~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. Perspectiva. in arta european~ de dup~ antichitate. un Medici mandru. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. au consculptura din bronz David. a mare realizare inginereasc~. este un exemplu de scen:l religioas:l.inand lui Donatello creata in anul 1434. cu un picior pe capullui Goliat. . ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative. statuia de bronz apart. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. Datorita construc.iei. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal.RENA~TEREA IN ARTA O David. reprezentand un nud. preocupat de propria-i persoan:l. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. probabil. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. canstruind in stilul simetriei clasice. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). de etemitate. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. Acest tablou este aproape un exerci. prin 36 O Tempietto. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. Apartinand aceleia~i generaiii. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Alaturi de altii. David apare ca un razboinic gal. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. Tat el a fast cel care a enuntat. pentru prima data. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. Adoratia Magi/or. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. Cel mai mare pictor. in picioare. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. ~ indepartarea graduala de prim-plan. in care este prezent ~i patronul artistului. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. Originar din Florenta. tabloul inspira claritate ~i calm. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). padimente triunghiulare. proiectat~ in anu11420. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. Florenta a fost condusa de familia de Medici. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. capodoper:l a pictorului Botticelli. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct.iu abstract in arta perspectivei. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. reprezentant al aces" tui stil. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. in culori stralucitoare. a reprezentat. ale carui contururi ferme.} plan~. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii.

una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. el a lasat posteritatii doar cate. Roma a ocupat locul Florentei.ta.O Frumoasa grad. decat un simplu meseria~. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. stabila. spectivei. multi-talentat. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . Un individ ciudat. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. sunt caracteristice intregii opere. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. Contemporanilor. cu doua servitoare. dar totu~i misterios.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. cea mai mare biserica din lumea cre~tina. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata.nar. care-~i indepline~te un contract. Venus d. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati.n Urb. arti~ti ca Leonardo da Vinci. Michelangelo sau Rafael. 37 . considerati a fi arti~ti de geniu. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica. ca centru al artei italiene. mai degraba. existau trei mari arti~ti. in planul indepartat.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Decorul este O camera tipic renascentista. Cu toate acestea. o capodopera reprezentand scene biblice. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. In perioada Rena~terii tarzii. incepand cu Creatia. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor.deosebita. le pareau "superarti~ti". Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. Ca ~i Leonardo. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani.

Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576).dar totu~i pur. Printre acestea cea ffiai celebr. au pus teffielia unui nou stil in picturn. se de Rafael. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. operele literatura.ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1.1 ~i idealizata.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. ~coala Ptolemeu.Idirii Teffipietto din Roffia. din cu barba ~i par carunt. intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza.1 pe Madona. cl. ca in cazul cl. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. "f1Zici" decat "intelectuali".. Picturile sale care o ilustreaz. ~COALA ATENIANA aten. clasic. care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. Cel rnai cunoscut dintre ei.1. sale religia. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). calma. 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare.iuni pline de vigoare.5 boltit.ioas. numit manierism. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514).)0( este cea mai frumoasa fresca arta. ~i oameni de ~tiin1a. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO .1 diffiensiune. Rafael douazeci mana.1 ~i gra1. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. frescei. stil care a durat secole intregi. creeze ani. apartaffientele Papei de la Vatican. ale Foarte de la Signatura. Sosirea la Vene~ia Venetia. El ~ creat numeroase portrete impresional1te. In arhitectur:1. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci. in Stanza private prolific. Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516).1.'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. arti~tii venetieni erau rnai degraba. El este cel care a dat o nou. . "' . era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. alaturi de multi altii. Tizian. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole..1dirilor simetrice. urnan. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. spune filosoful Platon.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful