~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

ale carui contururi ferme. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Florenta a fost condusa de familia de Medici. preocupat de propria-i persoan:l. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta.inand lui Donatello creata in anul 1434. a reprezentat. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. Cel mai mare pictor. canstruind in stilul simetriei clasice. cu un picior pe capullui Goliat. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. un Medici mandru. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. . padimente triunghiulare. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. ~ indepartarea graduala de prim-plan. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Acest tablou este aproape un exerci. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. in care este prezent ~i patronul artistului. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii.RENA~TEREA IN ARTA O David. Tat el a fast cel care a enuntat.iu abstract in arta perspectivei. legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat.iei. in culori stralucitoare. reprezentand un nud. capodoper:l a pictorului Botticelli. David apare ca un razboinic gal. este un exemplu de scen:l religioas:l. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. pentru prima data. proiectat~ in anu11420. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. reprezentant al aces" tui stil. a mare realizare inginereasc~. ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative.} plan~. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. Adoratia Magi/or. Datorita construc. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. Perspectiva. Originar din Florenta. in arta european~ de dup~ antichitate. de etemitate. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). Alaturi de altii. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. tabloul inspira claritate ~i calm. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. au consculptura din bronz David. Apartinand aceleia~i generaiii. probabil. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. statuia de bronz apart. prin 36 O Tempietto. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. in picioare. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l.

considerati a fi arti~ti de geniu. le pareau "superarti~ti". Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. Un individ ciudat. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti.nar. in planul indepartat. Michelangelo sau Rafael. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi.O Frumoasa grad. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . stabila. multi-talentat.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. Decorul este O camera tipic renascentista. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani. Ca ~i Leonardo.deosebita. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. mai degraba. care-~i indepline~te un contract. 37 . spectivei. Roma a ocupat locul Florentei. Cu toate acestea. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. existau trei mari arti~ti. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica. Venus d. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici. cu doua servitoare. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. el a lasat posteritatii doar cate. dar totu~i misterios. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. Contemporanilor. cea mai mare biserica din lumea cre~tina. decat un simplu meseria~. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. In perioada Rena~terii tarzii. ca centru al artei italiene. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. intr-un stil foarte bogat ~i senzual.n Urb.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati. arti~ti ca Leonardo da Vinci. incepand cu Creatia. o capodopera reprezentand scene biblice. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor. sunt caracteristice intregii opere.ta. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata.

Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). au pus teffielia unui nou stil in picturn. 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare.dar totu~i pur. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO . creeze ani. in Stanza private prolific. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii.ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1.)0( este cea mai frumoasa fresca arta. se de Rafael.Idirii Teffipietto din Roffia. Rafael douazeci mana. In arhitectur:1. intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). El este cel care a dat o nou. Printre acestea cea ffiai celebr.iuni pline de vigoare.1 diffiensiune. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. din cu barba ~i par carunt. clasic. . Picturile sale care o ilustreaz. "f1Zici" decat "intelectuali". care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi. operele literatura. ca in cazul cl. era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. frescei.1 ~i idealizata. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza.1 pe Madona. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii.. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. "' . numit manierism. ale Foarte de la Signatura. ~coala Ptolemeu. spune filosoful Platon. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. cl. calma. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice. ~i oameni de ~tiin1a. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). arti~tii venetieni erau rnai degraba.ioas. Sosirea la Vene~ia Venetia. alaturi de multi altii.1dirilor simetrice. sale religia. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan. El ~ creat numeroase portrete impresional1te.'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. stil care a durat secole intregi.. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci. Cel rnai cunoscut dintre ei.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. urnan. ~COALA ATENIANA aten. apartaffientele Papei de la Vatican. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni.5 boltit.1.1 ~i gra1.1. Tizian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful