~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

David apare ca un razboinic gal. Perspectiva. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. Alaturi de altii. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. ~ indepartarea graduala de prim-plan. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. probabil. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. canstruind in stilul simetriei clasice. proiectat~ in anu11420. Florenta a fost condusa de familia de Medici.inand lui Donatello creata in anul 1434. ale carui contururi ferme. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. este un exemplu de scen:l religioas:l.} plan~. . Apartinand aceleia~i generaiii. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. pentru prima data. statuia de bronz apart. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. capodoper:l a pictorului Botticelli. legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. Acest tablou este aproape un exerci. ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. au consculptura din bronz David. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. Tat el a fast cel care a enuntat. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. un Medici mandru. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. Cel mai mare pictor. Adoratia Magi/or. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. prin 36 O Tempietto. in picioare. tabloul inspira claritate ~i calm.iu abstract in arta perspectivei. Datorita construc. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. reprezentant al aces" tui stil. a reprezentat. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. cu un picior pe capullui Goliat. in arta european~ de dup~ antichitate. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l.RENA~TEREA IN ARTA O David. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. Originar din Florenta. in culori stralucitoare. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. a mare realizare inginereasc~. de etemitate. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). padimente triunghiulare. preocupat de propria-i persoan:l. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. reprezentand un nud.iei. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. in care este prezent ~i patronul artistului. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm.

considerati a fi arti~ti de geniu. decat un simplu meseria~.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. le pareau "superarti~ti".deosebita. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. dar totu~i misterios. in planul indepartat. mai degraba. Ca ~i Leonardo. o capodopera reprezentand scene biblice. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani. Cu toate acestea. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo sau Rafael. multi-talentat. existau trei mari arti~ti. arti~ti ca Leonardo da Vinci. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. Decorul este O camera tipic renascentista.O Frumoasa grad. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici. spectivei. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata. cu doua servitoare. cea mai mare biserica din lumea cre~tina.nar. Contemporanilor.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor. intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Roma a ocupat locul Florentei. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. Venus d. 37 . creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. stabila. care-~i indepline~te un contract. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti.n Urb. el a lasat posteritatii doar cate. ca centru al artei italiene. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru.ta. sunt caracteristice intregii opere. Un individ ciudat.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. incepand cu Creatia. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. In perioada Rena~terii tarzii.

ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1. ale Foarte de la Signatura. arti~tii venetieni erau rnai degraba. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. urnan. Tizian.1dirilor simetrice. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. Rafael douazeci mana. El este cel care a dat o nou. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. alaturi de multi altii.. ~COALA ATENIANA aten. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo.dar totu~i pur. Picturile sale care o ilustreaz. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci.Idirii Teffipietto din Roffia. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. operele literatura. sale religia. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza. . Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. frescei. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). ~coala Ptolemeu. creeze ani. se de Rafael. apartaffientele Papei de la Vatican. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. au pus teffielia unui nou stil in picturn. in Stanza private prolific. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. El ~ creat numeroase portrete impresional1te..'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. ca in cazul cl.1 ~i gra1. numit manierism.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice.1. ~i oameni de ~tiin1a. era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. "f1Zici" decat "intelectuali". Cel rnai cunoscut dintre ei. calma. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru.ioas. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta.1 ~i idealizata.)0( este cea mai frumoasa fresca arta. Sosirea la Vene~ia Venetia. In arhitectur:1. spune filosoful Platon.1 pe Madona. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan.1. clasic.5 boltit. cl. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. "' .1 diffiensiune. din cu barba ~i par carunt. Printre acestea cea ffiai celebr. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO .iuni pline de vigoare.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. stil care a durat secole intregi. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful