Renasterea in Arta

~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

capodoper:l a pictorului Botticelli. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. Alaturi de altii. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. de etemitate. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. ale carui contururi ferme. probabil. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. au consculptura din bronz David. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat.} plan~.iu abstract in arta perspectivei. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. a mare realizare inginereasc~. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. in culori stralucitoare. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. Tat el a fast cel care a enuntat.iei. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. tabloul inspira claritate ~i calm. pentru prima data. a reprezentat. legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. cu un picior pe capullui Goliat. Cel mai mare pictor. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. reprezentand un nud. in arta european~ de dup~ antichitate. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. in picioare. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). reprezentant al aces" tui stil. este un exemplu de scen:l religioas:l. in care este prezent ~i patronul artistului. Originar din Florenta. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. Apartinand aceleia~i generaiii. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. proiectat~ in anu11420. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l.RENA~TEREA IN ARTA O David. Perspectiva. Datorita construc. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. . Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. ~ indepartarea graduala de prim-plan. preocupat de propria-i persoan:l. Florenta a fost condusa de familia de Medici. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. canstruind in stilul simetriei clasice. prin 36 O Tempietto. padimente triunghiulare. un Medici mandru. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie.inand lui Donatello creata in anul 1434. Acest tablou este aproape un exerci. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. statuia de bronz apart. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. David apare ca un razboinic gal. Adoratia Magi/or.

37 . Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. le pareau "superarti~ti". incepand cu Creatia. spectivei. ca centru al artei italiene. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. Contemporanilor.deosebita.nar.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. In perioada Rena~terii tarzii. stabila.ta. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. care-~i indepline~te un contract. in planul indepartat. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. arti~ti ca Leonardo da Vinci. cu doua servitoare. Decorul este O camera tipic renascentista. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. Michelangelo sau Rafael. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. dar totu~i misterios. cea mai mare biserica din lumea cre~tina. Roma a ocupat locul Florentei. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine.O Frumoasa grad. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. considerati a fi arti~ti de geniu. decat un simplu meseria~.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati. Venus d. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. existau trei mari arti~ti. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. o capodopera reprezentand scene biblice. el a lasat posteritatii doar cate. Un individ ciudat. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Cu toate acestea.n Urb. sunt caracteristice intregii opere. multi-talentat.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. mai degraba. Ca ~i Leonardo. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata.

Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice. operele literatura. au pus teffielia unui nou stil in picturn.1 diffiensiune. cl. Sosirea la Vene~ia Venetia. . Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). Rafael douazeci mana. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci. Picturile sale care o ilustreaz. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan. ca in cazul cl. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO . Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. arti~tii venetieni erau rnai degraba. intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. spune filosoful Platon. din cu barba ~i par carunt.1.. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. in Stanza private prolific. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. creeze ani. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare.5 boltit. ale Foarte de la Signatura. ~coala Ptolemeu.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. In arhitectur:1.ioas. clasic. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. El ~ creat numeroase portrete impresional1te. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. "f1Zici" decat "intelectuali". Printre acestea cea ffiai celebr.1dirilor simetrice.'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole.1. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). sale religia.iuni pline de vigoare. calma.Idirii Teffipietto din Roffia. Cel rnai cunoscut dintre ei. frescei. El este cel care a dat o nou.)0( este cea mai frumoasa fresca arta. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. ~i oameni de ~tiin1a.1 ~i gra1. care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. urnan.1 pe Madona. apartaffientele Papei de la Vatican. stil care a durat secole intregi. Tizian.ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1.dar totu~i pur. se de Rafael. numit manierism. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. alaturi de multi altii. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza. ~COALA ATENIANA aten.1 ~i idealizata.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. "' ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful