Sunteți pe pagina 1din 56

Ministerul Educaiei i Tineretului al R.M.

Colegiul de Informatic din Chiinu


Catedra: Contabilitate i Economie

DARE DE SEAMA
Pe practica de stat la contabilitate efectuat la

Ocolul Silvic Zloti din ISSC Cimislia.


Conductorul de practic la: Ocolul Silvic Zloti din Intreprinderea Silvo-Cinegetica Cimislia. Contabil:d-na Coghin-Poiata Uliana

Elaborat: Studenta grupei C-402 Leanca Inga


VERIFICAT: Beltiucov Nina Dumneanu Ala

CHISINAU 2011
Cuprinsul:

I.Contabilitatea.
1. Structura general de conducere cu ntreprinderea, structura i funciile contabilitii. Repartizarea lucrului cu lucrtorii contabilitii............................... 2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. 3. Contabilitatea activelor nemateriale........................ 4. Contabilitatea Stocurilor de Marfuri si Materiale 5. Contabilitatea creanelor ntreprinderii i a mijloacelor bneti............................................................................ 6. Contabilitatea capitalului propriu.............................. 7. Contabilitatea datoriilor............................................. 8. Contabilitateatea consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii................................................................... 9. Contabilitatea veniturilor............................................ 10. Rapoartele financiare................................................

II.Analiza activitatii economice.


1.Analiza programei de producie i comercializare la ntreprindere............................................................................

2.Analiza asigurrii i utilizrii resurselor umane.................. 3.Analiza utilizrii mijloacelor fixe la ntreprindere.............. 4.Analiza utilizrii eficienei resurselor materiale................. 5.Analiza consumurilor...........................................................

III.Concluzie......................................................................

Conta bilitatea Financiara

Tema 1.Structura general de conducere cu ntreprinderea , structura i funciile contabilitii.


Intreprinderea Silvo-Cinegetica Cimislia este creata prin ordinul Agentiei pentru Silvicultura Moldsilvanr.111-P din 21mai 2004.(in continuare Fondator). Aceasta intreprindere actioneaza in vaza Codului Silvi nr.897-XIII din 21 iunie 1996,Legilor R.MCu privire la antreprenoriat si intreprinderi ISSC Cimislia este persoana juridica,are balanta proprie,conturi de decontare in bancile R.M,inclusiv valutar,stampila rotunda cu stema de stat si inscriptia denumirii sale si a organului ierarhic superior in limba romana,blanchetele de firma cu nr. Inregistrarii de Stat. Din numele propriu incheie contracte primeste obligatiuni,poate fi reclamant si reclamat in judecata arbitraj si judecata de arbitri. Intreprinderea are urmatoarele genuri de activitate: -Silvicultura exploataei forestiere si servicii anexe; -Silvicultura si exploatari forestiere; -Servicii anexe silviculturii si exploatarii forestiere; -Economia vinatului; -Apicultura. Sediul Intreprinderii Silvo-Cinegetice Cimisliase afla pe adresa: Republica Moldova,or. Cimislia,str.Cetatea-Alba.nr.11. Subdiviziunile de baza a Intreprinderii sunt:ocoalele silvice care la rindul lor se impart in sectoare si cantoane.In componenta ISSC Cimislia sunt incluse: a)ocoalele silvice Zloti,Mihailovca,Cicur-Mingir. b)sectia de prelucrare a lemnului-satul Mihailovca. Responsabil pentru organizarea i inerea contabilitii o poart conductorul societii, care creaz condiii pentru organizarea corect a contabilitii, pentru ntocmirea i prezentarea oportun a rapoartelor, asigur ndeplinirea riguroas de ctre secia cu profil economic a cerinelor contabilului-ef privind ntocmirea documentelor i prezentarea informaiilor necesare pentru inerea evidenei i conpletarea rapoartelor financiare. Contabilul-ef asigur controlul i reflectarea n conturi contabile a tuturor operaiilor economice efectuate, prezentarea operaiilor

i ntocmirea rapoartelor financiare n termenele stabilite, poart rspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea contabilitii.

Tema2.Contabilitatea activelor materiale pe termen lung


Activele materiale pe termen lung sunt activele care mbrac o form fizic natural, au o durat de utilizare util mai mare de 1 an. Ele pot fi utilizate n activitatea firmei pentru a obine un avantaj economic, sau care se afl n procesul de creare i nu sunt destinate vinzrii. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se ine n conformitate cu SNC16 care se numete Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. n conformitate cu prevederile acestui standard activele materiale pe termen lung se divizeaz n urmtoarele grupe: Active materiale n curs de execuie Terenuri Mijloace fixe Resurse naturale Activele materiale n curs de execuie se tin la evidenta la contul 121-care reprezinta cheltuielile privind achiziionarea i crearea activelor la unitatea economic concret n decursul unei perioade ndelungate precum i investiiile capitale ulterioare . n conponena lor se include: 1. Lucrri de construcie. 2. Lucrri de montaj a utilajului. 3. Cheltuieli de achiziionare a utilajelor, inventarului. 4. Alte lucrri capitale i servicii. Terenurile se in la eviden la contul 122 care reprezint un gen special de imobil cu capacitati de regenerare si ridicare a fertilitatii,care poate fi utilizat n activitatea firmei o periaoda nelimitata, sau poate fi destinat nchirierii in scopul obtinerii profitului. n componena terenurilor intr: 1. Terenuri fr construcii 2. Terenuri ocupate cu construcii 3. Terenuri cu zcminte natural

4. Terenuri arendate pe termen lung Mijloace fixe se in la eviden la contul 123 care reprezint active materiale cu preul unitar ce depete suma de 3000 lei planificate pentru utilizarea n activitatea firmei pe termen mai mare de 1 an sau sunt destinate nchirierii. n componena mijloacelor fixe se mai include urmtoarele grupe: 1. Cldiri-biroul intreprinderii,depozite etc. 2. Construcii speciale-sonde de petrol,poduri,drumuri,baraje etc. 3. Maini i utilaje, instalaii de transmisie 4. Mijloace de transport 5. Unelte, scule i inventar de producie i gospodresc 6. Animale de producie i reproductie. 7. Plantaii perene 8. Alte mijloace fixe Uzura mijloacelor fixe se ine la eviden la contul 124. Resurse naturale reprezint active materiale pe termen lung ce au o form natural concret de resurse de petrol,var,geze etc si fiind extrase in cursul unei perioade indelungate ele nu mai pot fi regenerate. Resursele naturale sunt diverse n dependen de tipul de resurse. Ele se in la eviden la contul 125, iar epuizarea lor - la contul 126. n raport cu particularitile utilizrii n activitatea firmei activele materiale se npart: Uzurabile care au o durat limitat de folosire. Neuzurabile care au o durat nelimitat de folosire la care uzura nu se calcul. Contabilitatea activelor materiale n curs de execuie prevederele lui sunt aplicate de beneficiarul de lucrri de construcii i montaj. Activitatea materialelor n curs de execuie cuprind: 1.Cheltuieli legat ede constructia cladirilor,drumurilor,podurilor. 2.Utilaje procurate care necesita montaj. 3.Masinile si utilajele care nu necesita montaj,insa momentul procurarii nu coincide cu momentul punerii in utilizare.

4.Cheltuieli de reparatie a obiectelor procurate pentru a fi utilizate. Evidena analitic a materialelor se ine pe obiecte de mijloace fixe create pe tipuri de lucrri i articole de cheltuieli. Evidena sintetic se ine la contul 121 Active materiale n curs de execuie. Debit-suma cheltuielelor efective privind instalarea,crearea sau reparatia activelor materiale. Creditul reflect trecerea activelor materiale in curs de executie ca element de active materiale pe termen lung.Soldul final este debitor i arat suma cheltuielilor acumulate privind crearea activelor materiale n curs de execuie cu total cumulativ la finele perioadei de gestiune, valoarea utilajului ce necesit montaj precum i a utilajului care nu necesit montaj pn la momentul punerii lui n funciune. Intrarea utilajului ce necesit montaj se reflect prin formule contabile:
Procurarea de la persoane fizice sau juridice

Dt 121.1 Ct 521, 522, 539 Intrarea cu titlu gratuit Dt 121 Ct 622 Intrarea utilajului ca cot parte a fondatorilor n capital statutar la valoarea negociat de ambele pri Dt 121 Ct 313 Mijloacele fixe constatate ca plusuri la inventariere la pre de pia care se afl n curs de execuie Dt 121 Ct 621 La predarea activelor materiale n curs de execuie la montaj i instalare se utilizeaz formulele contabile: - Cheltuieli de construcie, montare i instalare se acumuleaz n: Dt 121.1 Ct 121.2 - Consumul de materiale montare i instalare a obiectelor Dt 121.1 Ct 211 - Suma serviciilor oferite de furnizori sau de seciile auxiliare pentru construcia, montarea i instalarea obiectelor Dt 121.1 Ct 521, 812

- Calculul salariului i contribuiilor la asigurri sociale muncitorilor ocupai cu montarea i instalarea obiectelor Dt 121.1 Ct 531, 533, 538 Punerea n funciune a mijloacelor fixe construite sau montate, instalate Dt 123 Ct 121.1 Dt 721 Ct 121 n cazul reevalurii activelor materiale n curs de execuie a. suma reducerii valorii Dt 341 Ct 121 b.creterea valorii Dt 121 Ct 341 Evidena intrrii mijloacelor fixe Mijloacele fixe reprezint activele materiale ale cror pre unitar depete plafonul stabilit de legislaie 3000 lei , planificate pentru utilizarea n activitatea firmei o perioada mai mare de 1 an sau sunt destinate nchirierii. n conponena lor se includ: cldiri, construcii, maini, utilaje, mijloace de transport Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se ine n conformitate cu SNC 16 i depinde de condiiile i modul de achiziionare sau creare a mijloacelor fixe. Mijloacele fixe pot intra : n rezultatul procurrii contra plat de la alte persoane fizice i juridice. n rezultatul construciei Intrate cu titlu gratuit Depunerea de fondator sub form de cot n capital statutar.
Stabilirea plusurilor de mijloace fixe n rezultatul inventarierii

3249.17

La ieirea activelor materiale n curs de execuie

Achiziionarea prin schimb cu alte active. Momentul includerii activelor n componena mijloacelor fixe este considerat data punerii n funciune a obiectului. Evidena analitic a mijloacelor fixe se ine n fie de inventar care se deschide pentru fiecare obiect separat i care conine urmtoarele date: - denumirea firmei i obiectului - furnizorul

- data punerii n funciune - valoarea de intrare - norma uzurii Aceste fie se pstreaz ntr-o cartotec sau fiier special pe grupe de obiecte. Evidena sintetic a mijloacelor fixe se ine la contul de activ 123"Mijloace fixe".In debit se reflect procurarea sau intrarea mijloacelor fixe iar in credit se reflect ieirea sau vinzarea mijloacelor fixe. Soldul este debitor i reflect suma mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei de gestiune. Evidena sintetic a intrrii mijloacelor fixe se ine n diferite registre n dependen de cile de intrare. Evidena uzurii mijloacelor fixe Uzura mijloacelor fixe reprezinta repartizarea sistematica a valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe perioada de gestiune in decursul duratei de functiune utila. Uzura mijloacelor fixe se determin i se contabilizeaz de toate intreprinderile indiferent de forma juridica de organizare sau tipul de proprietate asupra tuturor mijloacelor fixe aflate n exploatare, reparaie,rezerva sau in timpul modernizarii,precum si in timpul stationarii. Nu se calcula uzura:

fondurilor bibliotecare

valorilor muzeale si de arta animalelor productive si de munca a activelor materiale in curs de executie cladirilor si constructiilor speciale considerate monumente de arhitectura si arta etc. Uzura mijloacelor fixe se calculeaza lunar.Pentru obiectele trecute la intrari uzura se calcula incepind cu luna ulterioara lunii trecerii la intrari iar pentru obiectele iesite nu se calculeazaincepind cu lunaulterioara lunii iesirii acestora. Exista 4 metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: Metoda liniara- in conformitate cu aceasta metoda valoarea uzurabila a obiectului va fi decontata uniform pe parcursul periadei de functionare utila.Suma uzurii se determina prin raportul dintre valoarea uzurabila si nr de ani al duratei de functionare utila.

Metoda in raport cu vol de produse fabricate-uzura calculata conform acestei metode se detrmina tinind cont de vol produselor, articolelor, pieselor, serviciilor prestate.Uzura luna va fi determinata de vol efectiv al produselor fabricate sau serviciilor prestate din luna de gestiune.Marimea uzurii acumulate v-a varia in raport cu modificarea vol de productie,iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceiasi suma pina ce se va egala cu valoarea ramasa probabila. Metoda degresiva cu rata descrescatoare(cumulativa)-in baza acestei metode uzura este determinata prin produsul unui coeficient si valoarea uzurabila. Metoda soldului degresiv-conform acestei metode suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza in baza normei de uzura prevazuta de metoda liniara ,majorata nu mai mult de 2 ori. Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe In procesul desfasurarii activitatii de productie a intreprinderii mijloacele fixe sunt scoase din functiune din cauza uzurii totale, comercializarii, transferului cu titlu gratuit, schimbului,lichidarii etc. Modul de intocmire a formulelor contabile la scoaterea din functiune a mijloacelor fixe depinde de motivul iesirii lor: 1.Iesirea mijloacelor fixe din cauza uzurii complete decontarea sumei uzurii calculate Dt 124 Dt 211 Ct 123 Ct 621 inregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a utilajului Dt 721 Ct 531 Ct 533 Ct 812,521 2.Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe decontarea uzurii cumulate Dt 124 Ct 123 decontarea valorii de bilant a obiectului predat Ct 123 inregistrarea valorilor materiale obtinute din lichidare

Dt 721 Dt 534 Ct 123 inregistrarea lacheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului Dt 713 Ct 534 3.Vinzarea si schimbul mijloacelor fixe decontarea uzurii acumulate Dt 124 Ct 123 incasarea imediata a mijloacelor banesti fara inregistrarea prealabila creantei cumparatorului Dt 241,242,243 Ct 621,534 inregistrarea prealabila a creantei cumpratorului Dt 221,223,229 Ct 621,534 incasarea mijloacelor banesti pentru obiectul vindut Dt 241,242,243 Ct 221,223,229 Contabilitatea terenurilor Terenurile reprezinta anumite valori care trebuie sa fie contabilizate si incluse in componenta elementelor patrimoniale ale intreprinderii. Evidena analitic a terenurilor aflate n patrimoniul firmei precum i a terenurilor arendate pe termen lung se ine pe tipuri de terenuri, pe destinaie i locuri de situare. Evidena sintetic se ine pe contul de activ 122 "Terenuri". Debitul reflect valoarea de intrare a terenurilor procurate. Creditul reflect valoarea de bilan ieite,vinzarea lor. Soldul este debitor i reflect valoarea terenurilor la sfirsitul perioadei de gestiune. Intrarea terenurilor la firm la valoarea de intrare se reflect: 1. Procurarea terenurior de la persoanele fizice sau juridice: Dt 122 capital statutar: Ct 521, 522 2. Intrarea terenurilor ca cot parte de la fondatori n contul aporturilor n a

Dt 122 Dt 122 contractual: Dt 122

Ct 313 Ct 622 Dt 122 Ct 421

3. Intrarea terenurilor cu titlu gratuit:

4. Intrarea terenurilor primite n arend pe termen lung la valoarea 5. Cheltuieli privind procurarea terenurilor se reflect: Ct 242,242,243 comisioanelor, Sumele mijloacelor bneti pltite pentru compensarea achitate din conturile mijloacelor bneti. 6. n practica de producie la procurarea terenurilor pot fi cheltuieli de pregtire a terenurilor: Dt 122 OMVSD Dt 122 Ct 531, 533 calculul salariului muncitorilor ocupai cu curirea terenurilor i CAS la salariu. 7. Terenurile pot fi vndute sau date n arend pe termen lung. La casarea valorii de bilan a terenurilor ieite sau vndute: Dt 721 Ct 122. Dt 122 Ct 341, dar dac Sistematic la firm se efectuiaz reevaluarea terenurilor i n rezultat valoarea reevaluat poate fi mai mare i diferena se reflect: valoarea este mai mic se reflect: Dt 341 Ct 122. Ct 211, 213, 214 consumul de materiale, de OMVSD i uzura

brocherilor, pltite pentru evaluarea terenurilor, plile avocailor i altor pli

Terenurile procurate cu cldiri i construcii se reflect n contabilitate separat.

Tema 3.Contabilitatea activelor nemateriale


Activele nemateriale reprezinta active nepecuniare (nebanesti) identificate care nu imbraca o forma materiala, sunt controlate de intreprindere, pot fi utilizate o perioada mai mare de 1 an in activitatea intreprinderii sau sunt destinate pentru a fi predate in folosinta persoanelor fizice sau juridice. Unul din conponena activelor nemateriale l are i firma Izoteca primcare este licena. Licena este un drept legalizat juridic de a desfura un anumit fel de activitate . In componenta activelor nemateriale se includ: Cheltuieli de constituire -cheltuielile ocazionate de constituirea intrprinderii pina la momentul cind aceasta este in stare sa-si inceapa activitatea statutara. Pretul firmei (godwil)-suma cu care valoarea intreprinderii ce se cumpara depaseste valoarea activelor acesteia la pretul de piata procurate separat diminuata cu suma datoriilor. Brevetele-drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse ,utilizarea sau comercializarea unui produs specific garantate de catre stat pe o anumita perioada. Marcile pentru produse si de deservire - simboluri sau denumiri inregistrate si protejate de stat,cu drepturi de utilizare a cestora pentru delimitarea marfurilor unor persoane fizice si juridice de marfurile altora Denumirea de origine - denumirea tarii, regiunii sau a localitatii utilizate pentru a insemna marfa,insusirile,proprietatile specifice pe care o determina. Know-how-urile-cunostinte tehnico-stiintifice, aduc avantaj economic. Copyright- drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vinzarea operelor de arta pe intreaga perioada prevazuta de legislatie. Programele informatice- un set de documente tehnice si de exploatare, un complex de programe pentru sistemul de prelucrare a linformatiei. tehnologice, comerciale, financiare etc cumulate de catre intreprindere care constituie secret comercial si in care acestea ar fi

Francizele- drepturile acordate de o intreprindere altei persoane pentru a utilizarea unei anumite formule a unui produs pentru un comision stabilit. Drepturile de folosire a activelor materiale pe termen lung- drepturile de utilizare a mijloacelor fixe,terenurilor resurselor naturale investite de fondator ca aport in capitalul statutar al intreprinderii. Contabilitatea intrrii activelor nemateriale Activele nemateriale pot fi inregistrate la intrari prin diferite cai: 1.Crearea de catre intreprindere cu fortele proprii sau in baza de contract privind efectuarea unor lucrari de cercetare-proiectare incheiate cu o unitate specializata. La crearea activelor nemateriale se intocmesc urmatoarele formule contabile: folosirea materialelor pentru crearea activelor nemateriale Dt 112 Ct 211 Ct 531,533 calculul salariului si CAS si CAM muncitorilor ocupati cu crearea activelor nemateriale Dt 112 Ct 812 folosirea carorva servicii din partea personalului intreprinderii pentru crearea activelor nemateriale Dt 112 licenta procurarea activelor nemateriale de la persoanele juridice Dt 111,112 Dt 534 Dt 111,112 Dt 534 intreprinderii Dt 111,112 Dt 534 Ct 522 - la valoarea fara TVA Ct 522 - la valoarea TVA Ct 521-la valoarea fara TVA Ct 521-la valoarea TVA Ct 539-la valoarea fara TVA Ct 539-la valoarea TVA Ct 227 2.Procurarea activelor nemateriale de la licentiar in baza contractului de folosirea serviciilor auxiliare pentru crearea activelor nemateriale Dt 112

procurarea activelor nemateriale de la persoanele fizice

in cazul procurarii activelor nemateriale de la unele filiale ale

3.Primirea cu titlu gratuit primirea activelor nemateriale sub forma de subventii de stat sau primite cu titlu gratuit de la persoane fizice si juridice Dt 111,112 Ct 622 4.Sub forma de aport in capitalul statutar Evidenta sintetica a activelor nemateriale se tine in contul de activ 111"Active nemateriale".In Dt contului se reflecta intrarile de active nemateriale primite spre utilizare iar in Ct-iesirea acestora din componeneta elementelor patrimoniale. Evidenta analitica se tine pe fiecare gen si denumire a acestora,pe fiecare nr al brevetului,certificatului asupra marcii. Evidena amortizrii activelor nemateriale Amortizarea reprezint repartizarea sistematic a valorii uzurabile a activelor nemateriale n cursul termenului duratei de funcionare util a acestora. Amortizarea activelor nemateriale se determina in conformitate cu prevederile SNC nr 16"Contabilitatea activelor nemateriale".Unitatea economica calculeaza amortizarea activelor nemateriale amortizabile primite spre utilizare.Nu se calculeaza amortizarea pentru activele nemateriale in curs de executie si cele neamortizabile.Calcularea amortizarii incepe din luna ulterioara lunii primirii spre utilizare a activelor nemateriale si se suspenda in luna ulterioara lunii iesirii din patrimoniul intreprinderii din diferite motive. Amortizarea activelor nemateriale se calculeaza conform uneia din metodele urmatoare: 1.metoda liniara 2.metoda soldului degresiv 3.metoda in raport cu vol de produse fabricate,servicii prestate (metoda de productie). In baza calculului amortizarii activelor nemateriale se intocmeste: Dt 811, 812,813,712,713 Ct 113 Evidena sintetic a sumei amortizrii activelor nemateriale se ine la contul de pasiv 113 "Amortizarea activelor nemateriale". In Ct acestui cont se reflect

creterea amortizrii iar in Dt- casarea sumei amortizrii. Soldul este creditor i se reflect n activ cu minus i arat suma amortizrii calculate la un moment dat. Evidenta analitica a amortizrii se tine pe fiecare tip de active nemateriale in borderoul respectiv. Contabilitatea ieirii activelor nemateriale. Activele nemateriale pot fi scoase din circuitul economic si activitatea economico-financiara a intreprinderii din diferite motive: 1.expirarea duratei de exploatare Dt 2.rezilierea contractului de licenta -decontarea amortizarii acumulate Dt 113 Ct 111 -decontarea valorii de bilant a activelor iesite Dt 621 Ct 111 3.casarea activelor nemateriale din motivul utilizarii neeficiente Ct

Tema 4.Contabilitatea Stocurilor de Marfuri si Materiale


Stocurile de mrfuri i materiale cuprind bunurile economice aflate la dispoziia firmei i destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie,pentru a fi inregistrate ca productie in curs de executie. Stocurile de mrfuri i materiale se consum la prima lor utilizare n procesul de producie i trebuie nlocuite cu altele noi. In cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze:aprovizionare-productiedesfacere in care stocurile i schimb att forma ct i coninutul lor material. Stocurile de mrfuri i materiale cuprind : 1. Materiale 211 2. Animale la cretere i ngrat 212 3. Obiecte de mic valoare i scurt durat 213
4. Producia n curs de execuie 215

5. Produse 216 6. Mrfuri 217 Metode de evaluare a stocurilor de mrfuri i materiale Stocurile de mrfuri i materiale pot fi evaluate n urmtoarele momente ale perioadei de gestiune : - La intrarea n patrimoniu - La ieirea din patrimoniu
-

La inventariere

- La data ntocmirii rapoartelor financiare Evaluarea la intrare n patrimoniu este denumita valoarea iniial. La ieire evaluarea curent iar la data ntocmirii rapoartelor financiare-valoarea de bilan. La evaluarea stocurilor de marfuri si materiale in contabilitatea curenta pot fi aplicate urmatoarele metode: 1.metoda costului normativ 2.metoda vinzarilor cu amanuntul numita si procentul de profit global 3.metoda de identificare

4.metodele costului mediu ponderat FIFO prima intrare-prima iesire, LIFO ultima intrare -ultima iesire. La interprinderea I.S Silvo-Cinegetica Cimislia evidena curent stocurile se evaluiaz aplicnd metoda urmtoare : Metoda Fifo prima intrare prima ieire Evidena intrrii i ieirii materialelor Materialele cumprate de I.S Silvo-Cinegetica Cimislia de la furnizori sunt nsoite de factur care servete ca baz de efectuare a decontrilor dintre cumprtor i furnizor. n factur este nregistrat datele despre furnizor i cumprtor. - denumirea organizaiilor
-

numrul conturilor de decontare

- coninutul operaiunii - suma care trebuie transferat de la contul cumprtorului la contul furnizorului. n baza lor contabilul ntocmete bonul de primire predare a materialelor. n contabilitate pentru evidena materialelor se utilizeaz contul de activ 211"Materiale" care are 9 subconturi. In Debitul acestui cont se reflect intrarile de materiale iar in Credit - vinzarile,iesirile de materiale.Soldul final este debitor si reprezinta soldul materialelor la sfirsitul perioadei de gestiune. Intrarile de materiale se reflecta in conturile sintetice astfel: pentru valoarea de cumparare a materialelor achizitionate in functie de o sursa de provinienta Dt 211 Dt 211 Dt 211 Ct 241,242,521,532,622,313 Ct 521,522,812,242,539,533,227,532 Ct 612 pentru cheltuieli accesorii(cheltuieli de transport,taxe vamale) pentru plusuri de materiale constatate cu ocazia inventarierii Evidenta productiei in curs de executie, a produselor si marfurilor

Productia in curs de executie reprezinta produsele care se gasesc in faze intermediare de prelucrare sau executare nefiind inca nici produse finite nici semifabricate precum si produse necompletate in intregime. Contabilizarea productieie in curs de executie se efectueaza cu ajutorul contului 215"Productia in curs de executie" Contul 215 se debiteaza sau se crediteaza in urmatoarele cazuri: pentru plusurile de productie in curs de executie constatate in urma inventarierii Dt 215 Ct 612 pentru lipsurile de productie in curs de executie in urma inventarierii Dt 714 Dt 711 Ct 215 Ct 215 pentru val de bilant a productiei in curs de executie vinduta Produsele cuprind produse finite si produsele reziduale. Operatiunile economice specifice miscarii si gestiunii produselor sint: -obtinerea produselor si semifabricatelor din sectiile de productie si predarea lor la depozit -pretarea serviciilor si executarea lucrarilor pentru alte intreprinderi -vinzarea produselor catre clienti etc. Contabilitatea produselor destinate vinzarii se tine cu ajutorul contului 216" Produse"care este un cont de activ.In Dt-costul efectiv al produselor finite si semifabricatelor obtinute din productia proprie intocmindu-se formula contabila:Dt 216 Ct 811,812 Ct216 In Ct se inregistreaza valoarea de bilant: -a produselor finite iesite din gestiune prin vinzare Dt 711 -a produselor returnate pentru remediere rebuturilorDt811,812 Ct 216 -a produselor si semifabricatelor constatate lipsa in urma inventarierii Dt 714 Ct 216 Soldul este debitor si reprezinta valoarea de bilant a produselor finite si semifabricate aflate in stoc la finele perioadei de gestiune. Marfurile cuprind bunurile achizitionate in vederea revinzarii in aceiasi stare . Pentru evidenta marfurilor sunt destinate conturile:

216-"Marfuri" 821-"Adaos comecial" 822-"Returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute" Contul de activ 217 se utilizeaza pentru evidenta existentei si miscarii marfurilor.In Dt se inregistreaza : -valoarea de intrare a marfurilor achizitionate de la furnizori Dt 215,534 Dt 217 cai: -prin vinzare Dt 711 Ct 217 -ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii Dt 714 la finele perioadei de gestiune. Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat Obiectele de mica valoare si scurta durata (OMVSD) sunt activele care: - au o valoare unitara nu mai mare decit limita stabilita de legislatie(3000 lei), indiferent de durata de exploatare - au o durata de serviciu nu mai mare de 1 an indiferent de valoarea unei unitati In categoria OMVSD se includ:uneltele de munca, sculele, instrumentele, dispozitivele din sectiile de produstie, echipamentul de protectie si de lucru, aparatele de masura si control etc. Contabilizarea OMVSD presupune rezolvarea a 2 probleme principale: - urmarirea existentei si miscarii OMVSD de la intrarea lor in patrimoniu si pina la scoaterea din folosinta, fpt pentru care se foloseste contul 213"OMVSD" - calcularea si inregistrarea uzurii OMVSD cu ajutorul contului 214"Uzura OMVSD' Daca intreprinderea procura OMVSD: de la furnizori Dt 213,534 Ct 521,241,242,243,244 Ct 217 Soldul este debitor si reprezinta valoarea de bilant a marfurilor existente in stoc Ct 521,522 Ct 521,522,539,812,531,533 -cheltuieli aferente procurarii meterialelor In Ct se reflecta valoarea de bilant a marfurilor iesite di gestiune prin diverse

de la persoane fizice Dt 213,534 Iesirea OMVSD se contabilizeaza astfel:

Ct 539 Ct 213

val obiectelor constatate lipsa cu ocazia inventarierii Dt 714 val obiectelor primite din lichidarea OMVSD Dt 211 Uzura lor se ine la contul de pasiv 214

Ct 213

Operaiunile privind micarea ODVSD se reflect n registrul contabil 213, 214, n balana de verificare, n Cartea mare i n bilanul contabil capitolul 2, rndul 210.

Tema 5.Contabilitatea creantelor intreprinderii si mijloacelor banesti


Creanele drepturi juridice ale intreprinderii ca creditor de a primi la scadenta stabilita de contractele intocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Creanele se reflect n contabilitate la valoarea nominal indicat n documente n valut naional. Creantele pe termen scurt se impart in: 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale 222"Corectii la datorii dubioase" 223"Creante pe termen scurt ale partilor legate" 224"Avansuri pe termen scurt acordate" 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul 226"Creante preliminare" 227 Creane pe termen scurt ale personalului 228 Creane pe termen scurt privind veniturile calculate" 229"Alte creante pe termen scurt" Evidenta creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale Creantele comerciale- acea parte a creantelor in cazul cind momentul transmiterii catre cumparator a drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si altor active livrate nu coincide cu momentul achitarii acestora. Evidenta analitica se tine pe fiecare debitor, pe termenul formare si achitare a acestora. Pentru evidenta sintetica este destinat contul de activ 221"Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale".In Dt se reflecta formarea creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale,iar in Ct-achitarea lor.Soldul final este debitor si reprezinta sumele creantelor pe termen scurt la sfirsitul perioadei de gestiune. Formele de achitare posibile a creantelor comerciale: - contra mijloace banesti

- din cambiile emise de cumparatori - prin schimb de active - pe seama avansurilor Contabilitatea creanelor privind decontrile cu bugetul Creantele bugetului fata de intreprindere apar ca urmare a diferentelor dintre sumele calculate si achitate la bugetale impozitelor si taxelor. Privind impozitul pe venit suma impozitului pe venit de achitat se determin la sfritul anului de gestiune de ctre firm desinestttor n funcie de mrimea impozitului pe venit achitat n cursul anului de gestiune care poate fi pltit direct n rate trimestrial sau indirect prin reineri la sursa de plat care reprezint avansuri ale impozitelor pe venit. Impozitul pe venit a persoanelor juridice aste pltit n buget dup 2 metode: 1. Suma venitului din anul trecut raportat la 4 trimestre i achitat n avans la buget. 2. Achitarea impozitului pe venit reeind din suma afectiv a venitului n fiecare perioad de gestiune Cota impozitului pe venit a persoanelor juridice este de 18 % din venitul impozabil. Contul 225 este folosit la Izoteca Prim cnd plile impozitului pe venit n mrime de 0,5 % din plata pentru arend. Privind TVA creanele bugetului apar n legtur cu administrarea i contabilizarea TVA. Dac suma TVA aferent procurrilor depete suma TVA aferent volumului livrrilor n perioada fiscal diferena la sfritul lunii se trece n categoria creanelor pe termen scurt. Evidenta analitica a creantelor pe termen scurt privind decontarile cu bugetul setine pe feluri de impozite si plati, pe termene de recuperare a acestora din buget. Pentru evidenta sintetica este destinat contul 225"Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul".In Dt se inregistreaza avansurile varsate la buget privind impozitele stabilite de legislatie,sumele platite in plus la buget, iar in Ct-sumele trecute in cont pentru stingerea datoriilor.Soldul este debitor - datoriile bugetului de stat fata de intreprindere la finele perioadei de gestiune. Contabilitatea creanelor ale personalului.

Creantele personalului-datorii ale angajatilor fata de intreprindere si apar in urma: - acordarii avansurilor spre decontare - procurarii de catre angajati a marfurilor cu achitarea in rate - recuperarii de catre gestionari a daunelor etc. Evidena analitic a creanelor personalului se ine pe fiecare debitor pe feluri de creane i termeni de achitare. Evidena sintetic a creanelor pe termen scurt ale personalului se utilizeaza contul de activ 227"Creante pe termen scurt ale personalului" In Dt se inregistreaza aparitia creantelor iar in Ct achitarea acestora.Soldul este debitor si reprezinta creantele personalului fata de intreprindere la sfirsitul periaodei de gestiune. Contabilitatea mijloacelor bneti Mijloacele banesti legate-disponibilitati banesti care apartin intreprinderii cu drept de proprietate dat care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinati. Mijloacele banesti nelegate-mijloacele banesti care apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber de acestea. 241"Casa" 242"Conturi curente in valuta nationala" 243"Conturi curente in valuta straina" 244"Conturi speciale la banci" 245"Transferuri banesti" 246"Documente banesti" Evidenta operatiunilor privind existenta si fluxurile banesti in casieria intreprinderii se tine in contul 241"Casa"In Dt se reflecta toate incasarile de mijloace banesti iar in Ct-platile in numerar.Soldul contului este debitor si reflecta suma numerarului existent in casieria intreprinderii la sfirsitul perioadei de gestiune. I.S Silvo-Cinegetica Cimislia pstreaz disponibilul bnesc la contul de decontare. ncasrile i plile mrunte curente se efectuiaz prin casieria firmei. Limita numerarului n casierie se stabilete n concordan cu banca ce deservete I.S Silvo-Cinegetica Cimislia este Banca Sociala or.Cimislia. Acest volum poate depi n zilele de plat a salariului care este de 3 zile.

Pentru primirea sau intrarea banilor n casierie se utilizeaz urmtoarele documente primare: - Cecul bancar - Ordin de ncasare sau de plat. Operaiunile economice pot fi efectuate n contul curent numai dup nregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. Pentru deschiderea unui cont curent firma prezint documentele: - Cererea de deschidere a contului
-

Copia certificatului de nregistrare a firmei

- Copia contractului de constituire - Copia certificatului de atribuire a TVA - Fia cu specimene de semnturi i amprenta tampilei. - Alte documente cerute de banc. Copiile certificatelor trebuie autentificate notarial. Tranzaciile privind ncasrile i plile n conturile curente se efectuiaz de banc conform documentelor bancare tipizate certificate prin semnturile persoanei indicate n fi i amprenta tampilei. 1. Ordin de plat care la I.S Silvo-Cinegetica Cimislia are destinaia de a transfera beneficiarului o sum de bani pentru stingerea datoriilor financiare i comerciale. 2. Ordin de plat trezorerial se folosete la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele bugetului de stat. 3. Cecul de decontare prin care emitentul d ordin bncii de a plti o sum determinat de bani la prezentarea unui cec de ctre beneficiar. Aceste documente se ntocmesc se ntocmesc n limba de stat n 2 exemplare .Documentele spre plat se execut n limita soldului din contul curent. Firma primete de la banc periodic dup fiecare tranzacie bancar extras de cont cu anexa documentelor n baza crora au fost efectuate transferurile n contul curent. Operaiunile economice privind micarea mijloacelor bneti la contul curent se reflect n registrul pe contul 242 care se elaboreaz desinestttor de fiecare firm n parte.

La sfritul perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizeaz pentru ntocmirea raportului privind fluxul de mijloace bneti i se trec n cartea mare.

Tema 6.Contabilitatea capitalului propriu


Capitalul propriu reprezint o totalitate de surse proprii de finantare a activitatii intreprinderii si poate si determinat ca mrimea rmas n activele firmei dup scderea datoriilor. n componena capitalului propriu sunt incluse: 1. Capital statutar (social) 2. Capital suplimentar 3. Rezerve 4. Profitul nerepartizat 5. Capital secundar La determinarea capitalului propriu din mrimea lui se scad: 1. Capital nevrsat 2. Capital retras 3. Pierderea retras 4. Profitul utilizat al anului de gestiune. Capitalul statutar reprezint valoarea aporturilor proprietarilor firmei la patrimoniul acesteia depuse n contul achitrii aciunilor pentru asigurarea activitii statutare a firmei. Mrimea aporturilor fondurilor la capital statutar al firmei, la crearea acestuia, este determinat de actele de constituire. n acest caz aporturile la capital statutar pot fi : 1. Mijloace bneti 2. Hrtii de valoare pltite n ntregime
3. Alte bunuri inclusiv drepturi patrimoniale

Formarea capitalului statutar al firmei se reflecta in contabilitate dupa inregistrarea de stat al intreprinderi in baza urmatoarelor documente: - contractul de constituire - statutul intreprinderii - certificatul de inregistrare a intreprinderii - dispozitia de incasare - ordinul de plata

- procesul verbal de primire-predare - extrasul din registrul detinatorilor hirtiilor de valoare - factura de expeditie sau factura fiscala n procesul activitii firmei poate aprea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la cererea acesteia. Modificarea se efectuiaz prin majorarea sau micorarea lui, n conformitate cu legislaia n vigoare i statutul firmei. Majorarea capitalul statutar poate sa aiba loc in urma: - majorarii valorii nominale a actiunilor plasate - plasarii actiunilor de emisiune suplimentara Micsorarea capitalului statutar poate fi efectuata prin: - micsorarea valorii nominale a actiunilor plasate - dobindirea actiunilor proprii de SA de la actionarii cu anularea ulterioara Evidena analitic a capitalului statutar se ine pe proprietari ai firmei care la O.S Zloti este directorul Munteanu Valentin. Evidena sintetic se ine la contul de pasiv 311"Capital statutar"in Ct caruia se inregistreaza formarea capitalului statutar iar in Dt- micsorarea.Soldul final este creditor si reprezinta marimea capitalului statutar la sfirsitul perioadei de gestiune. Creditul reflect formarea capitalului statutar 1. n cazul depunerilor aporturilor bneti n capitalul statutar la valoarea nominal a aporturilor achitate de ctre fondatori. Dt 242, 243 Dt 313 Ct 311 2. La valoarea nominal a aporturilor la capital statutar neachitate de fondatori Ct 311 3. La achitarea datoriilor privind aporturile la capital statutar Dt 111, 112, 123, 131, 211, 217, 231, 241, 242, 243 Ct 313 4. La suma TVA aferent aporturilor nebneti depuse n capital statutar se reflect: Dt 534 Ct 313 Contabilitatea capitalului nevarsat,suplimentar Capitalul nevarsat-reprezinta datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar.

Evidenta analitica a capitalului nevarsat se tine pe fiecare proprietar al intreprinderii iar in cadrul acesteia pe fiecare tip de aport nevarsat. Pentru evidenta sintetica a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de pasiv 313:Capital nevarsat".In Dt se reflecta datoriile proprietarilor intreprinderii aferente aporturilor la capitalul statutar iar in Ct achitarea acestor datorii.Soldul este debitor si se reflecta in rapoartele finan ciare cu cifre negative. Capitalul suplimentar-dupa provinienta sa este legat de formarea si modificarea capitalului statutar. Capitalul suplimentar se formeaza la efectuarea multiplelor operatiuni economice cum sint: - achitarea cotelor din capitalul statutar al intreprinderii la vloarea ce difera de cea nominala - revinzarea cotelor dobindite anterior la un pret ce difera de valoarea nominala - achitarea capitalului nevarsat in valuta straina etc Pentru generalizarea informatiei privind capitalul suplimentar este destinat contul 312"Capital suplimentar"Soldul acestui cont poate fi creditor -se reflecta in bilantul contabil cu cifre obisnuite sau debitor- se reflecta in rapoartele financiare cu cifle negative,in paranteze. Evidenta si formarea rezervelor Rezervele intreprinderii se divizeaza in 3 categorii.Pentru evidenta sintetica a fiecarei categorii sunt destinate conturile distincte din grupa 32"Rezerve": 321"Rezerve stabilite de legislatie" 322"Rezerve stabilite de statut" 323"Alte rezerve" In Ct acestori conturi se reflecta constituirea rezervelor,iar in Dt-utilizarea lor.Soldul final este creditor si reprezinta marimea rezervelor la sfirsitul perioadei de gestiune. Formarea rezervelor este reflectata in contabilitate in Dt contului sursei respective si in Ct contul de evidenta al rezervelor.La suma defalcarilor din profit in rezervele intreprinderii se intocmeste: Dt 332,333 Ct 321,322,323

Contabilitatea profitului nerepartizat si a dividendelor In componenta capitalului propriu al intreprinderii se include: -profitul net(pierderea) al anului de gestiune; -profitul nerepartizat al anilor precedenti. Profitul net (pierderea) reprezinta rezultatul financiar ai perioadei de gestiune dupa impozitare si se determina ca diferenta dintre profitul pina la impozitare si cheltuielile privind impozitul pe venit.Suma profitului net al anului de gestiune se determina in contul 351"Rezultatul financiar total". Una din directiile principale de utilizare a profitului net este efectuarea platilor din profitul proprietarilor intreprinderii.In S.A acest profit repartizat intre actionari in conformitate cu clasele si proportional cu numarul de actiuni,care le apartin ,acestea si reprezinta Dividendele.

Tema 7.Contabilitatea datoriilor


Datoriile reprezint angajamentele de plat ale firmei fa de furnizorii pentru bunurile procurate i serviciile prestate, fa de personalul angajat privind retribuirea muncii, fa de stat privind plata impozitelor i taxele fa de alte persoane fizice i juridice. Datoriile se clasific dup criteriile: 1. n funcie de coninutul economic: - datorii financiare - datorii comerciale - datorii calculate 2. n funcie de termenul de achitare: - datorii pe termen lung - datorii pe termen scurt 3. n funcie de modul de achitare:
-

convertibile

- neconvertibile Datorii financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Informaia privind contabilitatea creditelor i mprumuturilor se reflect n registrele corespunztoare. Din ele se trec n Cartea Mare (anexele 31, 32, 33) i dup verificare se reflect n Bilanul Contabil (anexele 34, 35). Datorii comerciale cuprind angajamentele de plat ale firmei fa de furnizori, antreprenori i ali creditori pentru activele procurate de care au beneficiat firma. Datoriile privind achitarea datoriilor fa de furnizori la intreprinderea de stat Silvo-Cinegetica Cimislia se efectuiaz prin virament dar n unele cazuri sunt posibile i decontrile prin numerar. Formele de baz ale decontrilor prin virament se bazeaz pe: Ordin de plat este un ordin de plat de ctre pltitorul bncii sale de a transfere beneficiarului o sum de bani la contul altor firme.

Ordinul de plata acceptat-este o dispozitie de transfer a unei sume de bani date de platitor bancii platitoare pe numele unor cetateni (pensii,pensii alimentare,salarii etc.) Cererea dispozitiei de plata-este cererea benificiarului catre platitor de a plati o suma de bani pentru marfa livrata sau serviciile prestate. Cecul-este un document de decontare prin care emitatorul de cec da ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la prezentarea uni cec de beneficiarul de cec. Auditivul-este angajamentul unei banci de a plati o suma de bani beneficiarului pentru marfa livrata sau serviciile prestate la prezentarea documentului ce confirma ca marfa a fost expediata. Dispozitia incaso-o dispozitie a beneficiarului privind vizarea incontestabila a unei anumite sume de mijloace banesti din contul platitorului fara consemtamintul lui in baza documentului executoriu sau a altor acte legislative care prevad dreptul vizarii incontestabile. Datoriile fata de personal. Aceste datorii privind retribuirea muncii se concretizeaza in drepturile angajatilor aferete muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale intre persoanele fizice si intreprindere. Salariul este orice recompens sau venit calculat pentru munca prestat de el. La intreprinderea ISSC Cimislia este un salariu de baz care reprezint remunerarea personalului firmei pe timpul i volumul efectiv lucrat. Sumele spre plat angajailor la firm se calculeaz n funcie de reinerile din salariu: 1. Reineri fiscale impozitul pe venit al persoanelor fizice 7% si 18%. 2. Reineri sociale 6% in fondul bugetului asig. Sociale. 3. Diverse reineri avansurile la salarii, restituirea sumelor n plus n urma unor greeli efectuate. 4. Reineri fiscale sunt impozitele pe venituri ale persoanelor fizice. Scutirea personal este de 375 lei iar pentru o persoan ntreinut este de 70 lei. Plata salariailor periodic de efectuiaz ntr-un borderou de plat . Datoriile privind asigurarile.

Tarifele cotelor de asigurare sociala si medicala de stat pe anul 2010 pentru agentii economici indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de aprovizionare este de 23% si 3,5% din fondul de retribuire a muncii. Datoriile aferente decontarilor cu bugetul. Sistemul fiscal reprezinta o totalitate de impozite si taxe divizate in -impozite si taxe generale de stat-imp.pe venit,TVA,accize etc. -impozite si taxe locale-imp.funciar,pentru folosirea resurselor naturale etc. Datoriile fata de fondatori si alti participanti. Ele pot fi grupate in datorii privind: -dividendele,alte venituri si plati calculate; -aporturile la capitalul statutar; -restituirea cotelor sau a unei parti la lichidarea intreprinderii.

Tema 8.Contabilitatea consumurilor si cheltuielilor

intreprinderii
Consumurile reprezint resursele firmei utilizate pentru fabricarea produselor i serviciilor prestate n scopul obinerii unui venit. Consumurile se reflect n bilanul contabil ca active i ele includ: 1. Consumul de materiale 2. Consumul privind retribuire muncii 3. Consumuri indirecte de producie Cheltuielile reprezint diminurii de avantaje economice care apar n procesul desfurrii activitii economico financiare ale firmei. n dependen de direciile de efectuare a cheltuielilor ele se divizeaz n trei grupe: Cheltuieli ale activitii operaionale Cheltuieli ale activitii neoperaionale Cheltuieli privind impozitul pe venit Cheltuielile activitii operaionale cuprind: - costul vnzrilor - cheltuieli comerciale - cheltuieli generele i administrative - alte cheltuieli operaionale Cheltuielile neoperaionale se mpart n 3 grupe: - cheltuieli ale activitii de investiii - cheltuieli ale activitii financiare - pierderi excepionale Cheltuieli privind impozitul pe venit Cuprinde suma total a cheltuielilor aferente impozitului pe venit al firmei luate n considerare la calcularea profitului nete al perioadei de gestiune.

Tema 9.Contabilitatea veniturilor

Venitul reprezint afluxul global de avantaje economice n cursul perioadei de gestiune obinut n procesul activitii ordinare a firmei sub form de majorarea a activelor sau de micorare a datoriilor, care contribuie la creterea capitalului propriu. n dependen de sursele de intrare veniturile sunt divizate n 2 grupe: 1. Venituri din activitatea operaional care cuprinde sumele obinute din activitatea de baz a firmei care se includ: - venituri din vnzri - alte venituri operaionale 2. Venituri din activitatea neoperaional sunt considerate sumele de primit sau de primit din alte feluri de activiti ale firmei care cuprind: - venituri din activitatea de investiii - venituri din activitatea financiar - venituri excepionale Contabilitatea veniturilor se ine la eviden n clasa 6 Venituri. Aceast clas este de pasiv. Creditul reflect acumularea veniturilor cu total cumulativ de la nceputul anului. Debitul reflect trecerea venitului la sfritul anului de gestiune la rezultat financiar total. Veniturile se reflect n contabilitate i n rapoartele financiare pe tipuri de activitate a firmei.

Tema 10.Rapoartele financiare

Raportul financiar este un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizeaz situaia patrimonial i financiar a firmei i rezultatul activitii economice obinute n cursul perioadei de gestiune respective. Informaia din rapoartele financiare sunt necesare tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adic tuturor persoanelor fizice i juridice. Exerciiul financiar se ncepe la 1 ianuarie i se termin la 31 decembrie a fiecrui an. n componena rapoartelor financiare anuale i trimestriale se includ sistemul contabil utilizat. n componena rapoartelor trimestriale agenii economici includ: 1. Bilanul contabil 2. Raportul privind raporturi financiare 3. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti 4. Raportul privind miscarea capitalului propriu. Bilantul contabil-este raportul financiar in care se reflecta patrimoniul si situatia economico-financiara al intreprinderii la un moment dat.Bilantul contabil cuprinde: -Active; -Capital propriu; -Datorii. Raportul privind rezultatele financiare-este unul din cele mai importante rapoarte financiare care reprezinta un interes primordial,atit pentru conducerea intreprinderii,cit si pentru alti utilizatori de informatie. Raportul privind fluxul mijloacelor banesti-este unul din rapoartele financiare in care se reflecta toate modificarile intervenite in resursele financiare ale intreprinderii din punct de vedere al incasarii si platii mijloacelor banesti in cursul perioadei de gestiune respective. Raportul privind miscarea capitalului propriu-caracterizeaza acea parte a activelor,care constituie proprietatea intreprinderii,reprezinta dezvaluirea drepturilor care vizeaza repartizarea activelor si a drepturilor de proprietate asupra intreprinderii in cazul vinzarii,intocmirii documentelor pentru gaj.

ANALIZA ACTIVITI IECONOMI CE

Tema 1.Analiza programei de producie la ntreprindere


Principalii indicatori de volum ai produciei folosii n practica analizei activitii economice sunt:
1. Producia marf reprezint producia care este destinat realizrii. 2. Producia expediat este producia livrat consumatorului pn la

achitare.
3. Producia realizat este producia livrat consumatorului i achitat de

el.
4. Cifra de afaceri reprezint volumul venitului obinut att din activitatea

operaional, ct i din activitatea neoperaional.


5. Valoarea adugat exprim volumul valorii noi create la ntreprindere

ntr-o perioad de timp dat. Toi aceti indicatori, n afar de valoarea adugat pot avea forma att natural, ct i valoric. Pe cnd valoarea adugat poate avea numai form valoric. Pentru a exprima indicatorii n form valoric sunt folosite preurile engross care la rndul su pot fi: a) constante (comparabile) b) curente ( n vigoare) n analiza activitii economice n cele mai dese cazuri sunt folosite preurile constante, fiindc indicatorii exprimai n aa preuri sunt eliberai de influiena modificrii preurilor i mai real exprim modificarea produciei fabricate. Preurile curente, la rndul su, pot fi stabilite de stat, pot fi libere, contractuale i planificate. Indicatorii valorici ai programei de producie sunt corelai ntre ei din punct de vedere a analizei. Cea mai important este corelaia dintre volumul produciei fabricate, volumul produciei realizate, soldul produciei finite a stocurilor i producia nerealizat. Pentru a controla aceast corelaie dintre indicatori se

ntocmete ,,bilanul produciei fabricate. Acest bilan poate fi redat sub form de formul sau n form de tabel. Si + VPF = VPR + Sf Scopul principal al bilanului produciei fabricate este de a verifica corelaia indicatorilor drii de seam despre producie. Lipsa unei astfel de egaliti ne dovedete c informaia este necalitativ i nu poate fi utilizat pentru analiza analiza programei de producie. Prin sortiment productiei se subintelege enumerarea completa a produselor fabricate,lucrarilor executate si serviciilor prestate,care se deosebesc prin calitate,pret,componenta,strusctura,marime.Aprecierea indeplinirii programului de productie pe sortimente se efectueaza prin doua metode: 1)pe baza evedentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care planul nu a fost indeplinit. 2)pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente,care se determina prin formula: Ksort.=VPFin limita sort.progn*100% VPFprogn. Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs sau grup de produse in volumul total al productiei fabricate.Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu de structura,care se determina prin formula: Kstruct.=VPFefect.in limita struct.progn.*100 VPFefect.dupa struct.progn.

Tema 2.Analiza asigurrii i utilizrii eficiente a resurselor umane.


1. Analiza asigurrii ntreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ i calitativ. n contextul relaiilor economice de pia o atenie deosebit trebuie s se acorde eficienei utilizrii factorilor de producie, deoarece att cantitatea, ct i calitatea lor influieneaz asupra rezultatelor economico-financiare obinute de ntreprindere n urma activitii desfurate. Fora de munc este unicul factor care este capabil s produc valori noi. Actualmente orice unitate de producie trebuie s asigure necesitile n resursele umane i utilizarea lor eficient. Pentru a analiza asigurarea ntreprinderii cu resurse umane e necesar s fie utilizate urmtoarele surse de informaie: 1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii planul de afaceri 2. raportul statistic 1P ,,Producie

3. raportul statistic 1M ,,Munca


4. raportul statistic ,, Micarea personalului i locurilor de munc existente etc. Asigurarea ntreprinderii cu resurse umane poate fi analizat sub aspect cantitativ i calitativ. Sub aspect cantitativ aprecierea asigurrii ntreprinderii cu resurse umane se efectuiaz pe categorii de personal utiliznd datele din urmtorul tabel analitic Sub aspect calitativ. n practica analitic pe lng asigurarea cantitativ a ntreprinderii cu resurse umane un rol nsemnat l joac i asigurarea cu personalul sub aspect calitativ. n acest caz structura personalului din activitatea de baz se examineaz din diferite puncte de vedere i anume dup vechimea n munc, grad de calificare, profesie, gen, studii, vrst etc.. ns cel mai frecvent se examineaz:

a) vechimea n munc este calculat dup media aritmetic ponderat.


Tab. 1 Tabelul aprecierii asigurrii ntreprinderii cu personal din activitatea de baz dup vechimea n munc Categoria 1.Muncitori in silvicultu- ra; 2.in alte 1 1 3 -1 1-4 5-9 10-14 4 15-19 1 20-24 25-29 301 Vechimea medie 15,83 4,9

activitati. Concluzie: n baza datelor din tabel putem constata c vechimea medie n munc la ntreprinderea analizat la categoria muncitori i funcionari se afl n limita corespunztoare favorabil pentru desfurarea unei activiti de producie pe o perioad mai ndelungat.

b)categoria de calificare gradul de calificare se evideniaz cu ajutorul


coeficientului calificrii medii care se determin n baza mediei aritmetice ponderate. Sub aspect structural. Factorul de baza ce influenteaza la stabilitatea personalului este miscarea acestuia intr-o anumita perioada de timp.Miscarea personalului la intreprindere se examineaza in baza urmatorilor indicatori (coeficienti):

1. Coeficientul de circulaie la intrare: Kintrare= Nr. total de intrri / Nr. mediu de lucrtori 2. Coeficientul de circulaie la ieire: Kieire= Nr. total de ieiri / Nr. mediu de lucrtori

3. Coeficientul micrii totale:


Ktotal= Kintrare + Kieire

4. Coeficientul de fluctuaie: Kf= (Ieiri din propria iniiativ +Concedieri administrative pentru nclcri) / Nr. mediu de lucrtori 2. Analiza utilizrii timpului de munc. Indicatorii generali ce caracterizeaz utilizarea timpului de munc sunt: 1. nr. mediu de zile lucrate de un muncitor pe an 2. nr. mediu de ore lucrate de un muncitor pe an 3. durata medie a zilei de lucru Analiza acestor indicatori este efectuat n dinamic i n comparaie cu perioada precedent. Pentru a aprecia cauzele ce au dus la modificarea timpului de munc se ntocmete balana timpului de munc. Aceast balan poate fi redat att n om/zile ct i n om/ore, utiliznd urmtorul tabel: 3. Analiza productivitii muncii. Productivitatea muncii este o categorie economic care determin eficiena utilizrii resurselor umane n economia naional la diferite niveluri i n diferite activiti. Pn n prezent indicatorul generalizator de eficien privind utilizarea personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat care se determin ca raportul dintre VPF i nr. mediu de salariai din activitatea de baz. ntruct n procesul de producie sunt nemijlocit legai nu toi salariaii, ci numai categoria de muncitori, n practica analitic se utilizeaz i indicatorul intermediar de eficien: productivitatea medie a unui muncitor care se determin ca raportul dintre VPF i nr. mediu de muncitori din activitatea de baz. La abaterea productivitii medii anuale a unui salariat influieneaz 2 factori: 1.modificarea ponderii muncitorilor n numrul total de salariai 2.modificarea productivitii medii anuale a unui muncitor Ws = (Nm/Ns )* (VPF/Nm) = VPF/Ns Calculul influienei acestor 2 factori se efectuiaz prin metoda substituiei n lan.

La abaterea productivitii medii anuale a unui muncitor influieneaz 3 factori: 1.modificarea numrului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an 2.modificarea duratei medii a zilei de lucru 3. modificarea productivitii medii pe or a unui muncitor Wm = (Tz/Nm )*(Th/Tz)* (VPF/Th) = VPF/Nm Calculul influienei acestor 3 factori se efectuiaz prin metoda diferenelor absolute.

Tema 3. Analiza utilizrii eficiente a mijloacelor fixe la ntreprindere.


1. Aprecierea structurii, dinamicii i strii funcionale a mijloacelor fixe. Pentru a desfura o activitate profitabil orice unitate de producie trebuie s dispun de un potenial tehnico-material bine asigurat i argumentat. Pentru analiza asigurrii ntreprinderii cu mijloace fixe sunt utilizate urmtoarele surse de informaie: 1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii / planul de afaceri 2. raportul statistic 1P ,,Producie

3. raportul financiar ,,Bilanul contabil


4. procese verbale de primire-predare a mijloacelor fixe 5. fie de inventar ale evidenei analitice a mijloacelor fixe etc. Analiza asigurrii cu mijloace fixe i a eficienei utilizrii acestora, de regul, se ncheie cu examinarea structurii, micrii i strii funcionale a mijloacelor fixe. La prima etap a analizei se examineaz structura mijloacelor fixe n dinamic pe categorii i schimbrile intervenite pe parcursul anului de gestiune. Pe parcursul anului de gestiune mijloacele fixe ale ntreprinderii sunt n micare ceea ce determin ca necesitatea calculului i examinrii urmtorilor 2 indicatori: 1.Coeficientul de rennoire a mijloacelor fixe care se determin ca raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate ntr-o perioad de gestiune i valoarea tuturor mijloacelor fixe la finele perioadei. 2. Coeficientul de ieire a mijloacelor fixe - care se determin ca raportul dintre valoarea mijloacelor fixe ieite ntr-o perioad i transferate i valoarea tuturor mijloacelor fixe la nceputul perioadei. Pentru a analiza starea funcional a mijloacelor fixe se folosesc urmtorii 2 indicatori:

1.Coeficientul de uzur se determin ca raportul dintre uzura mijloacelor fixe la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. 2.Coeficientul de utilitate - se determin ca raportul dintre valoarea rmas a mijloacelor fixe la valoarea de intrare a mijloacelor fixe sau 1 Coeficientul de uzur.

2. Aprecierea eficienei utilizrii mijloacelor fixe. La prima etapa a analizei se examineaza si se calculeaza influenta factorilor generali: -modificarea ponderii partii active a mijloacelor fixe in valoarea medie totala a mijl. fixe de productie: Ppa=MFa/MF*100% -modificarea randamentului mijl.fixe active: Rmfa=VPF/MFa La a doua etapa a analizei se calculeaza factorii detaliati la modificarea randamentului mijl.fixe,acesti factori sint: -modificarea ponderii partii active a mijl.fixe in valoare medie totala a mijl.fixe de productie Ppa=MFa/MF*100%. -modificarea pretului mediu a unei unitati de utilaj Pu=MFa/U -modificarea duratei medii de lucru alunei unitati de utilaj pe an Hu=(Tu/h)/U -modificarea productivitatii medii pe ora a uni utilaj Wh/u=VPF/(Tu/h)

Tema 4. Analiza utilizrii eficiente a resurselor materiale.


1. Analiza asigurrii ntreprinderii cu resurse materiale. Desfurarea procesului de producie n contextul economiei de pia prevede necesitatea formrii i utilizrii unui sistem mobil de aprovizionare i asigurare cu materii prime i resurse materiale la fiecare ntreprindere n parte. Pentru a analiza asigurarea i aprovizionarea cu resurse materiale a ntreprinderii este necesar s utilizm urmtoarele surse de informaii: 1 1.planul de afaceri 2. raportul statistic 1P ,,Producie 3.raportul statistic 5-C ,,Consumurile i cheltuielile ntreprinderii 4.situaia privind micarea valorilor materiale 5.fia de eviden a materialelor Aprovizionarea i asigurarea ntreprinderii cu materii prime i resurse materiale necesare influieneaz direct att activitatea desfurat, ct i rezultatele acestor activiti. Desfurarea normal a procesului de aprovizionare a ntreprinderii cu resurse materiale nu se poate realiza fr un program care s prevad asigurarea necesarului respectiv n mod ritmic i operativ cel puin pentru un an. Analiza aprovizionrii i asigurrii ntreprinderii cu resurse materiale se ncepe cu aprecierea general a planului de aprovizionare a ntreprinderii cu diferite feluri de materiale pe parcursul perioadei de gestiune. Analiza gradului de aprovizionare i asigurare a ntreprinderii cu resurse materiale se efectuiaz n baza a 2 coeficieni: 1.Coeficientul de aprovizionare care se determin ca raportul dintre cantitatea intrat a resurselor materiale i cantitatea necesar. 2.Coeficientul de asigurare - care se determin ca raportul dintre cantitatea intrat a resurselor materiale pentru asigurarea necesarului i cantita

2.Analiza general a utilizrii resurselor materiale n procesul de producie. n practica analitic eficiena utilizrii resurselor materiale poate fi examinat n baza urmtorilor 2 indicatori: 1.Randamentul resurselor materiale consumate se determin ca raportul dintre VPF i consumul de materiale i ne exprim ct producie marf primim la un leu resurse materiale. 2.Consumul specific de materiale care se determin ca raportul dintre consumul de materiale i VPF. Calculul si aprecierea factorilor generali privind asigurarea si utilizarea resurselor materiale la modificarea VPF .Acesti factori sint: 1)modificarea consumului total de materiale; 2)modificarea randamentului resurselor materiale consumate: Rm=VPF/CM

Tema 5. Analiza consumurilor.


1. Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii. Analiza consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii constituie unul din cele mai importante i dificile sectoare ale noului Sistem Naional de Conturi. n condiiile economiei de pia obinerea veniturilor maxime cu consumuri i cheltuieli minime este scopul de baz al fiecrui agent economic. Consumurile reprezint resursele utilizate pentru fabricarea produselor, executarea lucrrilor i prestarea serviciilor n scopul obinerii unui profit. De regul, acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producie i deci apar pn la comercializarea produselor finite, mrfurilor i prestarea serviciilor. Cheltuielile apar n urma activitii economico-financiare a ntreprinderii i nu sunt legate nemijlocit de procesul de producie. Ele se reflect n raportul privind rezultatele financiare i la determinarea profitului (pierderilor) perioadei de gestiune pn la impozitare se scad din veniturile obinute din diferite activiti. Pentru a analiza consumurile i cheltuielile ntreprinderii e necesar de utilizat urmtoarele surse de informaie: 1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii / planul de afaceri 2. raportul privind rezultatele financiare 3. datele conturilor i subconturilor privind consumurile i cheltuielile 4. datele din calculaiile individuale privind produsele fabricate, lucrrile executate i serviciile prestate. 5. raportul statistic "consumurile si cheltuielile intreprinderii" Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele elemente: -consumuri de materiale; -consumuri privind retribuirea muncii; -consumuri indirecte de productie. Analiza si aprecierea structurii costului productiei poate fi efectuat atit in dinamica,cit si comparativ cu nivelul prognozat prevazut pentru perioada de gestiune curenta.

2.Analiza consumurilor directe de materiale Acest compartiment prevede doua etape.La prima etapa a analizei pe fiecare element al consumurilor directe de materiale se calculeaza si se examineaza: -abaterea relativa-ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de consumuri prognozate recalculate(*100%); -abaterea absoluta-ca diferenta dintre consumurile efective pe fiecare element de consum in parte si consumurile prognozate recalculate; -cota-parte a fiecarui element de consum respective in modificarea totala a costului productiei-ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de consum si costul productiei prognozate recalculate. La a doua etapa a analizei se calculeaza si se apreciaza factorii care influenteaza la modificarea consumurilor directe de materiale.Acesti factori sint: -modificarea VPF,lucrarilor executate si serv.prestate,care se va determina dupa: f1=(%*VPF*CM0)*100% %VPF=VPFefect./VPFprogn. -modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate,lucrarilor executate si serviciilor prestate: f2=CMrecal.-CM0-f1. -modificarea nivelului de consum pe unitate de consum,lucrari si servicii: f3=CMefect.-CMrecal. 3.Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii La intreprinderile de productie ele cuprind consumurile privind remunerarea muncitorilor care se includ direct in costul produselor finite,lucrarilor executate,serviciilor prestate.Metoda si etapele de analiza a acestor consumuri sint identice cu cele a le analizei consumurilor directe de materiale. La prima etapa a analizei se calculeaza: -abaterea absoluta;

-abaterea relativa; -cota-parte. La a doua etapa a analizei se calculeaza influenta celor trei factori(f1,f2 si f3) la modificarea consumurilor directe privind retribuirea muncii. Pe linga consumurile directe se mai includ si consumurile indirecte in costul productiei.Aceste cuprind: 1.consumurile privind mentinerea mijl.fixe; 2.uzura mijl.fixe cu destinatie de productie; 3.consumurile aferente perfectionarii tehnologiei si organizarii productiei; 4.valoarea materialelor utilizate in scopul asiguraii unui proces tehnologic normal; 5.salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului administrativ din subdiviziunile de productie. In dependenta de VPF ,lucratorilor executate si serviciilor prestate,consumurile indirecte pot fi divizate in: -consumuri variabile; -consumuri constante. Analiza consumurilor indirecte se efectueaza in doua etape .La prima etapa a analizei se examineaza structura consumurilor indirecte de productie. La a doua etapa a analizei se examineaza si se calculeaza factorii care influenteaza la modificarea consumurilor variabile.Acesti factori sunt: -modificarea VPF,lucrarilor executate si serviciilor prestate; -modificarea consumurilor variabile la un leu productie fabricate,lucrari si srvicii. In conformitate cu SNC toate cheltuielile intreprinderii se grupeaza pe feluri de activitati : -operationale; -financiare; -de investitii; -pierderi exceptionale. Cheltuielile activitatii financiare cuprind: -costul vinzarilor;

-cheltuielile perioadei. Costul vinzarilor se descompune in urmatoarele directii : -produse finite vindute; -marfuri vindute; -lucrari executate si servicii prestate. Cheltuielile perioadei cuprind: -cheltuieli comerciale; -cheltuieli generale si administrative; -alte cheltuieli operationale. 4.Analiza cheltuielilor comerciale. Cheltuielile comerciale se impart in : -cheltuieli conventional-variabile,care se modifica odata cu schimbarea volumului produselor vindute,lucrarilor executate si serviciilor prestate. -cheltuieli conventional-constante,care nu depind de modificarea acestui volum si ramin constante. Analiza cheltuielilor comerciale se efectueaza in doua etape: 1.Se examineaza ponderea cheltuielilor comerciale tinind cont de clasificarea lor in chletuieli conventional-variabile si conventiona-constante. 2.Se examineaza si se calculeaza factorii care influenteaza la modificarea cheltuielilor conventional variabile.Acesti factori sint: -modificarea venitului din vinzari; -modificarea ratei cheltuielilor comerciale conventional-variabile la un leu venit din vinzari. Calculul influentei acestor doi factori se va efectua utilizint metoda diferentelor absolute. 5.Analiza cheltuielilor generale si administrative. Marimea acestora este determinata de structura organizatorica aparatului administrativ si de formele si metodele de gestionare si deservire a unitatilor economice de productie.

De regula aceste cheltuieli nu depind direct de volumul produselor vindute,lucrarilor executate si serviciilor prestate,insa ele trebuie sa fie mentinute la un nivel justifica,astfel incit sa se asigure realizarea functiilor in intreprindere. Drept sursa importanta de informare a dinamicii cheltuielile generale si administrative poate servi analiza lor la un leu venit din vinzari:CGA la un leu VV=(CGAtot/VV)*100% 6.Analiza altor cheltuieli operationale De regula aceste cheltuieli cuprind: -cheltuieli din vinzarea altor active curente cu exceptia produselor finite si a marfurilor -cheltuieli privind arenda curenta; -cheltuieli sub forma de amenzi,penalitati,despagubiri achitate si alte feluri de sanctiuni; -alte cheltuieli operationale.

Concluzie
Pe parcursul desfasurarii practicii la O.S Zloti,am luat cunostinta cu principalele aspecte ale organizarii activitatii economico-financiare si ale contabilitatii financiare. Am facut cunostinta cu evolutia nu numai cu evolutia si sfera de producere ai subdiviziunii,O.S Zloti,ci si cu Intreprinderea de Stat SilvoCinegetica Cimislia in intregime,am determinat particularitatile formei de tinere a contabilitatii in cadrul acesteia. Devenind component al colectivului unit al acestei organizatii,am inteles ce inseamna spiritul de echipa,colectiv unit,care m-a ajutat sa acumulez cunostinte si experienta in domeniul practicat. Pe parcursul practicii am avut si niste neclaritati,insa datorita bunului meu conducator,d-nei contabil Coghin-Poiata Uliana,am capatat cunostinte noi,care mi-au permis sa indeplinesc,independent,fara ajutorul cuiva documentele necesare. La fel numai in urma efectuarii practicii din anul IV de studii,am inteles ca Analiza economico-financiara joaca un rol foarte important in activitatea unei intreprinderi. Anume ea este activitatea ce se ocupa de urmarirea stariide performanta financiara a intreprinderii la incheiere.Atit pe plan extern,cit si pe pla intern,obiectivul principal al analizei economico-financiare il joaca determinarea rentabilitatii,riscului si a valorii adevarate a intreprinderii. Sursele principale de informatie a acesteia o constiuie: *Bilantul contabil; *Raportul de rezultate; *Anexele la bilant.

In urma urmarii si verificarii raportului financiar al IS SilvoCinegetice Cimislia,pot sa spun ca intreprinderea data pe parcursul anului 2010 are venituri in suma de chelutuielilor o constituie lei. lei,iar suma

Deci,putem trage concluzia ca pe parcursul anului 2010 ISSC Cimislia a obtinut rezultat bun,in forma de profit ,acesta constituind 29381 lei.