Pa optismul

Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada

literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor. II. Contextul istoric
Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o I. Definireaavant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. perioada de epocii Afirmarea pa genera ii de scriitori, gazetari, de afirmare a literaturii numit de Pasoptismul. Perioadauneioptist (1830-1860) este o epoc istorici i oameni politici,na ionale, posteritate genera ia pa optist , determin nceputul modernit ii noastre culturale, o perioad de n preajma Revolu iei palpabile. tranzi ie i de prefaceride la 1848. Scriitorii pa opti ti au voca ia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe turi specifice epocii de avnt Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu tr s tipuri de scriitur . Polimorfismul preocup rilor individuale se explic n contextul epocii. revolu ionar, de emancipare social i na ionala, de militare pentru realizarea Unirii. Scriitorii genera iei pa optiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspira ie pentru o liric a patriotismului poate diviza in trei perioade: a sufletului Cronologie Aceasta epoca inteleasa in sens larg se ardent i natura - coordonat romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea * Prepasoptismul (1830 -1840) de crea ie, aspira ia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva tr s turi ale scriitorilor pa opti ti. * Pasoptismul (1840 -1860) * Postpasoptismul (1860 - 1870)

Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii

din istoria moderna a romanilor.
Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani pe care il conduceau, il militau . Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul Romania, obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti, in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni si bucovineni. Prin decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie 1848 se stabilea ca drapelul sa aib culorile: rosu, galben si albastru. Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei: Dreptate-Fratie. Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a pastrat pana in vremea unirii din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda.

Vasile Alecsandri, figura importanta a perioadei

pasoptiste din literatura romana, a ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. In evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista, are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge expresia artistica matura in pasteluri si in unele legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o viziune in general romantica, viziune filtrata insa printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.

"Introductie"
este o revist ap rut pe 30 ianuarie 1840primul sub redac ia lui Mihail Kog lniceanu. program intitulat Introductie incepe cu scurte referiri n la Ia i, num r al revistei, sub titlul Introduc ie, M. Kog lniceanu, ntemeietorul Articolul Pe parcursul apari iei, ea a avut urm toarea vremii, care inafara de politica, de stiri la publicatiile rubrica ie, marcat prin supratitluri: administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre revistei, Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene literatur . pitore ti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi Tema public un program care Foaie pentru minte, inim i romne ti (texte reproduse din sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale Fiind un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se literatur , Curierul Romnesc i Albinaintemeiaza o litera-tura nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. romneasc ), scriitorilor pa opti ti: Telegraful Daciei ( tiri culturale); Aceste idei sunt de factura romantica. Nr. 2: Scene pitore ti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a Moldaviei), Literatur Combaterea imita iei scriitorilor str iniSubiectul i a traducerilor mediocre; Cum traducerile nu str in (fragmente din jurnalul de c l torie n Banat, Valahia fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu o ratului i Crearea unei literaturi de specific na ional; Moldova de D. A. Damidoff, ambelan al mp literatura originala. lniceanu), Rusiei, cu prezentare i comentarii de M. Kog Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspire din folclorul autohton, din istoria Poezie , Alegere din alte foi romne ti, Critica, Telegraful frumusetile spatiului romanesc. patriei si din Folclorul va face obiectul preocup rilor teoretice, dar va deveni i surs Daciei; Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergarerevista in care sa publice scriitorii din toate cele nevoie de o de important de Italia), ie; cai), Suvenire din inspiraLiteratur str in , Poezie (Grigore trei provincii. Telegraful Alexandrescu), Alegeri din alte foi romne ti,Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critica literara obiectiva. Daciei. Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista Natura va face obiectul unor ample relat ri de c l torie. este suspendat i va mai ap rea abia dup 1859, n edi ia a doua.

Dacia literar

Dacia literar

Mihail Kogalniceanu

Albina Romaneasc Curierul Romnesc Propasirea

(1 iunie R - 3 ianuarie prima ianuarie 1837 - 2 cu periodicitate Ion HeliadeIorga observa odata 3gazet romneasc ianuariefapta unei initiative colective.Pe Nicolae1829dulescu. Este1835; ca nasterea Propasirii e 1850). constant i cu apari ie Proprietar i Gh. Asachi. Public suplimentul literar Al u a Romneasc langa fostii gazet redactor ai Dacieipresei romne Alecsandri si Negruzzi, pe langa. Mihail ndelungat , colaboratori bazele Literare, ca ti. care pune Dup Courrier de Moldavie, tip rit la Ia i n limba francez , Albina Romneasc este primul ziar Kogaliniceanu s-au adaugatcare al turi de Curierul Romnesc baza: munteanul Ion Ghica la Propasirea doi redactori de redactat de n limba romn ziarului se publicau texte administrative, tiri politice i militare, articole i note n cuprinsul din Moldova, profesor pe-atunci la Academia Mihaileana, spirit intreprinzator, cultivat, cude la Bra ov in I. Heliade R dulescu, la Bucure ti, i de Gazeta de Transilvania a lui G. Bari iu larg orizont de ndrumare, cuprinznd no iuni elementare de istorie, geografie, comer , directia stiintelorperiodice romne ti. fara nume literar, dar instruit si influent prin pune bazele presei pozitive si juristul, legaturile deindustrie p.Bals. ncepe s apar n Bucure ti la 8 aprilie 1829, i "Albina "Curierul romnesc", economie, familie etc. care romneasc ", acestor prieteni, unitian, sunt la nceput gazeteconvingeri politice, fusese de a Intentia n Ia i la 1 iunie acela i prin aspiratii, gust si aproape oficiale, pentru c public Un rol important a avut: Curierul romnesc" n domeniul filologic, n inten ia de afirmare a limbii mai ales o politice din ar i constituie opera Daciei Literare si i mici informa ii dupa intemeiatiripublicatie care sa din afar ; dar mai trziu ncep s dea sa apara indataliterare, s dea articole ca principal al acesteia,de emancipare strng romne prematur instrument prin ajung decesulistorice, nuvele, poezii, astfel c 1842. s na ional n jurul lor toat mi carea literar din ar .

CRevistaRomnesc a ap fost o gazet politico-literar . Apare la Iaconducerea lui de urierul pasoptistilor moldoveni,aparuta inaprilie si cunoscuta sub numele rut la Bucure ti la 8/20 1844 1829, sub Albina Romneasc a i, bis pt mnal Propasirea,s-a intitulat de fapt Foaie stiintifica si literara.

Romantismul este oliterara",la Revista "Dacia reactie Istorismul romantic Dramaturgia este se imobilismul ianuarie 1840, aparuta la 30si schematismul coreleaza in de Vasile reprezentata mod naturalocu clasicist, presupunand la Iasi, reprezinta, in valorificarea folclorului, Alecsandri,a mintii de deala eliberare prin "Iorgu literatura romana, un ecou bogatei creatiivietii", si populare Sadagura", scriitorul ironizand "inchisoarea al mult asteptat romanesti: destul deOccidentul, tendinta de "obiceiurile noastre cuprinde a imita repede romantismului, un manifest sunt destul de pitoresti de prin ciclul "Chiritelor", insicare intreaga Europa. Un intarziat al acestuia, fiind poetice, pentru este putem micul provincial ca sasatirizat manifest al miscarii comparabila cu publicatii gasi maniera fost precede pe intr-ola noi sujeturilansat cu romantice a ce-1 de scris, similare din celelalte rara ca sa avem pentru Caragiale, sau prin "Despot-in virulenta de Victor Hugo literaturi europene, cu "II aceasta drama istorica. Voda", o trebuinta sa ne a lui prefata la drama "Cromwell", Conciliatore" (1818-1819), imprumutam deMulte natii. la Gr. Alexandrescu. altedintre in anul 1827.Athaneum sau cu revista motivele frecvente ale (1798-1800). romanticilor sunt preluate si

Astfel, istorismul romantic de scriitorii romani: mitul Romantismul este curentul pune "sfanta carte" (Nicolae literar a strigoiului, evocarea Balcescu)european aflat intr-o istoriei noastre in trecutului istoric, trecerea expansiune permanenta, slujba idealului national al ireversibila a cu apogeul in cuprinzatoare,timpului, de vremii, iar motivul ruinelor,omul nemuritor, primele decenii sfera noptile, pilda, se muta dinale secolului al titanismul, natura XlX-lea, dar paseist si virgina, romantismului cu productii literaregeniul, ierarhia divina. deprimantaparute si mult mai in aceea a Romantismul ecourile tarziu, dupa cese traduce prin romantismului militant, poetii ironie, prin satira, romani facand din ruinele prin miscarii se stinsesera. faustianism, prin demonism, trecutului simboluri ale slavei Romantismul devine, cu promovand iubesc, rasipuri strabune: mai meditatia, nuvela timpul, "Va mult decat un sfinte, semn marirei miscare si romanul istoric, epopeea curent literar si o stramosesti", va exclama sociogonica culturala. Alexandru Hrisoverghi in fata ruinelor Cetatii Neamtului.

La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revistaDacia Literara, din initiativa si sub conducerea lui Mihail
Kogalniceanu(1817-191), fiind intaia revista de literatura organizata(G. Calinescu). In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlulIntroductie. Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale. Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de compuneri originale, de productie romanesti fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna; Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau; Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi traductiile insa nu fac o literatura ba mai mult, sunt ucigatoare a gustului original; pastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi Folosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-istoria noastra are destule fapte eroice-, din frumusetile patriei-frumoasele noastre tari sunt destul de mari- si din folclor- obiceiurile noasre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii Afirmarea criticii literaturii obiectiv,critica noastra va fi neptinitoare,vom cririca cartea, iar nu persoana, precum si a unei critici de directie  Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor.

Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de

la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm educatia moravurilor si aspecte sociale in general. Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita: 1-Chirita in provintie 2-Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca 3-Cucoana Chirita in balon 4-Cucoana Chirita in voiaj Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca, insceneaza conflictul intre combatere si bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor pasoptiste. Chirita in voiaj este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei. In Chirita in balon , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de noutati,doreste sa experimenteze tot Eu sunt o persoan ca vestitul Baiardi, sans peur et sans reprocher. Am umblat pe ap i pe uscat, -acum vreau s umblu i prin v zduh ca o ciocrlie ginga , ciripitoare... Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este , asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.

Alexandru Lapusneanul - prima nuvela istorica

Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi,
apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei Dacia literara iar in 1857 in Fragmente istorice, ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin si anume din Letopisetul Tarii Moldovei, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei pastrandu-se in limitele verosimilului. Este vorba asadar de o contaminare a surselor cat si de introducerea unor personaje fictive, toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc. Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ). Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura impresionanta a acestui domnitor, personalitate a lui complexa si controversata. Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de "reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului istoric. Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in slujba mentinerii si cresterii autoritatii domnitorului, in interesul tarii, impotriva marii boierimi feudale framantate de intrigi si de lupte pentru domnie.

Imaginea lui Ureche, Costin si Neculce in cronicile istorice

a indicat ca sursa a scrierii sale, cronica lui Miron Costin.In realitate Miron Costin este cel care a consemnat, in Letopisetul Tarii Moldovei, fapte din cele domnii ale lui Alexandru De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin Lapusneanul (1552-1561, 1564-1568). si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. Mai apoi , Alecsandri se indreapta spre drama istorica de mare Cronicile au o deosebit valoare literar , fiind primele realiz ri ale spectacol ,,Despot Voda (1879) care evoca destinul unui aventurier prozei culte:romne ti, artistic i filologic (ele constituiesc o adev rat ajuns pe tronul Moldovei, in timpul lui Victor Hugo, amestecand arheologie lingvistic reflectnd stadiul de dezvoltare a limbii romne din tragicul si grotescul. epoca respectiv ). Informatia istorica o culege din letopisetele cronicarilor si cele publicate in epoca, de acelasi de Alexandru Lapusneanul se poate Persoana istorica reprezentata mostenit Mihail Kogalniceanu lui G.Ureche, Simion Dascalul, N.Costin. reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche (,,Letopisetul Tarii Moldovei) sau din alte documente istorice ale epocii din care se Apare un prim conflict intre domn si uzurpatorul sau Despot, desprinde portretul unui domnitor autoritar, strateg, al unui politician supranumit Eraclid.Acesta din urma intentiona sa uneasca cele 3 tari abil. romane si infiinteaza la Cotnari o Academie al carui rector este umanistul german Iohann Sommer. Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la Miron Negruzzi resuseste prin cealalta opera a sa, Sobieski si romanii sa Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste Veveli pentru refaca un episod din istoria nationala. Negruzzi reuseste sa creeze pedepsirea lui Motoc. tensiune, in special in episodul luptei. Discursul lui Sobieski in care acesta recunoaste eroismul moldovenilor, distruge atmosfera incordata si bine surprinsa a restului nuvelei.

Autorul

Bibliografie
oTexte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul,

oCartea cronicarilor, editura Junimea Iasi

oIstoria limbii romane -studii- editura academiei republicii socialiste Romania

oVasile alecsandri ,,teatru, literatura romana editura gramar, Bucuresti 1998