Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicar ii non verbale ci mai multe si toate

sunt acceptate. Totul depinde din ce perspe ctiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvin te si care pot fi decodificate, crend ntelesuri Aceste semnale pot repeta, contraz ice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comu nicarii non verbale a fost demonstrata n 1967 de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis pri n comunicare verbala n timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limba jul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme c a limbaj n sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare su nt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunicarii inf luentate de discipline att de diverse ca lingvistica enuntarii, psihologie, socio logie, antropologie, asigura astazi locul cuvenit comunicarii non verbale, bazan du-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultnd din combinarea de elemente vocal acustice si vizual n literatura de specialitate comunicarea nonverbala a primit de-a lungul timpului o multitudine de definitii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea definitiil or comunicarii non verbale vorbesc despre aceasta comunicare nonverbala ca despr e un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate, putnd crea ntelesuri. Ct de importanta este comunicarea non-verbala a demonstrat-o Albert Mehrabian, n a nul 1967. n urma unui studiu despre comunicarea nonverbala acesta a ajuns la conc luzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala n timp ce 38% e ste transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Caracteristici, comunicarea nonverbala ? Comunicarea nonverbala este neintentionata, ea ne tradeaza emotiile sau atitud inea chiar daca nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim constienti ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe car e trebuie sa nvatam sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fi ind ntelese la fel n culturi diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odata cu vrsta, cu experienta Cei ca re comunica bine non verbal, stapnesc n aceeasi masura si codurile non verbale si de obicei sunt acei care reusesc mai bine n societate, construiesc relatii bune c u semenii lor si au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaza informatii despr e problemele personale sau de relationarea la alti indivizi, despre care am fi j enati sa discutam. Tipuri de comunicare nonverbala Exista un tip de comunicare nonverbala numit sezonier, care se bazeaza la mesaje le receptionate cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si gu stativ ; Un alt tip de comunicare nonverbala este si ceea ce se numeste comunicarea nonve rbala estetica (pictura, muzica, dans, imagine, etc) care are loc prin intermedi ul diferitelor forme de exprimare artistica si comunica diferite emotii artistic e ; Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea nsemnelor (steaguri, insigne, uniforme , etc) si a simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce , altar, icoane, etc) sau statut social (gradele la ofiteri, titulatura, decorat iile, etc). Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele functii n comunicarea non-verbala - comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea verbala ; astfel, pr

ofesorul poate ntari prin anumite elemente de mimica sau de gestica importanta un ei anumite parti din mesaj din ceea ce transmite, n timpul orelor, elevilor ; - comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala ; n acest mod, sa ne nchipuim acelasi material nregistrat si audiat apoi de elevi si, n al doilea caz, prezentat de cadrul didactic la propriu; anumite parti ale mesa jului verbal pot fi nu doar accentuate, ci, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivatiei nvatarii ; cineva care spune o glu ma zmbeste n timp ce face acest lucru, cineva care anunta o veste trista are o mim ica n concordanta cu aceasta; - comunicarea nonverbala poate, n mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte al e comunicarii verbale ; atunci cnd, spre exemplu, trebuie sa efectuam o critica, un zmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate sa inst aureze o atmosfera pozitiva si relaxanta, care sa faca - aparent paradoxal - cri tica mai eficienta n urmarirea scopurilor acesteia privind schimbari comportament ale la nivelul persoanei mustrate; o alta functie a comunicarii non verbale este aceea de a regulariza flux ul comunicational si de a pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate ; comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza ntelesul comunicarii ver bale, dnd posibilitatea receptorului comunicarii sa identifice n timp real un ndemn aflat n ?spatele" unei afirmatii. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Elemente componente n comunicarea nonverbala Limbajul tacerii n comunicarea nonverbala. prin tacere (ascultare pasiva) se poate exprima intenti a de continuare a unei expuneri, dezvaluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interventie verbala. O solutie pentru situatia n c are nu se stie cum sa se interpreteze tacerea poate fi feedback-ul. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit, n functie de societate sau cultura. Chia r si n interiorul aceleiasi culturi, modul cum este perceput timpul poate fi dife rit. Exemplu: 30 minute petrecute cu cineva care nu-ti este pe plac poate fi con siderat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o vesnici e". Timpul biologic - este un concept care poate transmite informatii referitoare la performanta indivizilor. Astfel functie de acesta unii indivizi sunt "privighet ori" iar alti "pasari de noapte". n prima categorie intra cei care sunt matinali, care se scoala devreme, sunt plini de energie si obtin cele mai bune rezultate n cursul diminetii Ceilalti reprezinta opusul acestora si intra n cea de a doua ca tegorie. Aceste caracteristici individuale, legate de timpul biologic, ne pot tr ansmite informatii legate de performanta indivizilor. Timpul informational - este interpretat diferit n diverse culturi. Timpul este vazut ca parte a contextului n care interactioneaza oamenii. El poate fi folosit si simbolic, ca n expresia" Timpul nseamna bani", expresie care invita la ntrebuintarea rationala a timpului. Limbajul corpului Miscarile corpului, numite si "limbajul corpului", pot avea uneori sens simbolic si n acest caz participa la comunicarea nonverbala. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Umerii lasati sau capul plecat indica timiditate, deprimare, amaraciune, sentiment negativ sau un senti ment de inferioritate, capul sus si umerii drepti transmit multumirea si chiar s uperioritatea. ntr-o discutie aplecarea spre interlocutor poate nsemna interes, at entie Retragerea corpului, dimpotriva sugereaza respingere. ncrucisarea bratelor la piept semnifica nchidere n sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Miscarile capului au anumite semnificatii n comunicarea nonverbala Datul din cap nseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai usor de controlat. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Fata exprima reactia persoanei n cauza la tot ce se spune: surpriza, de zacord, nentelegere, dezamagire, suparare, durere, interes, dezinteres, etc. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte miscari ale corpului sau cu mes ajele verbale. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata si de aceea uneori e

ste chiar greu de descifrat. Zmbetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stari, de la placere, bucurie, satisfactie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea se nsului zmbetului variaza nsa de la o cultura la alta fiind n strnsa corelatie cu pre supunerile specifice care se fac n legatura cu relatiile interumane n cadrul acele i culturi. M iscarile ochilor au un rol important n cadrul interactiunii sociale. De exemplu n cadrul unui dialog persoanele se privesc n ochi 25-75 % din timpul conversatiei S copul privirii n ochi este de a receptiona mesajele vizuale suplimentare, care sa completeze cuvintele sau sa gaseasca n ochii celuilalt un feedback, o reactie la cele afirmate. Comunicarea de informatii Modul n care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare , ncredere, acceptare si prietenie. Chiar si a privi sau nu privi pe cineva are u n nteles Interlocutorii care te privesc n ochi n timpul conversatiei sunt considera ti mai credibili dect cei care evita contactul vizual sugernd intentia de a ascund e ceva. Personalitatea se evidentiaza si prin alte miscari ca : rosul unghiilor, jucatul cu o bijuterie, frecatul nasului, etc. Este greu sa ntelegem sensul acestor misc ari deoarece unele se fac inconstient si ele pot ilustra doar o stare interioara (frica, jena, nerabdare). n acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. Daca aceste semne se folosesc intentionat, pentru a spune ceva despre noi, atunci ele constituie comunicare nonverbala. Gestica n comunicarea nonverbala Alte miscari ale partilor corpului (mini, brate, picioare), grupate sub denumirea de "gestica", reprezinta mijloace frecvent folosite n comunicarea nonverbala. ? comunicarea de informatii - pentru a ntari sensul cuvintelor sau a le nlocui com plet ; ? comunicarea de emotii ; ? sustinerea vorbirii - pentru a sublinia ntelesul cuvintelor, a indica diverse p ersoane sau obiecte , a ilustra forme sau marimi ; ? exprimarea unei relatii - "copierea" n oglinda a gesticii celeilalte persoane I nterpretarea unor gesturi: Strngerea pumnilor denota ostilitate si mnie sau, solidaritate, stres, iar bratele deschise - sinceritate, acceptare. Capul sprijinit n palma-plictiseala, dar palm a (degetele) pe obraz, dimpotriva denota interes extrem. Minile tinute la spatesuperioritate sau ncercare de autocontrol. Atentie nsa si la diferentele culturale. De exemplu, prin miscarea capului de sus n jos spunem "da", n timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelasi lucru prin misca rea capului de la dreapta la stnga. Gestul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta n Thailanda si absolut neutru, de indicare, n SUA. Uti lizarea gesticulatiei excesive este considerata nepoliticoasa n multe tari, chiar si la noi, dar gesturile minilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor . Modul n care americanii si ncruciseaza picioarele (relaxat, miscari largi, fara n ici o retinere) difera de cel al europenilor (controlat, atent la pozitia finala ); cel al barbatilor difera de cel al femeilor. Un american va pune picioarele p e masa daca aceasta nseamna o pozitie comoda sau daca vrea sa demonstreze un cont rol total asupra situatiei Btitul picioarelor denota plictiseala, nerabdare, stres Vocea n comunicarea nonverbala Modul n care ne folosim vocea si calitatile vocale are importanta n procesul de co municarea nonverbala. naltimea si intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. O voce stridenta, tipat oare, ascutita indica mnie, amenintare n timp ce una joasa arata emotie, frica, di sperare, tensiune. Volumul vocii ofera indicatii privind personalitatea, atitudi nea, sentimentele vorbitorului. Dictia si accentul vocii exprima gradul de educa tie si statutul social. Accentele regionale ne ofera indicatii despre zona geografica de provenienta (mo ldovean, oltean, ardelean, etc). Gradul de ncredere, autoaprecierea, siguranta de sine se pot transmite prin intermediul vocii; toate aceste informatii despre no

i nsine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. Aspectul fizic n comunicarea nonverbala. Mesaje non verbale sunt transmise si prin intermediul mbracamintei si accesoriilo r pe care le purtam (bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza , etc. Se afirma ca " haina face pe om" si ntr-adevar stim ca oamenii bine mbracati dau i mpresia de succes, putere, educatie, bani, etc. mbracamintea poate accentua frumu setea fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural (barbatii ntotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaza o traditie (kilt-ul scotian sau sari-ul indian). Felul n care ne mbracam ofera si informatii personale. O femeie mbracata provocator poate exprima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cnd o femeie mbracat a decent confera seriozitate, ncredere si are posibilitati mai mari de promovare n piata muncii sau n functii de raspundere Nu trebuie sa fiti eleganti n orice situ atie, trebuie nsa sa aveti o tinuta adecvata oricarei situatii Spatiul personal si teritoriul n comunicarea nonverbala n general oamenilor le place sa aiba un spatiu propriu, ct de mic, pe care sa-l ar anjeze conform dorintelor proprii. Spatiul mprumuta ceva din personalitatea omulu i si transmite mesaje non verbale despre ocupant. Spatiul personal poate fi defi nit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilalti n domeniul comunicarii non verbale exista distantele diferite de comunicare funct ie de context si de caracterul mesajului transmis. Astfel: ? zona intima (personala), ntre 0,5-1,2 m este pentru discutii cu caracter person al, fiind nsa total inacceptabila n alte cazuri; ? zona sociala (normala), ntre 1,2-2 m este folosita mai ales la comunicarea inte rpersonala (colegi de serviciu aflati pe aceiasi treapta ierarhica, prieteni, et c) ; ? zona consultativa, ntre 2-3,5 m este folosita n situatii oficiale (superior, sub ordonat, consultant-client, angajat - persoana care solicita angajarea, gospodin a- vnzatoarea de la magazin) ; ? zona publica, 3,5 m si mai mult n care comunicarea este formala (cursuri, sedin te, discursurile politicienilor, etc) . Daca o persoana se apropie mai mult dect este potrivit, poate aparea tensiune si chiar ostilitate, stari care vor afecta comunicarea. Atunci cnd se produce invada rea (violarea) spatiului personal, persoana n cauza se retrage pentru a restabili distanta iar n cazul n care acest lucru nu mai este posibil, se va face tot posib ilul ca "invadatorul" sa se retraga la distanta cuvenita. Nu stnjeniti pe cei cu care discutati apropiindu-va de ei mai mult dect trebuie. De obicei cnd sunteti n p icioare, distanta necesara este aceea a strngerii minii. Atingerea n comunicarea nonverbala Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic arii non verbale. Ea exprima emotii sau sentimente diferite, de la sentimente ca lde: iubire, simpatie, ncurajare, pna la agresiune fizica. Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde n mare masura de vrsta, statut, rela tie si cultura. Gradul de atingere difera de la o cultura la alta. La japonezi, n clinarea capului nlocuieste datul minii ca salut, n timp ce la eschimosi acest salu t se exprima cu o lovitura usoara pe umar Temperatura, lumina si culoarea Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influenteaza modul n care oamen ii comunica fara a constitui nsa coduri non-verbale. Iluminarea corespunzatoare a unui spatiu contribuie la o buna ascultare iar anum ite culori au efect stimulativ asupra atentiei Lumina si culoarea pot determina anumite stari si dispozitii fizice. De asemenea, temperatura poate influenta poz itiv sau negativ buna comunicare. Culorile afecteaza comunicarea sub urmatorul a spect: culorile calde (galben, portocaliu, rosu) stimuleaza comunicarea, n timp c e culorile reci (albastru, verde, gri) inhiba comunicarea; monotonia , precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si distrag atentia si comunicarea. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii i accepta, n mod inconstient cu mai multa usurinta pe aceia cu care se ase amana Studiati cu foarte multa discretie partenerii de discutie si aflati-le sti

lul. ncercati n cazul n care ei zmbesc sa zmbiti iar daca sunt sobrii sa fiti si voi la rndul vostru. Vorbiti tare sau ncet, repede sau rar n stilul partenerului de dis cutie