Sunteți pe pagina 1din 8

TRADITII SI OBICEIURI DE CRACIUN la popoarele ortodoxe Traditii si obiceiuri din Romania

Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox. Este sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna. In datinile romanilor, aceasta zi a ramas prin ritualul sacrificarii porcului. Se poate vorbi despre un intreg ritual al pregatirii porcului. Acesta, dupa ce este injunghiat, este parlit, apoi spalat cu malai, si acoperit cu o patura. In unele locuri, i se face o taietura in forma de cruce, in frunte. Copiii se suie calare pe porc, ca sa aiba noroc tot anul. Apoi se scot intestinele si maruntaiele, se transeaza carnea, se fac preperatele traditionale (caltabosi, toba, lebar, sangerete, carnati, tochitura etc.). Basica porcului se ia si se pune la uscat cu graunte in ea crezandu-se ca dupa cat zgomot face atata veselie va fi in casa. In aceeasi zi se face si nelipsita "pomana a porcului" cu vecinii si cei ai casei. Vasilca. Tot legat de taierea porcului este obiceiul numit "Vasilca". Acesta se paractica intre Craciun si Anul Nou, de catre de feciorii din sat. Capatana porcului se impodobea cu margele, cercei, voal de mireasa, coroana de flori. Se punea pe o tava, pe care se mai asezau bani, (chiar de aur), argint si friptura. Se pleca la colindat cu capul de porc astfel impodobit. Pe vremuri, colindatorii cu Vasilca purtau camasa alba, brau rosu sau negru, opinci. Ziua de Ajun (24 decembrie) cunoscuta ca zi de post aspru. In trecut, femeile mancau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se facea si un dulce traditional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii

Domnului", din turte subtiri, coapte pe plita si umplute cu o crema obtinuta din samanta de canepa zdrobita. Cand se matura, seara, gunoiul nu se da afara, ca sa nu ai suparari si pagube la vite. Cosurile se curata si funinginea se arunca in vie, ca sa incarce via cu struguri. Gainilor li se dadea sa manance din sita, ca sa oua mult. Zoritul. In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se zori, spunandu-se ca atunci canta zorile. Capra. ncepnd cu Ignatul si sfrsind cu zilele Craciunului, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si n celelalte jocuri cu masti practicate n timpul sarbatorilor de iarna, si n jocul caprei siau facut loc, pe lnga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dnd uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (omorrea, bocirea, nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. n cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale n turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca si are originea n obiceiurile romanilor si elinilor: fie n jocurile si cntecele desfasurate n jurul altarelor pagne de preotii sau cntaretii travestiti n dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori n versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie n amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai, apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, ncepe sa vorniceasca ( a vornici = A anuna la nunt darurile primite de miri). Flacaii joaca pe stapna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt n casa, si apoi multumind se ndeparteaza. Brezaia. Ritual popular romanesc, indeplinit in zilele premergatoare Craciunului, cu utilizarea fie a unei figuri cioplite din lemn, fie a unui lemn caruia i s-a dat o forma zoomorfica; in prezent, Brezaia e reprezentata in special de un flacau din ceata de colindatori, purtand o masca cu urechi lungi si/sau coarne; exista superstitii locale ca Brezaia este un joc infiintat de diavol; uneori i se imprima un aspect infricosator, in virtutea unei superstitii despre o sperietoare demonica nocturna; intr-o varianta citata in
2

"Chestionarele lui B.P.Hasdeu", in judetele Buzau, Ialomita, Dimbovita, Dolj, Muscel si Mehedinti exista un cult falic; in acest caz, in spatele Brezaiei danseaza Brezoiul, mascat in mos purtand un falus de lemn si insotindu-si dansul cu gesturi si cuvinte obscene. Turca este un bot de oaie, cu piele de iepure pe la barba, cu urechi de iepure si coarne de lemn (de care se prind clopotei), impodobite cu bete si panglici. Botul (ca un cioc de rata) este din doua lemne. Botul daca se deschide sau inchide (tras cu o ata ascunsa bine) ,,clantaneste puternic. Acestea sunt prinse de o bucata de lemn ca o maciuca, pe care o tine in mana omul care joaca turca. Omul nu se vede, numai picoarele se vad, el sta putin aplecat si este acoperit cu o panza (prinsa la un capat de coarne) pe care sunt cusute diferite suvite de materiale colorate, nasturi si curele. Tinerii, se aduna, aleg doi colindatori care pornesc inaintea turcasilor in sat, si incep sa colinde intai la preot si apoi pe la alte case. Noaptea lupilor. In satul hunedorean Bai se savarseste, an de an, un obicei unic in lume: Noaptea lupilor sau Craciunul fiarelor, cand un purcel sau un berbec e aruncat intr-o grota, ca sacrificiu pentru animalele salbatice. In duminica dinaintea Craciunului, inainte de a se lumina de ziua, flacaul neinceput (un fecior care are in jur de 16 ani) trebuie sa aleaga pe intuneric o masca rituala. Mastile sunt facute de fecioarele din sat si simbolizeaza duhuri ale padurii. Principalul personaj este lupul, a carui bunavointa trebuie obtinuta printrun ritual. Cu masca pe fata, flacaul devine pentru tot restul zilei virva, personificarea lupului. Traditia spune ca Virva lupilor trebuie sa plece prin sat o data cu rasaritul soarelui, insotit de alaiul de flacai. In calea lor nu trebuie sa iasa nici o femeie, altfel tot anul vor fi bantuite de lupi. De Craciunul fiarelor, femeile se ascund in case si nu se arata nici macar la fereastra. Barbatii, in schimb, trebuie sa primeasca virva in curte, omenindu-l cu tuica fiarta si friptura de porc sau oaie. Singurul din alaiul care are voie sa manance carne, fiind inca post, este virva. Singura fata care are voie sa se intalneasca cu virva este cea care a facut masca pe care acesta o poarta. Tanara are voie sa stea in prezenta lui doar cateva minute, la amiaza, cand trebuie sa-l hraneasca si sa-l laiasca, adica sa-l spele pe par. Pentru acest ritual, fiecare fata trebuie sa fie pregatita fiindca nu se stie a cui masca va fi aleasa.

Fata aleasa trebuie sa aprinda un foc mare la gura unei pesteri numite huda lupului. In huda barbatii arunca un purcel sau un berbec, drept jertfa pentru animalele salbatice. In jurul focului, barbatii termina de golit sticlele cu crampa, cum se numeste aici tuica fiarta. La miezul noptii, fata smulge masca de pe fata feciorului si o arunca in foc, moment in care tot satul are voie sa petreaca pana la ziua.

Obiceiuri si superstitii :

Gazdele ofer colindtorilor covrigi, fructe i crciunei (colceii de Craciun). De pregtirea colceilor se ocup gospodinele i fetele acestora. Aluatul din care se prepar colceii este pregtit cu drojdie, dup reeta pinii. Se prepar colaci mpletii din mai multe fii, colaci ce se druiesc si oaspeilor de seam prezeni la masa festiv de Crciun. Se spune ca e bine sa pastrezi primul colac de la colindat, sa-l dai vitelor cu care te duci la targ, ca sa vina oamenii sa le cumpere, cum vin la colinde. In Bucovina, colacii Crciunului se fceau n form de 8 i se pstrau pn primavara cnd se afumau i se tmiau boii i plugul nainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mncai de plugari n arin. Pentru prosperitatea casei, gospodinele obinuiesc, n prima zi de Crciun, s pun pe un platou diferite feluri de bucate sfinite de preot la masa de Ajun. Cu acest platou nconjoar casa de trei ori cu convingerea c pn la Crciunul viitor, familia va avea un trai mai mbelugat. O bun parte din bucate sunt consumate de membrii familiei i restul se dau animalelor din gospodrie. Pe masa festiv se aeaz, sub o icoan, diferite obiecte cu care membrii familiei vor lucra tot timpul anului. Gunoiul maturat intre Craciun si Boboteaza se strange si fie se arunca pe straturi, ca sa nu le manance viermii, fie se arde si cu el se afuma vitele, ca nimeni sa nu le poata vatama. Unii sar peste foc in zilele Craciunului, ca sa le piara frica. Femeile stau pe vine, ca sa stea clostile pe oua. Altii spun ca e bine sa mananci carne de pasare in ziua Craciunului, ca sa fii peste vara usor ca pasarea .

In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii". In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile. In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii. In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli. In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor. Semnificatiile si simbolurile ornamentelor de Craciun Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, simbolozeaza sanatate si noroc. Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care nu piere niciodata. Ea poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in argintiu sau auriu. Varfurile bradului de Craciun in forma de stea simbolizeaza noroc si realizarea tuturor visurilor. Steaua are o semnificatie religioasa, amintind de cea care a aparut pe cer la nasterea lui Isus. Vascul este planta cu cea mai veche traditie in sarbatorirea iernii. Ea este folosita in ornarea casei avand puteri tamaduitoare. La unele popoare simbolizeaza pace si armonie. Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.

Traditii si obiceiuri din alte tari ortodoxe


In Serbia, Craciunul, Bozic (Micul Dumnezeu) se sarbatoreste pe 7 ianuarie si dureaza trei zile, timp in care sarbii isi ureaza Craciun Fericit intr-un fel asemanator cu urarea noastra de Paste; ei spun: Christos s-a nascut! si trebuie raspuns la urare prin Adevarat s-a nascut! n ziua de Ajun, barbatii pleac cu preotul, n pdure, dup lemne de stejar care sunt aduse n biseric. Se sfinesc crengile i se duc i acas. Unii le ard n ziua de Crciun, dar unii le ard n Ajun. Se zice c aa au fcut i cnd s-a nscut Domnul Cristos. Au rupt crengi din pdure i au fcut focul de L-au nclzit. Tradiia spune c numrul scnteilor produse de foc le va aduce copiilor bani i bucurii n anul ce urmeaz (cte scntei n oborul bisericii, atia bani, noroc i bucurii la copii ). n ziua de Crciun, dup ce-l primesc pe preot s le binecuvnteze bucatele, crendincioii petrec, acas, cu rudele. De pe mas nu lipsesc srmluele, friptura de porc, crnciorii, dovleacul copt sau prjiturile cu nuc i miere. n pinea care se pune pe mas, pe care ei o numesc "Crciun", au fost introduse un ban, cteva boabe de gru, dar i de porumb. Se spune c cel ce le va gsi va avea bani, noroc i bucurii n noul an. In Bulgaria, Craciunul se numeste Koleda sau Rozhdestvo Hristovo, si este celebrat pe stil nou. Obiceiul colindatului se numeste koleduvane, iar colindatorii, cel mai adesea baieti, merg pe la casele vecinilor, incepand cu miezul noptii de Ajun, si le fac diferite urari. Un alt obicei este coacerea unor paini rotunde, numite pita. Mos Craciun se numeste Dyado Koleda, (Bunicul Craciun). n Rusia europeana Ajunul Craciunului era sarbatorit n padurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai frumos dintre toti si mpodobit cu lumnari aprinse, bomboane, jucarii, etc. Rusii, care sarbatoresc pe 7 ianuarie, se ghideaza dupa mai vechiul calendar Iulian. Rusii mannca la masa de Craciun prajituri, placinte si galusti de carne, friptura de gasca si porc. Rusii canta colinde si imnuri in ziua de Craciun si merg la biserica cu flori. Sarbatoarea este centrata pe seara de Craciun, cu Cina Sfanta, o masa in amintirea Cinei de Taina, la care se servesc 12 feluri de mancare. Pomul de Craciun se numeste yolka si a fost importat din Occident de Petru cel Mare, iar darurile sunt oferite si de Anul Nou, de Ded Moroz (Mosul Inghetat, un fel de Mos Gerila) si de Fecioara de Zapada, Snegurochka. De fapt, sania
6

trasa de reni a Snegurochka pare ca a inspirat imaginea internationala a mosului. In Ucraina, Sviata Vechera (Cina Sfanta) este celebrata in seara de Ajun. Pe fata de masa sunt brodate manunchiuri de paie, in amintirea ieslei din Betleem. Sarbatoarea incepe atunci cand se vad primele stele. Se spune o rugaciune, dupa care tatal familiei ureaza tuturor Chrystos rodyvsya! (Christos s-a nascut!) iar familia raspunde "Slavite Yoho!" (Sa fie slavit!) . La sfarsitul mesei se canta colinde de Craciun. Despre daruri se spune ca sunt asezate de ingeri sub Pomul de Craciun. In Armenia, Craciunul este celebrat pe 6 ianuarie. Se mananca un fel de cozonac cu stafide, dar si peste. In Georgia, Nasterea Domnului e celebrata pe 7 ianuarie. Obiceiul de Craciun se numeste Alilo, probabil de la Aleluia, si presupune o plimbare colectiva pe strazi, in timpul careia oamenii se felicita unii pe altii. Copiii care participa la acest obicei primesc dulciuri si canta cantece specifice. Varianta locala a Pomului de Craciun se numeste Chichilaki, si este facuta dintr-un material moale din lana, uneori in forma Pomului Vietii. Mos Craciun se numeste Tovlis Papa (Bunicul de Zapada). In Grecia Craciunul si Anul Nou sunt sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale. In Ajun, o masa frugala incheie o perioada de post de 40 de zile. Oamenii se culca devreme pentru a asista la slujba care incepe la ora 4 dimineata. Pe 25 decembrie, la intoarcerea de la biserica, toata familia imparte miere, fructe uscate si Christopsomo ("painea lui Hristos"), un fel de placinta cu nuci pe care stapana casei a preparat-o in ajun si in care a avut grija sa-si lase amprenta degetelor, simbol al urmei degetelor lui Hristos, dovada ca s-a nascut. Masa de Craciun la greci mai cuprinde doua prajituri traditionale: Melomakaronas, insiropata cu miere, si Kourabiedes, acoperita cu fulgi de zahar. La sate, se face o paine speciala, cu forma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre fata cea mai mare. Sarbatorile de iarna din Grecia sunt sobre. Mesele sunt frugale. Printre prajituri traditionale sunt "Melomakaronas", insiropata cu miere, si "Kourabiedes", acoperita cu fulgi de zahar. Masa de Craciun nu se strange seara. Se spune ca in noaptea de Ajun, Isus va trece pe acolo si va gusta din bucatele pregatite.
7

La greci, nu exista traditia impodobirii bradului, deoarece, in Grecia, nu exista brazi. Locul lor este luat de creanga de maslin. In Madytos, o crenguta de maslin este fixata in mijlocul prajiturii de Craciun, care se asaza in centrul mesei. In jur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. Conform traditiei, una dintre persoane se ridica de la masa spunand: Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Isus s-a nascut, toata lumea se bucura. Prajitura si crenguta raman in centrul mesei pana la Epifanie, cand poate fi taiata. Cadourile nu se impart de Craciun, ci pe 1 ianuarie, in momentul in care grecii sarbatoresc Sfantul Vasile. Acest sfant este, de altfel, cel ce aduce darurile. In Ucraina se folosesc decoratii pentru pomul de Craciun sub forma unei panze de paianjen. Ucrainienii cred ca gasirea unei panze de paianjen in dimineata de Craciun aduce noroc.