~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei.
ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau admirati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

un Medici mandru. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte. opera ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore. Adoratia Magi/or. preocupat de propria-i persoan:l. primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. ale carui contururi ferme. ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane. astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne. Primavera ~i NQ$terea Zeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della Francesca(1415-1492). Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului. David apare ca un razboinic gal. fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct. neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. in care este prezent ~i patronul artistului. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita. pentru prima data. cu un picior pe capullui Goliat.inand lui Donatello creata in anul 1434. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. padimente triunghiulare. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli. a reprezentat. canstruind in stilul simetriei clasice. in picioare. Datorita construc.RENA~TEREA IN ARTA O David. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini. in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. probabil. reprezentand un nud. ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per- a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Alaturi de altii. arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii. ~ indepartarea graduala de prim-plan. reprezentant al aces" tui stil. Apartinand aceleia~i generaiii. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l.iei. in arta european~ de dup~ antichitate. in culori stralucitoare. a mare realizare inginereasc~. el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. statuia de bronz apart. Cel mai mare pictor. al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm. tabloul inspira claritate ~i calm. proiectat~ in anu11420. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. . ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative. capodoper:l a pictorului Botticelli. datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat.iu abstract in arta perspectivei. au consculptura din bronz David. de etemitate. o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. Originar din Florenta. Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii.} plan~. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari. Florenta a fost condusa de familia de Medici. spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. prin 36 O Tempietto. O Siciuirea pictata de Piero della Francesca. Acest tablou este aproape un exerci. a fost Sandro Botticelli (1445-1510). legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat. Perspectiva. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. Tat el a fast cel care a enuntat. este un exemplu de scen:l religioas:l.

intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani.O Frumoasa grad. Michelangelo sau Rafael. in planul indepartat. cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru. care-~i indepline~te un contract. arti~ti ca Leonardo da Vinci. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. Venus d. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael. ca centru al artei italiene. le pareau "superarti~ti".ta. multi-talentat. mai degraba. cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. dar totu~i misterios. Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata. Un individ ciudat. Cu toate acestea. Decorul este O camera tipic renascentista. el a lasat posteritatii doar cate. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine. spectivei. existau trei mari arti~ti. In perioada Rena~terii tarzii. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. o capodopera reprezentand scene biblice. Contemporanilor. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor. stabila.Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati.no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor.nar. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. cea mai mare biserica din lumea cre~tina. cu doua servitoare. decat un simplu meseria~. sunt caracteristice intregii opere. incepand cu Creatia. Roma a ocupat locul Florentei. considerati a fi arti~ti de geniu. Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. Ca ~i Leonardo. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici. 37 . Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere. creand adevarate capodopere ale '" ~ O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica.n Urb. Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana .deosebita.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp.

Idirii Teffipietto din Roffia. in Stanza private prolific. numit manierism. El ~ creat numeroase portrete impresional1te.1. cu Leonardo sprijinindu-se da Vinci. ~i oameni de ~tiin1a. ~COALA ATENIANA aten.1 pe Madona. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza. Picturile sale care o ilustreaz. . Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta. cl. Rafael douazeci mana. venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. operele literatura. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru. au pus teffielia unui nou stil in picturn.)0( este cea mai frumoasa fresca arta. intr-o apartamentele cat ~i de cei renascenti~ti. sunt plasa1i in ceninconjura1i de la capatul treptelor.ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1. Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576).5 boltit. arti~tii venetieni erau rnai degraba. se de Rafael. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo. Platon venerata ~i Aristotel atat de arti~tii ca ar semana prim-plan. sale religia.1 diffiensiune.dar totu~i pur. care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi. spune filosoful Platon. Tizian.1 ~i idealizata. ilustreaza legea ~i matematicianul 38 Arta ~i omul13 -LEONARDO DA VINCI Arta ~i omul14 -MICHELANGELO .'2 RENA$TEREA IN ART A serenita1. 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare. din cu barba ~i par carunt. Spre deosebire de ceilalti pictori italieni. urnan.ioas. El este cel care a dat o nou. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea. apartaffientele Papei de la Vatican. ca in cazul cl. era un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. al un rezumat cand avea doar in ~i cinci de scene ce trul imaginii. frescei.. clasic.1 ~i gra1.ana evoca marii ganditori ai $coala atenianil pictata Vatican. Sosirea la Vene~ia Venetia.1dirilor simetrice. simetria ~i atmosfera El a inclus filosofia. 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516). ale Foarte de la Signatura. In arhitectur:1. calma. "' . Papei de la sa a inceput Greciei medievali Filosofii ganditori ~i Antice.1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii.1. ~coala Ptolemeu. este probabil Subiectul nobiliara intregului portretullui Michelangelo. stil care a durat secole intregi. Cel rnai cunoscut dintre ei. alaturi de multi altii. creeze ani. "f1Zici" decat "intelectuali".iuni pline de vigoare. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul). Printre ei se afla Euclid ~i astronomul fac din aceasta opera clasicism renascentist. Printre acestea cea ffiai celebr..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful