Conform Constitutiei , fiecare stat este guvernat de catre un lider care este desemnat pentru a reprezenta statul respectiv

numit printr-o conventie generala - Seful Statului . Fiecare stat conform constittutiei proprii desemneaza cate o denumire proprie pentru termenul de sef al statului fata de celelalte state - de exemplu : conform Constitutiilor Romaniei , Ungariei si Italiei seful statului este Presedintele (tarii sau republicii) . Consform Constitutiei Spaniei Seful Statului este Regele . Conform constitutiilor Romaniei , Ungariei si Italiei , exista atat asemanari cat si deosebiri referitoare la Seful Statului celor trei state. Din prevederile constitutiilor celor trei state mai sus mentionate , putem desprinde anumite asemanari intre seful statului fiecarei tari in parte : in primul rand denumirea prevazuta in constitutia acestor trei state este aceea de Presedinte , care in cazul Romaniei este de Presedinte al Statului , iar in cazul Ungariei si Italiei este de Presedinte al Republicii. are rolul de a reprezenta statul sau republica si este cel care detine puterea suprema in stat , fiind reprezentantul natiunii. este comandantul sef al fortelor armate ; functia presedintelui este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, presedintele neavand voie sa indeplineasca alta functie decat cea de sef al statului. este cel care are initiativa referendumului ; este cel care incheie tratatele internationale in numele tarii pe care o reprezinta; are dreptul de gratiere individuala si de comutare a pedepselor; persoana presedintelui este inviolabila ; nu raspunde pentru actiunile sale cat timp este la conducerea statului decat in cazurile de inalta tradare sau atentat contra Constitutiei statului ; are dreptul sa confere decoratii si onoruri conform prevederrilor legale; are dreptul de promulgare a legilor .

trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de statul pe care il reprezinta inante de a fi numit in functie ; este indepartat de la guvernare in urmatoarele cazuri : cand i se revoca mandatul in caz de expirare a termenului , in cazul decesului , cand este declarat incompatibil , in caz de demisie si de destituire .

se bucura de imunitate . este ales prin tur de scrutin secret . poate fi destituit din functie in cazul incalcarii in mod grav a constitutiei . beneficieaza de indemnizatie si celelalte drepturi ce ii revin prin lege. Dupa ce am analizat asemanarile care exista intre sefii celor trei state conform

constitutiei fiecarui stat in parte , trebuie analizat si faptul ca, pe langa atributii comune , exista multe deosebiri intre atributiile , modul de guvernare si indatoririle unui sef de stat. Juramantul de credinta de exemplu , desi este un lucru comun si este obligatoriu a fi depus de catre seful statului inainte de numirea in functie , este depus in mod diferentiat in cele trei state astfel : presedintele Romaniei depune juramantul de credinta in fata Camerei Deputatilor si a Senatului in sedinta comuna ; presedintele Italiei depunde juramantul de credinta in fata Parlamentului reunit in sedinta comuna ; presedintele Ungariei depune juramantul de credinta in fata Adunarii Nationale ; Regasim o asemanare intre durata mandatului de guvernarea a sefului staului care este de cinci ani in cazul Romaniei si Ungariei ,spre deosebire de Italia in care mandatul sefului statului este de 7 ani. Conform constitutiei Romaniei , nu este prevazuta o varsta minima pe care care candidatul la presedentie trebuie sa o aiba indeplinita pentru a putea candida la sefia statului , fapt care este clar determinat in constitutia Italiei , in care este specificat faptul ca pentru a putea fi ales presedinte al republici , orice cetatean care se bucura de drepturile sale civile si politice care doreste sa candideze la sefia staului trebuie sa aiba indeplinita varsta de 50 ani , In cazul Ungariei , poate fi ales sef al staului orice cetatean care are drept de vot si care, in ziua alegerii are implinita varsta de 35 de ani .

In cazul Romaniei si Ungariei , seful statului nu poate indeplini mai mult de doua mandate in functia de presedinte care pot fi sau nu succesive , lucru care nu este insa prevazut in constitutia Italiei. Una dintre puterile sefului statului este aceea ce el poate sa divolve in cazul Romaniei Parlamentul , dar numai dupa consultarea presedintilor celor doua camere , pe cand in cazul Italiei poate sa dizolve ambele Camere ale Parlamentului, pe cand , in cazul statului Ungar , presedintele republicii poate sa dizolve Adunarea Nationala . In caz de razboi insa , conform prevedirilor constitutiei , regasim o asemanare intre cele trei state , mai exact faptul ca Parlamentul (in cazul Romaniei si Italiei) si Adunarea Nationala ( in cazul Ungariei ) nu pot fi dizolvate si isi prelungesc mandatul si atributiile pana la finalizarea razboiului , ele neputand fi inlaturate de la condure in acest caz . De asemenea o alta cauza conform careia Parlamentul nu poate fi dizolvat (cauza care se aplica doar pentru Romania si Italia ) , este atunci cand Presedintele statului mai are ramase 6 luni din mandatul de conducere , precum si in stare de urgenta , asediu , stare de mobilizare . Regasim o asemanare intre prevederile constitutionale in cazul Italiei si Ungariei in care sunt prevazute maxim trei tururi de scrutin pentru alegerea presedintelui republicii , iar in cazul Romaniei , constitutia nu prevede mai mult de doua tururi de scrutin pentru alegerea sefului statului . O alta asemanare regasim in cazul prevederilor constitutionale pentru statul Roman si cel Italian , conform carora , presedintele nu este numai comandantul fortelor armate , el este si presedintele Consiliului Superior de Aparare , spre deosebire de prevedirile in cazul statului Ungar care stipuleaza numai faptul ca seful statului este commandant sef al fortelor armate . Distingem o asemanare intre constitutiile celor trei state cu privire la faptul ca : seful statului detine puterea in stat , si beneficieaza de imunitate , dar si ca el poate fi insa si acuzat in cazul savarsirii unor fapte grave prin calca prevederile Constitutiei .In ciuda faptului ca in toate cele trei tari este prevazut faptul ca presedintele poate fi pus sub acuzare ,observam o deosebire de la un stat la altul legat de care organ al statului are dreptul instituie acuzarea dupa cum urmeaza:

Conform Contitutiei Romaniei , seful statului in cazul incalcarii legii poate fi pus sub acuzare de catre Camera Deputatilor si Senatul , in sedinta comuna , cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor , in caz de inalta tradare . Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se adduce , neintarziat , la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept, competentade judecata aprtinand Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Conform Constitutiei Ungariei , presedintele republicii poate fi pus sub acuzare in cazul in care in timpul exercitarii functiilor sale violeaza in mod intentionat Constitutia sau o alta lege.O cincime din numarul deputatilor poate propune punerea sub acuzare a Presedintelui Republicii pentru violarea Constitutiei sau a altor legi in timpul exercitarii functiilor sale . Procedura punerii sub acuzare este angajata printr-o hotarare luata cu o majoritate de doua trimi din numarul deputatilor. Votul este secret . Din momentul adoptarii hotararii de catre Adunarea Nationala si pana la incheierea procedurii de punere sub acuzare , Presedintelenun isi poate exercita puterile. Calificarea actului tine de competenta Curtii Constitutionale .

Conform Constitutiei Italiei presedintele republicii poate fi pus sub acuzare decat in cazurile de inalta tradare sau atentat impotriva Constitutiei. In aceste cazuri , el este pus sub acuzare de catre Parlament, reunit in sedinta comuna , cu majoritatea absoluta a menbrilor sai.

In urma suspendarii din functie , incapacitatii de executare a functiei sau daca functia de Presedinte ramane vacanta , la condurerea statului este asigurat un intermediar pana la solutionarea acestei probleme . In acest caz gasim o asemanare si deosebire intre statul Roman si cel Italian cu privire la faptul ca : functiile Presedintelui republicii sunt exercitate de presedintele Senatului in cazul Italiei , fapt care se regaseste si incazul statului Roman , functia de intermediere fiind asigurata in ordine de presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor. Cand vorbim despre Ungaria , inlocuitorul presedintelui republicii la conducere va fi Presedintele Adunarii Nationale.

Exista si o serie de deosebiri in ceea ce priveste atributiile presedintelui statului de numire in diferite functii , atrbutii care difera de la un stat la altul. Astfel : Constitutia Romaniei prevede ca Presedintele acorda gradele de maresal , de general si de amiral cadrelor militare ; numeste in functii publice , in conditiile prevazute de lege ; la propunerea Guvernului , acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea , desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice . Constitutia Italiei prevede ca Presedintele poate sa numeasca functionarii in stat , in cazurile prevazute de lege ; dupa o autorizare prealabila a Camerelor acrediteaza si primeste reprezentantii diplomatici ,si ratifica tratatele internationale . Constitutia Ungariei prevede ca presedintele republicii numeste si primeste ambasadorii si ministrii plenipotentiar ; conform dispozitiilor stabilite printr-o lege speciala , numeste secretarii de stat si ii revoca din functie ; la propunerea unei persoane sau a unor organe stabilite printr-o lege speciala , numeste si revoca din functie pe presedintele si pe vicepresedintele Bancii Nationale a Ungariei si pe profesorii universitari ; numeste rectorii universitatilor si ii revoca din functie ; numeste si inalta in grad generalii ; il confirma in functie pe presedintele Academiei de Stiinte a Ungariei. In concluzie , conform contitutiilor Romaniei , Italiei si Ungariei , seful statului se numeste presedinte , el este cel care detine puterea suprema in stat , se bucura de imunitate in timpul exercitarii atributiilor prezidentiale , este comandantul supreme al apararii , poate sa numeasca in diferite functii si sa acorde grade militare precum si multe alte atributii care difera de la un stat la altul. Desi nu poate fi tras la raspundere pentru greselile sale in timpul executarii mandatului , el poate insa fi tras la raspundere si judecat pentru faptele sale in cazul in care incalca cu constita prevederile Constitutiei sau alte legi in acest sens .

1. Cristian Ionescu Drept Constitutional Comparat , editura C.H.Beck , Bucuresti 2008 2. Culegere alcatuita de Dr. Ovidiu Tinca Universitatea din Oradea Constitutii si alte Texte de drept Public , editura Imprimariei de Vest Oradea ,1997 3. Internet www.dreptonline.ro/legislatie/Constitutia_Romaniei.php - Constitutia Romaniei din 2003 ,