Sunteți pe pagina 1din 7

1

Didactica magna Reformarea societii prin educaie Printre marii pedagogi din toate timpurile un loc special i se cuvine lui Jn Amos Komensk (Comenius), ale carui opinii cu privire la copilarie, om i educatia acestuia au nsemnat o mare schimbare fa de concepiile pedagogice de pna atunci. Concepiile sale s-au format, asemeni vieii sale, n mediile protestante ale Fratilor cehi ( Jednota Bratska ) n Moravia de sud-est (unde s-a i nscut Komensk) i au fost strns legate de epoca n care el a trit, i care pentru Cehia a fost caracterizat prin rzboiul de 30 de ani i prin consecinele sale dezastruoase. n patrie nu i-a putut pune n practic Ideile cu privire la reformarea societii prin educaie pentru c, nefiind catolic, dup lupta de la Muntele Alb a trebuit s-i triasc n mare parte viaa n strintate (Polonia, Anglia, Suedia, Ungaria, Olanda), unde i-a cstigat pe oameni pentru ndreptarea general a tuturor celor omenesti, a ntregii societi nc din timpul studiilor n Germania (1611-1614) era preocupat de aspecte ale educaiei, urmrea concepiile pedagogice din diferite ri europene i i-a pus problema coninutului educaiei. Rezultatul a fost o lucrare enciclopedic, Theatrum universitatis rerum, care trebuia s slujeasc educaiei enciclopedice a oamenilor. Deja n aceast lucrare se ntrevede concepia lui Komensk despre scopul educaiei: acesta trebuie s fie nu doar cunotinele, ci nelepciunea omului. Sensul educaiei este ca prin intermediul ei omul s se poat apropia de Dumnezeu. Vedea n nelepciune o modalitate de cunoatere a lucrurilor, a esenei i dezvoltrii lor, capacitatea de a face diferena ntre virtute i viciu, cunoaterea rilor strine, a istoriei i limbilor strine. Pedagogia devine tiin niial sub denumirea de Didactica- cnd studierii educaiei i se asociaz observaia sistematic ca metod de investigare legat de numele lui J. A. Comenius . J. A. Comenius a nceput s-i scrie cea mai cunoscut oper pedagogic n anul 1627 este vorba de Didactica, scris n limba ceh i terminat n anul 1630 n oraul polon Leszno. Cnd i-a pierdut cu totul sperana de ntoarcere n patrie, a tradus cartea n limba latin i a publicat-o sub numele de Didactica Magna. n aceast limb limba oamenilor de tiin europeni ai epocii Didactica Magna a devenit accesibil unui cerc mare de persoane interesate de problemele educaiei colare. n aceast carte, Komensk a ncercat s surprind unitatea i complexitatea problemelor educaiei. Pornete de la ideea unitii lumii, a macrocosmosului, a straturilor ei de baz natural, uman, spiritual. Omul, cea mai evoluat fiin vie, era perceput ca o oglind a creatorului perfect, care se poate i trebuie s se perfecioneze continuu de aici ideea educaiei tuturor tinerilor pana la vrsta de 24 de ani. Dac predecesorii lui Comenius s-au limitat s formuleze unele idei cu privire la educaie, el face un mare pas nainte, vrnd s constituie o tiin a educaiei. Teoria asupra coninutului nvmntului era cuprins n cerina toi s nvee toate. Comenius avea n vedere necesitatea asigurrii unui cerc larg de cunotine din care s se selecteze ceea ce este principial, esenial i folositor. Prin aceast precizare se fcea un pas important spre delimitarea obiectului de nvmnt de tiin. n coal preciza Comenius se vor nva numai bazele, ceea ce este principal mai ales acele cunotine care pot fi folosite n via.

colile trebuie s serveasc nu doar tinerilor bogai i nobili, ci tuturor tinerilor, nobili i nenobili, bogai i sraci, de ambele sexe. i asta pentru c: toi oamenii care se nasc pe pmnt au unul i acelai el, s fie oameni, deci fiine inteligente, stpni ai fiinelor vii i oglind a lui Dumnezeu. Tuturor trebuie s le fie educat capacitatea de cunoatere, obiceiurile, credina nu putem ti pe cine i pentru ce l-a ales Dumnezeu i la ce vrea s-l foloseasc S facem aadar ceea ce face soarele de pe cer, care strluceste asupra ntregului pamnt, luminndu-l, nclzindu-l pentru ca s triasc, s creasc, s nfloreasc i s rodeasc tot ceea ce poate s triasc, s creasc, s nfloreasc i s rodeasc n livad ne place sa avem copaci care rodesc mai devreme sau mai trziu; toate aceste roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce sa nu acceptam n scoli minti mai agere sau mai ncete? nu exista nici un argument pentru ca sexul femeiesc sa fie exclus de la nvarea limbilor i de la ntelepciune. Sunt la fel oameni, oglinda lui Dumnezeu ca i barbatii, vor primi mila lui Dumnezeu i vor avea parte de regatul care va veni, au i ele capacitatea sa guste ntelepciunea, ba uneori au o mai mare sensibilitate. Asadar, toti oamenii pot fi educati, toti trebuie sa primeasca o buna educatie i sa poata duce o viata decenta, pentru care i va pregti tocmai educaia. Toi oamenii sunt egali ntrevedem aici, chiar i din perspectiva contemporan nou, o idee important a umanismului i democraiei: toi oamenii sunt egali, toti sunt creatiile lui Dumnezeu i toi au drepturi egale la educatie. Komensk se refer aici la educaia omului n ntregul sau, la dezvoltarea fiinei umane n armonie. Este o idee care deriv din nelegerea lumii ca un ntreg, format la rndul ei din straturi individuale, dar legate armonios unul de celalalt: stratul natural, uman, spiritual. Iar dac lumea triete n armonie, ar trebui sa se dezvolte armonios i educaia omului, de la dezvoltarea capacitilor fizice la cultivarea minii, voinei i simurilor. n ntreaga lucrare Didactic se fac numeroase comparaii ntre educaie i natur. Komensk arat cum procedeaz natura, asemeni unui meteugar, la fel trebuind s fac i educatorul, nvtorul. Aceasta este ideea care corespunde cel mai bine concepiei lui Komensk cu privire la caracterul unitar al lumii, n care toate se desfaoar pornind de la nite legi universale, ceea ce i face ca lumea s fie una universal. Pentru a se mbunti educaia noii generaii, ar trebui conform lui Komensk schimbat scopul educaiei i colilor ca instituie i a mijloacelor educative folosite n coli. Autentic reprezentant al epocii sale, pedagogul ceh acord - n comparaie cu predecesorii si o mai mare nsemntate disciplinelor realiste. Aceasta pentru c, pe de o parte, ele erau folositoare pentru via, iar, pe de alt parte argumenta el aa cerea ordinea naturii nti lucrurile i apoi cuvintele. nsuirea acestui coninut realist al nvmntului urma s se fac n mod treptat, printr-o continu lrgire a volumului de cunotine. ntruct prezentarea cunotinelor, printr-o lrgire treptat a volumului lor, amintete de nite cercuri concentrice concepia aceasta a lui Comenius privitor la coninutul nvmntului a fost denumit mai trziu teoria cercurilor concentrice. Meritul lui Comenius const nu numai n faptul c s-a orientat spre un coninut legat n mai mare msur de cerinele vieii, ci i pentru c a introdus o anumit ordine n prezentarea

acestuia n faaelevilor : treptat, gradat, concentric. n opinia sa, coala nu trebuia s pun accentul pe erudiie ci s deschid elevului mintea pentru priceperea i nelegerea lucrurilor. Esena Didacticii const n propunerile de reformare a nvamntului colar, care trebuie sa se bazeze pe activitile elevului, acestea trebuind s fie organizate astfel, nct s-i foloseasc n via, nvarea s fie plcut, rapid, s dezvolte intelectul, mna i inima. Komensk pune la baza metodelor i principiilor de educaie regula de aur a nvtorilor: ntregul proces de nvare s se adreseze tuturor simurilor. El aduce n acest sens trei argumente: Cunoaterea trebuie s nceap de la simuri (pentru ca nimic din ceea ce nu se gsete n simuri nu este bun) abia mai trziu, dupa ce acel lucru a fost artat, se poate vorbi despre ea pentru a o face mai bine cunoscut. Komensk a pus de asemenea un mare accent pe motivarea elevilor pentru a nva, respectndu-se cu strictee particularitile de caracter ale fiecarui elev i gradul su de pregtire pentru a-i nsusi noi cunotine i deprinderi. Organizarea colilor n Didactica i-a facut cunoscute i opiniile cu privire la organizarea scolilor. A prezentat structura vietii colare a omului sub forma a patru cicluri de cte ase ani, perioade considerate ca fiind foarte importante pentru educaia omului. Primii ase ani trebuiau petrecui n preajma mamei, urmatorii ase ani n coala primar, al treilea ciclu de ase ani la coala latineasc, iar ultimii ase ani ntr-o academie sau n strintate. nainte de a merge la coal, copiii trebuie sa cunoasc limba matern, s tie sa se comporte cuviincios, s comunice cu ceilali, s-i respecte pe cei mai n vrst, s-i nsueasc un comportament civilizat, s tie s se roage, s cunoasc bazele religiei etc. Toate acestea erau sarcina aa-numitei coli materne, care trebuie sa se gaseasca n fiecare cas, adic este sarcina prinilor i educatorilor copiilor de vrst precolar. Didactica lui Komensk este traversat ca de un fir rosu de convingerea ca ntelepciunea conine nu numai cunoatere, ci ca ea are i o latura moral, c dezvoltarea moral este o parte integrant a educaiei. A vorbit despre asa-numitele virtui interioare i exterioare ale omului, pe care acestea trebuie sa le deprind prin educaie. Virtui interioare erau considerate prudenta, sobrietatea, vitejia i corectitudinea. Prin virtuti exterioare nelegea forme de comportament faa de ali oameni cum ar fi respectul, buna cuviin sau, cum s-ar spune astzi, respectarea normelor de comportament n societate. Un mijloc de schimbare a lumii i de mbuntire a vieii era pentru Komensk reformarea radicala a educaiei oamenilor, pentru ca toi oamenii s aiba parte de o educaie temeinic i nu de una superficial, ca educaia sa i ndrepte spre adevr, i nu spre presupuneri i aparene. De asemenea, considera c oamenii trebuie s se educe ntr-un mediu linitit i plcut, printr-o perfectionare voluntara, chiar daca era constient de dificultaile unei asemenea sarcini. Va fi important de urmarit: ca fiecare fiina, care s-a nscut ca om i care este pregtit s-i foloseasc inteligena, s-i fie siei coal, carte i nvator, ca fiecare om sa fie pentru aproapele su i ntr-un mod reciproc coal, carte i nvtor, ca niciunde sa nu lipseasca colile comune, crile publice i nvtorii publici. Un instrument care presupune buna funcionare a colii este, conform lui Komensk, ordinea n sensul larg al cuvntului. Este vorba de ordinea lucrurilor, a persoanelor, a instrumentelor educaiei (carile, spaiul de desfaurare a leciilor, timpul, munca, pauzele i vacanele).

Relaia profesorelev La Komensk ntlnim o imagine neateptat de modern pentru epoca n care a trait despre relaia reciproc dintre profesor i elev, cu referiri la capacitatea oamenilor de a nvaa unii de la ceilali. Profesorul nu este aadar doar profesor, ci n acelai timp i elev al propriilor si elevi. Conform lui Komensk, profesorii trebuie sa fie oamenii cei mai alei, credincioi, cinstii, zeloi, muncitori i nelepi, pentru a fi capabili s ndeplineasc pna i cele mai complexe sarcini ale procesului de nvmnt. Ar trebui s cunoasc particularitaile de vrst ale elevilor, pentru a putea hotar asupra materiilor i subiectelor crora li se va acorda atenia la o anumit categorie de vrst a elevilor. Cerinele care trebuiesc ndeplinite de profesori sunt cuprinse i n scrierea Leges scholae bene ordinate. Aici se precizeaz ca profesorii ar trebui sa fie independeni, s fie un model elevilor lor i s nu piarda nici o ocazie de a-i nvaa ceva util. i pentru a face toate aceste lucruri cu plcere, profesorii trebuie sa dea dovada de sentimente parinteti fa de elevii lor. De asemenea, autorul a subliniat c cei mai bine pregatii profesori ar trebui sa predea n primele clase, acolo unde se pun bazele viitoarei educaii a fiecrui copil. In Capitolul VII al operei sale de cpti el sustine ideea c Formarea omului ncepe cel mai bine si trebuie sa inceapa de la prima vrst. Compara conditia omului cu cea a plantei: omul si pomul au o conditie similara. Ca si pomul, care are nevoie de conditii pentru a obtine fructe de calitate buna, la fel si omul are nevoie sa devina o fiinta desteapta, inteligenta, morala si pioasa prin altoire. Formarea omului trebuie sa inceapa de la prima varsta pentru ca nesiguranta vietii face necesara folosirea timpului present pentru a afla gratia divina sau pentru a o pierde pe vecie. Este de retinut optimismul cu care priveste timpul dat vietii omului: trebuie sa ne grabim pentru a nu fi surprinsi de moarte. Atrage atentia ca formarea trebuie sa inceapa de timpuriu, pentru ca viata nu trebuie petrecuta numai in invatare ci prin activitate, astfel ca trebuie sa deschide simturile omului spre contemplarea lucrurilor, pentru a descoperi, cerceta, nazui, pentru a avea lucruri foarte utile de care sa se ocupe. Pornind de la afirmatia lui Cicero: Copiii asimileaza foarte repede nenumarate lucruri si de la ideea ca lucrurile si fiintele sunt mai usor de modelat cand sunt fragede, consider ape drept cuvant ca abilitatile manuale, ca si pietatea, bunele deprinderi si pietatea se formeaza tot de la cea mai frageda varsta. Pe deplin crestin, imbratiseaza credinta ca pentru ca omul sa se poata pregati pentru omenie, Dumnezeu i-a dat anii tineretii, in care el nu este apt pentru altceva decat pentru formare. Suntem de accord ca omul ste fiinta cu cea mai lunga copilarie. Celelalte fiinte ajung la deplina dezvoltare in primii doi ani de viata, singur omul abia in al douazecelea sau al treizecelea an. Ne convinge cu argumentele sale ca Dumnezeu ne-a dat in mod deliberat aceasta durata de viata spre a asigura cresterii un spatiu mai mare pentru exercitii, facandu-ne inapti mai multa vreme pentru viata economica, sociala si politica, pentru a avea timp de pregatire ca noi sa devenim apti pentru restul vietii, ba chiar pentru vesnicie. Numai ceea ce omul a absorbit de la prima varsta este solid si persistent in el, de aceea ne recomanda ca la prima tinerete sa se impuna regulile adevaratei intelepciuni. Ne avertizeaza asupra pericolului ce ne paste daca nu-l inzestram pe om inca din leagan cu regulile salutare vietii. Odata cu inrarea in actiune a simturilor, acestea pot duce la adevarate monstruozitati.

Concluzia este ca oricine este preocupat de binele urmasilor sai trebuie sa se grabeasca sa ingrijeasca pentru ca rasadurile cerului sa fie sadite la timp, ingrijite si conduse spre propasire. Aceste idei calauzite de crestinism sunt prezente si in Capitolul XV Principiile prelungirii vietii. Optimismul de care aminteam este chiar mai present aici, unde ne aduce ca exemple de viata implinita intr-un timp scurt pe Alexandru cel Mare, care a reusit ca in cei 33 de ani de viata sa devina un cultivat om de stiinta, dar si stapanul lumii, pe care a cucerit-o printr-o strategie demna de admirat, dar sip e Isus Hristos care a trait doar 34 de ani, implinind opera de mantuire, dandu-ne cel mai bun exemplu de implinire a unui destin. Il citeaza pe Seneca Noi n-am primit o viata scurta, dar noi o scurtam. In privinta aceasta, noi nu ducem lipsa, dar o intrebuintam fara rost. Viata este suficient de lunga daca stii s-o folosesti. Prin urmare nu trebuie sa ne plangem de scurtimea vietii. Viata e lunga cat e plina. Devine plina cand spiritual a dobandit stapanirea de sine. Ne da remedii pentru a ne pastra o viata sanatoasa. In concluzie: De buna respectare a regulilor depinde pastrarea vietii. O buna organizare a scolilor trebuie sa tina cont de justa impartire a muncii si repaosului, a ocupatiilor si a timpului liber, a vacantelor. Timpul destinat lucrului sa fie impartit correct: La mic adaugi putin si la putin putintel. Astfel, in scurt timp, vei strange o mare gramada: Ziua are 24 de ore. Impartim la 3 : 8 ore somnului, 8 ore nevoilor exterioare si raman 8 ore muncii serioase, facute cu placere si fara plictiseala. Rezulta saptamanal 48 de ore de munca (o zi de odihna totala), annual 2 495 ore. Putem calcula cat ar insemna acest lucru in 10-20 de ani. Daca am invata in fiecare zi cate ceva, s-ar dobandi in acesti ani un tezaur de eruditie. De aceea citeaza din nou din Seneca: Viata este sufficient de lunga daca von stii cum s-o folosim si trebuie s-o folosim pentru realizarea celor mai importane lucruri. Trebuie subliniat i contribuia deosebit a lui Comenius n privina metodei didactice. In Capitolul al XVI-lea fixeaza Cerintele generale ale predarii si invatarii, adica ale predarii si invatarii in asa fel incat efectul sa fie sigur. I. Nu intreprinde nimic neoportun. Considera ca in scoli se comite un dublu pacat: nu se allege timpul potrivit pentru exersarea spiritelo; exercitiile de mai tarziu nu sunt introduce astfel incat totul sa progreseze impecabil in succesiune apotrivita. De aici rezulta ca formarea omului trebuie inceputa din copilarie, orele de dimineata sunt cele mai potrivite pentru studio sis a se distribuie correct material de stidiu pe varste, pentru a nu se depasi capacitatea de intelegere. II. Material inaintea formei. Abateri ale scolii: nu se ingrijesc sa existe instrumente, carti, tabele, modele, imagini; cartile nu respecta aceasta ordine naturala, material sa preceada formei: limbile inaintea lucrurilor. III. Material sa devina apta spre a primi forma. vlastarele nu sunt incredintate total scolilor vrem sa le inoculam mai cu seama lastarul stiintei, inainte sa le fi desteptat dragostea fata de invatatura la cei carorra natura nu le-a desteptat-o; spiritual n-a fost eliberat de ocupatii inutile si adus la ordine

IV. Totul se formeaza distinct, nimic confuz. In scoli a existat confuzie in predarea mai multor obiecte deodata, material se schimba, creznd zapaceala. Insista pe ideea ca elevii sa fie ocupati in acelasi timp de un singur obiect de studio. V. Natura incepe orice actiune din interior. Pacatiuesc invatatorii care vor sa izbuteasca formarea tineretului prin multa dictare si memorizare, fara o prealabila lamurire alor, iar cand vor sa explice nu cunosc modul cum sa inoculeze altoiul stiintei. VI. Mai intai ce e general. Este gresit sa predai stiintele in detaliu inainte sa se fid at o privire generala asupra tuturor cunostintelor. VII. Totul gradat, nimic in salturi. Scolile trebuie sa imparta studiile in succesiuni logice, sa stabileasca scopul si mijloacele de realizare, ordinea de urmat. VIII. Nimeni san u inceteze pana nu-si termina lucrarea. Este o greseala san u lasi copiii sat ermine scoala. La fel de gresit este sa incepi ceva cand nu s-a lamurit ce se are invedere. IX. Contrariul trebuie evitat. Este gresit sa le predam elevilor controverse, adica sa le desteptam indoiala. Pentru aceste idei adduce argumente si solutii, multe dintre ele preluate si de alti autori, ramase in didactica actuala, altele sunt inca nerespectate si acest lucru este cu adevarat o greseala. Dei recunotea c aptitudinile elevilor sunt diferite, Comenius credea c ntreg tineretul poate fi educat i instruit dup aceeai metod pentru c toi trebuie s fie condui spre acelai scop cultur, virtute, pietate i pentru c toi au aceeai natur. n Didactica magna Comenius distinge o metod pentru tiine, una pentru arte i alta pentru limbi. Metodele pentru predarea celor trei categorii de discipline erau : intuiia i exerciiul . Intuiia era cerut mai ales pentru tiine. Exerciiul mai ales de arte. Intuiia impreun cu exerciiul pentru nvarea limbilor. Preocupat s asigure introducerea ordinii n ntreaga activitate didactic, J.A.Comenius a pus bazele unui sistem de instruire cu un randament mult superior celui existent pn atunci. Opera sa este ampl. J.Piaget l consider fondator al unei didactici progresiv difereniate n funcie de nivelurile dezvoltrii copilului. n Informatorul colii materne trateaz pentru prima dat, problemele educaiei n familie a copilului de vrst precolar. coala matern (cum numete educaia n familie pn la patru ani) este considerat de el ca fiind factorul de baz pentru dezvoltarea omului. n culegerea Opera didactica omnia, Komensk a introdus scrierea Informatrium koly materskej [Cu privire la grdini] , ca i cum ar fi vrut sa sublinieze ca educaia colara este doar o etap a formrii continue, de-a lungul ntregii viei, i care este precedata de o alt important etap, aceea a educaiei precolare, care ajut trecerea copilului spre etapa educaiei colare. n acelai timp, cuprinznd n aceast culegere i alte scrieri, a sugerat legtura direct dintre coala elementar i scoala latin (medie), atrgnd atenia asupra rolului lor n pregtirea individului pentru via i pentru educaia sa viitoare. Multe dintre concepiile pedagogice i n general cele privitoare la societate ale lui Komensk nu i-au pierdut actualitatea i pot fi un bun izvor de inspiraie pentru eforturile de mbunataire a calitaii educaiei.