Sunteți pe pagina 1din 7

In general, ca infraciuni contra vieii persoanei sunt recunoscute faptele socialmente periculoase ndreptate nemijlocit mpotriva vieii persoanei,

la a cror svrire lipsirea de via sau determinarea la sinucidere a unei alte persoane se consider temei al rspunderii penale. Pericolul social deosebit pe care l prezint infraciunile contra vieii persoanei n general atinge gradul cel mai ridicat n cazul infraciunii de omor intenionat, prevzute la art. 145 CP RM. Acest caracter al omorului intenionat a fost recunoscut de legiuirile penale din toate timpurile i n toate ornduirile sociale. Cu att mai mult, n societatea noastr, cldit i ptruns de spiritul umanitar, ornduire n care persoana este considerat valoarea cea mai de pre, lipsirea de via cu intenie a unei persoane constituie una dintre cele mai intolerabile infraciuni, ceea ce explic severa sancionare prevzut pentru aceast infraciune n dispoziiile Codului penal n vigoare. Obiectul In tiina dreptului, exist dou concepii cu privire la momentul apariiei vieii persoanei: 1) concepia pro life", conform creia viaa persoanei ncepe din momentul conceperii; 2) concepia pro choice", n conformitate cu care viaa persoanei ncepe din momentul naterii. Interpretarea sistematic a art.145 i 147 CP RM denot c, n sensul legii penale a Republicii Moldova, momentul de nceput al vieii persoanei este nu cel al conceperii, dar cel al declanrii naterii, cnd are loc apariia unei oarecare pri a corpului copilului din pntecul mamei. Tocmai de aceasta, n ipoteza omorului svrit cu bun-tiin asupra unei femei gravide, prevzut la lit.e) alin. (2) art.145 CP RM, nu se poate vorbi despre o pluralitate de victime. Momentul final al vieii persoanei este moartea (decesul) persoanei. 1 Agonia este o etap premergtoare morii, caracterizat prin diminuarea functiilor vitale, a circulatiei si respiratiei, prin aparitia unor tulburari neurologice si scaderea acuitatii simturilor.2 Dup cum se cunoaste, moartea poate fi clinica sau cerebrala. Diferenta dintre agonie si moartea clinica se exprima in faptul ca in prima situatie manifestarile vitale sunt nca evidente, in timp ce in cea de-a doua situatie functiile vitale sunt absente. Totusi, stoparea respiratiei si a batailor inimii inca nu marturiseste despre o moarte reala, deoarece modificarile ireversibile in sistemul nervos central survin nu imediat, ci dupa scurgerea a 5-6 minute. Pina la expirarea acestui interval de timp, moartea se numeste clinica. Exista cazuri cind, dupa survenirea mortii clinice, se reusete restabilirea respiratiei si a ritmului cardiac, persoana fiind astfel reanimata.3 Intrucit, sub aspectul existentei infractiunii de omor, intereseaza momentul mortii cerebrale si nu al celei clinice, mentionam ca prin moarte cerebrala" (moarte biologica"; moarte reala") se are in vedere stoparea ireversibila a activitatii cerebrale. Din acest moment incep sa apara semnele mortii reale (oprirea metabolismului si aparitia modificarilor cadaverice). Este un proces ireversibil datorita necrozarii neuronilor, urmat de scaderea cantitatii de singe circulant. Cel care se afla in stare de agonie sau moarte clinica posibil reversibila este considerat o persoana n viata. Toate etapele anterioare survenirii mortii cerebrale sunt considerate momente ale vietii, deoarece in aceste clipe este posibila reanimarea eficienta a persoanei. Totodata, trebuie considerat ca fiind omor intentionat atribuirea intentionata a unui caracter ireversibil starii de moarte clinica (de exemplu, in scopul prelevarii organelor sau tesuturilor victimei). Care este momentul mortii unui nou-nascut anencefal (copil lipsit de creier)? in lipsa altor posibilitati de apreciere, se considera ca momentul mortii este cel n care au ncetat btile inimii i copilul nu mai respir Obiectul material al omorului intentionat il formeaza corpul persoanei. Viata unei persoane nu poate exista decit n corpul unei persoane, existind o unitate organica intre obiectul juridic si obiectul material al acestei infractiuni. Pentru existenta obiectului material al infractiunii in cauza trebuie indeplinite doua conditii: fapta subiectului sa se indrepte contra unui om viu si acesta sa nu fie persoana faptuitorului. Ori, in cazul infractiunii de omor intentionat una si aceeasi persoana nu poate fi victima si subiect. incercarea de sinucidere nu intra sub incidenta legii penale. Cerinta ca fapta subiectului sa se indrepte contra unui om viu ridica problema daca poate fi sanctionata sau nu, de exemplu, fapta persoanei care, fara a-si da seama ca vointa atacului sau este o persoana care decedase cu putin timp inainte, efectueaza o impuscatura ochita in capul acesteia. in cazul dat, cele savirsite reprezinta tentativa de omor. Aceasta solutie de calificare isi desprinde argumentele din necesitatea protejarii eficiente si oportune a ordinii de drept, precum si din latura subiectiva a infractiunii, din atitudinea deosebit de periculoasa a faptuitorului pentru societate. Numai

din cauze independente de vointa faptuitorului nu si-a produs efectul actiunea acestuia, indreptati nemijlocit spre lipsirea de viata a victimei. Daca, la momentul savirsirii faptei, subiectul isi da seama ca savirseste fapta asupra unui cadavru, cele savirsite se vor califica, eventual, ca profanare a mormintelor, in conformitate cu art.222 CP RM (avindu-se in vedere ipoteza de profanare a unui cadavru). Drept urmare,la alin.(1) art.145 CP RM nu sunt descrise semnele concrte ale laturii obiective a infractiunii examinate,legiuitorul preferind o formulare eliptica - omorul unei persoane". in aceasta exprimare, legiuitorul nu a considerat necesara o descriere mai ampla, deoarece s-a folosit de nsusirea obiectiva a substantivului (omorul"), provenit dintr-un verb, de a comprima in el descrierea: 1) faptei prejudiciabile constind in actiunea sau in inactiunea de lipsire ilegal de viata a unei alte persoane; 2) urmarilor prejudiciabile, si anume -moartea cerebrala a victimei; 3) legaturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabila si urmarile prejudiciabile. Pornind de la aceasta structura a laturii obiective, mentionam ca, de cele mai dese ori, omorul se comite prin actiune. Actiunea are un caracter fizico-mecanic, chimic, biologic, psihic sau de alta natura. Actiunile fizico-mecanice se exprima in: taiere, injunghiere, impuscare, inecare, strivire, aruncare de la inaltime, strangulare, lovire (cu miinile, cu picioarele, cu un corp contondent etc), electrocutare, ardere, refrigerare etc. Actiunile chimice constau in: otravire, administrarea unei supradoze de substante narcotice sau psihotrope, provocarea de arsuri prin folosire de acizi sau baze etc. Actiunile biologice se exprima in: inocularea de agenti patogeni, transfuzia de singe incompatibil etc. Actiunile psihice constau in: a sugestiona victimei, pe calea hipnozei, dorinta de sinucidere; a produce socuri psihice sau stari emotive intense unei persoane care sufera de o boala grava a inimii sau de anevrisme cerebrale, faptuitorul cunoscind aceasta;1 a constringe psihic victima sa se arunce de la naltime sau dintr-un mijloc de transport aflat in miscare etc. Fapta prejudiciabila poate fi savirsita prin mijloace sau instrumente: fizico-mecanice (corp contondent, arme de foc, arma alba, explozibil, mijloc de transport, curent electric, sursa de radiatie etc), chimice (substanta toxica, substanta otravitoare, substanta cu efect puternic, deseu nociv, substanta narcotica, substanta psihotropa, alcool sau substanta cu efecte similare etc), biologice (agent patogen, singe incompatibil etc.) etc Intentionat se comite prin inactiune atunci cind exista obligatia legala, contractuala sau naturala de a impiedica producerea mortii victimei. Omorul face parte din rindul infractiunilor materiale. El se considera consuamat din momentul producerii mortii cerebrale. Numai survenirea acestei urmari intregeste latura obiectiva a infractiunii de omor. Nu are importanta daca moartea cerebrala s-a produs imediat sau dupa expirarea unui interval de timp mai indelungat. Legea penala nu stabileste nici un termen critic" de producere a mortii cerebrale, daca faptuitorul a avut intentia de a lipsi de viata victima. In eventualitatea in care decesul se produce mai tirziu in timp, pana atunci putem vorbi despre o tentativa de omor.In momentul in care decesul se produce, tentativa este absorbita in forma consumata a infractiunii de omor. Asa se n-pli. spre exemplu, atunci cind se provoaca o leziune foarte grava victimei, iar decesul acesteia se produce dupa o perioada mai mare de timp.1 Legatura de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmari-prejudiciabile sub forma de moarte a victimei trebuie sa fie stabilita cu atentie la fiecare caz in parte. De fapt, in toate cauzele care au ca obiect o infractiune fe aanr se efectueaza o expertiza medico-legala, care are ca scop tocmai ajHaca cauzelor decesului. Chiar si in aceste conditii, stabilirea in concret a aajpaaii de cauzalitate este in multe cazuri o sarcina extrem de dificila. In unele situatii, atunci cand este vorba de cauze survenite, este destul de dificil sa se urmareasca evolutia lantului cauzal si sa se stabileasca daca au existat sau nu intreruperi, daca se pastreaza sau nu relatia de la cauza la efect intre fapta prejudiciabila si urmarile prejudiciabile. Dificultatea este, fireste, cu atit mai mare cu cit perioada de timp scursa intre actul initial si rezultatul final este mai mare. Oricum, chiar si in asemenea situatii, este suficient sa existe o legatura de cauzalitate sine qua or>, adic sa se constate ca celelalte cauze, fara aceasta fapta prejudiciabila, nu ar fi provocat moartea.
n

Omorul savirsit cu premeditare (lit.a) alin.(2) art.145 CP RM) Premeditarea atribuie omorului
caracter agravat, deoarece presupune, pe de o parte, o concentrare a fortelor psihice ale faptuitorului, iar, pe de alta parte, o pregatire a comiterii faptei, ceea ce asigura sanse sporite de reusita a omorului, in acelasi timp, premeditarea releva si o periculozitate mai mare a faptuitorului, care ntelege sa procedeze metodic, cu calm, pentru traducerea in fapt a hotaririi sale infractionale. In vederea aplicarii raspunderii in baza lit.a) alin.(2) art.145 CP RM, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina la momentul executarii infractiunii; 2) in acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze^ sa-si concentreze fortele sale psihice in vederea asigurarii reusitei actiunii sale;
_Capitolul III. INFRACIUNI CONTRA VIEtII sl SNTII PERSOANEI

3 3) in acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la savirsirea unor acte de pregatire de natura sa intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei. Referitor la prima conditie de acest gen, in practica judiciara s-a retinut ca, pentru a considera omorul ca fiind savirsit cu premeditare, este necesar sa se constate ca luarea hotaririi de a savirsi omorul a premers cu o anumita perioada de timp savirsirea faptei. Intrebarea-cheie este: care trebuie sa fie durata intervalului de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina in momentul savirsirii infractiunii, pentru a putea face calificarea conform lit.a) fa.(2) art.145 CP RM? Durata acestui interval de timp nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita, in fiecare caz, organul judiciar competent va constata daca aceasta conditie este sau nu indeplinita, tinind seama de imprejurarile concrete ale cauzei si indeosebi, de particularitatile subiective ale faptuitorului, deoarece, in functie-pe de aceste particularitati, o persoana poate avea nevoie de un interval mai mare de timp pentru a chibzui, pe cind o alta persoana poate chibzui cu multa eficienta chiar intr-un interval de timp mai scurt.1 Prin particularitatile subiective ale faptuitorului trebuie de nteles: capacitatile intelectuale; experienta de Tat: dex teritoiile profesionale; viteza de reactie etc. Stind la baza infractiunii de omor, interesul material se poate prezenta sub cele mai variate manifestari: interesul de parvenire, adica de a ajunge nemeritat la o mai buna situatie materiala; interesul de a duce o viata usuratica; interesul de a-si satisface nevoile materiale curente; interesul de a supravietui etc. 3
DREPT PENAL. PARTEA SPECIAL___--

3 Nuantate, aceste manifestari pot fi luate in consideratie diferentiat la individualizarea pedepsei. Din definitia notiunii interes material", formulata mai sus, reiese ca interesul material se poate prezenta sub urmatoarele forme: 1) motivul generat de necesitatea faptuitorului de a obtine un castig mate,
-->

2) motivul generat de necesitatea faptuitorului de a-si retine un castig material; 3) motivul generat de necesitatea faptuitorului de a se elibera de cheltuieli materiale; 4) motivul generat de dorinta faptuitorului de a asigura un castig material Unor terte persoane (de a obtine sau retine un castig material pentru ele ori de a le elibera de cheltuieli materiale). Din cele mentionate se desprinde ca interesul material consta in orice folos, beneficiu sau avantaj material, direct sau chiar indirect, nu insa intr-o simpla satisfactie morala. Pentru aplicarea raspunderii conform lit.b) alin.(2) art.145 CP RM, nu este obligatoriu ca patrimoniul, din al carui cont faptuitorul urmareste ss-si satisfaca interesul material, sa apartina victimei. Victima poate fi proprietar sau posesor al foloaselor sau avantajelor materiale dorite de faptuitor. Dar poate si sa nu aiba o asemenea calitate. De aceea, omorul suvernit in interes material se retine atunci cind e omorita o persoana, pentru ca astfel sa dispara piedica in fata faptuitorului de a accede la foloasele sau avantajele materiale apartinind unor terte persoane.

(art.188 CP RM). Sub acest aspect este ilustrativ urmatoarea speta: M.C. i T.P. au fost condamnati conform lit.b) alin.(2) si lit.j) alin.(3) art.145 (pentru omorul savarsit din interes material si de doua sau mai multe persoane) si lit.b) alin.(2) si lit.c) alin.(3) art.188 (pentru tilharie savirsita de doua sau mai multe persoane, cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii) CP RM. in fapt, la 6.04.2004, aproximativ la ora 23.00, aflindu-se intr-un apartament de pe bd. Dacia, mun. Chisinau, M.C. si T.P., prin comun acord, urmarind scopul de a savirsi un omor si actionind din interes material, i-au aplicat lui B.Gh. multiple lovituri cu miinile si picioarele. in rezultat, victima a decedat. in continuare, cei doi faptuitori au sustras din apartamentul acestuia un televizor in valoare de 22401 lei.1 Victima infractiunii prevazute la lit.d) alin.(2) art.145 CP RM are una din /urmatoarele doua calitatii speciale:

a) persoana care isi indeplineste obligatiile de serviciu; b) persoana care isi indeplineste obligatiile obstesti. " Prin indeplinire a obligatiilor de serviciu se ntelege executarea atributiilor de serviciu care decurg din contractul individual de munca, incheiat cu o intreprindere, institutie sau organizatie, inregistrata in modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma juridica de organizare a acesteia. Astfel, putem desprinde urmatoarele caracteristici ale persoanei care isi indeplineste obligatiile de serviciu: 1) este o persoana care activeaza in cadrul unei intreprinderi, institutii sau organizatii, inregistrate in modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma juridica de organizare a acesteia; 2) este parte la contractul individual de munca. In alt context, prin indeplinire a obligatiilor obstesti se are in vedere infaptuirea de catre cetateni a unor indatoriri publice cu care acestia au fost insarcinari sau savirsirea altor actiuni in interesul societatii sau al unor persoane aparte. Astfel, indeplinirea obligatiilor obstesti poate fi de doua tipuri: 1) indeplinirea in baze obstesti a obligatiilor obstesti special incredintate; 2) indeplinirea din proprie initiativa a actiunilor in interesele societatii sau ale unor cetateni aparte.1 Dintr-o alta perspectiva, activitatea victimei infractiunii de omor prevazute de lit.d) alin.(2) art.145 CP RM trebuie sa aiba caracter legitim. Aceasta intrucit victima isi ndeplineste obligatiile de serviciu sau obstesti. Atunci cind victima comite un abuz, ea incalca obligatiile de serviciu sau obstesti, deci nu si le indeplineste. Prin incalcarea obligatiilor de serviciu sau obstesti victima se situeaza in afara acestor obligatii. Ea nu mai actioneaza din acel moment ca executant al obligatiilor de serviciu sau obstesti, ca reprezentant al autoritatii publice sau ca militar. Ea actioneaza pe cont propriu si, ca urmare, nu mai beneficiaza de protectia penala aferenta obiectului juridic secundar specific infractiunii de omor prevazute de lit.d) alin.(2) art.145 CP RM. Din acest punct de vedere, in speta se urmeaza pare a fi neintemeiata retinerea in sarcina lui M.M. a omorului savirsit in legatura cu indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu: in noaptea spre 20.09.1992, M.M., prin ntelegere prealabila si impreuna cu alte sase persoane, a sustras 200 kg de poama din via unei gospodrii agricole din apropierea satului Baltata, raionul Criuleni. in timp ce duceau poama spre masina au fost observati de paznici. Au incercat sa fuga, dar au fost retinuti de ei. Paznicii l-au batut pe P.A. (unul dintre cei sase care il insoteau pe M.M.), deteriorindu-i automobilul. In noaptea spre 21.09.1992, in scopul de a se rzbuna pe paznici, M.M. a sosit la via de unde anterior a ncercat s sustrag poama. Observind in vie un grup de persoane, urmarind scopul de a savirsi omorul mai multor persoane, M.M. a aruncat in directia respectivului grup o grenad de tip F-l ", pe care o avea asupra sa. In urma exploziei au decedat paznicii C. V. si Z.L. Caracterul legitim al indeplinirii obligatiilor de serviciu sau obstesti exista in cazul in care conduita victimei a fost conform cu cerintele si regulile serviciului respectiv, cu normele etice si nu a constituit o incalcare a legii, cu atit mai putin - o infractiune. Daca paznicii CV. si Z.L. au participat la actiunile savarsite asupra lui P.A., nu se poate sustine ca acestia au devenit victimele omorului din cauza ca isi indeplineau obligatiile de serviciu.

Aceasta circumstanta dovedeste periculozitatea sociala sporita a faptuitorului care, in prima ipoteza, suprima viata unei persoane aflate la inceput de cale in realizarea aspiratiilor si potentialitatilor sale. Ratiunea agravarii raspunderii penale in cea de-a doua ipoteza rezida in gravitatea extrema pe care o prezinta omorul care pricinuieste stingerea a doua vieti: a femeii si a produsului de conceptie, fapte cu multiple consecinte negative si la nivel familial,si cel social social.In ultima ipoteza, agravanta se justifica prin aceea ca, pe de o parte, omorul asupra unei persoane, care se afla in stare de neputinta, poate fi savirsit mai usor, iar, pe de alta parte, ca cel care profita de o asemenea stare a victimei pentru a o omori prezint un grad sporit de pericol social. Cele trei ipoteze ale circumstantei agravante prevazute la lit.e) alin.(2) art.145 CP RM sunt: 1) omorul savirsit cu buna-stiinta asupra unui minor; 2) omorul savirsit cu buna-stiinta asupra unei femei gravide; 3) omorul svarsit profitind de starea de neputinta cunoscuta sau evidenta a victimei, care se datoreaza virstei inaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor. Pentru ca, in prima ipoteza, sa fie aplicabila circumstanta agravanta prevala lit.e) alin.(2) art.145 CP RM, este necesara indeplinirea cumulativa a conditii: 1) victima sa fie un minor; 2) faptuitorul sa manifeste buna-in privinta calitatii de minor a victimei. Drept urmare, omorul se considera alnrtit cu rapirea sau cu luarea persoanei in calitate de ostatic, daca a fost 1) pina la rapirea sau pina la luarea persoanei in calitate de ostatic; 2) in procesul rapirii sau luarii persoanei in calitate de ostatic; 3) dupa rapirea sau dupa luarea persoanei in calitate de ostatic. nu poate fi considerat victima a rapirii minorul care este ruda cu faptuitorul, daca faptuitorul actiona, in viziunea lui, in interesele minorului. in acest context, conform art.52 al Codului familiei, copilul are dreptul sa comunice cu rudele sale; copilul aflat in situaiii extreme are dreptul sa ia legatura cu rudele sale in modul stabilit. in toate aceste cazuri, litigiile privind legalitatea luarii minorului tin exclusiv de domeniul dreptului, nefiind necesara interventia legii penale. De aceea, savirsirea omorului in legatura cu o astfel de luare a minorului nu va necesita agravarea raspunderii conform lit.f) alin.(2) art.145 CP RM. Dimpotriva, va exista temeiul agravarii raspunderii conform lit.f) alin.(2) art.145 CP RM in urmatoarele situatii: 1) luarea minorului este ilegala (deci, trebuie considerata rapire), pentru ca, la momentul luarii, faptuitorului ii lipseste calitatea juridica corespunztoare care sa-i permita luarea (de exemplu, ii lipsesc drepturile de rudenie); 2) luarea este determinata de motive cu relevanta penala Se aplica raspunderea in baza art.27 si lit.g) alin.(2) art.145 CP RM in oricare din urmtoarele trei ipoteze, presupunind intentia directa determinata a faptuitorului in raport cu numarul de victime ale omorului: 1) faptuitorul & ncercat sa lipseasca de viata sau mai multe persoane, dar nu a decedat nici una; 2) faptuitorul a incercat sa lipseasca de viata doua sau mai multe persoane, dar a decedat numai una singura; 3) faptuitorul a incercat sa lipseasca de viata trei sau mai multe persoane, dar au decedat numai doua dintre acestea. concluzie generala vizind toate cele trei ipoteze investigate mai im urmatoarele: prin prisma prevederilor art.27 CP RM, constatam infractiunii prevazute la lit.g) alin.(2) art.145 CP RM, daca infractiune nu si-a produs efectul. Omorul savrsit asupra a doua sau mai multor persoane isi produce efectul numai atunci cind decedeaza toate caror moarte a dorit-o faptuitorul. Dimpotriva, infractunea in cauza efectul atunci cind se atesta neproducerea - integrala sau partiala- infractional, in oricare varianta posibila (nu a decedat nici o decedat o singura victima din doua, au decedat doua victime din trei, o singura victima din trei, au decedat trei victime din patru etc). individualizarea pedepsei poate fi luat in consideratie gradul neprodus infractional. vederea aplicarii raspunderii in baza lit. h) alin.(2) art.145 CP RM, este intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: 1) victima infractiunii are calitatea speciala de reprezentant al autoritatii de militar sau de ruda apropiata a acestora; infractiunea de omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplini-catre reprezentantul autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor
0

savirsirea omorului de doua sau mai multe persoane presupune nu o ipoteza, dar trei ipoteze: a) savirsirea omorului de doi sau mai multi coautori; B>1 savirsirea omorului de catre o persoana, care intruneste semnele subiecti infractiunii, in comun cu una sau mai multe persoane, care nu intrunesc semne (de exemplu, nu au atins virsta raspunderii penale, sunt iresponsabile. savirsirea omorului de catre o persoana, care intruneste semnele subiec-iiafractiunii, prin intermediul unei persoane, care nu intruneste aceste semne lu, nu a atins virsta raspunderii penale, este iresponsabila etc). . De exemplu, nu a fost ntelegerea prealabila in cazul urmator: la 19.07.2008, aflindu-se in 23.30, intr-un apartament de pe str.Titulescu, mun.Chisiriau, actionind acord, G. V. si O.A. i-au aplicat lui O.I., cu care erau n relatii ostile, cu cutitul in regiunea abdomenului si a toracelui. In urma loviturilor t decedat.1 Gramstanta agravanta analizata presupune oricare din urmatoarele doua omorul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune; omorul savirsit cu scopul de a inlesni savirsirea unei alte infractiuni. Qaurul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune se caracterizeaza ca faptuitorul, lipsind de viata victima, urmareste sa ascunda infrac-savirsita in trecut sau infractiunea care este savirsita concomitent cu BHB. Scopul ascunderii se poate exprima in aceea ca faptuitorul urmareste mm se afle despre insusi faptul infractiunii, despre participarea la infractiune a mai multe persoane sau despre alte imprejurari relevante ce tin de infractiuneaLa prima ipoteza a infractiunii prevazute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM se refera urmatoarea speta: la 04.10.1996, C.M., impreuna cu H.G., inarmati cu un topor, un cutit si un hirlet cu coada scurta, au venit la gara auto din or. Leova. Aici s-au adresat taximetristului CM. cu rugmintea sa-i duca in satul vecin. in drum au atacat victima, aplicindu-i citeva lovituri cu cutitul in regiunea abdomenului si i-au sustras banii pe care ii avea asupra sa. Dupa aceasta s-au deplasat la domiciliul lui CM., de unde au sustras alte bunuri pericolul social sporit al omorului savirsit in aceasta imprejurare rezulta ca mijloacele folosite pentru lipsirea de viata a victimei, prin natura prin modul in care sunt folosite, pun in pericol viata sau sanatatea mai persoane, creind posibilitatea afectarii unei pluralitati de victime, idei, in practica, a fost retinuta agravanta prevazuta la lit.m) alin.(2) CP RM in cazul urmator: la 01.01.1998, aproximativ la ora 05.00, n Wmdora, raionul Stefan-Voda, F.T., nemultumit de actiunile lui S.A. prin 'a isi exercita obligatiunile de inspector de sector, a intrat n aparta S.A. si i-a aplicat trei lovituri de cutit. Apoi a deschis butelia cu gaz, afla in incapere, si a aruncat o grenada de tip F-l, care a explodat, desi cunostea cu certitudine ca S.A. are un copil de sapte luni, care camera vecina. in urma exploziei grenadei S.A. a decedat.1 dispozitia de la lit.m) alin.(2) art.145 CP RM se desprinde ca circums-: ia avanta analizata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: mijloacele aplicate in scopul savirsirii omorului trebuie sa prezinte un iticol pentru viata sau sanatatea mai multor persoane; 1 faptuitorul trebuie sa constientizeze periculozitatea mijloacelor aplicate; } fiptuitorul trebuie sa manifeste intentie in raport cu lipsirea de viata a vizate. circumstanta se refera la scopul savirsirii omorului, ce consta in si sau utilizarea ori comercializarea organelor sau tesuturilor victimei, a este justificata de faptul ca in acest caz persoana este tratata ca si i un bun, o banca de organe si tesuturi umane care isi gaseste rostul -alvarea unei alte vieti ori pentru alte scopuri, fiind sacrificata in ideea ni existentei altei persoane, mai demne" de a trai, ori in vederea hor asemenea finalitati. Legii privind transplantul de organe, tesuturi si celule umane, reprezinta o parte vitala diferentiata a corpului uman, formata din diferite tari care ii mentin structura, vascularizarea si dezvolta functiile fiziolo-. an important nivel de autonomie; la rindul lor, tesuturile constituie (formaiunile anatomice) ale corpului uman formate din celule. organele si tesuturile a caror prelevare, utilizare sau comercializare o faptuitorul putem enumera: inima, plaminii, rinichii, ficatul, pancreasul, osoasa, corneea, tesutul osos, oasele, tendoanele si tesuturile moi ale locomotor, ovulul, sperma, ovarele, testiculele, embrionul, singele si le lui etc. 2) faptuitorul nu a fost condamnat anterior pentru nici una din faptele de 3) nu a expirat termenul de prescriptie de tragere la raspundere penala, stabilit la art.60 CP RM.

acest aspect, este ilustrativa urmtoarea speta: T. V. a fost condamnat in baza alin.(l) art.145 si art.27, lit.g) alin.(3) art.145 CPRM. in fapt, la 20.02.2005, in padurea din preajma satului Ruseni, raionul Edinet, prin impuscare din arma de vinatoare T.V. l-a omorit pe D.N. Apoi, in scopul de a-l omori pe A.T., a tras in el cu arma de la o distanta de 10 metri. Fiind doar ranit, acesta smuls fptuitorului arma din mini. Ca rezultat, A.T. s-a ales doar cu o re usoara a integritatii corporale sau a sanatatii.1
Sub

Periculozitatea sociala ridicata a agravantei date este determinata de faptul cererea si oferta, inalte pe piata omorurilor savirsite la comanda, risca sa la consolidarea acestei forme sui generis a activitatii de intreprinzator De aceea, practica lichidarii fizice a concurentilor in afaceri sau a altor ie trebuie sanctionata in mod energic prin mijloacele legii penale. Caracteristic omorului savirsit la comanda este ca intotdeauna la comiterea aia iau parte cel putin doua persoane: 1) persoana care comanda omorul, indeplinind, dupa caz, rolul de organizat de instigator al infractiunii prevazute la lit.p) alin.(2) art.145 CP RM; 2) persoana care executa comanda de omor, indeplinind rolul de autor al actiunii prevazute la lit.p) alin.(2) art.145 CP RM.