazurile particulare. ori acestea nu sînt corespunzătoare în raport cu necesităţile lor de bază. fie din contribuţiile voluntare individuale sau 116 . Prin ansamblul său de metode. c. ci prin analiza de ia caz la caz a situaţiilor de viaţă pe baza anchetelor sociale efectuate de profesionişti. de suport fizic sau moral etc. nu este stabilit prin lege. tehnici de intervenţie. de asigurare a unor condiţii speciale pentru respectarea cu stricteţe a standardelor etice specifice profesiei de asistent social. de promovare a unor strategii de prevenire (prevenţie) a situaţiilor defavorizante.s. Sprijinul dat persoanelor în nevoie prin sistemul de a.. strategii de acţiune. programe şi măsuri specializate.

cu scopuri şi caracteristici distincte. Asistenţa socială este o profesie pronunţat aplicativă. individul cu probleme. activităţilor practice desfăşurate în vederea soluţionării cazurilor la nivel individual (munca cu „clientul". la nivel de grup (munca cu grupurile în dificultate.comunitare şi este acordat celor în nevoie în funcţie de necesi-tăţile lor urgente. la nivel de comunitate (munca cu acele comunităţi în nevoie pentru refacerea resurselor necesare integrării lor normale. cu un statut propriu. Asistenţa socială poate fi privită din mai multe perspective: • a profesiei ca atare. postuniversitar). ca sistem educaţional-formativ. • incluzîndu-se aici sfera serviciilor. „case work”. „community work and community development”). a sistemului instituţional-admînistrativ. colegiu. cu nivele distincte de educaţie şi calificare (ex: nivel postliceal. Ea foloseşte mijloace complexe de socio şi 117 . universitar. • a formării specialiştilor în asistenţă socială. „group work”).

norme. cunoştinţe teoretice din domeniul ştiinţelor socioumane (psihologie. profesionale. culoare. dezavantajate şi populaţia majoritară. În acest cadru se utilizează frecvent în ultimul timp. Asistenţa socială presupune. Mead. deprinderi. inegalităţile în relaţiile dintre grupurile minoritare. de promovare. medicină internă şi socială. antropologie. From Welfare to Work (Lessons from America). psihologie socială. vîrstă.). sex. economie. drept etc. fără deosebire de rasă. mai este utilizat şi termenul de „discriminare 53 Lawrence M. pedagogie. Londra. pe de altă parte. termenul de „acţiune afirmativă" („affirmative action") care se referă la un complex de măsuri. The IEA Health and Welfare Unit. principii. psihopatologie. limbă. 1997 118 .)53. pe de o parte. în scopul integrării lor normale în comunitate. instituţiilor sau colectivităţii de natură a elimina discrepanţele. de a creşte oportunităţile lor educaţionale. religie etc. sociologie.psihoterapie. de activităţi organizate la nivelul organizaţiilor. reguli morale (cod deontologic al profesiei care asigură respectarea drepturilor omului. cu semnificaţie apropiată. abilităţi practice (îndemnuri de a comunica şi lucra cu persoane şi grupuri în dificultate). Uneori. şi nu în ultimul rînd. un set de valori. în acelaşi timp.

asistenţa socială dobîndind un înalt nivel de profesionalitate. comunicare. Politici sociale: România în context european. Actele de caritate orientate spre cei neajutoraţi. profesia de asistent social implică o filosofie proprie centrată umanist. Ea şi-a conturat treptat o arie problematică relativ autonomă (un profil profesional distinct) sprijinită pe metode şi tehnici de înţelegere. bolnavi. terapie şi sprijin a celor defavorizaţi. 1996 119 .pozitivă". Ed. Alternative. vulnerabili55. 1995. În ultimele decenii. p. Prentice Hall. legate de ocrotirea celor în impas (orfani. săraci. Primele încercări de ajutor a persoanelor în nevoie. în contextul sporirii serviciilor publice şi sociale. Social Policy: A comparative Analysis. Asistentul social are o dublă responsabilitate: faţă de cei în neyoie şi faţă de instituţia pe care o deserveşte54. de fapt forme primare în practica asistenţei sociale au apărut încă din cele mai îndepărtate timpuri.) de către biserici. se asistă la o explozie de activităţi de ocrotire socială a celor în dificultate. Bucuresti. văduve etc. apar ca prime acţiuni în reţeaua de asistenţă socială. 14 55 Michael Hill. disperaţi. 54 Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. ale instituţiilor religioase. De aceea. în impas. De o dezvoltare a profesiei de asistent social se poate vorbi la începutul acestui secol. Londra.

precum şi în proiectarea strategiilor colective de rezolvare a situaţiilor de criză56. asistentul social este cel care poate ajuta grupuri. Macmillan Press. mobilizarea 56 Linda Hantrais. De asemenea. trecînd la nivelul activităţii profesionale (terapia persoanelor cu probleme de integrare în muncă şi a şomerilor) şi sfârşind cu nivelul comunităţii (rezolvarea conflictelor etnice. indivizi în identificarea problemelor nevralgice. a relaţiilor dintre soţi. pînă la conştientizarea persoanelor în nevoie de drepturile şi posibilităţile lor de sprijin. Asistenţa socială abordează probleme la diferite niveluri.Profesia de asistent social a evoluat rapid. părinţi şi copii. grupale. Social Policy in the European Union. începînd cu cel individual. atît în extensie cît şi în instrumentajul ei de lucru (metode şi tehnici din ce în ce mai specializate şi mai sofisticate): de la asistenţa individului cu mijloace sociale şi psihologice clasice. 1995 120 .). relaţii în cadrul cuplului etc. la terapia specializată a grupurilor defavorizate sau a comunităţilor în dificultate. a resurselor materiale şi umane disponibile. continuînd cu rezolvareaproblemelor interpersonale (terapia familiei. comunităţi. Londra.

De fapt. Asistenţa socială în fostele ţări socialiste prezintă semne specifice ale subdezvoltării. Au existat numeroase discuţii în jurul statutului asistenţei sociale ca profil distinct. 1982)59. Bucuresti. creînd cvasiau-tomat celei mai mari părţi din populaţie resurse de 57 58 Ibidem. 1978. sau că ar putea fi asociată cu un statut minor în raport cu alte profesii ca dreptul medicinal. Ed. 23 ibidem 59 Apud Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. prezentînd un caracter pasiv şi birocratic. Politici sociale: România în context european. În timpul regimului comunist.energiilor individuale şi colective pentru rezolvarea problemelor comune). Cohen & Wagner. Alternative. Unii autori au apreciat ia începutul acestui secol că asistenţa socială nu beneficiază de un domeniu propriu57 sau că ea ar trebui considerată doar ca o quasi profesie58. Alţii au pus la îndoială specificitatea şi autonomia ei pînă tîrziu (Epstein & Conrad. 1995 121 . asigurări de boală. p. sistemul protecţiei sociale în regimul trecut se caracteriza prin: • politica de utilizare integrală a forţei de muncă şi caracterul larg comprehensiv al sistemului de pensii. asistenţa socială în România avea o pondere extrem de redusă.

viaţă. Asistenţa socială. ca parte integrantă a protecţiei sociale suportă şi 122 . primind un caracter mai mult formal şi birocratic. pensii de bătrîneţe sau de boală. • modul generalizat de acordare a acestui suport cuplat cu iluzia că socialismul rezolvă prin el însuşi dificultăţile social-economice a făcut ca asistenţa socială să fie marginalizată.deprofesionalizarea completă a sistemului de asistenţă socială. dacă nu eliminată complet. Efectul a fost dublu: . Specialiştii au fost înlocuiţi de funcţionari. personalizată. îngrijire sanitară gratuită etc. alocaţii pentru copii. deşi minime. în 1952 (el a funcţionat între 1929-1952). În fapt asistenţa socială calitativă. reducându-l apoi la un nivel postliceal (1952) şi desfiinţat şi acesta în 1969. considerîndu-se că mecanismele birocratice de stat şi cele politico-administrative sînt capabile să rezolve toate problemele. orientată spre rezolvarea problemelor umane urgente a fost desfiinţată. . Pe această linie se înscrie şi desfiinţarea învăţămîntului de grad universitar.reducerea la minimum a serviciilor de asistenţă socială. dar relativ sigure: salarii.

de în România. a creat conştiinţa necesităţii dezvoltării unui sistem de asistenţă socială modern.ea limitele subdezvoltării. rezultată din sacrificiul individului în raport cu obiectivele utopice. După revoluţie. oarecum automat. în acest context. Cauzele care pot explica această situaţie în România sînt: • natura opresivă a fostului sistem comunist. naive ale construcţiei unui „nou tip de societate". pe baza programul de reconstrucţie. • prezenţa teoriei conform căreia problemele umane se rezolvă prin mecanisme politice şi administrative. datorită orientării „umaniste" a sistemului. Aceasta a reprezentat mai mult o ideologie justificativă decît un factor explicativ real. lipsa unei democraţii reale. reformă mecanismelor democratice şi a pieţei libere. • indiferenţa practică faţă de om. activ. orientat spre soluţionarea problemelor sociale şi umane specifice. înalt profesionalizat. la jumătatea anului 1990 s-a pus problema formării profesionale a asistenţilor sociali în 123 .

în ultimul an. laşi. Astfel. începând din anul 1929 când se înfiinţează Şcoala Superioară de Asistenţă „Principesa Ileana”. Cluj. în universităţile noastre s-a dezvoltat un program complex de pregătire a specialiştilor la nivelul standardelor internaţionale. reculul economic a avut 124 socială funcţionează ca o specializare . apoi a unui colegiu universitar şi. Timişoara. În trecut. psihologie. Învăţămîntul de asistenţă socială a funcţionat pe baza unor bune tradiţii până în 1969. folosindu-se experienţa acumulată în cadrul şcolii sociologice. în marile centre universitare din ţară: Bucureşti. în România a existat un sistem bun de formare a specialiştilor în asistenţă socială. Atât formarea şi educaţia asistenţilor sociali cât şi tipurile de activităţi pe care trebuie să le realizeze trebuie privite în contextul nevoilor şi problemelor concrete ce apar la noi. a unei secţii universitare în cadrul facultăţii de sociologie.cadrul unei şcoli post-liceale. pedagogie. Sprijinindu-se pe modele profesionale de vîrf din ţările cu o bogată experienţă în formarea asistenţilor sociali. De asemenea în cadrul institutelor teologice asistenţa distinctă. din anul 1992.

creşterea în masă a sărăciei. ridicarea ratei şomajului. demoralizarea datorată lipsei formelor eficace de participare la viaţa social-politică. social-culturale şi morale. marginalizarea unor grupuri sociale etc. iar dezvoltarea sistemului de asistenţă socială trebuie gândită atât dintr-o perspectivă pe termen scurt şi mediu. se poate aprecia că societatea noastră trece printr-un proces de reaşezare a tuturor structurilor economice. a abuzurilor şi a violenţei de tot felul. lipsa de transparenţă a conducerii politice în unele situaţii. creşterea ratei criminalităţii şi a delincventei. Având în vedere prima perspectivă. competenţa asistentului social trebuie definită numai în contextul provocărilor specifice. accentuarea unor conflicte etnice. Procese sociale ca scăderea rapidă a veniturilor reale. neîncrederea în instituţiile şi personalităţile politice. 125 . dar şi pe termen lung.. corupţia accentuată datorată lipsei controlului. alienarea politică a unei părţi largi a populaţiei.efecte dramatice directe şi indirecte asupra standardului de viaţă al unor largi categorii de oameni. creşterea insecurităţii locului de muncă. sînt alarmante pentru asistentul social. De aceea.

Asistentul social apare aici ca având o funcţie mai mult corectivă şi compensatorie. Aceasta întrucît în nevoie şi vulnerabilă este nu numai o minoritate împinsă la marginea societăţii. 126 . De aceea. ci în diferite grade şi sfere întreaga colectivitate. de tip manipulativ. Situaţia României din acest punct de vedere este complet diferită de cea a ţărilor în care structurile sociale şi economice sînt relativ stabile. procesele de reconstrucţie socială se combină cu cele de dezorganizare socială şi cu vechile mentalităţi şi practici ale unei culturi opresive. În situaţia noastră. aici asistentului el trebuie social să îi revin sarcini în suplimentare: intervină activ conştientizarea acestor procese.proces afectat negativ de criza economică care este încă în curs de adîncire. în sprijinirea indivizilor şi a colectivităţii în încercarea de a face faţă schimbărilor şi problemelor dificile. chiar de a iniţia schimbări într-o manieră pozitivă. În aceste din urmă ţări există probabil o tendinţă justificată ca asistentul social să trateze mai mult cazurile reziduale în care sistemul social eşuează.

Procesul de tranziţie la o economie de piaţă. Mai mult. sprijinind adaptarea unor indivizi şi grupuri la schimbări economice structurale. afectează mari grupuri profesionale şi chiar întregi comunităţi. Schimbarea atitudinii faţă de muncă. orientarea activă către menţinerea sau căutarea unui loc de muncă. ci însăşi colectivitatea. Toate acestea nu mai reprezintă dificultăţi marginale ale unor persoane vulnerabile. ci mai degrabă probleme cruciale ale colectivităţii însăşi. mari mase de oameni împinse rapid în sărăcie şi nevoi actuale. Nu numai unii indivizi sînt în nevoie. trebuie cultivată iniţiativa fiecăruia de a-şi defini o activitate utilă care să-i ofere şi resursele necesare existenţei sale demne. reconversia profesională reprezintă un obiectiv pe care asistentul social îl poate realiza prin consiliere. Şomajul reprezintă un adevărat şoc psihologic şi cultural pentru oamenii obişnuiţi în trecut să aibă un loc de muncă găsit cu uşurinţă şi menţinut cu o şi mai mare uşurinţă.„copiii străzii". Au apărut fenomene noi explozive. Se asistă la o creştere masivă a delincventei juvenile. un nou fenomen . cu profundele restructurări pe care le implică. 127 . În acest context.

să aibă în vedere nu numai acţiunea asupra efectelor patologilor sociale şi umane ci să vizeze şi cauzele care le-au generat. afectate masiv de sărăcie. Sărăcia absolută era un fenomen individual. Eliminarea cauzelor trebuie să cîştige în importanţă în raport cu minimizarea efectelor. dezvolta rezultat atingînd mecanisme este grupuri şi comunităţi mari. Grupurile şi defensivşi căror perpetuarea extinderea stării de sărăcie. În sistemul trecut. socialist. peste 90% din populaţie trăia în condiţii modeste. Există pericolul ca sărăcia să se transforme dintr-o stare individuală comunităţile adaptative al în una pot colectivă. Pe lîngă ajutorarea săracilor de a trăi mai bine în condiţii de sărăcie.asistentul social este mult mai mult decît un reprezentant al colectivităţii care asistă persoane izolate. De asemenea. el reprezintă totodată colectivitatea care vrea să se asiste şi să se sprijine pe ea însăşi. diferenţele sociale s-au accentuat rapid. în nevoie. În ultimii doi ani. puţin răspîndit. practicându-se o filosofie a egalitarismului. însă. Aici terapia individuală trebuie suplimentată cu terapia de grup şi la nivel de colectivitate. asistentul social 128 . dar relativ egale. terapia trebuie.

dar şi printr-o cronică frustrare generată de incapacitatea moştenită din trecut de a face faţă acestora. ci şi ca un actualizator al unor posibile schimbări alternative pe care colectivitatea şi indivizii pot să le aleagă ei înşişi. El trebuie să se considere un asistent al proceselor democratice prin care colectivitatea însăşi îşi creează formele sale decente de viaţă. ajufînd pe cei vulnerabili. asistenţa socială în România nu trebuie să se limiteze în a sprijini indivizi şi grupuri în nevoie să se adapteze la condiţiile existente date. De aceea. ci trebuie gîndită totodată şi ca un instrument eficient al schimbărilor sociale. În aceste condiţii de ce asistentul social nu şi-ar asuma şi funcţia de catalizator al unor procese şi schimbări democratice orientate umanist? Asistentul social. Asistentul social nu apare ca un simplu consilier sau terapist pentru cei în dificultate. nu poate să refuze o asemenea provocare. sistemul de 129 .trebuie să-i sprijine pentru a depăşi situaţiile care-i fac săraci. morale. în condiţiile actuale de la noi. culturale. În această perspectivă largă. Realitatea noastră socială este caracterizată printr-o explozie a problemelor sociale.

dar şi realizabilă. 130 . aflat la începuturile sale. dar şi a unei şanse istorice de dezvoltare într-o direcţie care este «nu numai necesară. aici. Prudenţa conservatoare. nu face decît să anuleze din start o asemenea şansă.asistenţă socială în România. este în faţa nu numai a unei provocări generate de numeroase probleme socio-umane.

întretinerea armatei şi a întregii activităţi desfăşurate în domeniul militar. ordinea publică internă. statul acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare perioadă. economică şi de altă natură. acţiuni economice etc. acţiuni socio-culturale. desfăşurată pentru realizarea acestora se reflectă în cheltuielile publice. securitate socială.CHELTUIELILE PENTRU SECURITATE SOCIALĂ Cheltuielile publice concretizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice. 131 . aceea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinaţii. Cheltuielile publice se finalizează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi. pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale. Utilizarea propriu-zisă a acestor resurse pentru infăptuirea obiectivelor cuprinse în programele guvernamentale privind activitatea socială. Prin cheltuieli publice.

se asigură un sistem de protecţie socială. Aceste nevoi sociale vizează învăţământul. p. Bucuresti. a calităţii vieţii fiecărui individ60. protecţia socială ş. Politici sociale în România. deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigura: educaţia şi instrucţia copiilor şi a tinerilor. sănătatea. ridicarea nivelului 60 Cătălin Zamfir. asistenţa medicală a îndivizilor. ridicarea calificării profesionale. se influenţeaza evoluţia demografică. Alături de nevoile indivizilor cu caracter individual şi care sunt satisfăcute pe seama bunurilor private procurate prin mecanismul pieţei.a. îndeosebi din partea statului. există o serie de nevoi sociale a căror stisfacere reclamă organizarea de către autorităţile publice centrale şi locale a unor acţiuni cu ajutorul anumitor instituţii publice. 34 132 . cultura.O componentă importantă a politicii sociale a statelor o reprezintă satisfacerea nevoilor cu caracter social. Ele se realizează pe perioade mari de timp şi reclamă importante resurse băneşti din partea societăţii. 1999. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale indeplinesc un important rol economic şi social. ce presupune folosirea pe scară largă a resurselor financiare publice in scopul imbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Ed. Expert.

riscuri economice (care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit-şomajul) sau riscuri sociale (care diminuează în mod substanţial veniturile persoanelor şi implicit mijloacele de subzistenţă). Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale se refera la: • învăţământ. Securitatea socială cuprinde ansamblul acţiunilor întreprinse de societate pentru prevenirea. stimulează sporirea producţiei. Riscurile implicate sunt de natură fizică (cele care afectează parţial sau total capacitatea de muncă). • sănătate. • cultură. • securitate socială. 133 . care repercutează negativ asupra vieţii şi nivelului de trai al cetaţenilor. rolul economic al acestor cheltuieli se manifestă şi în acţiunea lor asupra consumului. diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale.cultural. artistic şi de civilizaţie al membrilor societăţii. pe această cale. În acelaşi timp. religie. acţiuni sportive şi de tineret. în sensul că influenţează cererea de bunuri de consum şi .

indemnizaţii etc. • situarea la baza acţiunilor privind asigurarea securităţii sociale a principiilor: mutualităţii. Bucuresti. de la o ţară la alta. În prezent. • existenţa unor instituţii şi în sectorul privat care furnizeaza prestaţii sau servicii sociale(raportul intre ele şi sectorul public). alocaţii. diferitele state finanţează cheltuieli cu o structură diversă în care se ramarcă acordarea de ajutoare. • universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale. insă. unor categorii de persoane confruntate cu dificultăţi materiale majore61. 1996 134 . solidarităţii sociale. salariale şi patronale pentru constituirea fondurilor securităţii sociale. Edimpress. echităţii şi asigurării. mecanismele financire pentru realizarea securităţii sociale în diferite ţări dezvoltate se caracterizeaza prin: • plata unor cotizaţii sociale.Securitatea socială este o componentă de mare importanţă a politicilor sociale promovate de toate statele lumii. În acest sens. Limitele certitudinii. cuprinzând acţiuni care diferă. 61 Orio Giarini şi Walter Stahel.

Didactică şi Pedagogică.• existenţa(sau nu) a unui venit minim garantat. lichidarea şomajului. statele iniţiază şi măsuri de stimulare a muncii în general. resursele finaciare destinate securităţii programe combaterea sărăciei. De aceea.218 ibidem 135 . pag. 2003. ajutorarea persoanelor cu handicap. În România se apreciază că 45% dintre cetăţeni beneficiază de transferuri sociale pe lini securităţii sociale (inclusiv pensii)63. Securitatea socială a devenit astăzi un element esenţial al societăţii moderne: în SUA unul din 6 americani benficiază de securitate socială şi unul din 3 beneficiari nu este pensionar. În acelaşi timp. Finanţe publice. deoarece se consideră că ele reprezintă o redistribuire a veniturilor realizate de către cei productivi în favoarea celor neproductivi. ducând chiar la o încetinire a creşterii economice. a familiilor cu mulţi copii etc. o data cu aceste ajutoare. în ţările dezvoltate se acordă 62 63 Iulian Văcărel. ed. cum concretizarea ar fi cele unor privind În ţările dezvoltate. Aceste resurse contribuie la ajutorarea şi ameliorarea situaţiei indivizilor respectivi şi caută să prevină producerea altor riscuri în societate. Bucureşti.”62 sociale sociale reprezintă vaste.

sociale sau de altă natură. în deceniul 80. Sfârsitul istoriei ?. atunci cand sunt acordate ajutoare în bani săracilor. în SUA s-a constatat o explozie a familiilor monoparentale)64. protecţia socială se referă la ansamblul acţiunilor şi masurilor economice. iniţiate de stat pentru a garanta membrilor societăţii. În afara conceptului de „securitate socială” se întâlneşte adesea şi acela de „protecţie socială”. Sfera de cuprindere a acţiunilor pe lini protecţiei sociale depaşeşte sfera acţiunilor cuprinse în securitatea socială. Vremea. destinate 64 subvenţionarea populaţiei. Astfel. Bucuresti. În cadrul măsurilor de protectie socială se cuprind: crearea de noi locuri de muncă.multă atenţie acestor forme de ajutoare. în loc ca aceasta să fie eradicată. 1994 . mamelor singure cu copii. apararea faţă de fenomene şi acţiuni al căror efect se răsfrânge nefavorabil asupra situaţiei lor. Ed. acordarea de ajutoare substanţiale. Astfel. pentru că uneori programe sociale bine intenţionate produc efecte contrare celor aşteptate. poate duce la creşterea divorţurilor (de exemplu. salariaţi şi nesalariaţi. unor produse băneşti şi servicii acordate compensaţii 136 Francis Fukuyama. există riscul permanetizării sărăciei.

persoanelor cu venituri fixe în cazul creşterii preţurilor la asistenţa socială. Cheltuielile pentru asigurările sociale reprezintă cpmponenta principală a cheltuielilor publice pentru securitatea socială. unele ţări practică „impozite negative” care reprezintă sume băneşti acordate de stat unor persoane defavorizate indiferent de statutul lor în scopul de a le asigura un venit minim. alături de cheltuielile socialculturale. se efctuează şi cheltuieli cu caracter economic sau de altă natură. De exemplu. Rezultă că pentru protecţie socială. În Franţa. Clasificarea cheltuielilor pentru securitate socială Cheltuielile pentru securitatea socială se clasifică în: • Cheltuieli pentru asigurările sociale. 137 . din 1988. • • Cheltuieli pentru protecţie socială. s-a introdus un venit minim de integrare (revenu minimum d’insertion) care este asimilat unui impozit negativ şi se stabileşte în funcţie de pragul de sărăcie. asigurările sociale ş. Cheltuieli pentru asistenţă socială.a.

orfanii etc. Locul cheltuielilor pentru securitatea socială în bugetul public Pe langă finanţarea unor acţiuni importante. O altă categorie de ajutoare în cadrul asistenţei sociale se acordă bătrânilor sau altor persoane marginalizate social. In cadrul combatanţi. şi George Neamţu. handicapaţilor. stalele moderne îndreaptă importante 65 Cristian Bocancea. o acestora. p. Elemente de asistenta sociala. pentru calitatea vieţii membrilor societăţii ca învaţământul. invalizilor. Ed.Cheltuielie ocrotirea şi pentru susţinerea asistenţă materială foştilor socială a vizează si a finanţarea acţiunilor întreprinse de societate pentru familiilor persoanelor în vârstă şi fără venituri. 1999. Iasi. indemnizaţii prin asistenţă socială65. cum ar fi: invalizii de război. a săracilor. cultura. sănătatea. emigranţilor etc. pondere importantă o deţin alocaţiiile pentru familii. servicii sau plasamente în instituţii specializate. primesc de asemenea ajutoare. care pot fi sub forma unor sume de bani sau a unor prestaţii. Polirom. 84 138 . foştii combatanţi. Alte categorii de persoane defavorizate. văduvele.

invalizii. îndemnizaţii. Asigurările sociale reprezintă componenta cea mai importantă a securitătii sociale. persoanele cu handicap. de orientarea politicii sociale. ele reprezintă intre 50 si 80% din totalul cheltuielior social-culturale. alocaţii. de numărul şi structura populaţiei. conceptul de securitate socială include atât asigurările sociale cât si asistenţa socială. Iasi. copiii. Conform Codului European de Securitate Socială. In majoritatea ţărilor dezvoltate. 66 Dumitru Sandu. pensii. Formele actuale ale securităţii sociale s-au dezvoltat si diversificat în special după cel de-al doilea Război Mondial. Spatiul social al tranzitiei. p. şomerii. de sistemul de asigurări sociale. tinerii). Polirom. in schimb. În cadrul acestei grupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare. 73 139 . Mărimea cheltuielilor cu securitatea socială variază de la o ţară la alta în funcţie de potenţialul economic. femeile. unor personae salariate sau nesalariate(în categoria celor din urmă sunt incluşi batrânii.resurse financiare publice pentru securitatea socială66. fapt ce a dus la alocarea in acest scop a circa 25% din PIB sau 60% din totalul cheltuielilor publice. ocupând un loc însemnat şi in ansamblul chletuielior publice. Ed. 1999.

staul alocă sume mari pentru acţiuni economice şi dezvoltarea infracstructurii. Astel s-a conturat ca o caracteristică faptul că în majoritatea ţărilor slab dezvoltate. De prestaţiile social-culturale beneficiază anumite categorii sau grupuri sociale. dar implicaă alocaţii mai mici şi ponderi mai reduse în PIB ale altor categorii de cheltuieli. pe seama nivelului diferit de dezvoltare. ajutoare şi alte îndemnizaţii). Diferenţierea importantă între cele două grupuri de ţări trebuie pusă în primul rand. în unele cazuri 67 ibidem 140 . cu plată redusă sau sub formă de transferuri băneşti( alocaţii bugetare. volumul si ponderea lor sunt mai reduse67. Finanţare (surse ale finanţării) Cheltuilelile publice pentru acţiuni social-culturale sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit.în ţările in curs de dezvoltare. ceea ce reprezintă o opţiune firească. care impune limite de redistribuire a PIB şi priorităţi diferite în alocarea resurselor respective pe categorii de cheltuieli. pensii.

141 . • Cheltuieli pentru asistenţă socială se acoperă în principal pe seama resurselor din fondul bugetar.chiar întreaga populaţie. ajutorarea familiilor cu mulţi copii. cele mai semnificative fiind legate de combaterea sărăciei. a liber profesiniştilor şi a patronilor. la care se mai pot adăuga subvenţiile de la bugetul de stat din fondurile asigurărilor sociale. deşi prezintă diferenţieri. pot fi sintetizate în raport cu categoriile de acţiuni finanţate astfel: • Cheltuielile pentru asigurările sociale se finanţează pe seama contribuţiilor salariaţilor. • Cheltuielile pentru ajutorul de şomaj sunt finanţate din contribuţiile salariaţilor la fondul pentru ajutorul de şomaj. din fonduri speciale precum şi a resurselor provenite din donaţii. a persoanelor cu handicap etc. etc. contribuţii voluntare. Sursele de finanţare a cheltuielior cu securitatea socială. Resursele financiare destinate securităţii sociale reprezintă ( în ţările dezvoltate) concretizarea unor vaste programe sociale. lichidarea şomajului.

Fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru finanţarea acestui gen de acţiuni sunt asigurate atât prin bugetul de stat cât şi prin bugetele locale şi într-o mai mică măsură sin veniturile proprii. ajutoare sau sponsorizări. susţinerea sistemului de protecţie a dreptrurilor copilului si a persoanelor cu handicap. alocaţii de stat pentrun copii şi pentru familiile cu mai mulţi copii. de exemplu. indemnizaţii pentru nevăzători. ajutoare pentru plasamentele familiale. persoanelor cu handicap. centre de primire-triere. ajutoare. Prin sistemul bugetului de stat sunt asigurate. concedii plătite pentru creşterea copiilor până la 2 ani. pensii. centre de cazare a persoanelor refugiate. ajutoare speciale. alte cheltuieli privind acţiuni sociale precum şi cheltuielile 142 . alocaţii suplimentare pentru familii cu copii. vârstnicilor. pensii pentru militari. familiilor cu mulţi copii. o multitudine de acţiuni şi ajutoare destinate celor neajutoraţi. îndemnizaţii. veteranilor de război. ajutoare pentru soţiile militarilor in termen. ajutoare sociale. copiilor orfani şi fără întreţinători. şi pentru veteranii de război.

1999 Teodora Vâşcu Barbu. Expert. protecţia copilului precum şi alte acţiuni privind protecţia socială68. Politici sociale în România. Ed. căminele-spital pentru copii cu handicap sau pentru recuperarea neuropsihomotorie a copiilor aflaţi în această sitaţie precum şi pentru bolnavii cronici.pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor centrale si a serviciilor lor descentralizate. 68 69 Cătălin Zamfir. pentru încălzirea locuinţei sau pentru susţinerea protecţiei copilului. Bugetul statului şi agenţii economici. Bucureşti. Prin bugetele locale se asigură. 1997. de asemenea finanţarea unor acţiuni care au in vedere: căminele de bătrâni. pag. „O formă specială de asistenţă destinată persoanelor si familiilor cu venituri mici este şi ajutorul social acordat de stat din sumele defalcate din impozitul pe venit prin intermediul bugetelor locale. Didactică şi Pedagogică.indemnizaţii de nastere. ed. Bucuresti.209 143 .”69 La aceste resurse interne se adaugă şi unele resurse externe provenite de la organisme internaţionale specializate ( de exemplu fondul social constituit in 1978 în Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor şi femeilor). cantinele de ajutor social.

a mestesugarilor cu cu ateliere proprii.din reteua cooperatiei membrilor mestesugaresti si ai asociatiei agricole. a 144 . a agricultorilor. Se constată că ambele sisteme se confruntă în prezent cu serioase probleme pe linia asigurării echilibrului financiar. se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor de consum si din de comaniile credit. se constată existenţa a două sisteme principale de finanţare: contributive si necontributive. Primele se bazează pe plata de cotizaţii sociale. iar celelalte pe finanţări bugetare.in procesul repartiţiei produsului national brut –se formeaza. a avocatilor. se repartizeaza.societatile comerciale.Analizând sursele de finanţare a cheltuielilor pentru securitatea socială în diferite ţări. Influenţa categoriilor de cheltuieli pentru securitate socială asupra economiei Asigurările sociale reprezintă acea parte a relaţiilor social conomice băneşti cu ajutorul cărora.regiile cooperatiei autonome.a nationale. intre ele neexistând o linie de demarcaţie strictă.

a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice.intreprinzatoriilor particulari. aflate in incapaciatate temporara sau permanenta de munca. Locul principal între acestea. sprijin financiar pentru tratament balnear şi de odihnă. pentru concedii de materniate şi ingrijire a copiilor. pensiile de asigurări sociale pentru agricultori.asigurarile sociele ocrotesc si membrii familiilor persoanelor de mai sus. cât şi prin proporţiile deţinute în cadrul cheltuielilor publice cu securitatea socială. ajutoare acordate pensionarilor şi asiguraţilor pentru decese şi proteze. Cheltuielile pentru asigurarile sociale reprezintă componenta principală a cheltuielilor publice pentru securitate socială atât prin aria de cuprindere. a slujitorilor cultelor. Cheltuielile publice de această natură vizeză pensiile de asigurări sociale de stat. precum şi pentru concediile plătite pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.De asemenea. prin 145 .in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă din cauză de boala sau accident. a persoanelor care deservesc blocuri de locatari.

in incapacitate de munca sau in alte cazuri cand ajutorarea este necesara. 1999.Acestea se materializeaza prin acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii de ajutoare.ponderea mare şi numarul de persoane beneficiare revine cheltuielilor cu acordarea de pensii. intrprinzatorii. respectiv celor cu acordarea de indemnizaţii sau ajutoare70. a pensionarilor si a membrilor lor de familie. p. Necesitatea cheltuielilor pentru asiguarari sociele decurge activitati din utile fapul ca participarea poate sa cetatenilor puna la desfasurarea procesului de productie si a oricarei societatii salariatii. a securitatii si protectiei muncii. particulari in anumite situatii – cu toate masurile care se iau pentru asiguararea igienei. la tratament balnear si alte gratuitati in perioada in care se gasesc. Deoarece cetatenii pot sa ajunga in imposibiliatatea de a mai munci si deci de a-si 70 Cătălin Zamfir. agricultorii. Cheltuielile pentru asiguarari sociale au un impact pozitiv asupra cetatenilor activi. Expert. precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor etc – in imposibilitatea de a mai presta o munca in conditii normale. cooperatorii. Politici sociale în România. temporar sau definitiv. 55 146 . Bucuresti.trimiteri la odihna. Ed.pensii.

bolile. a agricultorilor. regiile autonome. De asemenea. Avocatii-membrii ai barourilor de avocati-sunt ocrotiti prin asigurarile sociale distincte. este necesar ca statul. asociatiilor agricole.invalizi. invaliditatea precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta cand omul nu mai poate munci cu plenitudinea fortelor sale. intreprinzatorii particulari sa ia din timp masurile asigurandu-le cu veniturile necesare traiului lor si al familiilor acestora. societatile comerciale.partial.coiii militarilor)sunt ocrotiti cu ajutorul fondurilor de asigurari sociale.copiii orfani.cat si prin fondul de rezerva pentru consumul alimentar constituit in anii cu recolta bogata si .din contributia baneasca a asociatilor si.agricultorii gospodarie proprie inapti de munca(batrani. corespunzatoare Membrii asociatiile.exista si asigurari sociale pentru personalul diferitelor culte 147 .formate in mod special pentru sprijinirea acestor categorii de persoane. companiile nationale.respectiv. maternitatea. unitatile si organizatiile cooperatiste. protectiei intreprinderile cetatenilor private. cum sunt: accidentele.dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si al familiilor din diverse cauze.

Fondurile pentru plata pensiilor si a indemnizatiilor slujitorilor cultelor se constituie din contributiile de asigurari sociale calculate asupra fondului de salarii folosit de institutiile respective. Polirom.Pensiile sunt drepturi banesti lunare ce se acorda persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita atingerii unei anumite limite de varsta.Acest principiu stimuleza perfectionarea pregatirii angajatilor si crestrea aportului lor la dezvoltarea economico-sociala a tarii.copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotului supravietuitor care are caliatatea de urmas pentru a li se asigura acestora conditii decente de viata71.invaliditatii. 152 148 .(preoti. Spatiul social al tranzitiei. p. Sistemul de pensii din Romania este intemeiat pe principiul echitatii sociale. Principiul calauzitor al sistemului de pensionare il constituie imbunatatirea raportului dintre pensii si salariul tarifar. Iasi.pe timpul vietii de la pensionare. cantareti bisericesti).adica realizarea unei corelari juste intre nivelul pensiilor si cel al salariilor. Pensiile reprezinta forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale. 1999. Ed.ele fiind stabilite in concordanta cu contributia fiecarui cetatean la dezvlotarea economico-sociala a tarii 71 Dumitru Sandu.

de asemenea pensiile pana la un anumit nivel si actele procedurale pentru dobandirea pensiilor sunt scutite de impozite si taxe.acesta este un drept personal menit sa asigure pensionarului conditii materiale si spirituale decente de a trai.culturale precum si realizarea unor proportii echitabile intre diferitele categorii de pensii. Totodata cheltuiele pentru acordarea de pensii stimuleza realizarea unei vechimi cat mai mari in munca.O persoana poate primi o singura pensie de baza integrala de asigurari sociale.realizand in acelasi timp un raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele care se obtin din pensii astfel incat sa se asigure stimularea persoanelor care lucreaza in diferite domenii economice.Atata vreme cat se mentine inflatia si rata sa ridica este necesar. In conditiile manifestarii procesului inflationist din economia romaneasca pe fundalul liberalizarii preturilor au fost luate masuri pentru indexarea si majoararea periodica a tuturor categoriilor de pensii. pe de o paret sa se reglementeze un mecanism de indexare care sa asigure corectare promta a veniturilor din pensii cu cresterea 149 .Dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total nici partial. sociale .

Indemnizaţiile şi ajutoarele de sigurări sociale constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. aflati in perioada de proba. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele ţii şi ajutoare: • indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă . temnporari si sezonieri.constituie o forma de protectie sociala concretizata in suma de bani ce se acorda prin asigurarile socialede stat pe toata perioada in care salariatii permanenti. isi pierd temporar capacitatea de munca.preturilor si tarifelor. să contribuie la refacerea şi la întărirea sănătăţii acestora şi să înlesnească luarea de masuri la locul de munca pentru cu preintampinarea de imbolnavirilor pe si accidentelor. Indemnizatia se acorda salariatilor contracte munca durata nedeterminata si determinata.iar pe de alta parte sa se mentina un raport echitabil intre pensii si salarii. 150 .urmăresc să asigure existenţa salariaţilor. • indemnizaţii în caz de incapacitate temporară de muncă .

• • indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani – reprezinta o forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate care au copii in 151 . • indemnizaţii în caz de maternitate . numai la nasterea celui de-al doilea copil si pentru fiecare copil nascut ulterior. viu sau mort. se acorda mamelor. de medicamente si de internare in maternitati sau case de nasteri in mod gratuit.din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de munca. precum si pe tota durata covalescentei pana la insanatosirea sau pensionare. indemnizaţii de naştere .este o forma de incurajare de catre stat a natalitatii. a unui accident in afara de munca sau a unei boli obisnuite. Femeile insarcinate incadrate in munca au dreptul la un concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice.femeile insarcinate beneficiaza de asistenta medicala. indiferent daca sunt sau nu asigurate.

pana la implinirea de catre copii a varstei de doi ani. Trimiterile la tratament balneoclimateric si la odihna constituie o forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat. in refacerea si intarirea pensionarilor. tutorele. a salariatilor si a membrilor lor de familie. sotul supravietuitor. ele au un rol important in prevenirea imbolnavirilor. Pot beneficia de acesta indemnizatie si persoanele care adopta copii. • indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului bolnav – este un sprijin material acordat mamelor si un concediu platit pentru ingrijirea copilului pana cand acesta implineste varsta de 7 ani. sau au fost numite tutore. curatorul. • ajutorul in cazul de deces – se acorda unei singure persoane care poate fi.varsta de pana la doi ani. parintele. mostenitorul sau persoanele care dovedesc ca au suportat cheltuielile ocazionate de deces. iar in cazul copilului cu handicap pana cand acesta implineste 18 ani. copilul. 152 . dupa caz.

ele reprezinta numai o parte din complexul de masuri luate pentru realizarea unei vieti decente si civilizate a poporului roman. ar determina o crestere a natalitatii in cadrul societatii romanesti. De exemplu.Pe baza prescriptiilor medicale. Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj şi alocaţia de sprijin şi impactul lor Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere materiala a persoanelor peste o varsta stabilita legal. neglijentei in familie etc. fara ocupatie si venituri datorita lipsei locurilor pe piata muncii sau pregatirii profesionale 153 . cum ar fi cele pentru ingrijirea copilului pana la 2 ani. care nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti. salariatii si pensionarii sunt trimiti la odihna si la tratament balneoclimaterice. ceea ce va duce la suprapopulare si eventual la cresterea saraciei. abandonului. de realizare a drepturilor constitutionale ale poporului. Cheltuielile pentru asigurari sociale trebuie sa fie limitate. acordarea unor indemnizatii prea mari. Asigurarile sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare.

Protectia sociala a somerilor se realizeaza in tarile Uniunii Europene printr-un sistem ce cuprinde atat asigurari de somaj cat si asistenta sociala pentru someri. Bugetul statului şi agenţii economici. in caz de nevoi. 28 154 . 1997. Ele se finanteaza dintr-un fond financiar constituit din contributii obligatorii ale salariatilor si ale patronilor (firmelor) si in completare. p. nu sunt limitate in timp si de ele pot beneficia si alte categorii defavorizate ale populatiei. tinerilor care inaintea stagiului militar nu erau incadrati cu contract de 72 Teodora Vâşcu Barbu. editura Didactică şi Pedagogică. Alocatiile de asistenta sociala pentru someri se acorda din resursele bugetului de stat. Ajutorul de somaj se poate acorda in principu absolventilor institutiilor de invatamant cu varsta de peste 18 ani. din subventii alocate din fonduri bugetare72. ea nu ofera protectie tuturor celor ramasi fara loc de munca. Bucureşti. Asigurarea de somaj nu este universala. Asigurarea de somaj protejeaza indivizii impotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor si asigura o anumita rata de inlocuire a salariului anterior. ea se finanteaza din cotizatii platite de salariati si patroni.neadecvate. care nu realizeaza venituri.

cele cu o vechime in munca de sub un an. 73 ibidem 155 . In principiu. de care beneficiaza categoriile de persoane mentionate in cuantum calculat ca procente din salariul minim pe economie diferentiate pentru: cele care provin din randul absolventilor scolilor. persoanele a caror contract de munca a fost desfacut din cauze neimputabile lor sau celor incadrate in munca pe o perioada determinata73. sa nu poata obtine venituri din alte surse legale. starea sanatatii sa le permita incadrarea in munca. ajutorul se calculeaza la salariul de baza brut dintr-o perioada anterioara pierderii locului de munca in cazul benficiarilor cu o vechime de peste 5 ani. sa nu refuze locuri de munca adecvate pregatirii si starii de sanatate sau cursuri de recalificare profesionala si sa nu fi indeplinit conditiile de obtinere a unei pensii. spre deosebire.munca si care nu s-au incadrat in termen de 30 de zile de la lasarea la vatra. respectiv in cazul absolventilor din invatamantul superior. ajutorul de somaj se acorda persoanelor care indeplinesc urmatoarele conditii: sa fie inscrise la oficiile fortelor de munca unde isi au domiciliul sau resedinta. Cheltuiala sub forma ajutorului de somaj reprezinta o suma de bani lunara.

Lipsa mijloacelor de intretinere se considera a fi in situatia cand sunt indeplinte cumulativ urmatoarele conditii:nu detin impreuna cu mambrii familiei terenuri agricole. acestea detin locul prioritar in fondurile alocate pentru combaterea somajului si sunt practicate in cele mai multe tari. 156 . dar sunt in continuare lipsiti de mijloace de trai.Ajutorul de somaj se plateste pentru o perioada de 270 zile calendaristice. Politicile sociale privind somerii cuprind 2 categorii de masuri: • Pasive – sunt cele care constau in acordarea de asigurari de somaj sau alocatii pentru someri. nu realizeaza impreuna cu ceilalti mebri ai familiei un venit lunar de 40% din salariul minim pe economie. inclusiv pentru persoanele cuprinse in cursuri de recalificare pana la data repartizarii in munca. Persoanele care au beneficiat de ajutorul de somaj pe intervalul de timp prevazut prin lege si nu au putut sa se angajeze. pot primi o alocatie de sprijin stabilita ca marime procentuala din salariul de baza minim pe economie pentru inca o perioada determinata.

conditionarea primirii alocatiei de o perioada minima de cotizare. ca si rata ridicata a somajului. pe termen lung. pe cand crearea de noi locuri de munca si recalificarea somerilor vor conduce la absorbirea lor. in cazul in care este nevoie de completare ale acestor fonduri se utilizeaza 157 . Cifrele alarmante ale numarului somerilor in Uniunea Europeana. cum ar fi: reducerea nuvelului asigurarii si a perioadei de acordare. Aplicarea de masuri active reclama transferarea de resurse banesti de la plata ajutoarelor de somaj catre directiile amintite. la scaderea ratei somajului. În mod corect se considera ca pentru reducerea somajului este nevoie de cresterea masurilor active: orice marire a nivelului ajutorului de somaj va conduce. in multe tari au impus recurgerea la conditii mai restrictive pentru acordarea dreptului la asigurarea de somaj. la reconversie profesionala sau cele prin care se ofera facilitati pentru cei care angajeaza someri. incadrarea platii ajutoarelor doar in fondurilor create pe baza cotizatiilor.sunt cele care conduc la crearea de noi locuri de munca. la cresterea ratei somajului.• Active .

incadrarea si rincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca. In afar indemnizatiei de somaj. 1998. lunara. Politica sociala si indicatori sociali. obligativitatea inscrierii la birourile de plasare a fortei de munca. stimularea ocuparii fortei de munca si protectia persoanelor in cadrul asigurarilor pentru somaj. neimpozabila. care reprezinta 75% din salariul de baza minim brut pe tara. În Romania. o anumita vechime in munca74. din sursele financiare constituite in cadrul bugetului asigurarilor pentru somaj se pot acorda si palti compensatorii (pentru salariatii care sunt disponibilizati 74 M. p.resurse de la buget care ar putea fi recuperate ulterior din viitoarele cotizatii sau vor ramane ca subventii. ALL. Nivelul indemnizatiei de somaj este o suma fixa. Poenaru. in functie de stagiul de cotizare. 200 158 . in vigoare la data stabilirii acesteia. Bucuresti. reflectand interventia statului in aceasta directie. legislatia actuala in domeniul somajului reglementeaza o arie mai larga de probleme si obiective cum sunt: prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia (prin servicii de preconcediere). Indemnizatia de somaj se acorda pe perioade stabilite diferentiat. Ed. intr 6 si 12 luni.

Cluj-Napoca. plata contributiilor pentru asigurarile de snatate si asigurarile sociale ale baneficiarilor de indemnizatii de somaj. Din bugetul asigurarilor pentru somaj se stimuleaza angajatorii pentru incadrarea in munca a somerilor prin subventionarea locurilor de munca. regii autonome. acordarea de credite in conditii avatajoase in vederea crearii de locuri de munca sau alte facilitati(reducerea contributiei pentru somaj). 65 159 . cheltuielile cu organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. editura Universităţii Babeş-Bolyai. p. 2002. Introducere în studiul politicilor sociale. De asemenea se mai acorda cheltuielilor cu finantarea serviciilor si activitatilor de formare profesionala. Cheltuieli pentru asistenţă socială şi impactul lor Cheltuielile cu asistenta sociala de stat cuprin de fapt masuri de aparare sociala. reorganizare. indemnizatii. ansamblul de actiuni organizate si 75 Valentin Naumescu. cum sunt : un sistem de pensii.prin concedieri colective efectuete in procesele de restructurare. societati comerciale)75. privatizare sua lichidare de catre companii nationale.

bolnavi cronici care nu se pot ingriji si au nevoie de supraveghere permanenta. n-au sustinatori legali si au nevoie de absoluta de sprijinul societatii in vederea asigurararii unei vieti demne. prin intermediul carora statul ia masuri pentru intratinerea. ingrijirea si ocrotirea invalizilor de razboi. invalizilor din nastere sau din accidente in timpul copilariei. precum si cei care provin din familii lipsite de posibilitati de intrtinere. de sustinatori legali. De asistenta sociala mai beneficiaza: persoanele lipsite de posibilitati materiale. membrilor de familie ai acestora. bolnavilor cronici. copiilor orfani si celor cu deficiente psihice sau senzoriale si persoanelor in varsta care nu au fost incadrate in munca si care nu au mijloace de trai. ranitilor si urmasilor celor cazuti in Revolutia anticomunista din decembrie 1989. accidentatilor si vaduvelor de razboi. persoanele cu venituriinsuficiente pentru asigurarea unui minimum de 160 . fostilor detinuti politici. dcente si civilizate. urmasilor celor decdati in timpul indeplinirii serviciului militar. magistratilor inlaturati din justitie pe motive politice. eroilor-martiri.finantate integral sau in cea mai mare proportie din fondurile statului.

din diferite motive.intrtinere sau care. 161 . nu se pot autogospodari.

DEZVOLTAREA COMUNITARĂ – CĂTRE O NOUĂ STRATEGIE DE CREARE A BUNĂSTĂRII A devenit aproape un loc comun a afirma ca. industrializarea. ocupând propriu-zis perioada dintre formarea statelor nationale (german si italian) si primul razboi mondial. democratizarea politica a Europei76. putem 76 Peter Flora.. Procesul de formare a Statului Modern Centralizat (. Practic. Aparitia si mai târziu consolidarea statelor europene. . 2. constituie un element esential al transformarii Europei. 3. denumite ulterior ale bunastarii (în continuare WS . secolul XIX pe cele politice iar secolul XX a fost marcat de dezvoltarea drepturilor sociale.Welfare State). secolul XVIII a adus drepturile civile. p. The Development of Welfare States in Western Europe.schitarea" institutionala a WS începe însa abia în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. proces început odata cu Revolutia Industriala si cu cea Franceza. 46 162 . 1985.The Nation-State”). Modelarea istorica a WS are la baza trei repere fundamentale: 1. New Brunswick.. În sens strict. sub raportul cuceririlor sociale si politico-juridice ale umanitatii.

relatiile cu cetatenii sai.clase muncitoare industriale". Statul este cel care preia. .. contrar asteptarilor. Industrializarea a adus cu sine aparitia unei . Obligatiile si drepturile care rezultau din sistemul institutiilor feudale. Nu exageram daca facem afirmatia ca modernizarea Europei (politica. pur liberala" afirma Peter Flora.. în a doua parte a secolului trecut. unul dintre cei mai cunoscuti specialisti germani în politica sociala din anii '70 .'80. clasa care avea sa reprezinte 163 . comunitare. economica si socioculturala) a evoluat în paralel cu procesul de constructie (institutionalizare) a WS... acesta este un produs al capitalismului modern vest-european.spune ca prin cele trei procese care definesc originea WS. abordând si asumând de o maniera noua. o serie întreaga de functii pâna atunci fragmentate. familiale sau religioase ale vechii Europe trec acum sub .Esenta WS este.de masa". argumentând legatura strânsa a sistemului prosperitatii nationale cu economia de piata capitalista si cu democratia politica . specifica statului-natiune de secol XIX.jurisdictia statului". principii promovate de liberalismul secolului al XIX-lea.

editura Universităţii Babeş-Bolyai. Introducere în studiul politicilor sociale.ale saracilor" (vezi Robert Malthus. era cunoscut consensul teoreticienilor (atât conservatori cât si marxisti).. Practic... p. David Ricardo)77 cu un principiu nou. Mill si Tocqueville 77 Valentin Naumescu. în ceea ce priveste contradictia de principiu dintre capitalism si democratie. boala. De exemplu. Nu este de aceea surprinzator sa constatam ca WS modern . ca forme . somaj sau batrânete.. Solutia care se întrezarea era înlocuirea vechilor legi europene . 99 164 .pentru o lunga perioada de timp categoria sociala dominanta (cel putin din punct de vedere numeric) în Europa. spre deosebire de sistemul american care mai cresterea oportunitatilor economice si educationale ale cetatenilor sai. invaliditate. 2002. strâns legat de ideea de dezvoltare generala: asigurarile sociale.a atacat" frontal tocmai problemele comune ale noii clase sociale: pierderea venitului provocata de accident.mizeaza" de functionare mult pe ale WS european contemporan. sistemul securitatii sociale bazat pe asigurari domina înca mecanismele . Din perspectiva filosofiei politice a secolului XIX. Cluj-Napoca.incompatibile" de organizare sociala.

1950. WS realizeaza un compromis (compatibilizare) între capitalism si democratie. ceea ce l-a facut pe cunoscutul autor britanic Marshall sa se întrebe. Deci. MIT Press. 78 79 C. Cambridge.Cum este posibil? Cum poate egalitatea cetatenilor sa coexiste cu capitalismul. p. Londra. Contradictions of the Welfare State. p. Citizenship and Social Class.. în timp ce Marx formal deasemenea puterea recunoaste în ca introducerea fostei clase Constitutiei democratice franceze de la 1848 a transferat politica mâinile subordonate78. 1984. în 1950: . Cu toate acestea. Marshall. ca sistem garant al bunastarii colective. retoric. 36 T. capitalismul si democratia au continuat sa coexiste. un sistem bazat tocmai pe inegalitatea sociala de clasa?”79 Explicatia pare sa fie aparitia si consolidarea WS. Offe. 29 165 .atrag atentia ca democratizarea politica de masa va conduce la o societate în care legiferarea va fi facuta de majoritatea needucata si lipsita de proprietate. H. care trebuie înteles astfel: muncitorii accepta legitimitatea sistemului capitalist. pentru ca acesta asigura un nivel suficient de profitabilitate si un surplus economic pe baza caruia se pot pune în aplicare programe sociale.

Interesant este însa faptul ca. WS a fost intens criticat atât de liberalii radicali cât si marxisti.stadiile cele mai avansate" si unde. în pofida acestui compromis care salveaza coabitarea capitalismului cu democratia.pervertire" a modelului ideal. pentru ca aceste beneficii sociale mentin o clasa muncitoare sanatoasa. Cambridge. accepta necesitatea asigurarii unor venituri minimale si a cheltuielilor pentru bunastare.. mari A fost oare a WS instrumentul magic prin care capitalismul a reusit sa supravietuiasca provocari istoriei. 80 C. Institutiile si politicile WS s-au consolidat prioritar în tari cu grad ridicat de dezvoltare economico-sociala. activitatile statului în societatea capitalista ar putea fi îndreptate simultan spre nevoia mentinerii profitabilitatii economice si spre nevoia asigurarii armoniei sociale. În acest mod. la rândul lor. p. MIT Press. 51 166 . proletariatul ar fi trebuit sa rastoarne pe cale revolutionara orânduirea si sa preia puterea din mâna unei burgheziei. deci exact acolo unde capitalismul a atins . dupa Marx. echilibrata si multumita80.Capitalistii. fiecare vazând în acest sistem o .. 1984. Offe. Contradictions of the Welfare State.

dreptul de a-si revendica .. 4.paternitatea" asupra WS! 167 ... El demonstreaza ca solutia instituirii unor politici sociale guvernamentale cu rol protector a provenit din zona dreptei politice si ca aceasta are. 2. constituie totusi prima încercare de institutionalizare a unui sistem de . istoric vorbind. Administratia Bismarck lanseaza în Germania anului 1883 primul program social concret mentionat în literatura de specialitate:asigurarile de boala si accident.îndepartând riscul propriei sale disparitii tocmai prin aceasta inspirata . 3. chiar daca avea acoperire limitata si un caracter restrictiv de accedere la beneficii. continuând pâna în prezent). Faza experimentala (1870-1920). Acest program fusese precedat de alte câteva masuri izolate si.mituire a clasei muncitoare"? Se descriu patru mari etape ale constructiei (institutionalizarii) sistemului de securitate sociala: 1. Criza si reforma sistemului social (dupa 1975. Faza consolidarii (1920-1945).despagubiri" pentru muncitorii industriali. programul german lansat de Bismarck are în primul rând o valoare simbolica. Tocmai din acest motiv. Faza expansiunii (1945-1975).

Competitia electorala pe care o instituie democratizarea Europei occidentale reprezinta catalizatorul care accelereaza reactia industriasilor si a institutiilor statului-natiune de a pune în aplicare programe sociale menite sa asigure . În Germania si în alte tari vest-europene recent industrializate care se aflau în plina crestere economica. The Development of Welfare States in Western Europe. oarecum surprinzator..sufragiul universal" au obligat puterea politico-economica a sfârsitului de secol XIX sa adopte masuri în favoarea muncitorilor. New Brunswick. consolidarea prin 81 Peter Flora. statul (identificat cu interesele capitalistilor) dorea sa reduca amenintarea din ce în ce mai clar formulata a stângii proletare si sa arate ca este capabil sa asocieze .. Democratizarea politica si extinderea dreptului de vot pâna la . Faza a doua a dezvoltarii programelor de securitate marcheaza.dezvoltarea economica autoritara" de care era acuzat cu protectia sociala. 1985 168 .Este deci un motiv în plus sa vedem cu claritate în trecutul sistemului securitatii sociale originea sa liberala (în termenii vremii: conservatoare).bunastarea colectiva". de care vorbea Peter Flora81..

conceptualizarea . Dupa 1975 si cu precadere în anii '80 sistemul creat în jurul KWS aluneca într-o criza profunda (recunoscuta chiar si de cei mai înversunati aparatori ai conceptului) din care cu greu se va ..decenii de aur" ale capitalismului modern occidental aduc cu sine o dezvoltare fara precedent a institutiilor. functiilor si serviciilor sociale oferite de stat..preistorie" a WS: .The Social Security Act" (1935). A treia mare etapa în evolutia politicii sociale. fiind citat în acest sens primul document cu caracter politico-legislativ coerent si unitar din întreaga . sub influenta unor noi curente de gândire politica si 169 .centrului de greutate" al politicilor sociale peste Atlantic.. sub raport teoretic. Cele 3 .Europei sociale". este asociata frecvent cu istoria propriuzisa a statului bunastarii în Europa postbelica si cu modelul social-democrat keynesian (KWS). aparitia si augmentarea unei birocratii specifice dar si. expansiunea..dezmetici".transferul . zece ani mai târziu. America se arata în perioada interbelica mai interesata chiar decât europenii în adoptarea unor masuri protectoare...

. Functiile. institutiile si serviciile sociale se multiplica fara încetare. fara a mai face însa concesii în ceea ce priveste competitivitatea si eficienta generala a sistemului. identifice solutiile optime pentru salvarea pe termen lung a însusi conceptului de ..The Golden Age" Între 1947 (lansarea planului investitional Marshall pentru reconstructia Europei occidentale) si 1973-1974 (socul petrolier) este cuprinsa asa numita . clasicul KWS a supravietuit realmente pragmatism socului. 1947-1973: .. . care constituie indubitabil apogeul dezvoltarii teoretice si al aplicarii modelului KWS în practica politico-administrativa a societatilor vest-europene. birocratia se extinde.. si Noul model.securitate sociala".economica.Coma" din anii '80 a dus la o atât de dramatica schimbare a filosofiei si practicii în politica sociala vest-europeana încât cu greu se mai poate spune ca traditionalul. costurile programelor cresc de la un an la altul..Perioada de aur a capitalismului" (The Golden Age). 170 .. pendulând încearca între sa accente neo-liberale.

Univ. Fara a putea fi precis delimitata. Press. Exista doua mari categorii de explicatii pentru acest fenomen: teoriile socio-economice si teoriile politice82. o . Comparative Social Policy: Theory. îmbatrânirea populatiei ca efect al cresterii 82 83 Harold Wilensky. IIS. Cresterea continua a GDP = PIB (Gross Domestic Product) dar si consecintele structurale indirecte (de exemplu.perioada fericita". Methods. o perioada a consumului dar si a cresterii economice. I) Interpretarile socio-economice ale evolutiei WS scot în evidenta impactul cresterii economice asupra societatii precum si corelatiile demografice si organizational-birocratice ale acestui proces83. 1985. Calif.. Acest set de studii indica faptul ca dezvoltarea economica dar mai ales implicatiile demografice si birocratice ale acesteia ar constitui cauzele majore ale expansiunii KWS. 85 ibidem 171 .partidele social-democrate si socialiste . perioada expansiunii (revendicata de data aceasta cu autoritate de social-democratie) pare a fi. analizându-i însa doar suprafata. ocupând aproape în întregime Europa occidentala. p..cuceresc" tara dupa tara. Findings.

al educatiei si al nivelului de asistenta medicala. Ca indicator pentru stadiul WS poate functiona si . cheltuielile publice pentru programe de bunastare sa depaseasca 20% din GDP în 13 tari 84 Ibidem. pentru copii etc. cum ar fi cele pentru situatii de boala.. Practic. 88 172 . somaj. Expansiunea postbelica a KWS a facut ca. batrânete. p. accident.calitatii vietii) au avut un efect pozitiv (stimulator) asupra eforturilor sociale ale statului. la începutul anilor '70. Cutright a aratat ca în cazul a 76 de natiuni (din afara Africii) experienta în programe de asigurari este strâns corelata cu nivelul de dezvoltare economicosociala. Exista aproape un consens al autorilor în a afirma ca nivelul economic este un determinant de baza al dezvoltarii statului bunastarii. alocatii familiale. al hranei si al locuintei. invaliditate. maternitate.. putem afirma ca esenta statului bunastarii si a conceptului de securitate sociala este garantarea guvernamentala a unui minim în domeniul venitului.experienta în programe de asigurari sociale”84 adica numarul de ani în care o natiune a beneficiat de programe operationale cu acoperire generala.

Rev. urbanizarii. Multiplicarea si extinderea birocratiei din serviciile publice a avut la început un efect pozitiv. 9 173 . .. categoria activa a populatiei a ajuns în anii '70 . urcând în câteva cazuri spre 30% (Suedia..sa poarte în spate" o categorie pasiva de pensionari si someri (fara a lua în calcul populatia sub 18 ani) aproape egala numeric cu prima! Este de la sine înteles ca o astfel de economie.. la începutul anilor '60 cheltuielile pentru programe sociale se situau la cca 15% din GDP85.Did capitalists shape social security?" în An. ultracostisitor. în care se ajunsese ca unul din doi indivizi sa nu munceasca.supraîncarcare sociala a sistemului". cresterii nivelului de educatie precum si îmbatrânirea populatiei ca urmare a cresterii generale a calitatii vietii. sa fie cu timpul . sufocata de un efort social urias.. p. corelate cu politicile de pensionare timpurie (în jurul vârstei de 60 de ani) pentru . Sociol. Practic. Olanda). au determinat o . nici cresterea continua a productivitatii nu reuseau sa-i mai faca fata. Skocpol şi E. Amenta. Belgia. 1985.deblocarea" tinerei generatii.. permitând 85 T.europene. Chiar si în Statele Unite..gâtuita". caruia nici modernizarea tehnologica. Mutatiile profunde survenite în structurile sociale datorita industrializarii.

Reversul medaliei" a fost însa ponderea exagerata a birocratilor. IIS. Practic. putem traduce ca .civilizatia occidentala".. în Suedia ajungându-se la situatia limita în care 60( din forta de munca activa era ocupata în administratia KWS! Teoria convergentei afirma ca dezvoltarea economico-sociala face ca tari cu traditii culturale si politice diferite sa construiasca institutii similare si sa adopte treptat masuri asemanatoare în ceea ce priveste asigurarea unui standard minimal de viata86. II) Încercând sa ne mutam dinspre explicatiile socioeconomice spre cele politice.modelul" sau . Comparative Social Policy: Theory.job" -uri relativ bine platite în institutii administrative si în consecinta scaderea somajului. Teoriile politice cauta sa acrediteze ideea ca dezvoltarea WS poate fi 86 Harold Wilensky.modernizarea reduce diferentele între tari" si ca. de-a lungul timpului. Press. Univ.. rezolvându-se o alta problema sociala traditionala: somajul excesiv în rândul femeilor. Astfel a fost posibila angajarea unui mare numar de femei.. societatile vesteuropene au parcus traiectorii convergente spre ceea ce numim astazi . 74 174 . Findings. gasim cu surprindere ca acest câmp este mult mai sarac în studii. 1985.. Methods. . Calif.cresterea spectaculoasa a numarului de . p..

De exemplu. 1982. Calif. Findings. egalitarism. Univ. Comparative Social Policy: Theory. afirma ca ideologia societatilor moderne este de un amestec meritocratie complex si de teme de contradictorii. Harold Wilensky afirma ca valorile statului bunastarii sunt peste tot în lume în conflict cu ideologia meritocratiei si cu individualismul. sistemul de partide si influenta politica. Aceste niveluri de abordare trimit la urmatoarele continuturi: 1. crede el. 3. G. 1985. p. Tarile.Guvernul trebuie sa lase pe fiecare sa se descurce asa cum poate"88. tipuri si grade de corporatism. Castles. Londra. competitia electorala87.Guvernul este dator sa vegheze ca fiecare cetatean sa aiba un loc de munca bun si un standard de viata corespunzator" sau . 2. Coughlin. dimpotriva.abordata pe doua nivele majore de întelegere: ideologia elitelor (exprimata prin retorica oficiala) si ideologia maselor (exprimata prin opinia publica). De exemplu. Methods. Ponderea celor doua componente în cadrul acestui amestec depinde de traditiile si de cultura politica a fiecarei natiuni. 79 175 . majoritatea cetatenilor din 87 88 F. Press. trebuie sa aleaga între urmatoarele doua alternative: .. p. individualism si colectivism. 85 Harold Wilensky. spune Coughlin. The Impact of Parties on Public Expenditures. Sage Publications.. IIS.

un partid de stânga ca fiind o formatiune politica ce foloseste aparatul de stat pentru redistribuirea masiva si sistematica a venitului national 89 Yeheskel Hasenfeld. Castles argumenteaza ca nivelele înalte ale .. ascensiunea partidelor socialdemocrate este vazuta de toti analistii ca fiind elementul aflat în cea mai strânsa conexiune cu expensiunea postbelica a KWS90. 1982 176 . p. Bazându-se pe conceptul ideologic. Prentice Hall. New York . G. The Impact of Parties on Public Expenditures. obtinuta prin unitatea stângii sociale care colecteaza peste 60 ( din voturi. Sage Publications. Castles. Londra. În general vorbind. Canada sau Marea Britanie manifesta rezerve serioase fata de eficienta compensatiilor pentru somaj si sunt de-a dreptul ostili fata de serviciile de asistenta sociala de tip european89. din punct de vedere ideologic. Citizens` encounters with welfare state bureaucracies. 77 90 F. Aceasta influenta dominanta.Statele Unite. 1987.efortului de bunastare" (cota din GDP repartizata pentru programe sociale) în tarile scandinave este asociata cu dominatia stângii în cadrul sistemului de partide. Wilensky încearca în 1985 sa defineasca larg. face ca dreapta divizata sa nu poata opune o rezistenta serioasa la politica de redistribuire a social-democratilor.

în scopul reducerii inegalitatilor economice. 1985 ibidem 93 Francis Demier. parea sa fi adus vest-europenilor . Comparative Social Policy: Theory. Alianta . Press. Iasi. Nimic nu parea sa tulbure la începutul anilor '70 bunastarea. Methods. Calif. 91 92 Harold Wilensky. p.straturile de jos ale societatii". Univ. Istoria politicilor sociale. mai greu de definit ideologic datorita . sociale si politice care decurg din mecanismele pietei si liberei concurente91..full employment"). pacea sociala si cresterea economica occidentala93.o fericire fara de sfârsit".strategica" între partidele de stânga democratice si cele catolice (vezi cazul Germaniei) a contribuit în primele trei decenii postbelice la realizarea asa-numitului consens keynesian. Findings.. 52 177 . întemeiat pe ideile lui Keynes si Beveridge. Institutul European. bazat pe doua componente fundamentale: cresterea economica si ocuparea cvasi-totala a fortei de munca (. 1998...spre .caracterului vag al platformelor lor" sunt vazute de acelasi Wilensky prin prisma trasaturilor simultan anti-marxiste si anti-liberale (antipiata)92. Acest model al WS.. Partidele catolice (crestin-democrate). IIS.

indica istoria în având aproape unei un caracter fara economia premonitoriu. Acestia au elaborat un model computerizat cu cinci variabile: investitiile. atât la nivelul opiniei publice . alimentele. careia mondiala nu parea a-i mai putea face fata cu vechile instrumente. poluarea.Anii '80: Criza sistemului WS Mijlocul anilor '70 gaseste lumea occidentala într-o stare de confuzie.. Fiorul crizei îsi face loc treptat în paginile ziarelor. în tonul declaratiilor liderilor politici si sindicali.. resursele naturale. Aceasta precedent lucrare.bântuite" de o anumita neliniste. în 1972. aparea în Europa faimosul raport al Clubului de la Roma: Limitele cresterii. Raportul a fost scris în cele din urma de 178 . sub coordonarea lui Dennis Meadows. populatia. existenta provocari postbelica. în constiinta cetatenilor.rasfatate" (marcata acum puternic de aparitia primelor simptome ale crizei) cât si la nivelul elitelor intelectuale si politice care încep sa fie . Studiul a fost sponsorizat de Clubul de la Roma si efectuat de 17 cercetatori din diverse discipline. Înainte de socul petrolier. pe canalele de televiziune.

Nu e vorba numai de limitarea cresterii economice în general. În urmatorii ani au aparut si alte studii ale Clubului de la Roma. Mesajul studiului este clar: .Dezvoltarea moderna societala si a economiei depinde nu atât de realizarea unor obiective perfecte. p. Introducere în studiul politicilor sociale. nu atât de celebre ca .Meadows într-o forma accesibila nespecialistilor în sisteme dinamice si a fost publicat în 37 de limbi (nu si în româneste!) si în peste 12 milioane de exemplare94. determinate si sigure. 2002. editura Universităţii Babeş-Bolyai. cât mai curând de dezvoltarea activitatilor creatoare într-o lume în care 94 Valentin Naumescu. 76 95 ibidem 179 .. In a doua carte mentionata.. ci de limite aparute într-o anumita scoala de gândire în explicarea situatiei. Dialog asupra avutiei si bunastarii (1980) si Limitele certitudinii (1989). Cluj-Napoca. ca o sfidare a incertitudinii si ca filosofie pentru stimularea progresului”95. De exemplu.Limitele cresterii". Orio Giarini scrie: .. dar care reiau ideile si temele majore ale schimbarii. sustinând ca avem de-a face cu trecerea de la economia industriala la economia serviciilor si de la o abordare a economiei în care se cauta certitudinea si înlaturarea riscurilor la acceptarea incertitudinii si la asumarea riscurilor.

Referindu-ne strict la criza statului bunastarii în Europa (fara a o desprinde însa de contextul mondial) putem descrie cu destula claritate o criza multidimensionala: a) Criza economica propriu-zisa. p. Din punct de vedere economic. Schimbarea sistemului mondial de organizare implica mutatii profunde în mai multe sfere de activitate. probabilitatea si riscul constituie conditii date. Bucuresti. Edimpress.incertitudinea. e) Criza generala de sistem (criza sistemica). Limitele certitudinii. complexitatea si instabilitatea. 43 180 . c) Criza socio-demografica. Criza din anii '80 a KWS este deci plasata sub auspiciile sumbre ale unei crize mult mai ample si mai adânci: criza sistemului mondial de organizare politica. economica si sociala. luându-se însa ca punct de plecare caracteristicile lumii contemporane: incertitudinea. cu toate riscurile care decurg dintr-o astfel de organizare a lumii. generatoare de posibilitati negative dar si de sanse reale”96. KWS începuse înca de la sfârsitul anilor '70 sa nu mai produca acel 96 Orio Giarini şi Walter Stahel. b) Criza fiscala si birocratica. d) Criza politica (eurostagnarea). 1996.

aplicarea rigida a vechilor scheme si strategii manageriale. care nu tinuse pasul cu schimbarile rapide survenite în domeniul marketingului..efortului de bunastare".surplus" suficient de mare pentru a putea asigura continuarea . în sectorului supraîncarcarea organigramelor întreprinderi si dificultatile de desfacere pe piata mondiala a unei productii traditionale. mult mai dinamice. orientarea politicilor industriala macro-economice si ignorarea îndelungata a exclusiv spre crestere tertiar. al managementului tehnologiei. toate acestea au de firma si al facut ca Europa occidentala sa piarda serios teren în competitia cu Statele Unite si cu tarile din Asia de Sud-Est. Criza fiscala si birocratica s-a manifestat printr-o crestere continua a rezistentei populatiei si agentilor economici fata de nivelele .. lansându-se conceptul înselator de crestere zero. mai competitive si mai flexibile. Scaderea nivelului investitional prin demotivare fiscala..sufocante" de impozitare si prin refuzul societatii civile de a se mai supune regulilor 181 .. În majoritatea statelor vest-europene cresterea economica atinsese nivele de 1-2% sau chiar devenise nula.

fiind estompata de criza economica. Cresterea sperantei de viata la 77 de ani pentru barbati si 79 pentru femei (în tarile scandinave chiar mai mult).peste bord" în numai câtiva ani aproximativ 10% din forta de munca. Aflata timp de câteva decenii în stare latenta. îmbatrânirea populatiei a devenit în anii '80 unul dintre cele mai discutate fenomene din arealul cercetarilor întreprinse în domeniul crizei WS.din ce în ce mai complicate impuse de birocratia de stat. la care începea sa se adauge cota în crestere a somajului (industria avea sa arunce .descoperirea" dimensiunii socio-demografice a crizei. pentru a se putea mentine pe linia de plutire) iata câteva din fenomenele conexe crizei economice propriu-zise. simptomatic. asociata cu politicile de pensionare timpurie (în medie la 60 de ani) au determinat în anii "70 182 care agravau si mai mult tabloul . Aparitia evaziunii fiscale si scaderea dramatica a investitiilor.. Dupa ce sociologii au tras semnalul de alarma. Un aspect foarte interesant l-a constituit . aceasta forma de manifestare a crizei a trecut multa vreme neobservata..

batrânete. Aceasta . multe companii solicitând cu insistenta regândirea întregului sistem de asigurari. Criza politica s-a manifestat atât la nivel comunitar cât si national. La nivelul constructiei institutiilor comunitare.supraîncarcarea sociala a sistemului.subtierea" drastica a bazei (generatia tânara) au condus la sporuri naturale negative în multe tari vest-europene. Numarul mare de pensionari. recuperare sau tratament cronic îndelungat). nivelul ridicat al pensiilor si alungirea perioadei de inactivitate a acestora la 15-20 de ani au adus în pragul falimentului sistemul de pensii si asigurari sociale (cum ar fi cele corespunzatoare situatiilor de boala. Inversarea piramidei demografice si . criza de copii de care se vorbise la început în gluma devenind cu timpul o realitate sociala dureroasa si jenanta. a transferului între generatii. invaliditate.. Dezechilibre sociale grave au aparut si atunci când s-a pus problema asigurarii coerentei. manifestat printr-un foarte modest progres în ceea ce priveste pasii si deciziile majore ce trebuiau adoptate pentru unificarea 183 Europei. anii '80 au adus fenomenul numit eurostagnare.

falimentara" a social-democratilor. document care a deschis practic calea spre Tratatul de la Maastricht (negociat înca din 1989.lâncezeala" si lungile discutii sterile erau în fapt consecinta scaderii interesului tarilor membre pentru problemele comunitare.. Eurostagnarea avea sa fie depasita dupa 1985.. semnat si apoi ratificat de parlamentele nationale în 1992. laburistilor si socialistilor. Criza politica interna s-a exprimat în tarile vesteuropene prin spargerea consensului postbelic (de tip keynesian) care facuse posibila sustinerea programelor de bunastare de catre marea majoritate a partidelor.. preocuparile concentrându-se cu prioritate spre rezolvarea crizei economice. indiferent de orientare. intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993).paguboasa. În 1987 a fost ratificat Actul European Unic (The Single European Act). Sindicatele de asemenea au încetat sa mai sprijine 184 . Criza economica prelungita a facut ca partidele de dreapta sa devina din ce în ce mai vehemente în a critica politica . odata cu relansarea generala a procesului de integrare si cu aparitia primelor semne ale revigorarii economiei europene.

cu o economie liberala si un sistem de protectie sociala bine pus la punct (. echilibrat. dublata de guvernarea republicanilor conservatori ai lui Ronald Reagan în Statele Unite (1980-1988) au adus la conceptualizarea Noii Drepte si la revenirea în forta a liberalismului. prin revenirea la putere a Partidului Conservator în Marea Britanie. În fine. Politica liberala si reformista a premierului Margaret Thatcher (care avea sa locuiasca în 10 Downing Street pâna în 1990!). conceptul de criza sistemica a fost rezultatul unei evaluari generale a sistemului de organizare 185 . adoptând un model de centru.vechi traditii socialiste": Franta.The German Middle Way").guvernele si vechea clasa politica cerând înnoire si modernizare. chiar si de cele cu . În 1979 se produce prima fisura în blocul politic de stânga care guvernase multa vreme Europa. Italia. Germania si-a continuat cresterea economica sub guvernarea crestindemocratilor si a liberalilor. în special în economie. Nemultumirea devenise cvasi-generala... Spania. Modelul neo-liberal a fost ulterior preluat si de alte tari europene.

politico-economica si a structurilor sociale produse de-a lungul timpului de KWS. Reforma statului bunastarii sub influenta Noii Drepte (Thatcher-Reagan) Majoritatea specialistilor afirma ca modelul european al statului bunastarii în sens traditional (keynesian) a disparut definitiv odata cu marea criza din anii '80 si cu politicile neo-liberale lansate în forta de Noua Dreapta în timpul deceniului amintit. realitatile 186 complexe ale lumii . Acesti autori afirma ca social-democratia si keynesianismul au intrat deja în istorie. S-a ajuns la concluzia ca nu numai economia trebuia restructurata si eficientizata. Devenise imperios necesara reforma la toate nivelele si în toate sectoarele de activitate. pentru ca Europa occidentala sa recupereze deficitul de dezvoltare si competitivitate fata de Statele Unite si Japonia. profunda si radicala a întregului sistem institutional. ca simpla reducere a impozitelor nu era suficienta pentru deblocarea situatiei si ca era obligatorie o înnoire complexa.

contemporane rejectând ideologia de stânga si politicile excesiv redistributive si protectioniste practicate de ,,Statul Providenta". În mare parte, acest sfârsit de secol confirma apusul doctrinelor etatiste si impunerea si cadrului concurential liber. Globalizarea, internationalizarea capitalului mondializarea economiei, la care se adauga revolutia tehnologica, au constituit tot atâtea provocari majore carora WS nationale, închise si rigide, nu le-au putut face fata. În literatura britanica de specialitate a anilor '90 este deja consacrata formula de model post-fordist al statului bunastarii. În volumul ,,Towards a Post-Fordist Welfare State" (1994), Roger Burrows si Brian Loader caracterizeaza modelul traditional (fordismul) ca fiind tabloul rezultat din productia de serie, consumul de masa (omogen si steorotip), modernism cultural si un puternic sector public. Conform acelorasi autori, postfordismul ar fi ,,coalitia" între o productie flexibila, consumuri diferentiate si segmentate, post-modernismul cultural si un sistem al bunastarii restructurat, eficientizat97.
97

Roger Burrows, şi Brian Loader, Towards a Post-Fordist Welfare State?, Londra, Routledge, 1994

187

Noul model socio-economic ar trebui deci sa raspunda urmatoarelor solicitari majore: flexibilizare, debirocratizare si descentralizare administrativa, dereglementare, relansare investitionala prin reducerea fiscalitatii, eficientizarea managementului, asumarea noilor tehnologii, privatizarea unor companii, societati si chiar a unor servicii publice. Judecând în termeni economici, criza pare sa fi trecut. Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana înregistreaza cresteri economice anuale între 3-5(. Din punct de vedere politic, neo-liberalismul s-a impus treptat ca doctrina de referinta pentru procesul constructiei europene si chiar acolo unde guverneaza social-democratii sau socialistii, s-a adoptat o politica economica mult mai liberala decât în trecut. Un fenomen important si benefic s-a petrecut la nivelul conceptiei generale asupra rolului statului si al societatii civile, al relatiilor formale si informale dintre acestea. Fenomenul pare sa fie una dintre consecintele ,,americanizarii" Europei. Practic, în toate tarile Europei occidentale puterea si functiile explicite sau implicite ale statului sunt în declin. Asistam la
188

transferul centrului de greutate al bunastarii colective spre comunitatile locale, din ce în ce mai puternice si mai influente. Fenomenul, denumit revolutia comunitatilor98 se încadreaza în procesul mai larg de emancipare a comunitatilor locale si al deplasarii accentelor dinspre stat spre societatea civila. În termenii bunastarii, aceasta mutatie este cuprinsa în sintagma: ,,from welfare state to a welfare society"99. Fireste, în tot acest proces de restructurare a WS din ultimii ani trebuie sa tinem cont si de contextul politic international si în mod particular de schimbarile majore survenite în relatia dintre Vestul si Estul Europei dupa încheierea Razboiului Rece. Nu mai este astazi un secret pentru nimeni faptul ca programele de bunastare aplicate în tarile occidentale si însusi conceptul de securitate sociala au avut, printre altele, rolul de a tine cetatenii acestor tari cât mai departe de ,,cântecele de sirena" ale comunismului sovietic. Dupa 1989, caderea Cortinei de Fier dintre cele doua sisteme si încercarea sincera de apropiere a unor ,,lumi" pâna nu demult separate de Zidul Berlinului,
98 99

Cătălin Zamfir, Politici sociale în România, Bucuresti, Ed. Expert, 1999, p. 126 Gosta Esping-Andersen, Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies), Londra, Sage Publications, 1996, p. 45

189

au condus la deplasarea accentului spre un efort mai mare de integrare a Estului. În multe privinte, tarile din Europa centrala si rasariteana au început sa priveasca spre Vest si sa copieze modelul occidental de organizare politico-economica. Desi ideea în sine de copiere institutionala sau sistemica deranjeaza mândria esticilor, totusi trebuie spus clar ca acesta a fost în cele mai multe cazuri sensul transformarilor de dupa prabusirea comunismului. Si în ceea ce priveste politica sociala, tendinta generala a fost de a se ,,importa" cât mai repede modelul statului bunastarii si al securitatii sociale. Dorinta muncitorilor din Est a fost de a beneficia înca din primii ani de aceleasi avantaje ca si colegii lor de breasla din tarile occidentale, desi era evident pentru toata lumea ca economia estica depasita din punct de vedere tehnologic nu putea fi competitiva la nivel mondial în conditiile liberei concurente. Au urmat, firesc, frustarile si seria de proteste sociale vehemente (stimulate si de nostalgia ,,gratuitatilor" comunismului), care au facut ca mersul reformei economice sa fie greoi si nu de putine ori întrerupt de sincope dureroase.
190

În ansamblu, vointa politica a Estului s-a manifestat pe directia restructurarii sistemului (în unele tari mai repede si mai ferm, în altele mai încet si mai ezitant) încât pâna la urma corpul social al acestor societati a parcurs un proces complex de maturizare si asumare a necesitatii modernizarii generale. Chiar daca legislatia sociala a început sa reproduca în linii mari tiparele statului-bunastarii din Europa occidentala, aceste reglementari nu vor avea consistenta reala decât atunci când economia Estului va produce suficiente resurse pentru alimentarea programelor sociale. Modelul social-democrat Vorbind despre regimurile politice ale bunastarii sociale, Gřsta Esping-Andersen realiza în 1991 o clasificare devenita în scurt timp ,,clasica" în studiul politicilor sociale comparate, conform careia se descriu trei viziuni majore asupra bunastarii: - modelul socialdemocrat; - modelul conservator; - modelul liberal100. Chiar daca aceasta clasificare s-a dovedit imperfecta si a cunoscut de-a lungul anilor mai multe
100

Gosta Esping-Andersen, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge, Polity Press, 1991

191

ortodoxa'' de Welfare State si ducând la adoptarea în anii '80 a unor 101 Citaţi de Gosta Esping-Andersen. fiind .. Polity Press.scandinav" (Erikson. În ceea ce priveste istoria proiectului social-democrat. 1991...suedez" (mass-media). trebuie spus ca Suedia a corespuns modelului social-democrat de o maniera maximala doar între 1960 si 1970. Totusi. Acest model mai este cunoscut sub denumirea de .institutional-redistributiv" (Titmuss. pentru a respecta adevarul stiintific. ea ramâne si în prezent un instrument util pentru întelegerea marilor tipologii politice si socio-culturale care fundamenteaza optiunile nationale în privinta bunastarii. p.un stat al bunastarii prin excelenta". . Cambridge. criza economica ce a urmat îndepartând-o întrucâtva de la forma . Danemarca si Norvegia.tentative de amendare. 70 192 .. Suedia figureaza în mod traditional drept cap de lista pentru grupul tarilor care aplica viziunea keynesianista asupra politicilor social-economice. The Three Worlds of Welfare Capitalism. 1958)101 sau pur si simplu . 1987). modelul social-democrat îsi gaseste cel mai fidel caracteristicile în legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din Suedia. Conform teoriei lui Esping-Andersen..

Marshall. 1950. Revenind la modelul politic social-democrat. vom descrie acum detaliat principalele caracteristici ale acestuia. a drepturilor sociale constitutionale. Asa cum vom vedea la analiza celorlalte modele. conservatorii resping acest principiu oferind varianta sistemului participativ102 T. Danemarca pare sa fi preluat stafeta modelului scandinav traditional. p. garantate tuturor cetatenilor unei tari102. Citizenship and Social Class. Londra. fiscala. a) Dimensiunea juridica este orientata în sensul respectarii principiului universalismului politicii sociale sau. În ultimul deceniu. cuprinzând multiple categorii ale populatiei. Acestor trasaturi li se adauga o birocratie masiva si un set de programe publice printre cele mai costisitoare din lume. sector public extins si o protectie sociala larga. apropiindu-se cel mai mult de idealul social-democratiei europene si asta pentru ca sistemul danez a fost caracterizat mai degraba de stabilitate decât de schimbare. insistând asupre dimensiunilor: juridica. regimul social-democrat se defineste prin nivele înalte ale cheltuielilor sociale. fiscalitate ridicata. 129 193 .masuri reformiste cu tenta liberala. altfel spus. Pe scurt. H. sociala si ocupationala.

welfare" furnizate de autoritatile publice. de la copii pâna la persoane vârstnice. c) Dimensiunea sociala se refera la portofoliul bogat al serviciilor de tip . îngrijirea vârstnicilor sau copiilor este delegata familiei. finantarea serviciilor sociale este în principiu publica si se face de la bugetul statului sau al comunitatilor locale.. În consecinta. mai degraba decât pe contributiile angajatilor si angajatorilor la sistemul asigurarilor sociale. având o puternica tendinta redistributiva si egalizatoare. spre deosebire de situatia asigurarilor sociale de tip german. sectorului 194 . b) Dimensiunea fiscala a bunastarii socialdemocrate se bazeaza pe un sistem de taxare (impozitare) generala si progresiva. care prin diversitatea si caracterul generos (cuprinzator) al ofertei acopera largi segmente ale populatiei. În timp ce în alte tari dezvoltate ale Europei.contributiv (sistemul asigurarilor) iar liberalii resping si ei universalitatea beneficiilor sociale oferind solutia asistentei minimale si selective bazata pe testarea veniturilor si pe responsabilitatea individului de a munci sau de a se instrui în schimbul ajutorului primit. unde beneficiile sunt proportionale cu contributiile.

chiar cu pretul unei relative egalizari a veniturilor prin redistributie. Hegemonia politica a partidelor socialdemocrate a început în aceste tari dupa primul razboi mondial. Acest interes special a fost mentinut cu bune rezultate chiar si în timpul crizei economice din anii '70-'80. d) Dimensiunea ocupationala se realizeaza printr-o politica activa în domeniul pietei muncii si printr-o preocupare constanta a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completa a fortei de munca. practic sirul guvervarilor de centrustânga fiind rareori si pentru perioade scurte intrerupt de 195 . economic si socio-cultural al Peninsulei Scandinave. fiind unul din punctele forte ale sistemului scandinav. în anii '20. Rezumând.voluntar sau privat. în tarile scandinave sectorul public este cel care îsi asuma raspunderea pentru toata aceasta gama de servicii specializate. pentru a întelege suportul larg pe care îl are aici modelul social-democrat. vom spune ca filosofia bunastarii în Nordul Europei consta în efortul sistematic de a include integral cât mai multe persoane si grupuri în fluxul social normal si de a aboli saracia. Este interesant de analizat contextul politic.

guvernari liberale. Astfel, optiunea majora a nordicilor ramâne în favoarea solidaritatii si a drepturilor sociale acordate tuturor cetatenilor, în favoarea redistribuirii veniturilor spre categorii dezavantajate, în favoarea unui stat puternic si ,,dinamic", de în favoarea reducerii piata. inegalitatilor provocate economia de

Debarasata de marxism abia în deceniile postbelice, social-democratia scandinava se face remarcata în Europa prin persistenta unei ponderi insemnate a ,,votului de clasa"103, chiar daca acest fenomen electoral rudimentar a început sa descreasca în ultimul deceniu104. ,,Relativa slabiciune a dreptei politice"105 ar putea fi explicata si prin existenta unor importante partide agrariene de centru, care împiedica formarea unui pol puternic de centru-dreapta prin coalizarea clasei mijlocii si a ,,micilor burghezi", asa cum se întâmpla în Anglia, Germania sau Franta. Aceste partide de centru ale fermierilor sustin interventia si subventiile statului în special în economia agrara, preferând de cele mai multe ori sa se alieze cu social-democratii decât cu liberalii. Tot în dreptul
103

Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale/Models of Social Policy, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999, p. 137 104 ibidem 105 F. G. Castles, The Impact of Parties on Public Expenditures, Londra, Sage Publications, 1982, p. 65

196

contextului politic trebuie mentionat si consensul realizat înca din anii '30 în privinta dezirabilitatii unui sistem universal al bunastarii. Desigur, consensul politic constituie piatra de temelie pentru dezvoltarea modelului ,,Welfare State" nu numai în Scandinavia, ci în toata Europa occidentala, dar pentru nordici acest consens a aparut înainte de 1945 si în principiu se pastreaza pâna astazi, desi dezbaterile privind reforma statului bunastarii din anii '80 nu au ocolit nici tarile scandinave. Termenii consacrati pentru desemnarea consensului politic centrat pe notiunea de ,,Welfare State" sunt ,,The Politics of Compromise" (Politica compromisului) sau ,,Consensual Democracies" (Democratiile consensuale). În categoria determinantilor istorici si socio-culturali trebuie precizate valorile pe care este cladita societatea scandinava, pe lista carora egalitatea ocupa detasat primul loc. ,, ... Valorile nordice implica asumptia ca egalitatea este o situatie absolut corecta si justificata, un deziderat politic sau chiar un imperativ. Ea prevaleaza, chiar atunci când întra in conflict cu alte valori"106. În acest sens, cel mai citat exemplu din cultura si
106

Gosta Esping-Andersen, Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies), Londra, Sage Publications, 1996

197

mentalitatea

colectiva

care

domina

micile

orase

scandinave este ,,Legea lui Jante" (Janteloven), o formula traditionala care desemneaza resentimentul si chiar reactia comunitatilor locale împotriva indivizilor sau familiilor non-conformiste. Mentinerea propriu-zisa veniturilor (conform sau securitatea sociala britanice) terminologiei

reprezinta ,,punctul forte" al programelor de bunastare în toate tarile scandinave. La acest titlu se detaseaza sistemul de pensii pentru persoane vârstnice, unul dintre cele mai generoase din lume. Danemarca, de exemplu, a introdus pensia de batrânete înca din 1891, fiind a doua tara (dupa Germania) care a introdus aceste beneficii. Spre deosebire însa de Germania, unde pensiile au o baza ocupationala si se platesc în functie de contributiile la fondul de asigurari, în Danemarca acestea au fost recunoscute ca drepturi sociale, constitutionale, deci au fost acordate tuturor cetatenilor danezi care împlinesc o anumita vârsta (variabila de-a lungul ultimului secol), indiferent de contributiile la sistemul asigurarilor.

198

Dintre

toate

tipurile

de

pensii

acordate

în

Danemarca, cea mai cunoscuta, cea mai veche si cea mai interesanta ramâne pensia populara (People's Pension) - în fapt, ,,piatra ungiulara" a politicii pensiilor din aceasta tara - desi s-a remarcat în ultima perioada o crestere a ponderii pensiilor ocupationale si private, dupa modelul german. Pensia populara pastreaza însa urmatoarele caracteristici: este non-contributiva, bazata pe principiul universalismului, solidaritatii si egalitatii si se acorda în mod nediscriminatoriu tuturor cetatenilor danezi în vârsta de peste 67 de ani, cu conditia sa fi fost rezidenti ai acestei tari în ultimii 40 de ani. Vârsta limita si valoarea absoluta se pot modifica de catre guvern, cu acordul parlamentului. La 1 aprilie 1998, de exemplu, valoarea lunara a pensiei populare pentru persoane singure era de 1170 USD iar în cazul cuplurilor reveneau 845 USD/persoana. Asa cum am precizat, pe lânga pensia universala de stat, functioneaza pensiile ocupationale si private, conditionate de contributiile platite în timpul vietii active. Încercarea de a introduce un sistem de pensii corelate cu veniturile, cum se întâmpla dealtfel în marea
199

majoritate a tarilor Europei, a avut efecte diferite în tarile scandinave. În 1959, Suedia introduce în premiera o schema de diferentiere a pensiilor de stat dupa veniturile avute în timpul vietii, iar în 1960 Danemarca încearca acelasi lucru, dar aici experimentul esueaza în 1967, datorita lipsei de sustinere politica în cadrul Partidului Social-Democrat si a ostilitatii opiniei publice majoritare. În timp ce în Suedia si în Norvegia politica pensiilor a avut un ,,trend" continental, apropiindu-se treptat de modelul european bismarckian, în Danemarca situatia a ramas în mare masura neschimbata în ceea ce priveste pensiile publice. În mod compensator, în aceasta tara a început sa se dezvolte un sistem de pensii private suplimentare, ca raspuns la rigiditatea sistemului de stat egalizator si la dorinta persoanelor cu venituri peste medie În de a beneficia la batrânete mentinerea de drepturi veniturilor diferentiate. cazul somerilor, functioneaza pe doua nivele: ,,nivelul superior", care asigura beneficii pentru persoanele asigurate (fondurile sunt administrate de asociatiile sindicale) si ,,nivelul inferior", destinat persoanelor
200

neasigurate

care

cu obligatia de a se activa într-un program profesional sau educational la cel mult 2 ani de la intrarea în somaj. aflat sub salariul mediu. Mentionam ca beneficiile se ridica la 90( din ultimul venit realizat prin munca. În acest fel. orice cetatean danez devenit somer este îndreptatit sa primeasca beneficii timp de 5 ani consecutiv. (plafon valabil la 1 aprilie 1998). un somer trebuie sa fie membru al unui fond de asigurare al persoanelor angajate si sa fi avut venituri din munca cel putin 52 de saptamâni în ultimii 3 ani. Tendinta egalizatoare este si în acest caz evidenta. Având în vedere acest plafon. Politica ocrotirii sanatatii se bazeaza pe principiile universalismului. Pentru a se califica la nivelul superior. se ajunge la situatia ca majoritatea somerilor sa primeasca aceleasi drepturi sociale. ca si în cazul pensiilor de stat pentru batrânete. neputând depasi totusi plafonul maxim de 1750 USD/luna. solidaritatii si accesului liber la serviciile medicale. Contributiile la fondul asigurarilor de sanatate sunt mai putin relevante. practic întregul cost al 201 .beneficiaza totusi de asistenta sociala oferita de stat. în caz contrar pierzându-si drepturile specifice.

Decontarea publica este totala în Danemarca si partiala în Suedia. Gratuitatea ocrotirii sanatatii în Scandinavia poarta însa în spate povara impozitarilor crescute.6%. prin bugetele locale. asistenta medicala nu a înregistrat în Scandinavia nivele spectaculoase ale alocarilor procentuale bugetare.6% din PIB (Suedia). Trebuie retinut ca descentralizarea serviciilor sociale este trasatura neta a modelului scandinav. în timp ce media tarilor OECD indica o cota de 7. si între coordonarea serviciilor de politica catre guvernamentala finantarea comunitate.. dar responsabilitatea pentru finantarea si organizarea distributiei serviciilor medicale catre populatie revine consiliilor locale.3% din PIB (Danemarca) sau 9. Ministerul Sanatatii este fireste autoritatea sanitara principala. 202 . fiind citate ponderi de 6.co-platile" pentru populatie.asistentei medicale fiind suportat din surse publice. iar în SUA este de peste la 10% din PIB. fiind în realitate o forma de redistributie financiara în favoarea cetatenilor cu venituri scazute. unde în ultimii ani au fost introduse . existând demarcatii traditionale foarte precise. În pofida sustinerii publice cvasi-totale.

rezida probabil în existenta unei culturi medicale avansate si a unui extrem de dezvoltat sistem al asistentei medicale primare. conform datelor oferite în 1993 de Asociatia Consiliilor Locale si Regionale. evidentiat de ponderea asistentei medicale specializate a scazut 1980-1990.. în timp ce consecinta negativa pare a fi o relativa deteriorare a indicatorilor starii de sanatate a populatiei. dotat cu o puternica retea de medici de familie (generalisti) a caror activitate previne interventia medicala secundara (de specialitate). coborând astfel costurile de ansamblu ale sistemului considerabil sanitar.6 zile (1980) la 7 zile (1990) si de reducerea numarului de paturi cu peste 25( în deceniul mentionat.subtierea" sectorului spitalicesc si accentul pus pe latura preventiva sau pe tratamentul la domiciliu. între De exemplu. Consecinta pozitiva a acestei restructurari o reprezinta fireste economia bugetara importanta pe care o realizeaza . la care se adauga caderea Danemarcei de pe locul 5 203 . reducerea timpului mediu de spitalizare de la 9. fapt în Danemarca.Explicatia acestor cheltuieli publice moderate în domeniul sanatatii în pofida asigurarii unor servicii (aproape) gratuite.

Ed.ocupat în 1970 la capitolul sperantei de viata pe locul 20 în 1990 (Ministerul Afacerilor Sociale.. dezvoltând un sistem medical privat foarte competitiv. Bucuresti. Alternativa privata se bazeaza însa pe suportarea integrala de catre pacienti a costului serviciilor de asistenta sanitara (de obicei prin polite de asigurare private) si este accesibila persoanelor cu venituri peste medie. 107 Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. Un aspect mult mai grav îl reprezinta însa în ultimii ani aparitia si extinderea . resursele care se dovedesc întotdeauna insuficiente. toate acestea la un loc fac ca bolnavii sa astepte uneori luni de zile pâna la momentul spitalizarii si nu putine sunt cazurile în care starea sanatatii lor se deterioreaza sau .pacientii chiar mor asteptând sa le vina rândul" pentru a fi internati107.listelor de asteptare" pentru spitalizarea în sistemul public gratuit. În fata unor astfel de disfunctionalitati ale sistemului public. 1994). 67 204 . p. lentoarea si birocratia serviciilor medicale oferite de autoritatile locale. societatea daneza s-a adaptat din mers si a reactionat de o maniera compensatorie. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. Capacitatea limitata a spitalelor publice. Didactica si Pedagogica. 1999..

În 1994 Reforma Pietei Muncii iar în 1998 Reforma Bunastarii Sociale au introdus masuri de restructurare a sistemului de securitate sociala din Danemarca. care constituie .miezul" bunastarii scandinave. În afara pensiilor si a veniturilor asigurate în cazul somajului. preocuparea dominanta este asigurarea unei pregatiri în vederea obtinerii unei calificari profesionale. 2) în cazul 205 .. asa cum am mai afirmat. exista si alte reglementari importante în favoarea copiilor si tinerilor. prin diversitatea si si generozitatea serviciilor sociale. persoanelor singure care au în întretinere mai multi copii. cu care individul sasi poata gasi un loc de munca stabil. masuri concentrate pe doua directii principale: 1) în cazul somerilor. descentralizarea cvasi-totala si prin existenta unui sector public foarte dezvoltat finantat din impozitarile generale.Politica scandinava a bunastarii se caracterizeaza. persoanelor cu deficiente. Reforma politicii sociale în acest deceniu a atins si tarile scandinave. universalismul egalitatea beneficiilor.etc. persoanelor necalificate sau care ocupa sporadic locuri de munca.

Activarea prin Masuri Guvernamentale Locale" (Activation by Local Government Act) prin care mentinerea beneficiilor sociale pe durata maxima prevazuta de lege este conditionata de activitatea individuala într-o schema educationala. 206 . a reformei care a dinamizat si flexibilizat în ultimul deceniu domeniul redistribuirii veniturilor. având în vedere ca economia tarilor nordice este structurata în jurul unor activitati care necesita nivele ridicate de calificare profesionala. Aceasta performanta se datoreaza unei politici sociale active. de la 1 iulie 1998. Ca parte a Reformei Bunastarii Sociale functioneaza.3% (iunie 1998). programul . rata somajului în Danemarca este de doar 6. Trebuie retinut ca. una dintre cele mai scazute din Uniunea Europeana.persoanelor angajate. de pregatire profesionala sau prin prestarea unor servicii în folosul comunitatii.. în pofida ajutorului de somaj de peste 1500 USD/luna. accentul cade pe pregatirea continua si pe perfectionarea profesionala la locul de munca sau în scurte stagii de pregatire finantate de institutia angajatoare.

retinem modelul social-democrat al bunastarii ca fiind preocupat de universalism si egalitate în domeniul beneficiilor sociale. alte trasaturi fiind: finantarea publica prin impozitari generale si mai putin prin contribitii la fondurile de asigurari.În concluzie. birocratice. garantarea unor standarde minime de venit (mai mari decât în celelalte tari europene). ..conservator-corporatist" (Esping-Andersen. Sistemul national al asigurarilor sociale. fiscalitatea înalta si serviciile publice costisitoare. avea sa domine autoritar politica sociala practicata în Europa de-a lungul secolului nostru. Modelul conservator Vorbind despre politica sociala germana. Modelul german. cunoscut sub denumirile de . în timpul administratiei cancelarului Bismarck (1883). fondat în Germania sfârsitului de secol XIX. reprezentând si astazi una din optiunile majore în privinta bunastarii sociale la nivelul continentului. nu se poate începe decât printr-o fireasca referire la primele programe de asigurari initiate de stat. 207 1991).

crestin-democrat" (Van Kersbergen. 1995). spre deosebire de modelul social-democrat universal si egalitarist practicat în tarile scandinave.The German Middle Way") facându-se remarcat printr-o continuitate impresionanta. Pe lânga distinctia clara care se face între beneficiile rezultate din dimensiunea contributiva (foarte apreciata în Germania) si ajutoarele provenite din asistenta sociala non-contributiva (prost vazuta de majoritatea populatiei). Acest tipar al bunastarii sociale are o identitate bine conturata (. stabilitate si coerenta istorica. p.bismarckian". este direct participativ si aduce beneficii sociale diferentiate (proportionale cu contributiile).. . trebuie adaugat si principiul subsidiaritatii.. unul din punctele cheie ale politicilor germane. rezistenta la presiuni 108 Ibidem. citati de Lauritzen (1999)108 se detaseaza de celelalte modele prin accentul categoric pus pe mecanismul asigurarilor sociale.... modelul german al bunastarii are în consecinta o baza ocupationala. 142 208 . 1991) sau .continental" (Mangen. Fiind finantat în principal din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari.

unificarea din 1990). Având în vedere filosofia sistemului securitatii sociale din Germania. 2002. eficienta sociala si profitabilitate financiara pe termen lung. national-socialismul si dezastrul din timpul razboiului.ca în regimurile liberale . 79 209 . enuntata anterior. 1993)109. Astfel..economice si politice. nu principial) de-a lungul secolului XX.primul obiectiv al politicii sociale germane este mentinerea statusului sau . ClujNapoca. mai degraba decât reducerea sau prevenirea saraciei . prevederile programelor de bunastare sunt îndreptate cu prioritate pe directia conservarii statusului social avut în timpul 109 Valentin Naumescu. Introducere în studiul politicilor sociale. ca în regimurile socialdemocrate" (Spicker. se poate deduce ca . Trebuie recunoscut faptul ca modelul german a fost cel mai stabil sistem de organizare a bunastarii sociale din lume si a suferit modificari minime (de ordin tehnic.protectia veniturilor. reconstructuia sub influenta planului american Marshall. p. rezistând unor socuri istorice si unor perioade de mari transformari politice (Republica de la Weimar.sau redistributia. editura Universităţii Babeş-Bolyai.exprimat într-o maniera pozitiva .

aceasta cooperare tripartita reprezentând . 210 . în pofida unor politici economice liberale aplicate de guvernele de centru-dreapta. având ca vehicule politice traditionale (CSU). Faptul ca dorinta de conservare a statusului social este deosebit de puternic imprimata în cultura clasei mijlocii germane este demonstrat de rezistenta acestui model costisitor de politica sociala în deceniile postbelice. Desi Germania este divizata din punct de vedere confesional între catolici si protestanti. rezultând o reflectare fidela si constanta a diferentierilor (ierarhizarilor) socioprofesionale. putem afirma ca în privinta politicii bunastarii dominanta este doctrina sociala a Bisericii Catolice. Uniunea Crestin-Democrata corporatiste (CDU) în si corespondentul sau bavarez. Uniunea Crestin-Sociala Idealul bunastarii viziunea catolicismului social a fost cel mai bine exprimat de ideea parteneriatului social guvern-patronat-sindicate..cheia de bolta" a strategiei socio-economice germane la nivel macro.vietii active si al mentinerii beneficiilor la un nivel cât mai apropiat de veniturile din munca.

unitatile sociale mai largi nu pot asuma responsabilitatile decizionale ce revin unitatilor mai mici. Societatea si ordinea subsidiara ar corespunde asadar situatiei în care deciziile sunt adoptate cât mai jos posibil. începând din 1949. reiterând principiul subsidiaritatii ca pe un raspuns considerat optim. atât la abuzurile regimurilor totalitare cât si la reactia contrarie. a suprapus benefic peste corporatismul social 110 ibidem 211 . fiind ridicat la rangul de politica oficiala comunitara. .. Organizarea federala a Germaniei.Principiul subsidiaritatii este al doilea reper major al modelului german care decurge din doctrina sociala a catolicismului si care a ajuns sa fie impus nu numai în Constitutia Germaniei ci si în Tratatele Uniunii Europene. cât mai aproape de nivelul cetateanului.. subordonate.naturale". Conform acestiu principiu de guvernamânt. decât în situatia exceptionala în care unitatile sociale mici sunt incapabile sa raspunda propriilor necesitati"110. Inclusiv Suveranul Pontif a subliniat în repetate rânduri în anii '80 si '90 ca interferenta exesiva a statului priveaza familia si comunitatile locale de functiile lor . de sustragere cvasitotala a statului promovata de curentul Noii Drepte în anii '80.

Ungaria.. Belgia. în acord cu doctrina sociala a Bisericii Catolice.Welfare" din aceasta tara sa fie mai putin atomizat decât cel din Statele Unite. respinge în principiu atât capitalismul de tip . iar modelul . Slovenia.landuri" în cazul Germaniei). Aceasta combinatie inedita face ca sistemul actual sa raspunda simultan exigentelor politice ale democratiilor avansate cât si nevoii de bunastare sociala prezenta în cultura germana. capitalismul de tip renan (potrivit terminologiei utilizate de Michel Albert în .consacrat al natiunii germane traditia politica a guvernamântului american descentralizat si diferentiat pe state (. Croatia. punând în schimb accentul pe valorile educatiei si ale moralitatii si pe conceptul Economiei Sociale de Piata. Franta.. lansat de CDU la sfârsitul anilor '40.a treia cale". Slovacia.Capitalism contra capitalism") s-a dovedit în fapt o 212 .. Modelul conservator de politica sociala este în fapt un model continental.. Discursul de tip crestindemocrat asupra bunastarii.laissez-faire" cât si marxismul.. Italia. Olanda si mai nou în tarile Europei Centrale: Cehia. Aceasta . fiind întâlnit (cu inevitabile variatii de nuanta) în numeroase tari europene din jurul Germaniei: Austria. Polonia.

înclinatia spre proiecte solide. în comparatie cu bursa pe care o considera prototipul institutiilor economice specifice capitalismului american (capitalism de cazino). 1994. Capitalism contra capitalism. Conform aceluiasi autor.. dublata însa de o preocupare culturala si politica pentru societate în ansamblu. pe termen lung. p. acumularile lente dar sigure în sistemul german. versus tentatia câstigurilor rapide si spectaculoase din economia americana. Desigur. speculatia si riscul de partea cealalta. Ed.peste noapte''111.business"-urile rapide. flexibilitate si adaptare din mers la 111 Michel Albert. modernizare tehnologica investitionale solide.. banca este institutia reprezentativa a capitalismului bunastarii de tip german.forma autentica de piata libera. banci si burse puternice exista în ambele forme de capitalism identificate de Michel Albert. pentru standarde sociale înalte. 59 213 . având la baza o viziune pe termen scurt. Humanitas. Bucuresti. dar aceasta extrapolare vine sa sugereze miezul filosofic al prosperitatii în cele doua culturi: siguranta si stabilitatea de o parte. pentru conservarea structurilor si ierarhiilor rezultate prin munca sustinuta mai degraba decât prin speculatii si averi facute . în comparatie cu . de concurenta si politici economica.

contexte politice si socio-economice variabile. p. definind practic optiunea liberala a noii Germanii în privinta ordinii economice capitaliste.'60. totusi identitatea si performantele deosebite ale Germaniei Federale de astazi au fost adâncite si cristalizate în timpul coalitiei CDU/CSU + FDP. punând astfel valorile. coalitia de guvernamânt de centru-dreapta a abolit keynesianismul social -democratilor si a impus un accent conservator în politica Germaniei. în pofida faptului ca în politica sociala cabinetele Kohl nu au reusit între 1982-1998 sa reduca 112 Ibidem. 62 214 .. . Totusi. Desi sistemul german postbelic a fost conturat de coalitia SPD-FDP (social-democrati plus liberali) în anii '50 . În special dupa victoria lui Helmut Kohl în 1982 si instalarea sa în pozitia de cancelar. principiile si criteriile liberalismului economic la baza cheltuielilor ridicate din politica sociala.Cea mai buna politica sociala este o politica economica eficienta" -spunea dupa razboi cancelarul Erhard. filosofia sociala asupra bunastarii recunoaste si în Germania rolul primordial al cresterii si eficientei economice. Acest lucru a fost sensibil pe linie economica. îndepând cu mijlocul anilor '70112.

. Asumându-si responsabilitatea identificarii unui corespondent european al liberalismului..model mixt al .costul reunificarii" si evaluat la aproape 800 miliarde de marci!) a mentinut si chiar a ridicat în anii '90 nivelul . Australia.. autorul cercetarii de fata a inclus Marea Britanie în categoria tarilor care aplica viziunea . chiar fortând putin apropierea de SUA. Modelul liberal În clasificarea lui Esping-Andersen din 1991. precum si responsabilitatea nominalizarii unui reprezentant al modelului liberal de politica sociala în Europa. Exista însa teorii si autori care considera Marea Britanie 215 drept . ..deductiilor pentru bunastare".. Hong-Kong sau Noua Zeelanda. Efortul urias al Germaniei de Vest pentru absorbtia decalajelor fostei RDG. alaturi de Canada.de tip liberal" asupra politicilor publice si asupra programelor de bunastare. dupa 1990 (cunoscut sub denumirea de .regimul liberal al bunastarii" este centrat în jurul Statelor Unite.nivelul total al cheltuielior. cu riscul de a fi contestat.

deci al unei politici de dreapta care promoveaza sectorul privat. A doua precizare importanta legata de terminologie este necesara pentru a clarifica si utilizarea . The Three Worlds of Welfare Capitalism. Este stiut faptul ca pâna în anii '60 au existat proiectii de identificare doctrinara a keynesianismului cu liberalismul social si cu neo113 Gosta Esping-Andersen.. facem precizarea ca termenul este utilizat aici în întelesul european (continental). deosebirilor acordând dintre astfel si o mai mare Unit atentie decât SUA Regatul asemanarilor dintre ele si minimalizând diferentele poate la fel de notabile dintre Suedia si Danemarca (modelul social-democrat) sau dintre Germania si Franta (modelul conservator)113..bunastarii"... piata libera si responsabilitatea individuala. socialegalitariste corespunzând democratiei europene.. p.conservatorismului" britanic. 89 216 . Polity Press. 1991. non-keynesiana. Cambridge. corespunzând .republicanismului" american si . cu accente progresiste.liberalism" în tarile de limba engleza este în prezent mai degraba a unei politici de si stânga. Cât priveste notiunea de .neo-liberalismului" tot într-o acceptiune de dreapta. în timp ce conotatia termenului . umaniste.liberalism".

din 217 . piata si concurenta libera.social-democrat" erau membri ai Partidului Liberal englez. Aceste precizari terminologice sunt întotdeauna necesare atunci când se ia în discutie modelul liberal european în comparatie cu cel anglo-american... capitalism si prosperitate prin initiativa particulara chiar . în dorinta de a risipi o posibila confuzie. Referindu-se la acest paradox. având în vedere ca atât lordul William Henry Beveridge cât si economistul J. În cazul particular al Marii Britanii.Keynes . . adica acolo unde s-a nascut si unde are cea mai adânca traditie.. situatia este si mai complicata.. model pe care astazi îl consideram în analize drept tipic .fondatorii ideologiei statului bunastarii în Europa postbelica. redistributiei si interventiei de orice fel a statului în economie si implicit ca o revenire la principiile liberalismului clasic promovat într-un discurs modern si actualizat de Noua Dreapta.. Ulterior s-a revenit iar neo-liberalismul este înteles tocmai ca o replica viguroasa la principiile economiei politice. ca liberalismul sa nu mai însemne libertati si responsabilitati individuale..liberalismul.M. ale planificarii. Milton Friedman afirma .la el acasa" (în tarile de limba engleza).

Enciclopedica... împotriva carora lupta liberalismul clasic”114. p. selectivitate sociala si exigente economice.. 1995.cauza degenerarii termenului de liberalism. ]. liberalismul secolului XX a ajuns sa favorizeze o reînviere a acelor politici de interventie si de paternalism ale statului.. Deci. liberalul secolului XX priveste bunastarea si egalitatea fie ca premise. Liberalul secolului XIX privea extinderea libertatii ca pe cea mai eficienta cale pentru promovarea bunastarii si egalitatii.. Ed. ideile ce sau format în trecut sub aceasta denumire sunt. fie ca alternative ale libertatii. schitat de Hayek si Friedman si promovat în anii '80 de guvernarea conservatoare Thatcher si de administratia republicana Reagan. ]. În numele bunastarii si al egalitatii. convenim ca sensul . 68 218 . în prezent. astfel încât liberalismul a capatat în Statele Unite un înteles cu totul diferit de cel pe care îl avea în secolul XIX sau îl are astazi pe o mare parte a continentului european [ . Capitalism si libertate. etichetate drept conservatoare [ . Bucuresti.liberalismului" (acelasi cu al neoliberalismului) în cercetarea de fata este cel antikeynesian. Acest model este bazat pe statul minimal. pe stimularea performantelor individuale si 114 Milton Friedman. pentru a încheia acest cadru introductiv.

acceptarea

diferentelor

rezultate

în

urma

liberei

concurente de pe piata. Pentru a ajunge însa la modelul liberal actual, Marea Britanie postbelica - ne vom referi în acest subcapitol exclusiv la reprezentantul european al liberalismului si la evolutia sa de dupa razboi - a parcurs în ultima jumatate de secol un traseu sinuos, marcat de doua puncte de inflexiune majore. Prima schimbare importanta a avut loc în timpul guvernarii laburiste din 1945-1951, când au fost puse bazele modelului ,,Welfare State", sub influenta ideilor lansate de economistul britanic John Maynard Keynes în ,,Teoria generala a ocuparii fortei de munca, dobânzii si banilor" (1936) si de lordul W.H.Beveridge în ,,Raport asupra asigurarilor sociale si serviciilor conexe" (1942), ambii membri ai Partidului Liberal. Noua ideologie ,,welfare", o combinatie coerenta între o doctrina economica si o filosofie sociala, venea sa raspunda nevoilor legitime de bunastare si prosperitate ale cetatenilor britanici iesiti dintr-un razboi epuizant si, într-un fel, a fost perceputa chiar ca un gest de recunostinta al statului fata de generatia eroica a combatantilor din anii '40. Experienta
219

dramatica a razboiului si a marilor dificultati economice care au urmat a socat societatea britanica - pâna atunci adepta a conservatorismului de tip ,,victorian" - inducând o stare de spirit favorabila unui nou tip de idealism social, bazat pe solidaritate si pe dorinta de a reconstrui o societate mai justa: ,, o casa potrivita pentru eroi (a home fit for heroes) ". Natiunea britanica era mai unita ca oricând. În acest context, al unei largi sustineri din partea populatiei si a succesului ideilor de solidaritate, universalism si justitie sociala, inclusiv a bunastarii minimale garantate de stat tuturor cetatenilor, guvernul laburist a promovat într-un termen scurt o serie de masuri fundamentale în arhitectura securitatii sociale: instituirea alocatiilor familiale în 1945, înfiintarea asigurarilor nationale de somaj si pensie în 1946 si a Serviciului National de Sanatate (NHS) în 1948, care era destinat sa furnizeze servicii medicale tuturor cetatenilor britanici pe baza accesului egal (nediscriminatoriu) si liber (gratuit). Astfel, la sfârsitul anilor '40, Marea Britanie devenea primul stat modern al bunastarii, în care guvernul îsi
220

asuma o parte importanta a responsabilitatii si costurilor privind calitatea vietii cetatenilor sai. În jurul sistemului ,,Welfare State" de tip keynesian, care se dezvolta dealtfel cu repeziciune în întreaga Europa occidentala, societatea si clasa politica britanica au realizat un consens care avea sa dureze pâna la începutul crizei economice din anii '70. Reaparitia dificultatilor economice si ,,umilirea" guvernarii laburiste din 19741979, care a fost nevoita sa apeleze la ajutorul Fondului Monetar International (FMI), a determinat opinia publica sa-si piarda încrederea în sistemul ,,welfare" si sa ceara cu insistenta reforme pentru relansarea economica a Marii Britanii, apropiindu-se tot mai mult de Partidul Conservator si de programele Noii Drepte. Dealtfel, chiar laburistii au initiat începând cu 1976 o serie de reforme liberale în sensul unei strategii monetare mai exigente si al operarii unor reduceri în planul cheltuielilor publice, masuri care s-au dovedit însa insuficiente si tardive. Societatea britanica dorea din nou schimbarea. Victoria categorica a Partidului Conservator în alegerile din 1979 si instalarea premierului M.Thatcher au marcat al doilea punct de inflexiune în evolutia
221

postbelica a Marii Britanii si despartirea (se pare definitiva) de keynesianism. Sub deviza ,,rolling back the frontiers of the Welfare State", noua administratie conservatoare a demarat un proces energic de restrângere a competentelor si atributiilor economicosociale ale statului, transferând treptat responsabilitatea bunastarii spre sectorul privat si non-guvernamental. Aceasta descarcare a statului (si implicit a bugetului) a fost asociata cu un pachet de masuri stimulative pentru cresterea performantei în sectorul privat. De exemplu, scaderea presiunii fiscale a permis relansarea investitiilor private mici si mijlocii, coborând pâna la nivelul firmelor ,,de familie", al micilor ,,business"-uri care s-au înmultit ,,peste noapte", contribuind la consolidarea ofertei pe piata. Acest climat favorabil în mediul afacerilor, la care s-a adaugat desfiintarea salariului minim pe economie a facut ca somajul sa scada în câtiva ani de la 12% la 3-4%, pe fondul a ceea ce s-a numit ,,the British Job Miracle". În domeniul bunastarii publice, cabinetul Thatcher a operat de asemenea câteva reforme importante. Sistemul pensiilor de stat (SERPS - State Earnings
222

Related Pension Scheme), înfiintat spre finalul ultimei legislaturi din laburiste restul (1978), fiind si-a diminuat prin efortul pensii compensator de la 25( la 20( din venitul anterior iesirii activitate, compensat ocupationale si private optionale. Totusi, încercarea conservatorilor de a privatiza SERPS a esuat în 1985. Beneficiul social în cazul somajului, rebotezat ,,Alocatia pentru cautarea unui loc de munca" (JSA Jobseeker's Allowance) a fost diminuat, tocmai pentru a motiva somerii sa caute si sa accepte locurile de munca, indiferent de nivelul salarizarii, în contextul în care reamintim ca salariul minim fusese desfiintat. Durata acordarii acestui beneficiu a fost scurtata de la 12 la 6 luni, iar valoarea a fost stabilita la 39,85 lire sterline/saptamâna în cazul tinerilor între 18-24 ani, respectiv 50,35 lire sterline/saptamâna dupa împlinirea vârstei de 25 de ani (Departamentul Securitatii Sociale, 1998). Sistemul Creditului Familial a fost introdus în 1992, în cazul familiilor cu copii dependenti, ca o oportunitate pentru depasirea eventualelor dificultati financiare temporare. Dintre politicile sociale sectoriale, singura
223

care reprezinta si astazi un punct de referinta si de unicitate pentru bunastarea britanica. foarte competitiv dar în acelasi timp unul dintre cele mai scumpe din lume.co-plati" modice pentru populatie) cota din PIB repartizata sanatatii este de doar 6. Spre deosebire de sistemele sanitare din majoritatea tarilor europene si din Statele Unite. pe lânga sistemul public NHS s-a dezvoltat un excelent sistem medical privat. La fel ca în Danemarca.6% (!) spre deosebire de 10. Serviciile de asistenta medicala sunt furnizate în cadrul renumitului NHS (National Health Service). fondat de laburisti în 1948. desi sistemul de ocrotire a sanatatii furnizeaza servicii complete la preturi foarte joase (în ultimii ani s-au introdus. Fireste. ci este finantat de stat din impozitarile generale (ca în modelul socialdemocrat). ca parte a politicii de bunastare a guvernului britanic. e drept .8% 224 .. cel din Regatul Unit nu este organizat pe baza asigurarilor sociale si a contributiilor. Ne vom referi în continuare doar la NHS.care nu corespunde modelului liberal este politica în domeniul sanatatii. garantând accesul universal si gratuit al populatiei.

autonomizarea bugetara" a spitalelor. în care medicii de familie generalisti (GP. Dintre dezavantajele sistemului public sunt citate reticenta GP-istilor de a înscrie pe listele lor persoane cu sanatatea deteriorata sau cu risc mare de îmbolnavire. a reusit sa introduca o serie de masuri de reforma în politica sanatatii. În ambele cazuri.bugete de practica" pentru liste de 7000 de persoane. precum si fenomenul listelor de asteptare pentru intrarea în asistenta medicala secundara (internarea în spitale). Ideea fundamentala a fost crearea unei piete interne în cadrul NHS. mentin sanatatea populatiei la standarde ridicate prin depistari precoce.8% în Statele Unite. reducând astfel costul general al serviciilor. Guvernarea conservatoare. profilaxie sau tratamente în fazele initiale ale bolii. Explicatia este si în acest caz legata de existenta unui foarte dezvoltat nivel al asistentei medicale primare. motivul este constrângerea bugetara. dotati cu . fara sa demoleze vechiul NHS.. fapt care a condus în scurt timp la aparitia concurentei benefice 225 . incluzând .. în sensul eficientizarii manageriale a actului medical.în Germania sau 13.General Practitioners).

pe lânga faptul ca a însemnat privatizarea întregului domeniu de activitate (1. în conditii speciale..500. Diferentierea finantarii în functie de performante a produs la început o reactie de ostilitate din partea managerilor si a medicilor. Politica locuintelor sociale a suferit de asemenea transformari importante dupa instalarea guvernului conservator. locuintele sociale asupra carora detineau contracte de închiriere. . housing policy a intrat în atentia cabinetului Thatcher înca din 1980.între institutiile prestatoare de servicii medicale. Conceputa de laburisti ca un domeniu de activitate finantat exclusiv din surse publice (bugetele consiliilor locale)..port drapel" al reformelor derulate sub doctrina Noii Drepte. De fapt.Dreptul chiriasilor de a cumpara". conservatorii si-au facut din politica locuintelor un adevarat .000 de locuinte sociale au fost cumparate între 1979-1997) si acumularea unor resurse substantiale la dispozitia 226 . opinia publica si furnizorii de servicii au acceptat reforma si performantele sistemului au crescut. dar cu timpul rezistenta mentala la principiul concurentei profesionale s-a redus.

a adus un numar mare de voturi conservatorilor. datorita deprecierii lor în cataloagele publice de audit. Se acorda scolilor o mult mai pregnanta libertate în procesul de selectie a elevilor si profesorilor. puse la dispozitia parintilor.pilon" al politicii sociale britanice) acopera în practica o 227 . Politica educationala a Noii Drepte a însemnat o liberalizare a competitiei între scoli. promovarea educatiei în sistem privat si introducerea selectiei elevilor în functie de statutul scolii. autonomie financiara si dreptul de a concura pe piata resurselor pentru finantari extra-bugetare.. La un interval de 5 ani fiecarei scoli îi venea rândul sa fie auditata de o comisie independenta de experti iar rezultatele evaluarii erau publicate în cataloage speciale. dovedindu-se si un succes electoral. iar cele care erau bine cotate si solicitate obtineau finantari suplimentare. Scolile care pierdeau numeric elevi.Actul Reformei Educationale" din 1988.. Programul si masurile noii politici a învatamântului britanic au fost cuprinse în . serviciile sociale personale (al 5-lea . În fine. find în acest fel sanctionate de Ministerul Educatiei.consiliilor locale. pierdeau în consecinta si o parte din finantarea de la buget.

Capitalism si libertate. Enciclopedica. În plus. eficientizarii 115 Milton Friedman. persoanelor cu deficiente fizice sau psihice. la care puteau participa atât agentiile publice locale (specializate). vârstnicilor. etc.. în acest caz acordându-se unele stimulente financiare. care confera sprijin social copiilor. Acestea sunt. Doctrina liberala a Noii Drepte a introdus piata si dimensiunea privata a serviciilor inclusiv în acest domeniu. Bucuresti.liberal-conservatoare".community care". guvernarile conservatoare Thatcher (1979-1990) si apoi Major (1990-1997) au actionat pe linia flexibilizarii. în fapt. Politica sociala a Marii Britanii respecta în linii mari tiparele modelului liberal. Ed.diversitate de activitati suportive. punând accentul pe îngrijirea asumata de propria familie. Timp de 18 ani. reglând finantarile pe baza mecanismelor de licitatie a programelor. servicii specializate de asistenta sociala bazate pe principiul . guvernul a introdus o serie de masuri reformiste în stil neoconservator. Ea raspunde de altfel unei culturi politice liberale (sau .. pentru a folosi un termen hibrid evocat si de Milton Friedman115) al carei epicentru este plasat fara îndoiala în Statele Unite. cât si firme private sau ONG-uri de profil. 1995 228 .

speram. aceasta viziune asupra liberalismului societatii britanice. problema desfiintarii pietei interne din cadrul NHS si a reformei educationale. e drept. S-a pus.. unele modificari în politica sociala britanica.marketizarii" bunastarii publice si selectivitatii în acordarea beneficiilor sociale. dar amploarea reformelor laburiste nu pare pâna acum semnificativa si de natura sa scoata Marea Britanie din modelul liberal. Victoria laburistilor si instalarea cabinetului Blair.manageriale. Evolutia viitoare va confirma.. 229 . a . coroborata cu apropierea mai . bazata pe testarea veniturilor.sincera" de Uniunea Europeana si semnarea Cartei Sociale (respinsa în 1989 de Margaret Thatcher) ar putea aduce. de exemplu. privatizarii (contractarii) serviciilor sociale. Finalitatea acestor demersuri nu o cunoastem înca.

deci instituirea cetateniei sociale) cât si prin amploarea resurselor angajate (urcând în medie spre 30% din PIB). Atât ca obiectiv politic general (asigurarea universala a unor drepturi sociale..perioadei de aur" a generosului sistem al bunastarii pentru toti.CONCLUZII Modelul Welfare State. inducând ideea unor necesare reforme structurale. trebuie totusi spus ca sistemul securitatii sociale dezvoltat de vest-europeni dupa 1945 nu are precedent în istorie si nu poate fi comparat cu nici un alt model de bunastare din lume. edificat în Europa occidentala postbelica sub influenta keynesianismului. se dovedeşte a fi cel mai reprezentativ model de politică socială activă de până acum. Fara a uita traditia germana a programelor de asigurari (lansate de Bismarck în 1883). Criza economica de la începutul anilor`70 a pus însa capat . politica sociala a statului bunastarii a raspuns cu succes în primele trei decenii postbelice nevoii de consens politic si social a democratiilor occidentale. Ascensiunea politica a Noii Drepte 230 .

Humanitas.rolling back the frontiers of the Welfare State". Fara îndoiala ca . cu inevitabile variatii nationale. Ed. Criticând dur temelia ideologica a modelului keynesian de organizare.. Chiar daca ultimii 20 de ani par sa fi adus un pronuntat accent liberal în practica decizionala a guvernelor occidentale. 1996. 95 231 . de-a lungul întregii Europe occidentale. pe care l-a considerat întotdeauna costisitor si contra-performant. de relansare investitionala si de reducere a exageratelor cheltuieli publice ale statului bunastarii. pe fondul convergentei si 116 Ralf Dahrendorf. altfel spus între keynesieni si friedmanieni”116 se deruleaza si pe terenul politicii sociale. Modelul neoliberal global (pe care îl vedem impunându-se treptat în politica mondiala) se aseaza implicit pe reforma profunda conceputa în anii`80 de guvernarile de dreapta.în Marea Britanie si Statele Unite a condus la adoptarea în actul de guvernare -începând cu 1980. tendinte care s-au extins în câtiva ani.a unui set de masuri liberale. Bucuresti. Margaret Thatcher a guvernat 11 ani sub deviza sugestiva . p. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii).disputa între social-democrati si neo-liberali..

pe spiritul keynesian al anilor`40-50 si încorporeaza urmatoarele elemente: universalitatea drepturilor sociale (sustinuta de sociologul englez T. Polity Press. Conform clasificarii lui Gosta Esping-Andersen din 1991. nu înainte de a mentiona ca exista si alte clasificari în domeniu. The Three Worlds of Welfare Capitalism.H. din care o amintim doar pe cea a Lindei Hantrais din 1994: modelul nordic si anglosaxon regimului (corespunzator modelul conservator regimului continental german) si social-democrat (corespunzator modelul mai sudic putin scandinav). Modelul social-democrat se bazeaza. corespunzator statelor dezvoltate ale Uniunii Europene).liberalizarii treptate a discursului politic la nivel mondial (inclusiv al partidelor de centru-stânga). 117 Gosta Esping-Andersen.rudimentar". Cambridge. poate mai putin utilizate în studiul politicii sociale dar la fel de utile. asa cum am vazut.. Vom starui putin asupra acestor modele. (. 1991 232 . modelul bunastarii nu este totusi unitar. se pot înca distinge trei mari tipuri de regimuri politice ale bunastarii (Welfare State Regimes): regimul liberal (american). regimul conservator (german) si regimul social-democrat (scandinav)117.

Modelul conservator. Citizenship and Social Class.Marshall în 1950118). interventia planificatoare a statului în economie pentru asigurarea ocuparii depline a fortei de munca. egalitatea beneficiilor sociale (indiferent de nivelul veniturilor realizate în timpul vietii active). aplicat în majoritatea tarilor europene în frunte cu Germania. învatamânt. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile economice au un pronuntat caracter liberal. 1950 233 . finantarea predominant bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general înalt de impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua serviciilor publice. Londra. Modelul liberal este caracterizat de o responsabilitate mai redusa a statului în garantarea bunastarii. sectorului non118 T. securitatea sociala este finantata nu din impozite platite statului ci din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile autonome de asigurari. are o pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca. ponderea dominanta revenind sectorului privat (sanatate. asigurari). H. Având în centrul sau sistemul traditional al asigurarilor. Marshall.

însa repere importante de liberalism întâlnim si în Marea Britanie. prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva. Trebuie precizat însa ca politica economica a fost întotdeauna prioritara în Comunitatea Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor statelor membre. urmând ca statul sa intervina de o maniera minimala. Filosofia beneficiilor sociale este selectiva si restrictiva. Primele preocupari explicite în domeniul politicii sociale au fost stipulate în Tratatul de la Roma. Nivelul general de impozitare este scazut iar managementul serviciilor publice a fost debirocratizat si orientat spre eficienta. semnat pe 25 martie 1957. bazata pe testarea riguroasa a veniturilor (means testing).guvernamental (servicii sociale personale sau comunitare) si evident individului însusi. Aceste dispozitii si recomandari faceau referire în 234 . Canada. numai în ajutorul celor efectiv saraci. Australia. respectiv în cazul tarilor din Asia de Sud-Est. Prototipul acestui model îl reprezinta Statele Unite. O interesanta dezbatere se poarta în prezent în jurul interogatiei cu privire la existenta unui model european de politica sociala.

Tratatele de baza ale Uniunii Europene. reusita europenilor de a formula programe si standarde sociale comune a fost atunci doar partiala. cel de la Maastricht din 1992 si cel de la Amsterdam din 1997 au asumat prevederi mai consistente cu privire la elaborarea unei politici sociale comune. fiind umbrita de refuzul premierului conservator Thatcher de a semna documentul mentionat.în scopul compensarii inegalitatilor sociale existente între regiunile Europei. A fost de asemenea înfiintat Fondul Social European (unul din cele trei fonduri structurale ale Uniunii). Între timp. Ideea Europei sociale prindea contur. administrat direct de Comisie -cu avizul consultativ al Comitetului Economic si Social. care prevede compatibilizarea si convergenta treptata a politicilor sociale nationale. 235 .special la mobilitatea lucratorilor europeni în interiorul granitelor Comunitatii. Un important pas înainte a fost facut prin adoptarea Cartei sociale în 1989. Marea Britanie a semnat Carta sociala. Totusi. la necesitatea unor conditii de munca decente si la principiul egalitatii salarizarii (pentru munca egala) în cazul barbatilor si femeilor.

formulata de Keynes si Beveridge. Cu alte cuvinte. Institutul European. schimbarea accentelor în mecanismul de garantare a bunastarii a vizat dezetatizarea securitatii sociale si un grad mai mare de responsabilizare a societatii. În principal. 1998 236 .Noua problema sociala". punea pentru prima data hotarât problema restrângerii responsabilitatilor si cheltuielilor acestei complicate masinarii birocratice. Declinul sever din anii`70 si contestarile puternice care au urmat tradau o multipla criza: o criza financiara. 119 Pierre Rosanvallon. Iasi. prin generarea unor forme flexibile de finantare si gestionare a resurselor destinate comunitatilor119. Reforma statului bunastarii. europeana. declansata aparent paradoxal .. Descarcarea treptata a statului de functii sociale a corespuns principiu care în acelasi timp principiului în politica de subsidiaritatii. de care vorbeste Pierre Rosanvallon în .În abordarea sa traditionala.. cât mai aproape de cetatean. larg acceptat presupune transferul responsabilitate si adoptarea deciziilor cât mai .chiar în tara fondatorilor sai. modelul Welfare State pare sa-si fi spus ultimul cuvânt.jos" posibil. Noua problema sociala. o criza de legitimitate si de performanta politica si nu în ultimul rând o criza filosofica.

eventual familiile si indivizii însisi în procesul de gestionare a problemelor care-i privesc direct.este de dorit ca statul sa nu substituie structurile sociale mai mici. pe de o parte. Aceasta cointeresare a sectorului privat si a celui tertiar (nonprofit) în probleme de bunastare înseamna..state dependency culture") a fost intens si motivat criticata de Noua Dreapta.. adica a unui . Dezvoltarea. locale.mix public-privat" în ceea ce priveste finantarea serviciilor destinate comunitatii si. a securitatii sociale.. dar sa creeze cadrul optim pentru ca aceste unitati sociale autonome sa poata sa functioneze eficient. evitarea posibilelor abuzuri administrative ale statului si pe de alta parte un risc diminuat de manipulare a resurselor destinate bunastarii sociale în scopuri politice. a ceea ce s-a numit cultura dependentei de stat (.efectului de bumerang" pe care îl produce: cu cât statul 237 . Una din consecintele tendintei de reducere a efortului social bugetar a fost aparitia pluralismului bunastarii. datorita . în general vorbind. regionale. pe fondul expansiunii statuluiprovidenta în anii`50-60.

Mai recent. în anii`80 a aparut în Statele Unite si Marea Britanie conceptul-replica de workfare.. Din acest motiv. cu atât motivatia oamenilor de a munci scade si cererea de welfare va fi mai mare. de . Într-adevar. Am afirmat în cuprinsul lucrarii ca tendintele consacrate de globalizare si de extindere a paradigmei neo-liberale în societatea contemporana sunt nu numai compatibile ci si reciproc dependente.permeabilizarea" frontierelor.ofera mai mult celor cu venituri mici (prin redistribuirea resurselor publice). profesorul american Lawrence Mead vorbeste chiar despre Work Enforcement. fie ca e vorba de mondializarea capitalului. adica necesitatea stimularii muncii prin conditionarea acordarii beneficiilor sociale de prestarea unei activitati în folosul comunitatii (Mead. 1997). desemnând bunastarea întemeiata pe munca si nu pe bunavointa statului. O astfel de lume globala (satul planeta) nu 238 .americanizarea" culturala a lumii sau strict de integrarea politica europeana. concept specific Noii Drepte. înseamna pâna la urma disolutia autoritatii absolute a statelor nationale si .. internationalizarea crescânda a intereselor.

.refluxul" proprietatii de stat si extinderea sectorului privat. Prin urmare. modelul european (inclusiv dimensiunea sa sociala) trebuie luat în considerare ca model de referinta pentru 15+10 state ale lumii. revizitarea conceptului natiune.. la rândul lor generatoare de integrare si convergenta atât pentru statele membre cât si pentru cele care îsi negociaza deja aderarea. trebuie spus ca Uniunea Europeana a devenit o entitate suficient de bine definita pentru a pastra în interiorul ei o cultura a bunastarii si un sistem propriu de organizare politico-economica. Consecintele corespund asadar urmatoarelor tendinte: contestarea statului-providenta. Cu toata convergenta pe care o presupune globalizarea (ai carei principali promotori ramân incontestabil nord-americanii). respectiv a capitalului multinational. . în care principiile si valorile fundamentale cu care se opereaza sunt preluate din modelul în democratiilor planul politicii liberale sociale de statavansate.revolutia comunitatilor locale". dezvoltarea societatii civile si .poate functiona decât într-un cadru liberal. care realizeaza împreuna circa 37% din 239 .

. Eficienta. preocupare ce face ca Europa sa fie continentul cu cea mai solida traditie în jurisdictia securitatii sociale. De cele mai multe ori.pompieristica". este evident ca masurile adoptate în anii`90 nu corespund decât în mica proportie unei strategii coerente de reforma sociala pe termen lung. sunt asociate cu o preocupare constanta pentru parametrii vietii sociale. În acest fel devine limpede ca politicii sociale i-a fost atribuit un rol secundar. abia spre finalul deceniului aparând semnele unei astfel de conceptii. caracterul dominant fiind acela de politica pasiva. politicile sociale au fost decise într-o maniera haotica. de pe o zi pe alta. În ceea ce priveste politica sociala din România. populista si . de acompaniere a politicii economice. sanatate si pensii. deschiderea si competitivitatea europeana. bazate pe liberalismul politicilor economice. pentru a da satisfactie anumitor grupuri contestatare sau pentru a compensa unele efecte ale restructurarii economiei.produsul mondial desi nu reprezinta decât 8% din populatia lumii. care asteapta un nou val 240 . în special în învatamânt.

... luarea ca ostateci a directorilor. transportul sau alte servicii publice fundamentale (si care. . amânari. De la .nu vor înceta decât dupa rezolvarea integrala a revendicarilor") pâna la blocarea drumurilor nationale.în strada" unele facilitati. ca aceasta atitudine de împotrivire a fost încurajata la începutul anilor`90 prin repetatele cedari si compromisuri guvernamentale (de dragul procentelor electorale) iar obiceiul de a revendica si de a obtine . toate aceste forme organizate sau spontane de protest au adus pagube imense economiei. dimpotriva. subventionari sau cresteri salariale prin forme radicale de protest este mai încetatenit la noi decât oriunde în Europa. conform liderilor sindicali.de scumpiri pentru a acorda o indexare cu câteva procente a veniturilor. scutiri. autoincendierea sau. 241 . greva foamei. a excesului de zel. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca rezistenta la schimbare a societatii românesti a fost mai acerba decât în alte tari. suportate finalmente de întreaga populatie. mineriadele.obisnuitele" greve care paralizeaza productia.

Întemeiata pe educatie. valorile si standardele Uniunii Europene.reteta" care ar putea moderniza în timp util societatea noastra. Este. de asemenea..orice abordare trebuie facuta în context european.asta merge la ei. solutia liberal-europeana provoaca România la un efort de accelerata modernizare economica. optiunea liberal-europeana. pe respectul fata de lege si fata de proprietatea privata. luându-se ca repere criteriile si tendintele exprimate la nivelul continentului si renuntându-se la traditionala scuza . momentul sa se înteleaga ca inclusiv în politica sociala .. apropiind-o de principiile. Tema sincronismului este mai actuala ca oricând. pe programe de investitii si modernizare tehnologica. pe baza unor eficiente demersuri politice si de constientizare sociala. singura . 242 . având ca cu politica compatibilizarea standardele comunitare în toate domeniile de activitate. administrativa si socio-culturala.Este momentul ca România sa asume cu fermitate. pe prioritatea absoluta acordata drepturilor omului si pe preocuparea orientare pentru bunastare dominanta sociala. dar la noi nu se poate".

centrata pe ideea modernizarii si dezvoltarii sociale în sensul ameliorarii indicatorilor educationali.Nimeni nu poate nega ca prioritatea momentului o constituie depasirea crizei economice. 243 . a conditiilor de locuit si a conditiilor la locul de munca nu poate decât facilita proiectul general de transformare a societatii românesti spre modelul liberaleuropean. a celor de sanatate publica. Totusi. încheiem prin a afirma ca o politica sociala activa.

Michel. CASTLES. Polirom. Pietele fortei de munca si politica sociala în Europa Centrala si de Est. 6. BURROWS. 1993. Londra. Sage Publications. 3. Bucuresti. The Impact of Parties on Public Expenditures. 1994. BOCANCEA. Comparing Welfare States: Britain in International Context. DAHRENDORF. Londra. 7.. 2. Bucuresti. Humanitas. Allan. 1995. 1996. BARR. Bucuresti. LOADER. 1982. John. Brian. F. 4. Routledge. Sage Publications.BIBLIOGRAFIE ALBERT. 1. NEAMTU George. Roger. Humanitas. 1994. Towards a Post-Fordist Welfare State?. Ed. Cristian. Ed. Ralf. 1999. 5. Londra. Ed. G. Iasi. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). Nicholas. 244 . Elemente de asistenta sociala. CLARKE. Capitalism contra capitalism. COCHRANE.

Macmillan. Sfârsitul istoriei ?. Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies). Institutul European. 13. Sage Publications. 16. Bucuresti. New Brunswick. European Welfare Policy (Squaring the Welfare Circle). 12. Gosta. Polity Press. 1996. The Development of Welfare States in Western Europe. martie 1994. Capitalism si libertate.8. Vremea. Milton. Limitele certitudinii. 1994. Ed. DEMIER. 1985. Macmillan. Vic. 17. Nicolas. Bucuresti. DUFOURQ. . Paris.. ESPING-ANDERSEN. Edimpress. Francis. GEORGE. The Political Economy of the Welfare State. 1979. STAHEL. GOUGH.. GIARINI. ESPING-ANDERSEN. 245 15. Gosta. Iasi. I. TAYLOR-GOOBY. 9. Peter. 1996. Ed. Londra. FUKUYAMA.Securite sociale: le mythe de l`assurance" în Droit social. . Orio. Cambridge. 11. Enciclopedica. Peter. Londra. 10. Bucuresti. Londra. Istoria politicilor sociale. FRIEDMAN. 14. 1998. 1991. The Three Worlds of Welfare Capitalism. Francis. 1996. 1995. FLORA. Walter.

New York . Oxford. 25. 1996. Londra. 24.J. 246 . 1990. 1981. 21. 23. HANTRAIS. Understanding Social Policy. HILL. A. LEIBFRIED. Londra. Londra. Allan. LAVALETTE. St. Comparative Public Policy.18. 1997. Analysis. 1993. Routledge. David. Education and social security entitlements in Europe and America. Stephan. HASENFELD. 1993. Citizens` encounters with welfare state bureaucracies. 1987. New Brunswick. Yeheskel. Prentice Hall. Social Policy in the European Union. Social Policy: A Conceptual and Theoretical Introduction. Linda. 22. 1995. J.. Blackwell. Macmillan Press. PRATT. MACAROV. Michael. HEIDENHEIMER. 1995. 26. Towards a European Welfare State. Sage Publications. 20. Social Policy: A comparative 19.. Prentice Hall. A. Michael. HEIDENHEIMER. New York. Londra. Martin`s Press. Sage Publications. HILL. Social Welfare: Structure and Practice. Michael. Londra.

New York. Martin`s Press. J. David. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. T. Macmillan Press.. Londra. 30. MARSHALL. Bucuresti. MIHUT. 33. From Welfare to Work (Lessons from America). 1999. Bruno. Humanitas. The Fiscal Crisis of the Welfare State. Lawrence M. LAURITZEN. Cluj-Napoca. Didactica si Pedagogica. politicilor sociale. CIDE. O`CONNOR. Bucuresti. Alina. MEAD. Politica sociala si tranzitie la economia de piata în România. Bucuresti. MUNGIU. MARGINEAN. 32. 1973. 1995. Ed.. 1950. Introducere în studiul 28. MARSLAND. Liliana. The IEA Health and Welfare Unit. 29. 1996. Ed. Welfare or Welfare State? (Contradictions and Dilemmas in Social Policy). 1997. Valentin. Românii dupa`89 (Istoria unei neîntelegeri). 2002. Londra. 34. editura Universităţii Babeş-Bolyai. Citizenship and Social Class. 247 .. St. H. NAUMESCU. 1994. 31.27. Londra. Ioan.

editura 39. Cluj-Napoca. R. Bucuresti. 1984. 43. 41. 1998. PECHMAN. Pierre.. 1972. SKOCPOL. Fundatiei pentru Studii Europene. PIVEN. 1999. 1985. Iulian.Did capitalists shape social security?" în An. SANDU. Ed. 36. 37. Regulating the Poor: the Functions of the Public Welfare. Perspectives Joseph for A. Finanţe publice. Reform. PAUN. 1998. Dumitru. . AMENTA. VĂCĂREL. Polirom. 40.. Cambridge. CLOWARD. Didactică şi Pedagogică. 1999.. 248 . Ed.. Sociol.. OFFE. M.. ALL. Politica sociala si indicatori sociali. Iasi. Institutul European. Istoria constructiei europene. E.35.. Washington Brookings Institution. Social Security: DC. Contradictions of the Welfare State. C. Bucureşti. 1982. Ed. T. 42. Rev. Nicolae. ROSANVALLON.. MIT Press. Random. Noua problema sociala. R. 2003.. 38. Iasi. Spatiul social al tranzitiei. New York. POENARU.

Alternative. Univ. The Welfare State and 47. 1995. 1985. VÂŞCU BARBU. ZAMFIR. Calif. Dicţionar de sociologie. IIS. Harold. Comparative Social Policy: Theory. 1999. Lazăr şi ZAMFIR. editura Didactică şi Pedagogică. Elena. Bucuresti. Expert. Bucuresti. 1997. editura Polirom.44. 1975. VLĂSCEANU. 46. Press. Politici sociale în România. Politici sociale: România în context european. ZAMFIR. Univ. Teodora. Ed. Calif. Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. 45. Bucuresti. 1997. 2005. Comisia Nationala pentru Statistica. Bucureşti. Bugetul statului şi agenţii economici. Iaşi. Ed. Harold. Press. Catalin. Cătălin (coordonatori). 50. Alte surse Anuarul statistic al României. 48. . 249 49. Catalin. WILENSKY. Methods. WILENSKY. Findings. ZAMFIR.

vol. Rapoartele OECD din perioada 1990-1998. Raportul Comisiei Europene. Business Central Europe. Londra. 1995. 1993. 1993. 1997. 54. 1998. Le Grand.27. 58. Statutul personalului didactic. 64. Legea învatamântului. 57. 52. 60. 1997. 1991. 1997. nr. 56. 62. 1997. Legea tichetelor de masa. 55. 63. 1990. Legea învatamântului. 1999. 250 .II. Social Security Programs Throughout the World. 1989. Social Security Programs Throughout the World.51. Legea asigurarilor sociale de sanatate. 1994. Legea privind salarizarea demnitarilor si a personalului bugetar. 1998. 1999. 53. 61. US Department of Health and Human Services. The New Encyclopaedia Britanica. Washington DC. 1995. 65. Macropaedia. Departamentul securitatii sociale al Statelor Unite. Legea privind somajul. Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor. 59.

251 .

11) Concepte (p. 15) • • Statul bunăstării şi securitatea socială (p. 28) Politica asigurărilor. 8) Politici menite să asigure protecţia socială (p. 19) Dimensiunea socială a integrării europene (p. 15) • fundamentale şi instituţii implicate în structurarea politicilor de protecţie şi securitate socială Conceptul general de politică socială şi politicile sociale sectoriale (p. 28) • • • Sistemul asistenţei sociale (p. 35) Implicaţii politice ale reformei sociale (p. 22) Noua problemă socială (p. 3) Conceptul de „calitate a vieţii” (p. 55) • Clasificarea cheltuielilor pentru securitate socială (p. 43) Sistemul asigurărilor sociale (p.CUPRINS Introducere (p. între considerente sociale şi constrângeri economice (p. 46) Cheltuielile pentru securitate socială (p. 58) 252 .

115) 253 . 61) Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj şi alocaţia de sprijin şi impactul lor (p. 74) Anii ’80: Criza sistemului WS (p. 104) Bibliografie (p. 82) Modelul social-democrat (p. 78) Reforma statului bunăstării sub influenţa Noii Drepte (Thatcher – Reagan) (p. 111) Cuprins (p. 66) Cheltuieli pentru asistenţa socială şi impactul lor (p.• Locul cheltuielilor pentru securitate socială în bugetul public (p. 84) Modelul conservator (p. 92) Modelul liberal (p. 70) • • • 1947 – 1973: „The Golden Age” (p. 58) Finanţare (surse ale finanţării) (p. 59) Influenţa categoriilor de cheltuieli pentru securitate socială asupra economiei (p. 96) • • • Concluzii (p. 69) • • • • Dezvoltarea comunitară – către o nouă strategie de creare a bunăstării (p.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->