Sunteți pe pagina 1din 6

Istoria Judo-ului

Originea artelor martiale japoneze este foarte vag si lucrurile cunoscute astzi sunt mai mult legend dect adevr. Totusi, sistemul artelor martiale takenouchi-ryu fondat n 1532 este considerat nceputul formelor de jujutsu japonez. Fondatorul sistemului preda jujutsu ntr-o manier bine structurat. n urmtorii cteva sute de ani, artele martiale au fost perfectionate de Samurai care studiau toat viata 20-30 de forme de arte martiale. Dintre toate, numai una singur era bazat pe autoaprarea nenarmat-jujutsu. Pn la jumtatea secolului al XIX-lea, exista un numr de 700 de forme diferite de jujutsu. Cele mai populare erau : takenouchi-ryu, jikishin-ryu, kyushin-ryu, yoshin-ryu, mirua-ryu, sekiguchi-ryu, kito-ryu si tenshin-shinyoryu, ultimele dou contribuind la dezvoltarea judo-ului. n aceast perioad politica japonez a devenit un haos. Vizita lui Commodore Perry n Japonia n 1855 a schimbat de asemenea civilizatia japonez prin deschiderea unei noi lumi. n 1868 conducerea imperial a fost restaurat si declinul clasei Samurailor a nceput alturi de un declin rapid n toate artele martiale. Cu toat c guvernul nu a interzis oficial artele martiale, oamenii nu erau ncurajati s nvete sau s le practice deoarece statul era considerat mai important dect individul. Ceea ce era odat gloria samurailor acum nu era bine privit, iar multe scoli bune de jujutsu au nceput s dispar. Pentru a supravietui n timpul Restauratiei Meiji, Budo s-a modificat, devenind o unealt de a cultiva individul si a l face o persoan mai bun pentru binele tuturor. Ca rezultat, budo si-a gsit loc n educaia fizic si sport. Sportul oferea lucrul n echip care era benefic pentru toti si de asemenea dezvolta individul. Era o educate fizic complet si

nu doar un joc. Dr. Jigoro Kano este acreditat pentru supravietuirea jujutsu n timpul Restauratiei Meiji. El a preluat jujutsu si l-a adaptat nevoilor vremii. Noua sa metodologie a fost numit judo. n 1882, Dr. Jigoro Kano a fcut un studiu referitor la aceste tehnici strvechi de autoaprare si pe cele mai bune le-a nglobat ntr-un sport cunoscut sub numele de Kodokan Judo.

Fundarea Judo-ului :
n satul pescresc Mikage, lng Kobe, n Japonia, s-a nscut Jigoro Kano pe 28 octombrie 1860. n 1871, familia lui Kano s-a mutat n Tokyo. Copil fiind, Kano era firav, slab, mic de nltime i bolnvicios. mpotriva sfatului doctorului, Kano a decis s fac ceva pentru a si mbuntti sntatea si n acelati timp s nvete s se apere. La vrsta de 18 ani s-a nscris n scoala de jujutsu Tenjin Shinyo ryu. Sub tutela lui Fukuda Hachinosuke, Kano si-a nceput cltoria spre bunstarea fizic. Tenjin Shinyo ryu era o art martial blnd care aborda mai mult armonia dect lupta, cu toate c includea i tehnici de lovitur si de apucare. Dup ce a studiat la Tenjin Shinyo ryu, Kano s-a transferat la scoala Kito ryu pentru a studia cu Tsunetoshi Iikubo. Aceast form de jujutsu era mult mai blnd si mai moderat. n acele vremuri Kano a nceput un studiu sistematic i cuprinztor al celorlalte forme de jujutsu, cum ar fi sekiguchi-ryu si seigo-ryu. El a nteles foarte repede c rvnea la o cunoastere mental care lipsea din nvtturile maestrilor si. ncerca s nteleag superioritatea controlului pe care maestri lui o dobndiser. A studiat de asemenea manuscrise ale fondatorilor diverselor scoli, I Ching, filosofia Lao-Tsze. n 1880, Kano a nceput s regndeasc tehnicile de jujutsu pe care le nvtase. Vroia s combine cele mai bune tehnici nvtate de la diversele scoli ntr-un sistem pentru a creea un program de educatie fizic care s dezvolte att calittile fizice ct si cele mentale. n plus, credea c tehnicile pot fi practicate sub forma unui sport dac tehnicile mai periculoase erau excluse.

Astfel, n 1882, a extras din strvechiul jujutsu cele mai bune aruncri si apucri, a adugat si cteva elemente personale si a eliminat tehnicile periculoase de lovituri de mini si picioare. Kano, la vrsta de 22 ani, a prezentat noul sport obinut. L-a denumit Kodokan Judo. Termenul de Kodokan se desparte n ko, do si kan. n consecint se obtine un loc pentru a studia calea. Similar, judo se mparte n ju si do obtinndu-se calea lin. Kano si-a nfiintat scoala de judo, intitulat Kodokan, n templul budist din Tokyo, Eishoji. Ulterior scoala s-a dezvoltat si s-a mutat. Primul Kodokan avea doar 12 saltele si nou studenti n primul an. Astzi Kodokan are peste 500 de saltele si mai mult de 1 milion de vizitatori anual. Devotamentul lui Kano ctre judo nu a interferat cu progresul su academic. A studiat literatura, politica, economia politic si a absolvit Universitatea Imperial din Tokyo n 1881. n 1886, datorit rivalittii dintre scolile de jujutsu si cele de judo, s-a organizat un concurs pentru a determina care art este superioar. Studentii lui Kano au cstigat usor competitia, stabilindu-se astfel superioritatea judo-ului si a principiilor si tehnicilor sale practice. Categorisirea Kodokan Judo a fost definitivat n 1887. Kodokan avea trei teluri: educatia fizic, eficienta n concurs si antrenamentul mental. Structura sa ca o art martial era de asa natur nct putea fi practicat ca un sport competitiv. Loviturile, suturile, anumite luxatii si alte tehnici prea periculoase pentru competitii erau predate doar studentilor avansati. ncepnd cu 1889, Kano a prsit Japonia pentru a vizita Europa si Statele Unite. A cltorit peste hotare de 8 ori pentru a propaga judo si de cteva ori pentru a participa la Jocurile Olimpice si la ntlnirile diferitelor Comitete. n ciuda conditiilor grele de munc, mai multi studenti ai lui Jigoro Kano si-au druit existenta propagrii judo-ului n tri strine. n 1892, judo a nceput s se rspndesc n toat lumea, odat cu citirea de ctre Takashima Shidachi n fata societtii japoneze din Londra a istoriei si dezvoltrii judo-ului.

n 1895, Kano a clasificat aruncrile din judo n Go Kyo No Waza. n 1900, a fost nfiintat Asociatia Purttorilor de Dani Kodokan. Pe 24 iulie 1905, reprezentanii principalelor scoli de jujutsu din Japonia s-au adunat la Institutul Butokukai din Kyoto pentru a se pune de acord asupra formelor de Kodokan Judo si pentru a continua dezvoltarea tehnicilor sportive.Tehnicile strvechi de jujutsu, particulare fiecrei scoli, aveau s rmn prezervate pentru posteritate n kata. n 1907, Gunji Koizumi s-a dus n Statele Unite pentru a preda judo. n 1909, Kodokan a devenit Fundatie Oficial a Japoniei. n acelasi an Jigoro Kano a devenit primul membru de origine japonez al Comitetului Internaional Olimpic. n 1910, judo a fost recunoscut ca un sport care putea fi practicat n sigurant i n 1911 a fost adoptat ca fiind parte a sistemului de educatie japonez. n acelasi an, au luat fiint: Departamentul de Instructori de Judo Kodokan, Asociatia Centurilor Negre Kodokan si Asociatia Japonez de Atletic. ncepnd cu a cincea olimpiad, desfsurat la Stockholm, Kano a nceput s participe la toate Jocurile Olimpice si ntlnirile Comitetelor Olimpice Internationale si a devenit o personalitate n sportul de pretutindeni. Judo-ul Kodokan a fost reevaluat de ctre membri si n 1920. Go Kyo No Waza a fost revizuit, adugndu-i-se 40 de aruncri. 8 aruncri din precedenta clasificare au fost excluse. n 1921, s-a nfiintat Societatea de Cercetri Medicale n Judo. Motto-urile Kodokan erau : Seriyoku-zenyo si Jita-kyoei, accetund astfel latura moral si spiritual alturi de antrenamentul fizic. Ultimul tel era de a perfectiona individul astfel nct s fie de folos societtii. Faza spiritual, dezvoltat gradual, a fost complet n anul 1922. n acelai an, s-a nfiinat Societatea Cultural de Judo Kodokan.

Pe parcursul vietii, Kano a obtinut doctoratul n judo, echivalentul a 12 dani, dobnditi doar de fondatorul judo-ului. A muncit constant pentru a asigura dezvoltarea atleticii si a sportului japonez n general, fiind numit n consecint Printele Sportului Japonez. n 1935, i s-a nmnat premiul Asahi pentru contribuia deosebit la organizarea sportului n Japonia pe tot parcursul vietii sale. Pe lng calitatile sala de inovator si bun administrator, Kano era i un lupttor iscusit, lucru sustinut de toti judoka avansati, care s-au recunoscut nvinsi n faa lui Kano. n timpul cltoriei de ntoarcere de la ntlnirea Comitetului International Olimpic de la Cairo, unde a reusit s nominalizeze Tokyo pentru desfsurarea Jocurilor Olimpice din 1940, Kano a murit de pneumonie, la bordul navei S.S. Hikawa Maru pe 4 mai 1938, la vrsta de 78 de ani. Al Doilea Rzboi Mondial a modificat dezvoltarea judo-ului. n loc s fie folosit ca un sport, el a fost nvtat ca o tehnic de lupt. Cei selectionai pentru fortele de comando si servicii speciale atingeau adesea un mare grad de expertiz n judo. Cnd Japonia a gzduit Jocurile Olimpice din 1964, Judo-ului i s-a acordat oportunitatea de a fi sport olimpic pentru prima oar. Din cele 16 medalii acordate, Japonia a cstigat 3 medalii de aur, i una de argint. Judo nu mai era un sport japonez ci devenise un sport internaional. Timp de 60 de ani structura Judo-ului Kodokan nu s-a schimbat. Totusi n 1982 Go Kyo No Waza a fost revizuit, reintroducndu-se cele 8 tehnici excluse n 1920 i adugndu-i-se 17 noi tehnici. Aceste 65 tehnici obtinute n urma revizuirii au devenit cunoscute sub denumirea de Cele 65 de tehnici de Judo Kodokan. De-a lungul anilor s-au produs dou mari linii de dezvoltare a judo-ului. Una este introducerea de noi categorii de greutate. La nceput, diferenele de greutate nu erau importante. Toti se luptau ntre ei. Astfel, dac 2 sportivi la fel de priceputi erau fat n fat, de obicei cstiga cel mai greu dintre ei. A fost o mare opozitie la

nceput mpotriva introducerii noilor categorii de greutate. Unii maestri se temeau c aceasta nsemna sfrsitul judo-ului ca art. Initial erau trei categorii de greutate, iar ulterior au fost cinci. Includerea ca sport olimpic la Olimpiada din 1964, a ajutat aceast reform. A doua linie era nvtarea judo-ului de ctre copii. Initial, judo era considerat un sport prea periculos pentru a fi nvtat de ctre copii, deoarece nu aveau disciplina necesar pentru a nu l folosi n afara slii. Astzi, multe cluburi de judo sunt compuse cu precdere din juniori. Sunt mai multe stiluri de judo. Odat cu includerea sa ca sport olimpic, s-a produs o modificare, practicndu-se cu precdere judo competitional. n consecint, unele cluburi practic judo exclusiv pentru a participa la competitii. Alte cluburi pun accent pe calitti. Ei repet miscrile de foarte multe ori pn devin instinctive si si dezvolt viteza prin practic. Aceste cluburi predau de asemenea kata. Ele trebuie considerate ca fiind cluburi de judo tradiional. Se cunosc mai mult de 1000 de forme de arte martiale rspnditeprin toat lumea si care dateaz de mai bine de 2000 deani. Momentul si locul de nceput al artelor martiale este necunoscut. n cultura vestic putem data dezvoltarea artelor martiale cum ar fi: tragerea cu arcul si luptele nc din Grecia antic. n Orientul deprtat dezvoltarea artelor martiale este un pic mai obscur. Este acceptat faptul c artele martiale si au rdcinile n vechea Chin alturi de clugrii care foloseau tehnici de lupt fr arme pentru a se proteja. Nu sunt cunoscute primele tehnici de lupt fr arme. Combinatiile ntre diferitele forme de lupt erau necunoscute. n ciuda dorintei clasei conductoare de a pstra tehnicile de lupt fr arme secrete, prin comert si emigrare, artele martiale s-au rspndit din China n tot Orientul. Cea mai veche cronic referitoare la artele martiale este Nihon Shoki, care vorbeste despre luptele japoneze si dateaz din 720.