P. 1
Renasterea in Arta

Renasterea in Arta

|Views: 1|Likes:
Published by Neculai Bogdan

More info:

Published by: Neculai Bogdan on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/17/2014

pdf

text

original

~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l. Acest tablou este aproape un exerci.iu abstract in arta perspectivei. statuia de bronz apart. tabloul inspira claritate ~i calm. reprezentant al aces" tui stil. probabil. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. cu un picior pe capullui Goliat. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. Originar din Florenta. reprezentand un nud. de etemitate. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. Datorita construc. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane.iei. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. pentru prima data. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. padimente triunghiulare. in picioare. Cel mai mare pictor. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei.} plan~.RENA~TEREA IN ARTA O David. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. este un exemplu de scen:l religioas:l. Perspectiva. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. a reprezentat. ~ indepartarea graduala de prim-plan. in care este prezent ~i patronul artistului. prin 36 O Tempietto. Tat el a fast cel care a enuntat. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. . Alaturi de altii. Adoratia Magi/or. David apare ca un razboinic gal. au consculptura din bronz David. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. a mare realizare inginereasc~. in arta european~ de dup~ antichitate. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. ale carui contururi ferme. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. in culori stralucitoare. ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative.inand lui Donatello creata in anul 1434. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. Apartinand aceleia~i generaiii. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. canstruind in stilul simetriei clasice. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. preocupat de propria-i persoan:l. proiectat~ in anu11420. legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). capodoper:l a pictorului Botticelli. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. Florenta a fost condusa de familia de Medici. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. un Medici mandru. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate.

in planul indepartat. multi-talentat. intr-un stil foarte bogat ~i senzual. In perioada Rena~terii tarzii. existau trei mari arti~ti. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor.nar.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata.n Urb. Venus d. Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. le pareau "superarti~ti". incepand cu Creatia. care-~i indepline~te un contract. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. Decorul este O camera tipic renascentista. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. Cu toate acestea. mai degraba. cu doua servitoare. arti~ti ca Leonardo da Vinci. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. Contemporanilor.ta. Roma a ocupat locul Florentei. stabila. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. Ca ~i Leonardo. decat un simplu meseria~. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana . 37 . dar totu~i misterios. o capodopera reprezentand scene biblice. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani. spectivei. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. Un individ ciudat. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati.O Frumoasa grad. el a lasat posteritatii doar cate. Michelangelo sau Rafael. considerati a fi arti~ti de geniu. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. cea mai mare biserica din lumea cre~tina. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. ca centru al artei italiene.deosebita. sunt caracteristice intregii opere. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica.

ale Foarte de la Signatura. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu.1. "f1Zici" decat "intelectuali". se de Rafael.dar totu~i pur.. El ~ creat numeroase portrete impresional1te.'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. clasic.1 diffiensiune. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. calma. Printre acestea cea ffiai celebr.1dirilor simetrice.iuni pline de vigoare. arti~tii venetieni erau rnai degraba.5 boltit. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. operele literatura. Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare. Tizian. ~coala Ptolemeu. din cu barba ~i par carunt. ~COALA ATENIANA aten. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci. Picturile sale care o ilustreaz. Cel rnai cunoscut dintre ei. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza.)0( este cea mai frumoasa fresca arta. In arhitectur:1. "' .1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. spune filosoful Platon. El este cel care a dat o nou.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. ca in cazul cl. alaturi de multi altii. apartaffientele Papei de la Vatican. Rafael douazeci mana.1. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. cl. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. numit manierism.1 ~i idealizata. au pus teffielia unui nou stil in picturn. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi.Idirii Teffipietto din Roffia. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO . intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. urnan. frescei. Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice.1 ~i gra1. creeze ani. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul).ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan. . 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). in Stanza private prolific. Sosirea la Vene~ia Venetia. stil care a durat secole intregi.1 pe Madona. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514).ioas.. ~i oameni de ~tiin1a. sale religia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->