~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. Datorita construc. ale carui contururi ferme. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. in picioare. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. . Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. Apartinand aceleia~i generaiii. Adoratia Magi/or. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. in care este prezent ~i patronul artistului. Acest tablou este aproape un exerci. a reprezentat. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. padimente triunghiulare. canstruind in stilul simetriei clasice. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. Cel mai mare pictor. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. tabloul inspira claritate ~i calm. Tat el a fast cel care a enuntat. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. ~ indepartarea graduala de prim-plan. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l. reprezentant al aces" tui stil. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. preocupat de propria-i persoan:l. in culori stralucitoare. David apare ca un razboinic gal. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. statuia de bronz apart. cu un picior pe capullui Goliat.RENA~TEREA IN ARTA O David. ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. capodoper:l a pictorului Botticelli.inand lui Donatello creata in anul 1434. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). proiectat~ in anu11420. prin 36 O Tempietto. au consculptura din bronz David. Alaturi de altii. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. a mare realizare inginereasc~. Originar din Florenta. in arta european~ de dup~ antichitate. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. reprezentand un nud.iu abstract in arta perspectivei. Florenta a fost condusa de familia de Medici. de etemitate. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului.iei. un Medici mandru. Perspectiva. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore.} plan~. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. pentru prima data. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. probabil. este un exemplu de scen:l religioas:l. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal.

considerati a fi arti~ti de geniu. dar totu~i misterios. incepand cu Creatia. cea mai mare biserica din lumea cre~tina.O Frumoasa grad. care-~i indepline~te un contract. decat un simplu meseria~. Ca ~i Leonardo. in planul indepartat. intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. o capodopera reprezentand scene biblice. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. le pareau "superarti~ti".nar. mai degraba. ca centru al artei italiene. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici. Venus d.n Urb. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata. 37 . gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. multi-talentat. existau trei mari arti~ti. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . arti~ti ca Leonardo da Vinci.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. cu doua servitoare. spectivei. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. In perioada Rena~terii tarzii.ta. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. Un individ ciudat. Roma a ocupat locul Florentei. stabila. sunt caracteristice intregii opere. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. Cu toate acestea.deosebita. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. el a lasat posteritatii doar cate. Contemporanilor. Decorul este O camera tipic renascentista. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. Michelangelo sau Rafael.

era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1..)0( este cea mai frumoasa fresca arta. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza. cl.1dirilor simetrice.Idirii Teffipietto din Roffia. ale Foarte de la Signatura. intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. numit manierism.1 ~i gra1. creeze ani.1. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. .ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. din cu barba ~i par carunt. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO . al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. ca in cazul cl. care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi. Printre acestea cea ffiai celebr.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. Sosirea la Vene~ia Venetia.1 diffiensiune. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. in Stanza private prolific. sale religia. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). au pus teffielia unui nou stil in picturn.ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare. frescei. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. "f1Zici" decat "intelectuali". Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan.ioas.1. ~coala Ptolemeu. se de Rafael. Cel rnai cunoscut dintre ei. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia.5 boltit.. arti~tii venetieni erau rnai degraba. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. ~COALA ATENIANA aten. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). "' . Tizian. spune filosoful Platon. Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice. alaturi de multi altii. operele literatura. In arhitectur:1. clasic.1 ~i idealizata.'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. Rafael douazeci mana. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci.dar totu~i pur. stil care a durat secole intregi. Picturile sale care o ilustreaz. ~i oameni de ~tiin1a. El este cel care a dat o nou. El ~ creat numeroase portrete impresional1te. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia.iuni pline de vigoare. calma. apartaffientele Papei de la Vatican.1 pe Madona. urnan. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole.