Sunteți pe pagina 1din 8

Tem pentru vacan.

Micu Bogdan-Mihai Clasa a IX-a A

1.Maxime despre scoal:


-"Att timp ct vor exista examene si teste , rugciunile ii vor avea locul in coal." -Anonim -"Unii colari beau din fntna cunoaterii. Alii fac doar gargar." -E.C. McKenzie -"Dac nu ar fi colile la care sa fie dui copiii de acas o parte din zi , casele de nebuni ar fi pline de mame/" -Edgar W. Howe -"ntregul scop al educaiei este s transforme oglinzile in ferestre." -Sydney J. Harris -"Educaia nu este o pregtire pentru via ; educaia este insi viaa." -John Dewey -"Adevraii profesori te inva din inim i nu dintr-o carte," -Anonim -"Ceea ce ne dorim s vedem este copilul n cutarea cunoaterii i nu cunoaterea in urmrirea copilului." -George Bernard Shaw -"Rdcinile educaiei sunt amare, dar fructele ei sunt dulci" -Aristotel -"Nu conteaz prea mult ce studiezi att timp ct nu ii place ce nvei." -Finley Peter Dunne -"Educaia ar fi mult mai eficient dac scopul ei ar fi de a face ca fiecare biat si fat s ii doreasc la terminarea colii s tie mai mult din ceea ce nu cunoate si s fie impregnat cu o dorin de cunoatere care s in o viat." -William Haley -Totul se schimb afar de nevoia noastr de copilrie -Mihai Ralea

2.Mini antologie:
-A scrie nseamn s-i pui urechea pe pieptul imaginilor, s le asculi spusele, s le accepi i nelepciunea si absurditatea Radu Petrescu, Proza ca jurnal -Terenurile mari de joc roiau de biei. Toi ipau i prefecii i ndemnau cu strigte puternice. Amurgea i aerul era palid i rcoros i, dup fiecare atac i bufnitur de-a juctorilor, balonul unsuros, de piele, zbura ca o pasre grea prin lumina cenuie. El se inea la marginea terenului, ferindu-se s nu-l vad prefectul, ferindu-se din calea picioarelor brutale,prefcndu-se din cnd n cnd c alearg. i simea trupul mic i neputincios n mbulzeala juctorilor i ochii i erau neputincioi i-i lcrimau. Rody Kickham nu era aa : el avea s conduc echipa seciunii a treia, toi bieii spuneau asta. James Joyce, Portretul artistului n tineree

-Cei mai frumosi ani sunt anii de scoala...Fiecare mai devreme sau mai tarziu va gusta din cei mai frumosi ani,anii de scoala,anii care nu se uita ci raman gravati in fiecare inima cu cele mai minunate amintri. Scoala este casa si profesrii parintii care nu ne uita niciodata si ne asteapta cu dor pe fiecare sa venim. Branislav Nuici, Anii de coal -Dar s ne ntoarcem la coala noastr de la Udricani, coala sub albastrul cerului pe prispa bisericei, unde cnd ploua copiii se ghemuiau n odaia rcovnicului jos pe crmizi, sau n clopotni; citeau i scriau pe genuchi i pe brnci. Ion Ghica, coala acum 50 de ani -A fost o mas splendid. S-a but ampanie n sntatea lui Ovidiu Georgescu, urndu-i-se o strlucita carier. Cocoana Caliopi, n culmea fericirei, a srutat cu toat cldura pe iubitul ei prslea, cu examenul cruia s-a ncheiat deocamdat palpitaiile ei de mam. Bacalaureat, Ion Luca Caragiale

3.Rezumat-Bacalaureat:
ntr-o zi scriitorul ieea din cas dar dintr-o data o trasura aparea in fata lui. In trasura se afla madam Caliopi Georgescu, o veche prietena de familie. Ea l-a rugat pe scriitor sa intervina pentru Ovidiu,fiul dansei pentru ca luase 3 la morala iar lui ii trebuia 6. I.L. Caragiale statea pe ganduri dar in final accepta. Scriitorul sustinea ca nu stie unde locuieste profesorul insa dansa spune ca stie ea locul. Odata ajunsi cei trei discuta iar in final profesorul accepta sa mareasca nota la toti elevii clasei. Dupa ce Ovidiu afla ca a trecut bacalaureatul a doua zi scriitorul primeste o invitatie la casa doamnei Caliopi pentru a lua masa si pentru a sarbatori succesul baiatului ei.

4.Prezentare-Elevul Dima dintr-a aptea:


Cartea prezinta aventurile pe care un adolescent de 19 ani (in acea vreme clasele nu erau structurate ca in ziua de azi) le traieste atunci cand ajunge la Craiova, dupa ce prima parte din viata si-a petrecut-o la Londra, studiind in particular. Acum urmeaza sa o ia de la inceput, sa vada pentru prima oara cum este sa mergi la scoala si sa treci zi de zi prin tot felul de peripetii. Aici, acum, va afla ce inseamna fericirea, dar si dezamagirea; va castiga, dar va si pierde; va lupta, dar va si fugi; se va maturiza,va afla ce inseamna sa iubesti; va vedea ca iubirea poate fi mai puternica decat orice alt lucru pe lumea asta, dar si ca ea, intr-un final, chiar daca nu se pierde, se decoloreaza si isi pierde stralucirea intr-o lume plina de paradoxuri.

5.Caracterizarea Preotului Trandafir-Popa Tanda:


Preotul Trandafir,zis popa Tanda,este personajul principal al nuvelei.Chipul preotului ardelean este construit de Slavici ca model spiritual al satului romnesc.Prin caracterizare direct,nc de la nceputul nuvelei este descris preotul Trandafir,om energic,harnic,strngtor i de isprav.Printele este drept i cumpnit n manifestri,ns cam greoi i lipsit de tact.El este un om bun,harnic,nvase multe carte i ajunsese pop n satul Butucani.Din cauza sinceritii i a felului su direct de a spune ce gndete a fost mutat de ctre protopop n satul Srceni.Vznd srcia cumplit n care se zbteau stenii,decide s ridice satul,trezind n oameni dragostea de munc. Preotul este caracterizat indirect prin propriile gnduri i fapte.Pentru a-i convinge pe steni de necesitatea muncii, printele Trandafir ncearc mai nti cu blndeea predicilor sau a sfaturilor pe care le susine n faa ranilor.Vznd c nu dau rezultate,popa trece apoi la batjocura.Stenilor nu le psa de strdaniile popii i credeau c el se zbate n zadar,de aceea l-au poreclit popa Tanda.Fiind foarte ambiios i ridic n cap tot satul.Preotul nelege n sfrit c omul e dator s se ngrijeasc mai nti de sine i de familia lui i ncepe a se ngriji mai nainte de toate de binele casei sale.Tat i so iubitor, se hotrete s se apuce de treab n propria gospodrie,i satisfaciile rezultatelor aduc primele bucurii n familia lui.Astfel,printele i face fericii mai nti pe cei apropiai i cei doi soi se srut pentru prima dat din viaa lor din senin.El constituie o pild,un exemplu de hrnicie pentru toi stenii,care sunt cuprini de entuziasmul muncii urmate de satisfacii.La nceput oamenii treceau pe lng casa popii i nu se puteau abine s nu zic:popa e omul dracului.n finalul nuvelei,autorul prezint din nou,n mod direct cu ajutorul epitetului triplu pe printele Trandafir,btrn acum dar tot verde, vesel, harnic, nconjurat de cei dragi.Acum ranii care treceau pe drum se rugau de sntatea preotului i considerau c este protejatul lui Dumnezeu:ine-l,Doamne,la muli ani,c este omul lui Dumnezeu!

6.coli Celebre:
Universitatea Cambridge (n englez Cambridge University sau University of
Cambridge) este o universitate situat n oraul Cambridge, Anglia. Este a doua universitate ca vechime din lumea anglofon i are o reputaie deosebit, fiind considerat una din cele mai bune universiti din lume.

Universitatea Oxford, n limba englez University of Oxford, este cea mai veche
universitate din lumea anglofon, fiind localizat n oraul Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord. Dei o dat precis nu poate fi determinat, datarea n timp poate s mearg napoi ctre secolul al 11-lea, dar cu siguran anul 1167 poate fi privit ca un an esenial n creterea sa spectaculoas, ntruct este anul cnd Henric al II-lea al Angliei, n ncercarea sa de a impulsiona educaia superioar din Anglia, le-a interzis studenilor englezi s studieze n strintate, dar n special la Paris.

Sorbona (Sorbonne) este cea mai celebr universitate francez i una dintre cele mai
cunoscute universiti din lume. Situat n centrul istoric al capitalei Franei, Sorbona poart numele colegiului fondat n 1257 de ctre Robert de Sorbon. Printre fotii ei studeni se numr savani, oameni de cultur i politicieni francezi i strini.

Universitatea Harvard (englez Harvard University) este o universitate privat, aflat n oraul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite. A fost ntemeiat la 8 septembrie 1636, prin votul naltei Curi a coloniei britanice din golful Massachusetts, Province of Massachusetts Bay, fiind cea mai veche universitate din Statele Unite. [1]

7.Poze cu mine ca colar:

8.Argumentarea unei maxime:


Totul se schimb afar de nevoia noastr de copilrie-Mihai Ralea Din punctul meu de vedere n fiecare om, indiferent de vrst, exist un copil. Un prim argument n susinerea acestei preri reprezint faptul c perioada copilriei este acea etap a vieii n care omul este fericit, lipsit de griji, curajos,ba chiar uneori si incontient. Aceasta este cea mai frumoas parte a vieii datorit faptului c totul in jur privit prin ochii de copil inocent pare ca ntr-o poveste ca i cum nimic ru nu s-ar putea ntmpla. Un al doilea argument este reliefat de dorul de copilrie al oricrui om matur. Odat cu naintarea in vrst omul este cuprins de grija zilei de mine, de nevoile si neajunsurile oferite de viaa tot mai agitat pe care o traiete in acest secol al vitezei uitnd de frumuseea i bucuriile vietii. Cu toate acestea din cnd n cnd omul matur revine la gndirea de copil bucurndu-se de anumite aspecte ale vieii ce preau de mult uitate. Redevenind pentru o clip copil sufletul parc i ntinerete cptnd mai mult for in lupta cu greutaile vieii tot mai numeroase. Avnd n vedere aceste argumente putem afirma c n lume totul se nvrte, totul se mic,totul se schimb mai puin nevoia omului de a redeveni pur,de a redeveni copil.