P. 1
Economia Comertului Curs

Economia Comertului Curs

|Views: 226|Likes:
Published by Adrian Neagu

More info:

Published by: Adrian Neagu on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2015

pdf

text

original

____________________________________________________________________ECONOMIA COMERTULUI

Fundaţia Universitară Alma Mater – Universitatea Alma Mater din Sibiu Facultatea Stiinte Economice, Sociale si Juridice Bacau Departamentul Stiinte Economice şi Juridice

ECONOMIA COMERTULUI - suport de curs -

AUTOR
Lector univ. dr. Vasile FLOREA

2010- 2011 CAPITOLUL I.

ECONOMIA COMERTULUI

LOCUL ŞI ROLUL COMERŢULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA ŞI SOCIALA

1.1. NOTIUNILE DE DISTRIBUTEE ŞI COMERT Economia nationala este cel mai complex organism social, in cadrul caruia se desfaşoara un ansamblu de activitati de productie, distributie, circulatie şi consum, istoriceşte determinate şi care sunt generate de diviziunea naturala şi sociala a muncii. DISTRIBUTIA poate fi definita ca sistemul de forme institutionalizate, organizat sub forma unei retele, menite sa asigure deplasarea marfurilor sau serviciilor din sfera producerii lor catre consumatorul final, urmand un contact direct şi permanent intre partenerii implicati, astfel incat procesul in ansamblu sa se desfaşoare in conditii optime. Distributia marfurilor, moment al reproductiei largite, al carei obiect de activitate il reprezinta transferul bunurilor materiale din sfera productiei in cea a consumului, cuprinde: ■ distributia mijloacelor de productie, destinate consumului productiv distributia bunurilor de consum, destinate consumului individual. Distributia acestor bunuri genereaza multiple raporturi şi acte de schimb care se realizeaza pe principiul vanzarii - cumpararii prin intermediul banilor. In practica economica, distributia marfurilor are ca sfera de cuprinde urmatoarele domenii: ■ comertul en gros interindustrial (fosta aprovizionare tehnico materiala); ■ valorificarea produselor agricole; ■ comertul interior; ■ comertul exterior. COMERTUL reprezinta o categorie economica, proprie productiei de marfuri, care exprima relatiile economice ce se stabilesc intre oameni in cadrul schimbului de marfuri şi de activitati. Comertul a aparut odata cu autonomia producatorilor, cu cea de-a treia diviziune sociala a muncii, care corespunde cu aparitia negustorilor, ca o clasa ce nu se mai indeletniceşte cu producerea, ci numai cu schimbul marfurilor produse de altii, şi odata cu aparitia banilor metalici (moneda batuta), care faciliteaza realizarea schimbului, prin descompunerea lui in acte - vanzarea (marfa-bani) şi cumpararea (bani-marfa) ce pot fi separate in timp şi spatiu. Comertul este activitatea de mijlocire a schimbului, separata de productia propiu-zisa, avand ca functie principala infaptuirea distributiei marfurilor potrivit relatiei: bani-marfa-bani (B-M-B). Comertul ca forma de schimb a marfurilor reprezinta o necesitate obiectiva, deoarece existenta productiei de marfuri, determinata pe de o parte, de existenta mai multor forme ale proprietatii asupra mijloacelor de productie şi asupra produselor muncii, in mod obiectiv, impune mentinerea tuturor categoriilor economice specifice, şi anume: marfa, pret, bani, comert etc. 1.2. ROLUL şI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI IN ECONOMIA DE PIATA Distributia reprezinta o ramura distincta a economiei nationale ce face parte din sfera muncii productive, este unul din momentele reproductiei sociale şi are ca obiect de activitate transferul bunurilor materiale din sfera productiei in cea a consumului.

-2 -

ECONOMIA COMERTULUI

In cadrul acestui circuit (producator - consumator final), distributiei li revin functii specifice, dintre care cele mai importante sunt: ❖ Functia de disponibilizare vizeaza aducerea produsului in fata consumatorului in momentul in care acesta are nevoie de el, in locuri accesibile, intro modalitate care sa permita trecerea rapida a produsului in posesia sa. ❖ Functia de informare care priveşte fluxul de informatii al intreprinderii in dublu sens: de la producator la consumator (serviciile prestate de distributie pentru a pune bunurile la dispozitia utilizatorului final) şi de la client spre producator (noi piete potentiale, probleme curente ale comercializarii, activitatea concurentei). ❖ Functia de creare de cerere se realizeaza prin acordarea de servicii comerciale, prin asigurarea unui nivel corespunzator de servire a clientilor, prin utilizarea metodelor de convingere in sensul achizitionarii produselor firmei respective. Serviciile comerciale pot reprezenta un determinant pentru cumparator, in special atunci cand include servicii de reparatii şi intretinere, facilitati privind returnarea şi schimbarea marfurilor, extinderea creditului asupra cumparatorului sau livrarea rapida. Prin asigurarea unui nivel de servire corespunzator se intelege activitatea desfacerilor in scopul reducerii efortului depus de cumparator pentru achizitionarea produselor necesare satisfacerii trebuintelor personale. Acesta poate circumscrie: localizarea punctelor de desfacere cu amanuntul, existenta unui sortiment disponibil in fiecare punct de desfacere, amenajarea interioara a magazinului in scopul sporirii eficientei cumparatorului etc. ❖ Functia de gros consta in a cumpara marfuri, in mod continuu şi in cantitati importante, de la producatori sau importatori, in a stoca aceste marfuri pentru a aproviziona la cerere, utilizatorii profesionali (comercianti, industrial, meşteşugari etc.). Prin urmare, grosistul nu satisface nevoile consumului individual (personal). De altfel, se intampla ca grosistul sa nu existe, dar functia insaşi ramane, fiind asigurata, in acest caz, de catre producator in contact direct cu detailistul. Grosistul indeplineşte urmatoarele functii principale: - cumpararea ferma in mari cantitati de produse (dispune de mijloace de transport şi depozite adecvate); - selectia marfurilor in vederea constituirii unei oferta diferitelor categorii de clienti; stocajul produselor intre perioada de fabricatie şi momentul cand sunt cerute de catre consumatori sau utilizatori; formarea sortimentului comercial in functie de necesitati ferme ale comertului de detail; - revanzarea implicand formarea, mentinerea şi dezvoltarea unei clientele. Comertul de gros ocupa deci un loc important intre productie şi consum, rolul sau armonizator fiind cu atat mai accentuat cu cat productia şi consumul sunt sezoniere sau cu cat se intensifica procesul de concentrare a comertului de detail prin aparitia marilor magazine de specialitate (cu o oferta de marfuri foarte diversificata). ❖ Functia de detail consta in aprovizionarea cu diferite marfuri pentru a le revinde consumatorului final. Comertul de detail reprezinta veriga finala a distributiei prin care se realizeaza contactul cu consumatorul. Diversitatea sa de forme de organizare evidentiaza cele doua functii principale pe care le indeplineşte: cumpararea şi revanzarea. Detailistul cumpara marfuri intr-o diversitate sortimentala care sa acopere nevoile consumatorilor, ele la randul lor fiind foarte variate. A revinde clientelei inseamna nu numai sa puna marfurile la dispozitia acesteia, ci, in egala masura, sa-i furnizeze anumite servicii: sfaturi in procesul alegerii marfii dorite, livrarea la domiciliu, serviciu post - vanzare etc. 1.3. ROLUL ECONOMIC şI SOCIAL AL COMERTULUI

-3 -

ECONOMIA COMERTULUI

Obiectul activitatii comerciale il constituie marfa şi operatiunile de vanzare -cumparare aferente ei. Pentru a raspunde in egala masura atat intereselor producatorilor de marfuri cat şi celor ale cumparatorilor, comertul trebuie sa indeplineasca un rol economic şi social bine precizat, care se concretizeaza intr-o serie de functii specifice. Rolul sau functiile economice ale comertului vizeaza in principal mişcarea fizica a marfurilor şi procesele complexe de vanzare - cumparare ale acestora, in timp ce rolul sau functiile sociale sunt legate de satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei. I. Functiile economice ale comertului 1) Functia de realizare a marfurilor caracterizeaza insuşi continutul activitatii comerciale. Prin functia de realizare a marfurilor, adica prin vanzarea lor catre consumatori, comertul recupereaza in forma baneasca, cheltuielile materiale şi cele de munca vie efectuate in procesele de productie şi distributie, asigurand astfel premisele necesare pentru realizarea complexului de operatii (un nou ciclu economic). Functia de realizare a marfurilor asigura nu numai o circulatie monetara sanatoasa (preturile finale la care se vand marfurile contin elemente de valoare datorate bugetului statului (impozite indirecte) şi profitul cuvenit participantilor la proces) dar şi dezvoltarea şi diversificarea activitatilor economice şi sociale. Functia de realizare a marfurilor , in functie de modul in care ea se indeplineşte, influenteaza durata noilor cicluri economice, cunoscut fiind faptul ca timpul de circulatie constituie o importanta componenta a acestora. Modificarea dimensiunilor şi structurii unui ciclu economic se obtine prin: accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, scurtarea cailor de distributie şi promovarea formelor rapide de vanzare. Realizarea acestei functii presupune asigurarea unei depline concordante intre masa şi structura marfurilor aduse in circulatie şi necesitatile reale de consum ştiut fiind faptul prin vanzare marfurile se realizeaza nu numai ca valori economice dar şi ca valori de intrebuintare (satisfacerea unor nevoi de consum). Rolul acestei functii sporeşte in importanta pe masura creşterii şi diversificarii productiei bunurilor de consum, ridicarii puterii de cumparare şi accentuarii exigentelor cumparatorilor. 2) Functia de echilibrare a ofertei cu cererea de marfuri. (a)Realizarea acestei functii presupune in primul rand studierea continua a evolutiei cererii de marfuri (volum şi structura in timp şi spatiu), astfel incat pe aceasta baza comertul sa exercite o influenta corespunzatoare asupra productiei pentru a o determina sa se adapteze la nevoile de consum. Aceasta influenta se realizeaza prin: - contractele economice incheiate intre comert şi productie; - participarea specialiştilor din comert la elaborarea standardelor de calitate şi la omologarea produselor. (b)Realizarea acestei functii face ca pe de alta parte, comertul sa caute sa influenteze consumul pentru a-l ridica la nivelul posibilitatilor tot mai largi care decurg din continua dezvoltare şi perfectionare tehnologica a productiei. Lipsa unei legaturi directe intre productia fizica şi consumul propiu-zis obliga comertul (ca factor de echilibru) sa acumuleze şi sa pastreze cantitati importante de marfuri, sub forma de stocuri cu care sa satisfaca cererea pe distanta şi intervalul de timp ce despart productia de consum. Echilibrul intre oferta şi cererea de marfuri vizeaza nu numai ansamblul economic national, dar şi fiecare zona geografica in parte, cu importante implicatii in profil teritorial. ■=> In actiunea de prevenire a dezechilibrului posibil intre cererea şi oferta de marfuri, comertul desfaşoara o serie de activitati specifice precum: - studierea continua a cererii de marfuri a populatiei şi cunoaşterea preferintelor acesteia in vederea influentarii productiei de bunuri de consum;

-4 -

ECONOMIA COMERTULUI

- urmarirea atenta a stocurilor proprii de marfuri (existente deja in reteaua comerciala) in scopul cunoaşterii cantitatilor şi sortimentelor necesare pe fiecare grupa de marfuri; - distributia judicioasa a fondului de marfa in spatiu şi timp, tinandu-se cont de particularitatile teritoriale ale cererii populatiei şi de specificul fiecarui sezon sau perioade din an; - asigurarea ritmicitatii proceselor de aprovizionare, prin intermediul contractelor economice şi prin mentinerea unui contact permanent cu furnizorii traditionali; - informarea curenta a producatorilor despre cererea potentiala, precum şi a consumatorilor despre produsele ce urmeaza a fi introduse in circulatie, actiune dublata de orientarea cererii spre anumite sortimente pentru care exista conditii mai bune de productie şi facilitati de desfacere. => Trebuie avut in vedere de asemenea ca raportul dinte cererea de marfuri şi oferta este o conditie esentiala pentru mentinerea echilibrului financiar, monetar şi valutar. Daca oferta nu corespunde cererii ca volum şi structura, exista riscul sa ramana marfuri nerealizate, disponibilitati baneşti nefolosite şi o parte din cererea de marfuri sa ramana nesatisfacuta. 3) Functia de organizare a mişcarii marfurilor este o functie economica a comertului impusa de faptul ca productia este separata de consum, atat in spatiu cat şi in timp. Satisfacerea consumatorilor şi desfacerea marfurilor presupun o deplasare obligatorie a acestora de la locurile de productie la cele de consum, in volumul, sortimentul şi in momentul in care se manifesta cererea populatiei. In conditiile economiei de piata, prin organizarea mişcarii marfurilor, comertul infaptuieşte distribuirea echilibrata a fondului de marfa in profil teritorial şi pe sisteme comerciale, printr-un mecanism specific de autoreglare bazat pe concurenta şi pe obtinerea de profit. 4) Functia de productie, legata de pregatirea marfurilor pentru vanzare, reprezinta de fapt o continuare a procesului de productie in sfera circulatiei. Pregatirea marfurilor pentru vanzare consta in sortarea sau gruparea acestora dupa anumite criterii, alcatuirea sortimentului comercial ce urmeaza a fi oferit consumatorului, finisarea aspectului exterior, divizarea cantitativa in anumite proportii, ambalarea şi preambalarea etc. Aceste operatiuni conditioneaza procesul de comercializare putand influenta volumul şi structura desfacerilor de marfuri.
II. Functiile sociale ale comertului. In completarea rolului sau economic, comertul indeplineşte şi o serie de functii cu caracter social, reprezentand un fenomen economico-social ce nu poate fi rupt de viata şi activitatea oamenilor. l.Functia de aprovizionare cu marfuri a populatiei. Prin contactul direct şi permanent cu masa larga a cumparatorilor, comertul este in masura sa cunoasca operativ nu numai trebuintele de ordin financiar, dar şi pe cele de ordin estetic, spiritual şi cultural ale populatiei. El poate şi trebuie sa vina in intampinarea acestor cerinte, oferind o gama cat mai diversificata de marfuri, de calitate superioara - solutia in acest sens fiind specializarea unitatilor comerciale (obiect de activitate ) ca şi extinderea şi diversificarea serviciilor post-vanzare. 2.Functia formativ-educativa - vizeaza modelarea cumparatorilor şi a gusturilor acestora, orientarea lor catre acele sortimente de marfuri care raspund cerintelor unui mod de viata civilizat. Un important rol in acest proces revine reclamei comerciale care trebuie sa fie activa (nu agresiva), stimulatoare (nu incitanta) şi corecta (nu derutanta). Actiunea educativa asupra cumparatorului are in vedere formarea unui comportament economic adecvat economiei de piata. Formarea sitului economic al

-5 -

Totalitatea cumpararilor de marfuri in vederea revanzarii sau inchirierii lor . etc.ce face referire la producatorii de marfuri. 3. presupune intentia realizarii unui beneficiu. curtierii. efectuata in scop lucrativ. CAPITOLUL II. ele avand un alt regim juridic. Transformarea materiilor prime in obiecte de consum .are ponderea cea mai ridicata. Actul de cumparare. Aceasta face ca in unele cazuri vanzarea anumitor produse sa reprezinte un act civil pentru unul din parteneri si un act comercial pentru celalalt partener. cum ar fi: brokerii. practicarea unor forme şi metode adecvate de vanzare. • acte de comert formale. Unele dintre aceste acte sunt considerate comerciale si atunci cand autorii. desfaşurate in conditii civilizate. in cazul in care prin natura sa.cu conditia ca respectivele -6 - . ştiintific determinat. Activitatea acestora consta in a interveni intre cumparator si vanzator. In mod exceptional. ACTELE DE COMERT şI COMERCIANTUL 2. in functie de formula utilizata (de exemplu scrisoarea de schimb) sau de obiectul activitatii (de exemplu. ACTELE DE COMERT Actul de comert reprezinta o actiune realizata in procesul exercitarii unei profesiuni comerciale. care sunt excluse din cadrul actelor comerciale. Activitatile interpuşilor dintre participantii la tranzactiile comerciale. operatiunile bancare publice) realizeaza operatiuni de schimb care privesc transferul titlului de proprietate in scopuri lucrative. 2. A. vanzarea trebuie sa aiba ca obiect marfuri cumparate cu intentia e a fi revandute. nefiind necesar sa existe neaparat o repetitie a acesteia. pe competenta şi competitivitate. ca titlurile de renta. pe cinste şi corectitudine. Succesul afacerilor trebuie sa se bazeze in primul rand pe ridicarea activitatilor economice la un nivel superior. Exceptie fac operatiile care se refera la tranzactiile imobiliare. Pentru aceasta activitate acesti agenti percep un comision ce reprezinta baza existentei lor si in acelasi timp o sursa de profit. Actul de cumparare trebuie sa se refere la marfuri sau la alte valori.sunt reprezentate de acele activitati care prin ele insele reprezinta comert. pentru a reprezenta un act de comert. este suficienta pentru a constitui un act de comert. comercianti dar şi la cumparatori. Functia de afirmare a principiilor de concurenta loiala . fie fasonate si puse in functiune. 3. dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor.ECONOMIA COMERTULUI cumparatorilor se gaseşte intr-o relatie directa cu nivelul de cultura şi civilizatie şi trebuie orientata catre un consum rational. Literatura de specialitate distinge urmatoarea structura a actelor de comert: • acte de comert naturale. efectuat in vederea revanzarii sau inchirierii marfurilor respective. • acte de comert potrivit teoriei accesoriei. In cadrul acestei categorii sunt cuprinse şase tipuri de acte comerciale si anume: 1. Concurenta loiala intre comercianti este in beneficiul cumparatorilor şi implica o atitudine plina de solicitudine. Actele de comert naturale . brevetele de inventie. Marfurile cumparate pot fi revandute sau inchiriate fie in starea in care au fost achizitionate. poate fi calificat drept act de comert si un act care a avut loc intre noncomercianti. una din parti işi fundamenteaza existenta pe exercitarea unei activitati comerciale.1. pentru a-i pune in relatii si pentru a le facilita realizarea tranzactiilor impuse de transferul marfurilor ce formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare. fie transformate. Deci. Mentionam ca o singura operatiune de cumparare.

respectivele comisioane si dobanzi reprezinta surse de profit pentru intreprinzatorii financiari. Concluzii: In virtutea celor prezentate putem concluziona ca intreprinzatorul comercial poate efectua in cadrul activitatii sale: ♦ acte civile . incasarea unor creante. Actele de comert formale sau acte de comert pro forma (acte a caror substanta e generata de forma lor). -7 - . care efectueaza operatiuni variate in favoarea altor intreprinzatori (cumparari si vanzari de mijloace comerciale. Exemplu: .Agentul A (comerciant sau nu) datoreaza 10 milioane lei agentului B (comerciant sau nu) care la randul sau datoreaza o suma asemanatoare agentului C. Actele de comert in virtutea teoriei accesoriei Aceasta grupa cuprinde toate operatiunile ce se refera la acte care. nu sunt deci acte de comert transformarile efectuate de catre un meserias. O asemenea operatiune se va cere in scris. toate pentru uzul sau personal. reprezentari in justitie. etc. Un asemenea mestesugar cauta sa-si asigure traiul cotidian si mai putin sa realizeze un beneficiu. Oricare ar fi calitatea semnatarului . masini.. care. agentiile de turism. cum ar fi teatrele. etc. pur civile prin natura lor. intrucat pentru respectiva activitate percep anumite comisioane si dobanzi. la o data fixata suma de 10 milioane lei. se pleaca de la premiza ca marfurile sunt orientate si expediate la punctele de productie. o singura operatiune nu constituie un act de comert. pentru asigurarea existentei sale. C. Activitati diverse . Tot in aceasta grupa. agentul B poate cere agentului A sa plateasca agentului C. Drept urmare.care pot consta in cumpararea unui imobil pentru uzul personal sau chiar pentru exercitarea activitatii sale comerciale. In acest caz. cinematografele. iar prin natura lor. Principala activitate a bancilor consta in a aduna si concentra fondurile de la diversi particulari pentru a le pune la dispozitia industriasilor si comerciantilor. 5.sau natura cauzei angajamentului . Activitatea bancara . redactandu-se respectiva scrisoare de schimb.este inclusa in categoria actelor de comert. care lucreaza cu concursul unui personal redus. pentru aceasta fiind necesara o anumita repetabilitate. care efectueaza astfel acte de comert aducatoare de profit. Activitatile de transport .sunt considerate prin natura lor tot acte de comert In acest caz. 6. 4. devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant.. in fond.datorie comerciala sau nu .ECONOMIA COMERTULUI transformari sa fie efectuate de catre o intreprindere care are drept scop asigurarea unui anumit beneficiu din realizarea acestor operatiuni.comerciant sau nu . etc. birourile de afaceri.) sunt considerate acte de comert naturale.ca cele desfasurate de agentiile de schimb valutar. sunt cuprinse si activitatile intreprinderilor de spectacole publice. Ele efectueaza operatiuni comerciale. in cumpararea diverselor mijloace imobiliare. B. etc. varsamantul acoperind in acest caz stingerea sau achitarea a doua datorii. Intr-o asemenea situatie. reprezinta pretul capitalurilor imprumutate. Este vorba de o categorie restransa de operatiuni si anume cele realizate sub acoperirea sau prin intermediul "scrisorilor de schimb ".operatiunile realizate sub forma scrisorii de schimb sunt considerate de catre codul comercial ca acte de comert. spre pietele si locurile de transformare sau de consum prin grija transportatorilor. investind mijloace cumparate pentru a fi inchiriate si utilizate de catre negustori. cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale.

1.2. a concentra si a pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite. c) Comertul transporturilor .). a) Comertul propriu-zis . ❖ stabilirea incompatibilitatilor. ♦ sa transforme realizarea actelor respective in profesia sa de baza sau accesorie. Potrivit acestui criteriu se disting: ♦ comertul propriu-zis ♦ comertul bancar. etc. ceea ce implica repetabilitatea operatiunilor respective.din grupa celor naturale sau a celor proforma (cumparari si revanzarii de marfuri. ca parteneri si agenti de piata. pentru a fi considerat comerciant. sau nesanatoase. un agent economic trebuie sa indeplineasca potrivit Codului Comercial. urmatoarele conditii: ♦ sa realizeze acte de comert in mod obisnuit. transformate sau fabricate. care ar putea pune in pericol sanatatea publica. -8 - . legislatia are in vedere reglementarea relatiei dintre intreprinzatori si organele puterii publice.exista un aparat comercial. ♦ sa actioneze in numele sau personal.cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiunile care asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre locurile de transformare sau punctele de vanzare.consta in a colecta. COMERCIANTUL. O asemenea legislatie are menirea sa asigure statutul comerciantilor. Restrictii referitoare la persoanele care urmeaza sa efectueze acte de comert şi desfaşoara o activitate de comert In acest caz se ridica doua aspecte importante: ❖ determinarea si stipularea incapacitatilor. mijlocite de plata unei prime de asigurari. De asemenea. precum si relatiile dintre intreprinzatorii insasi. toate tarile civilizate sau ingrijit sa-si asigure o legislatie specifica domeniului respectiv. etc. • operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesoriei achizitionarea unei mobile de birou. a unui computer. Restrictii cu privire la libertatea de a exercita diverse activitati comerciale Tinand seama de complexitatea activitatii comerciale.exista un aparat de productie. prin extinderea creditului.fabricatia . schimbari de creante. sa impiedice patrunderea in cadrul ramurii a unor persoane necorespunzatoare. 2. Cunoasterea detaliata a structurii actelor de comert permite o noua clasificare a activitatilor de comert. DEFINIREA NOTIUNII DE COMERCIANT Notiunea de comerciant are in vedere persoana fizica sau juridica a carei profesie este comertul. 2. d) Comertul de asigurari . dupa obiectul afacerilor.are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri.2.ECONOMIA COMERTULUI ♦ acte comerciale . in principal din depozitele clientilor. dintre intreprinzatori si consumatori. In ultimul timp. ♦ comertul asigurarilor. . acest tip de comert a luat o amploare deosebita. dubioase prin comportament. ♦ comertul transporturilor. prezentam doua mari grupe de restrictii si anume: A.are in vedere totalitatea actelor de vanzare si cumparare a produselor naturale. Din cadrul sistemului de restrictii prevazut de legislatie.distributia . Comertul respectiv cuprinde doua ramuri distincte care pot coexista in cadrul aceleiasi intreprinderi: . Deci. b) Comertul bancar .

produse care au la baza tehnologii privind recuperarea unor deseuri nocive.adica statul urmareste sa-si procure resurse financiare proprii prin intermediul vanzarii anumitor produse supuse monopolului. sau persoane alienate mintal. consemnata printr-un titlu. indiferent de natura intreprinzatorului: comertul cu stupefiante. etc. Cu privire la incompatibilitati: Legislatia stipuleaza ca exercitarea comertului este incompatibila cu realizarea concomitenta a unor profesii: avocat. activitatea unitatilor de transport rutier si aerian. 2. Branşe sau sectoare de comert a caror organizare este interzisa intreprinzatorilor particulari. activitatea comertului mobil realizata prin intermediul camioanelor sau autobuzelor "magazin". a agentiilor de voiaj. etc. atestat sau o diploma (de exemplu. intre principalele obligatii stipulate cu privire la cei ce exercita actul de comert figureaza cele cu privire la organizarea sistemului de relatii. etc. Sectoarele de comert reglementate şi controlate Aceasta restrictie priveste toate acele sectoare in cadrul carora activitatea comerciala se desfasoara sub restrictia respectarii unor conditii speciale. cum ar fi vanzarile de tutun. farmacist. precum si activitatea magazinelor universale. Astfel. 3. (desi mai nou se discuta de problema privatizarii si in acest domeniu). In aceeasi categorie intra şi sectoare de comert interzise complet.cum ar fi: fabricarea pulberilor explozibile. Se are in vedere in acest caz activitatea unitatilor ce comercializeaza bauturi alcoolice. cum ar fi: competenta profesionala a intreprinzatorului comercial. ❖ persoanele care au suferit anumite interdictii judiciare. etc. etc. datorita faptului ca s-a constatat a fi foarte risipitori. Adica. magistrat. O asemenea situatie se intalneste in toate tarile membre ale Comunitatii Economice Europene.ECONOMIA COMERTULUI Cu privire la incapacitati: Legislatia tarilor cu o economie de piata avansata stipuleaza ca nu au voie sa faca comert: ❖ persoanele afectate de interdictii legale.2. supermagazine. legislatia mai prevede separat si situatia cetatenilor straini care vor a desfaşoare o activitate comerciala. ❖ minorii sub 18 ani. statul instituind un aşa zis monopol legal Situatia respectiva poate fi intalnita in doua cazuri: a) In scopuri fiscale . etc. militar. comertul cu bijuterii. Legislatia comerciala prevede ca un strain a carui sedere e autorizata in tara respectiva poate sa exercite o anumita activitate comerciala numai daca obtine in plus fata de actul sau de sedere si un act profesional care sa poarte mentiunea de "comerciant". reglementari speciale sau autosesizari. B. b) Stabilirea unor obiective de interes general . tigari. -9 - . Activitati comerciale care se pot desfaşura pe baza unei autorizatii administrative speciale. responsabilitatea fiscala si calitatea de patron.). este vorba de interdictii complete. etc. cum ar fi: comertul cu arme. comertul cu timbre si efecte postale. in carul activitatii comerciale se pot intalni restrictii si anume: 1. ca urmare a unor condamnari suferite pentru crime sau delicte fiscale si economice. servicii de asigurari. notar. prefecturi sau organe municipale. baterea monedelor. eliberate de catre un organ guvernamental. Restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert. Intr-o serie de tari occidentale. negustor de plante medicinale. Obligatiile şi prerogativele comerciantului Obligatiile comerciantului Potrivit prescriptiilor Codului Comercial si ale prevederilor legislatiei din majoritatea tarilor cu o puternica economie de piata.2. functionar public. comertul cu lucruri de ocazie (consignatie). 2. activitatea brutariilor. activitatea intreprinderilor de spectacole. Mai sunt cuprinse aici si alte ramuri de comert.

♦ dreptul de a contesta anumite hotarari si invocarea in cadrul unor asemenea contestatii a probei cu martori. imprumuturi comerciale la un nivel nelimitat. a celor privind locatia de gestiune. 3) Obligatii ce revin comerciantului in calitate de patron. contractelor de inchiriere a spatiilor in care se desfasoara actele de comert. etc. ♦ posibilitatea de a acorda sau de a contracta in propriul interes. 2) Obligatiile fiscale. respectiv lichidarea bunurilor intreprinderii.ECONOMIA COMERTULUI 1) Obligatii referitoare la respectarea sistemului de relatii specific fiecarei ramuri şi a modului e desfaşurare a activitatii comerciale Este vorba de obligatii privind: ♦ tinerea evidentelor primare si contabile. ♦ posibilitatea inserarii in contractele sale a unei clauze de arbitraj. ce privesc sistemul de relatii in raporturile cu salariatii folositi. intocmirea si tinerea evidentei cartilor de munca. ♦ taxele asupra cifrei de afaceri. orice intreprinzator comercial este obligat sa cunoasca si sa aplice prescriptiile Codului Muncii referitoare la contractul de munca. Prerogativele comerciantului (privilegii şi avantaje) Prerogativele comerciantului se refera in principal la o serie de drepturi prin care se statueaza posibilitatile acestuia atat de a actiona in interesul atingerii obiectivelor sale de afaceri. precum si conservarea tuturor documentelor comerciale. -10 - . ♦ deschiderea unui cont in cadrul unei banci. ♦ impozitele pe beneficiile comerciale. igiena si securitatea sociala. Intre acestea amintim: ♦ existenta de drept a calitatii de elector si posibilitatile eligibile in cadrul camerelor de comert si in cadrul tribunalelor de comert. in cadrul carora locul principal revine taxei pe valoarea adaugata. prin care sa se angajeze ca in cazul ivirii unor diferende sa accepte decizia unui arbitru desemnat. cat şi pentru a se putea apara in cazul unor conflicte sau al aparitiei anumitor daune. care au in vedere: ♦ plata impozitelor speciale. sau a regimului judiciar in cazul suspendarii unei plati. In acest caz. ♦ posibilitatea de a beneficia de masuri speciale cu privire la urmarirea contractelor comerciale. reglementarea timpului si natura muncii. ♦ suportarea consecintelor falimentului. evitand astfel cheltuielile de procedura.

❖ dezvoltarea şi modernizarea retelei comerciale. Aceste relatii imbraca forme diferite. vor determina in continuare modificari in structura consumatorilor sub aspectul nivelului de instruire. prestatori de servicii sau unitati administrative. organe administrative de stat. ❖ liberalizarea schimburilor. Deci. compozitie socio-profesionala. ❖ introducerea şi extinderea permanenta a unor forme de vanzare. etc. exigentele fata de marfurile si serviciile comerciale. venituri. care. constituind astfel premise favorabile facilitarii procesului de cumparare a marfurilor. organe financiare. care prin continutul. ❖ se are in vedere faptul ca in viitor. relatiile comertului cu consumatorii fac parte din sistemul de relatii externe sustinute de unitatile din aparatul comercial. prin sporirea continua a suprafetei comerciale. consumatorul joaca un rol important in cadrul mecanismului de piata. comertul interior va avea ca obiect al actelor sale de vanzare-cumparare atat bunurile de consum individual. va contribui la sporirea comertului fata de consumatori. . sau bunei functionari a unor unitati sociale si a administratiei de stat. LOCUL RELATIILOR CU CONSUMATORII IN ANSAMBLUL ACTIVITATII COMERCIALE Ca purtator al cererii de marfuri. La stabilirea locului pe care il ocupa relatiile cu consumatorii in ansamblul activitatii comerciale. organizare. cuprinde doua categorii de relatii si anume: ❖ prima categorie cuprinde sistemul raporturilor interne. in cadrul carora se evidentiaza legaturile succesive dintre activitati. influentandu-le optiunea de cumparare. firme particulare sau populatie. de credit.11 - . ❖ imbunatatirea sistemelor de informare a consumatorilor şi operationalizarea unor practici promotionale moderne. cat si diferitele tipuri de produse destinate utilizarii productive. trebuie sa se aiba in vedere transformarile pe care le cunoaste societatea in perioada analizata si in perspectiva.1. destinate satisfacerii trebuintelor populatiei. Importantele transformari sociale si economice ce vor avea loc in societate. imbunatatirea amplasarii teritoriale si dotarea cu utilaje moderne. care pot fi intreprinderi de stat sau cooperatiste. ❖ modificari in nivelul si in stilul de viata al populatiei. precum si cu beneficiarii. constituind in acelasi timp elementul e referinta al tuturor actiunilor intreprinse atat de producator cat si de comerciant Sistemul de legaturi organizat de comert. forma de prezentare si operativitatea lor vor marca in mod favorabil sistemul de relatii dintre comert si toate tipurile sale de consumatori. unitati de transport. salarizare. furnizori. organizarii prestatiilor de servicii.ECONOMIACOMERTULUI CAPITOLUL III. probleme de personal. ❖ a doua categorie cuprinde relatiile externe. RELATIILE COMERTULUI CU CONSUMATORII 3. educatie. pe care comertul le are cu diferiti colaboratori. ❖ cresterea contributiei comertului la satisfacerea diferitelor tipuri de nevoi ale populatiei sau a celorlalti cumparatori industriali. precum si mutatiile pe care respectivele transformarile importantifactori sunt: ❖ sporirea dimensiunilor comertului interior si a ariei sale de preocupari. punandu-se accentul mai ales pe laturile calitative. sporind mereu in importanta datorita unor factori cum ar fi: ❖ cresterea gradului de privatizare a unitatilor economice. in calitatea sa de intermediar intre producatori si consumatori. care sa asigure un grad ridicat de accesibilitate a cumparatorilor la o gama variata de produse.

ca acest interlocutor nu este intotdeauna un individ. Cu privire la tendinta de trecere de la actul independent de cumparare a unui produs la optimizarea acestuia in cadrul unui ansamblu de produse. ❖ realizarea unor intalniri periodice cu consumatorii. In aceasta privinta. mai luxoase. productia. Organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii presupune cunoasterea unor forme mai complexe.ECONOMIACOMERTULUI 3.12 - . de substitutie si de complementaritate. urmand ca orice modificare ulterioara a venitului sa antreneze aparitia unei asa-zise "cereri de reamplasare". chiar valoarea sociala si economica a bunurilor depinde de nivelul de consum efectiv al sortimentelor pe care comertul le ofera consumatorilor. aparitii şi disparitii succesive in cadrul cererii pentru anumite produse. Un asemenea cadru general are in vedere ca prin modul de organizare a macrosistemul unei societati. ❖ asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumatori. este de subliniat si faptul ca toate trebuintele sunt incadrate de catre consumatori intr-un proces de satisfacere simultana.2. . Analizele efectuate asupra procesului de comercializare si a factorilor sai de influenta au evidentiat faptul ca interlocutorul vanzatorului nu este intotdeauna consumatorul. sau pe langa anumite institutii social-administrative. sau trecerea de la cumpararea independenta a unui produs la achizitionarea optimizata in cadrul unui ansamblu de produse. precum si diferitele aspecte administrative. CONTINUTUL RELATIILOR COMERTULUI CU CONSUMATORII Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii poate fi descompus in trei domenii principale: ❖ organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii. In ultima analiza. ce asigura un anumit standard de viata sau un anumit nivel de activitate utila. bugetul. orice tip de reglementare va genera diferite tipuri de reactie pentru fiecare consumator. ce privesc: ❖ relatia dintre consumator si societate. si ca decizia de cumparare se ia tot mai putin in functie de un produs si tot mai mult in raport cu ansamblul produselor. indiferent de profilul unei firme. putand sa le propuna o gama tot mai larga de produse. dar ca dezechilibrul nevoi-mijloace face ca unele produse sau servicii sa fie preferate la un moment dat. concretizata in alcatuirea unor organisme de consultare independente. Aceasta noua cerere se va referi in permanenta la produse noi. specialistul din comert trebuie sa ştie ca nevoia este pivotul central al unei aşa-zise "grupe de nevoi". Trecerea de la actul izolat al consumului la un sistem de consum reprezinta un alt fenomen important in organizarea cadrului de dialogare cu consumatorii. Indiferent de ocupatia fiecarui individ. ❖ trecerea de la actul izolat al consumului la un sistem de consum. unde succesul final al tuturor deciziilor privind aprovizionarea. reprezinta o functie a modului in care asemenea decizii sunt coroborate cu cele privind organizarea sistemului de relatii al comertului cu consumatorii. ❖ crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare-cumparare. consumatorul trebuie sa-si largeasca continuu posibilitatile de exprimare libera si in consecinta. Ca forme structurale ale cadrului de dialogare cu consumatorii pot fi folosite: ❖ consultarea. Acest dublu fenomen. intr-un cadru organizat de discutii. A. apare ca deosebit de important pentru comert in procesul de dialogare cu cumparatorii. ceea ce genereaza fenomenul de complementaritate şi de substitutie in procesul de satisfacere şi o serie intreaga de remodelari. Relatia dintre consumator şi societate poate constitui cadrul general in care urmeaza sa se circumscrie intregul sistem de relatii comert-consumator. consumatorul este omniprezent. mai perfectionate. aceasta nu va fi niciodata "identica" cu cea care ar fi trebuit satisfacuta daca anterior ar fi existat venitul necesar. ci cel mai adesea grupuri sau organizatori. Mai mult. toti si toate apar in cadrul pietei si in calitate de consumatori. O asemenea situatie se rasfrange asupra activitatii tuturor firmelor si unitatilor publice sau particulare.

Activitatea pe care personalul comercial o desfasoara in fata cumparatorului (uneori chiar ca participant la decizia de cumparare) contribuie la formarea reprezentarilor consumatorului cu privire la produsele oferite spre vanzare. dorintele. BAZA MOTIVATIONALA A RELATIILOR COMERT-CONSUMATORI Comportamentul consumatorului reprezinta totalitatea actelor. aceasta avand menirea de a asigura un cadru ambiental corespunzator nivelului ridicat de exigenta al cumparatorilor. b) initierea unor programe de masuri menite sa influenteze comportamentul respectiv. a unor consultatii sau demonstratii in mari magazine de specialitate. la serviciile asigurate si la activitatea comerciala in general. precum şi pentru economii. In acest sens. cum ar fi televanzarea. Se creeaza astfel la consumatori o anumita atitudine de ansamblu fata de produs si fata de unitatea comerciala. sau pe zone de consum. satisfacerea complexa a nevoilor populatiei. B. Se are in vedere informarea larga. ❖ realizarea unor actiuni de testare a produselor noi. Asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial s. . ❖ introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare. printr-o combinare corespunzatoare a mijloacelor publicitare. personalul comercial.13 - . prin comportamentul sau si prin atitudinea fata de munca pe care o desfasoara in relatiile directe cu consumatorii. educarea gusturilor. Pornind de la aceste aspecte. C. 3. Crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzarecumparare Reprezinta o latura importanta a sistemului de relatii comert-consumator. in care trebuie sa tinem seama de faptul ca reactiile şi atitudinile consumatorilor sunt determinate atat de nevoile şi trebuintele proprii fiecarui individ. ❖ utilizarea mijloacelor mass-media pentru actiuni de informare si publicitate comerciala. aptitudinilor şi deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpararea de marfuri şi servicii. Drept urmare. exigentele si reprezentarile lor. in raport cu nevoile si trebuintele. ❖ cel de-al doilea are in vedere prezentarea si intretinerea unitatilor comerciale.i cumparatori Reprezinta componenta de baza in sistemul relatiilor comert-consumator. la unitatile de desfacere. ca instrumente de stabilire a volumului structurii cererii de marfuri. Imbinarea acestor doua cai de actiune este un proces complex. orientandu-l si determinandu-i noi dimensiuni. orientarea consumului. comertul actioneaza in organizarea sistemului de relatii cu consumatorii pe doua cai: a) utilizarea in organizarea diferitelor actiuni comerciale a caracteristicilor psihologice si psiho-sociologice ale consumatorilor. cat şi de actiunea unor factori externi cum sunt factorii economici.3. avand in acest caz o importanta mai mare in concretizarea manifestarilor de consum. ❖ organizarea unor conferinte periodice. sociali şi psihologici.ECONOMIACOMERTULUI ❖ organizarea unor panele de consumatori in profil macroeconomic. se au in vedere doua grupuri de actiuni: ❖ primul se refera la imbunatatirea sistemului de informare a consumatorilor. etc. cuprinzatoare si operativa a cumparatorilor. asigura materializarea actiunilor ce dau continutul celorlalte doua componente ale sistemului de relatii comertI I -T I I consumatori: organizarea cadrului de dialog si crearea ambiantei favorabile realizarii actelor de vanzare-cumparare. Influenta factorilor subiectivi si ai mediului inconjurator devine tot mai puternica si mai complexa.

stabilirea unei "ordini" intre bunurile din randurile carora cumparatorul urmeaza sa aleaga. va aparea un fenomen de repulsie ce va dauna atat produsului cat si unitatilor comerciale. CONTINUTUL ACTIVITATII DE COMERT CU RIDICATA . Pornind de la aceste considerente. la randul sau. in cadrul caruia intervin atat motivatii rationale. pentru ca intentia de cumparare sa se transforme intr-un act de cumparare. cu gradul sau de instruire.posterioara cumpararii . insa. consumatorul va putea incerca din nou atractia pentru produs.ECONOMIACOMERTULUI Comportamentul consumatorului este rezultatul acumularii unei experiente de viata. el evidentiaza si explica diversitatea de manifestari ale oamenilor si chiar ale acelorasi persoane in ambiante diferite. Dat fiind faptul ca fiecare nevoie se traduce printr-un ansamblu de caracteristici fizice si psihologice. in procesul de organizare a relatiilor comert-consumator. ezitant. consumatorul facand comparatie intre utilitatea produsului cumparat si satisfactia anticipata. Concretizarea unei asemenea motivatii implica. Katona) subliniaza faptul ca in aceasta privinta consumatorul cauta sa maximizeze utilitatile. de mare atentie se bucura cercetarea reactiilor consumatorilor si a motivatiilor acestor reactii in vederea adoptarii deciziilor de cumparare. comerciantul trebuie sa stie ca. sau acestea sunt slabe. Aceasta decizie reprezint. diferentiata in raport cu locul pe care fiecare individ il ocupa in societate. aceasta faza este deosebit de importanta pentru asigurarea continuitatii si perspectivei activitatii sale. si altele. Din confruntarea motivatiei cu structura de preferinte bunurilor oferite rezulta un comportament progresiv. cat şi motivatii emotiv-psihologice. conturand aşa-zisa "satisfactie anticipata". marca sau unitate comerciala. care simbolizeaza ansamblul dorintelor şi aspiratiilor continute de nevoie. doar un moment dintrun proces global de cumparare.14 - . faza a treia . cat si evolutiv. in raport cu pretul şi veniturile sale. adica stabilirea unei structuri de preferinte. care se concretizeaza in final intr-o decizie de cumparare ce poarta amprenta comportamentului respectiv. intalnire ce creeaza o stare de tensiune care nu dispare decat in momentul satisfacerii nevoii.are in vedere satisfactia obtinuta. respectiv sa maximizeze satisfactia sa in alegerea produselor cu cea mai mare utilitate relativa. COMERTUL CU RIDICATA 4. Teoria clasica (G. el actioneaza in spiritul unei "imagini de produs". In conditiile in care apar o serie de diferente intre anticipatie si satisfactia reala. confuz. ❖ ❖ ❖ Procesul global al cumpararii cuprinde trei faze principale: in prima faza are loc o intalnire intre nevoie şi produs. daca in cadrul comparatiilor facute de consumator intre satisfactia anticipata si satisfactia reala. Astfel. Decizia de cumparare reprezinta un act de alocare a resurselor. pe care consumatorul doreste sa si le regaseasca in obiectul dorit. Pentru comert. In abordarea deciziei de cumparare este necesar sa se porneasca de la motivatia actului de cumparare. de ordin economic. familia din care face parte. contradictoriu şi fluctuant. proces pe care comertul trebuie sa-l cunoasca foarte bine atat sub aspect structural. Aceasta deoarece. consumatorul trebuie sa fie supus unor stimuli concurentiali. fapt ce conduce la asa-zisul "obicei de cumparare". in faza deciziei de cumparare.1.15 - CAPITOLUL IV. pentru a-si putea organiza sistemul de relatii cu consumatorii. nu exista diferente. .

De asemenea. din cadrul tertelor piete externe. el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si serviciilor. ci mijloceşte doar legatura intre productie şi veriga comerciala cu amanuntul. marfurile nu se vand de catre intreprinderile cu ridicat direct consumatorilor. cat şi de cei externi. ❖ A treia caracteristica este data de faptul ca intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni. atat cumparatorul. avand astfel o viteza de circulatie mai lenta. De asemenea. ❖ O ultima caracteristica se refera la existenta unor servicii comerciale bine puse la punct şi incadrate cu un personal de inalta calificare. si anume: ❖ O prima caracteristica a intreprinderilor de comert cu ridicata se refera la faptul ca acestea trebuie sa fie firme cu o mare acoperire financiara. Intr-o astfel de ipostaza. cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi. cheltuieli materiale si banesti. informatice. activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediari intre producatori si comerciantii cu amanuntul. Spre deosebire de activitatea ce se desfasoara in cadrul comertului cu amanuntul. unde cumparatorul marfurilor este nemijlocit consumatorul. veriga comerciala cu ridicata genereaza o serie de imobilizari de fonduri. precum si aprovizionarea comertului cu amanuntul. Intr-adevar. Specializarea respectiva e generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi. cat si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. ❖ O a doua caracteristica are in vedere specializarea activitatii de comert cu ridicata pe familii de produse. intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct. depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare. prin care sa acopere platile catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare. iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade afectate de sezonalitate. etc. activitatea care se desfasoara in cadrul acestei verigi prezinta cateva trasaturi specifice si anume: ❖ actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice. data fiind importanta comenzilor. necesita multa forta de munca . Interpunandu-se in drumul marfurilor de la productie la consum. sub aspectul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul. Tinand seama de locul pe care comertul cu ridicata il ocupa in procesul miscarii marfurilor. ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor. grosistii nu-si pot permite greseli asupra cantitatilor. ❖ activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor. In conditiile in care un producator este situat intr-o alta tara. necesare intretinerii retelei de depozite. Purtand amprenta activitatii pe care o desfasoara. produsele de inalta tehnicitate (electronice. fractionarea partitiilor.ECONOMIACOMERTULUI Comertul cu ridicata prezinta un stadiu al circulatiei marfurilor in cadrul carora au loc operatiuni de cumparare-vanzare a marfurilor. Pe de alta parte. platii personalului.) reclama specialisti de o calificare deosebita. cat si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor. in scopul revanzarii lor ulterioare. ❖ in cadrul activitatii de comert cu ridicata.15 - . calitatii. sau reprezentantul acestuia. deoarece orice familie de produse ridica probleme specifice de stocaj. atat cumpararile cat şi vanzarile de marfuri se realizeaza in partitii mari. in cazul activitatii de comert cu ridicata. optice. intreprinderile ce actioneaza in cadrul comertului cu ridicata se caracterizeaza si ele printr-o serie de trasaturi distincte. intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii. sortarea si asortarea marfurilor. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera la partitii mari de marfuri. marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei. sau a serviciilor anexe furnizate de catre producator. Deci. trecand prin veriga comerciala cu ridicata. cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat. sociale si din administratia publica. etc. sau diferite organizatii economice. cat si de incapacitatea de a contracta credite pe termene mai mari.

comercial si financiar. B.-*----------------------l i a) Comertul cu ridicata joaca un rol foarte important in ceea ce priveşte informarea detailiştilor. cat si previziunile pe care le elaboreaza cu privire la viitoarele evolutii ale consumului. comertul cu ridicata participa activ la schimbarea vanzarilor respective. Pentru toate acestea. etc. evitarea rupturilor de stoc. O asemenea esalonare a comenzilor.ECONOMIACOMERTULUI bine calificata. este nevoie ca in cadrul serviciilor comerciale sa existe o puternica forta de vanzare si o anumita retea de reprezentanti. prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare (datorita faptului ca lanseaza si plateste comenzi care se refera la partizii mari de marfuri) sa-şi continue fara intrerupere activitatea. si intr-un mod general. c)Comertul cu ridicata işi eşaloneaza comenzile in timp. f) Comertul cu ridicata poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor. evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora. financiare. capabili sa argumenteze la fel de bine pe plan tehnic. cu privire la evolutia si oscilatiile in timp ale consumului. sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje care asigura continuitatea activitatii comerciale si o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu cererea. la toate formele de actiune capabile de a ajuta detailistii. documentatii. si de forta de munca generata de procesul de stocare. Aceste avantaje sunt urmatoarele: *. sau cu mijloace auto la intreaga capacitate. 4. sau a unei suprasolicitari bruste a productiei. Fata de comertul cu amanuntul. la unitatile apropiate. Ori. In plus. sensibilizati si convinsi pentru a deveni clientii diversilor grosisti. fractioneaza respectivii partizii de marfuri si livreaza comertului cu amanuntul. comertul cu ridicata asigura producatorilor multiple servicii logistice. in cantitatile exacte pe care acestia le pot stoca . cat mai ales de catre cei straini. b) Stocand mari cantitati de produse.2. d) Comertul cu ridicata . care se aprovizioneaza vagonabil. prin cunostintele sale. deci. se are in vedere ca detailistii trebuie sa fie prospectati. In raport cu producatorii. consumatorul. stabilind si realizand cataloage. In cadrul unui comert descentralizat. grosistii ii informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea partitiilor de marfuri necesare. in ultima instanta. contribuie la regularizarea productiei. pornind de la informatiile pe care le obtin prin intermediul unitatilor cu amanuntul. scutindu-i de cheltuieli materiale.ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori -permite acestora din urma sa aiba informatii pretioase asupra modului in care sunt primite produsele. e) Avand interes e ca produsele producatorilor cu care colaboreaza sa se vanda in permanenta. numai comerciantii cu amanuntul din afara marilor aglomeratii sunt slab informati sau total ignorati de catre producatorii indigeni. de a antrena.16 - . ROLUL ECONOMIC AL COMERTULUI CU RIDICATA A.. b) Grosiştii. alaturi de diferite categorii de revanzatori. bazat pe mecanismul pietei. rolul economic al comertului dat cu ridicata este -----------------------de o serie de avantaje care prezinta importanta atat pentru intreprinzatori ce actioneaza in domeniul respectiv. Aceste avantaje sunt urmatoarele: a) Comertul cu ridicata permite producatorilor. cat si pentru circuitul economic general din cadrul pietei. prin documentatiile realizate si prin diverse cataloage elaborate. prospectand detailistii. adica ajuta la cunoasterea bazei motivationale a pietei. cercetari de piata.

❖ sa asigure energia necesara. Concomitent cu transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial. Revanzarea marfurilor in cantitati mai mici catre comerciantii cu amanuntul. in sortiment comercial corespunzator varietatii cererii populatiei. pe care le distribuie. Stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei eşalonari normale a fluxului de produse catre detailişti şi a fluiditatii vanzarilor catre consumatori. D. model. livrate de fabrici.3. necesare conservarii in bune conditii de temperatura. blocaje financiare in cadrul intreprinderilor producatoare. in vederea aprovizionarii fara intrerupere şi in sortiment variat a comertului cu amanuntul. grosistii fractioneaza partizii mari de marfuri primite de la producator. comerciantii cu amanuntul au si avantajul simplificarii muncii administrative şi o reducere a cheltuielilor. in partizii mici. diverselor situatii conjuncturale. ele trebuind astfel incluse in pretul de vanzare a marfurilor. 4. d) Prin faptul ca se pot adresa unui singur grosist si nu unei multimi de furnizori.ECONOMIACOMERTULUI sau le pot vinde intr-o unitate de timp. etc. ❖ sa asigure depozite de mare volum sau suprafata. Cumpararea unor partitii mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete externe. sau pe cele stocate. Transformarea sistemului industrial. catre detailisti. etc. lipsei de informatii. precum si procurarea si utilizarea instalatiilor speciale. prin eliminarea rupturilor intervenite in procesul de aprovizionare. Un asemenea procedeu permite o amortizare rapida in caz de nevoie. comertul cu ridicata permite detailiştilor sa beneficieze de preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator.). format din partizii mari de produse de un anumit fel (marime. societatile din carul comertului cu ridicata trebuie: ❖ sa-si imobilizeze mari sume de bani. Pentru aceasta. C. a tuturor produselor stocate. ce genereaza costuri foarte ridicate. c) Datorita capacitatii sale de stocaj. precum şi a altor categorii de cumparatori. FUNCTIILE COMERTULUI CU RIDICATA Tinand seama de locul comertului cu ridicata in cadrul circuitelor comerciale si de rolul sau economic. corespunzator posibilitatilor financiare. corespunzator valorilor din stoc.17 - . culoare. Cercetarea permanenta a pietei şi studierea indeosebi a evolutiei cererii de marfuri a populatiei si a utilizatorilor industriali sau asimilati acestora in vederea informarii . ca urmare a sistemelor de remize care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari. pe baza de comenzi. E. grad de luminozitate si de umiditate constanta. ca urmare a sezonalitatii productiei. trebuie subliniat ca acestuia ii revin urmatoarele functii specifice: A. indiferent de locul in care acestia isi au resedinta si raza de activitate. ❖ sa doteze depozitele cu instalatii speciale. B.

b) In al doilea rand. In ambele cazuri. fie de catre producatori. 4. Anglia.) diferite produse tehnice. este vorba de preluarea sub aspect juridic a comertului cu ridicata. ♦ I. se are in vedere ca agentii economici antrenati in activitatile de intermediere. apar fie noi societati comerciale integrate. Amintim dintre acestea experienta firmelor din Canada. Astfel de fenomene sunt intalnite in marea majoritate a tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.18 - .A. Au aparut noile forme de actiune. II. etc. tari. Japonia. in realizarea logisticilor comerciale specifice fiecarui produs. fata de cele anterioare. consta in primul rand in a asigura circuitul de distributie al produselor respective si. fluxuri de marfuri si informatii. referitoare la evolutia comertului cu ridicata. precum si pentru realizarea unor previziuni care vor sta la baza propriei activitati in perioadele viitoare.4. Olanda. In cadrul comertului cu ridicata. Referitor la cea de-a doua grupa de tendinte care se contureaza ca tendinte in . Data fiind natura circuitelor comerciale pe care le realizeaza comertul industrial si specificul functiilor ce ii revin. re in vedere preocuparile pentru cautarea unor noi solutii cu privire la perfectionarea circulatiei marfurilor cu ridicata si asigurarea unei fluiditati rationale a fluxului de produse de la producator la consumator. Functia grosistilor industriali. S. etc. respectiv: Producator . TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU RIDICATA PE PLAN MONDIAL Tendintele respective pot fi impartite in doua mari categorii: o prima grupa cuprinde diferitele aspecte prin care se incearca consolidarea actualelor pozitii de intermediar ale comertului cu ridicata. a . Suedia. in al doilea rand. activitatea in sine ramanand insa in continuare.Comert cu ridicata . pentru gasirea unor solutii care sa duca la o crestere generala a capacitatii de adaptare a acestuia la o serie de situatii ce apar in diverse localitati. literatura de specialitate a inserat respectiva categorie de grosisti sub denumirea de enclave. militand pentru mentinerea circuitului clasic de distributie. si anume: a) In primul rand. F. sunt preocupati in acelasi timp. furnituri industriale. ♦ o a doua categorie. fie mari lanturi comerciale de magazine care au integrate si activitati de comert cu ridicata. ele se materializeaza intr-o tendinta de mentinere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distributie.. produse semifinite si chiar materii prime. sau zone ale lumii.U. potrivit carora respectiva tendinta va deosebi evolutiile viitoare ale comertului cu ridicata. Franta. cat si comertul cu amanuntul. ca intreprinderi specializate care distribuie industriasilor sau utilizatorilor profesionali (mestesugari. orientarii fluxurilor de marfuri. imbunatatirea structurii distributiei.1 8 mijloacelor e promovare. Belgia. In ceea ce priveste prima categorie de aspecte. legaturi de integrare sau asociere. fie de catre comerciantul cu amanuntul. etc.Comert cu amanuntul Consumator In legatura cu aceasta tendinta se impun totusi doua observatii generale. o sectiune aparte o formeaza comertul industrial. reparatori si instalatori. in cadrul carora intervin ca intermediari atat comertul cu ridicata.ECONOMIACOMERTULUI producatorilor.

altul decat cel al utilizatorilor industriali si asimilatilor acestora.O solutie aparuta in cadrul comertului japonez care se contureaza si ea ca tendinta. .000 de articole). Franta. Acestea. ce se ocupa cu vanzarile de gros. o mai buna participare la promovarea produselor. cat si o modernizare si fluidizare a procesului de aprovizionare. etc. refera la crearea unor mari intreprinderi comerciale strict specializate. 1. Este vorba de aparitia si dezvoltarea asa-zisului "comert de gros cu autoservire". Germania. intreprinzatorii din cadrul comertului cu ridicata simt nevoia sa se grupeze in diferite asociatii. ce işi desfaşoara activitatea in baza a trei sisteme: cu autoservire. se refera la crearea unor firme specializate in organizarea unor depozite cu mica ridicat. nu se asigura transportul marfurilor la magazinele cu amanuntul. Sistemul este larg practicat in S.000 de articole). a modalitatilor de gestionare a marfurilor. cat si marfuri nealimentare (pana la 25. Sub aspectul organizarii.000 articole). comandand si platind. desfasurarea procesului de comercializare a marfurilor nu necesita comenzi prealabile. cat si marfuri nealimentare (pana la 25.U. Anglia. organizate in cascada (trepte). preocupandu-se de comercializarea anumitor produse sau de produsele anumitor producatori. Alte solutii interesante sunt legate de crearea unor mari societati comerciale care organizeaza fie magazine. precum si pe cele traditionale ale comertului cu ridicata. in lant..de reprezentante ale diferitilor producatori sau grupuri de producatori. 5. Caracteristic pentru aceste lanturi cu sucursale multiple apare faptul ca incearca sa imite trasaturile caracteristice ale supermagazinelor in lant. Asemenea grupari asociate nu privesc decat comercializarea produselor nealimentare destinate aprovizionarii marelui public. in cadrul carora comerciantii cu ridicata se unesc cu mici comercianti cu amanuntul independenti. in diferite zone ale lumii fenomenele sunt mai complexe. pe baza de mostre şi combinat. asemenea unitati comercializeaza atat marfuri alimentare (in jur de 10. sau micii detailisti isi cumpara marfurile necesare in limita numerarului disponibil si a mijloacelor de care dispun. 2. Sub aspectul sortimentului. pentru promovarea unor politici de grup care sa vizeze imbunatatirea vanzarilor printr-o modernizare a structurilor de distributie. fiind vorba de solutii care privesc atat perfectionarea circulatiei marfurilor. marfurile cumparate de comerciantii cu amanuntul se platesc in numerar. evidentiind o serie de probleme care prezinta un interes deosebit pentru tarile in curs de tranzitie spre economia de piata. care opereaza pe baza sistemului "cash and carrying". In cadrul unor asemenea depozite. reprezentantii comertului cu amanuntul. 4. mentinand in acelasi timp avantajele comerciantilor cu amanuntul independenti. indicand marfurile necesare. oferind diverse avantaje in fluidizarea fluxului de marfuri. care isi desfasoara activitatea in sistem de autoservire. in scopul obtinerii celor mai bune conditii de vanzare din partea furnizorilor interesati in livrari mai importante.A.19 - . 3.000 (in jur de 10. comerciantii cu amanuntul independenti intrand in depozitele cu ridicata dupa bunul lor plac. 6. intreprinderile comerciale cu ridicata au un dublu rol: . Deosebit de interesanta apare si experienta din unele tari cu privire la organizarea unor forme specializate in crearea de magazine-depozite cu ridicata. In cadrul acestui sistem de organizare. fie lanturi de unitati cu sucursale multiple. O alta solutie privind perfectionarea comertului cu ridicata are in vedere crearea unor firme de comert cu ridicata prin organizarea comerciantilor cu amanuntul independenti sub forma unor cooperative. O alta tendinta conturata in ultimele decenii si care s-a dovedit deosebit de utila.ECONOMIACOMERTULUI evolutia comertului cu ridicata.

asigurand aprovizionarea comertului cu amanuntul. prin .20 - . care se aprovizioneaza de la cele principale (deci nu direct e la producatori) si vand catre micile firme in comertul cu amanuntul. in virtutea principiilor gravitatiei comerciale atrag mari mase de vizitatori. pe langa relatiile e subordonare si o stransa colaborare. iar micile unitati.20 . Potrivit acestui sistem.ECONOMIACOMERTULUI - de veriga intermediara in cadrul circuitelor de distributie. Intre cele doua verigi ale comertului cu ridicata japonez exista. b) intreprinderi comerciale secundare. care se aprovizioneaza de la producatori si vand numai catre mari firme din comertul cu amanuntul. marile unitati. Aceasta deoarece. in cadrul verigii comertului cu ridicata se disting doua tipuri de intreprinderi comerciale: a) intreprinderi comerciale cu ridicata principale. reusind sa asigure aparitia simultana a articolelor comercializate in cadrul intregii retele comerciale cu amanuntul si intrun sistem de apropiere deosebit de ridicat fata de consumator.

Principalele probleme pe care le ridica organizarea unor intreprinderi.ECONOMIACOMERTULUI supletea posibilitatilor de amplasare. imbunatatirea secventiala a circulatiei marfurilor cu amanuntul si structurarea. . este aparitia unor intreprinderi comerciale cu ridicata.21 - . se refera la automatizarea gestiunii stocurilor. acelasi sistem e organizare in cascada. De asemenea. dar se va impune in viitor. schematizarea si reglementarea fluxului miscarii marfurilor. sunt prezentate in imediata apropiere a consumatorilor. asigura o buna gestionare a stocurilor de marfuri si o valorificare profitabila a fiecarui produs ce face parte din sistemul comercializat. schematizarea si automatizarea sistemului de service proprii proceselor de aprovizionare cu marfuri. automatizarea pregatirii comenzilor. Ca o tendinta ce se contureaza mai greu. a caror activitate se bazeaza pe depozite complet automatizate. 7.

etc. marfurile se desfac in partitii mici. alimentatie publica. instalarea si garantiile post-cumparare.1. cooperative. diverse organizatii obşteşti. Pentru a asigura oferta de marfuri in carul pietei. comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata. realizate prin reteaua comerciala. prestari de servicii. ajustajul unor produse. corespunzator consumului unei persoane sau familii. sa includa in preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau a utilizatorilor finali. etc. determinandu-l ca alaturi e vanzarea propriu-zisa. intrand in sfera consumului. tipul. intreprinderile comerciale cu amanuntul (indiferent e forma de proprietate. precum si relatii de munca. COMERTUL CU AMANUNTUL 5. piata capitalurilor. Vanzarile de bunuri efectuate prin magazine de consignatie in depunerile de obiecte facute de populatie. si implicit. prin vanzarea lor. 3. in cadrul desfacerilor cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale: 1. etc. in general in cantitati mici şi in stare de a fi intrebuintate. -22 - . Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul. structura si marimea acestora) se aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau de la producatori. la cresterea gradului de satisfacere a acestora. comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice.ECONOMIACOMERTULUI CAPITOLUL V. apartenenta. cum ar fi cele e consulting. vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti. ❖ ❖ ❖ ❖ Corespunzator caracteristicilor enuntate. 2. pe langa relatiile economice de schimb.). asistenta sociala. Specificitatea comertului cu amanuntul este data de urmatoarele elemente: marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual. reviste. coafura. Prin intermediul unor asemenea relatii. ROLUL ECONOMIC şI FUNCTIILE CU AMANUNTUL Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.. Vanzarile de tiparituri (ziare. Este vorba atat e servicii pe care le pot realiza insisi comerciantii cu amanuntul.) pe baza de abonament. Vanzarile de marfuri alimentare. cat si e o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate. marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor. cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor. nealimentare. asociatii. regii autonome. unitati proprii ale producatorilor. diverse servicii personale (frizerie. el fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pietei globale: piata bunurilor si serviciilor. Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu. formeaza in unitatile lor stocurile de marfuri. etc. CONTINUTUL COMERTULUI ACTIVITATII. bancare. Comertul cu amanuntul este infaptuit de societati comerciale cu capital public sau privat. intr-o anumita perioada de timp. pe care apoi le vand catre consumatori. piata schimburilor monetare si piata fortei e munca. cu plata in numerar sau pe credit.

litrului. Asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele. Omniprezenta unitatilor comerciale cu amanuntul presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum. mijloacele de realizare a relatiilor de schimb genereaza forme variate de exercitare a comertului cu amanuntul. In virtutea acestei functii. localitatile si punctele populate. dintre care trei functii reprezinta o importanta deosebita. 6. deoarece. 5. Fiecare dintre aceste forme prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste reteaua de unitati de desfacere. Analiza rolului economic al comertului cu amanuntul trebuie sa plece de la ideea ca vanzarea cu amanuntul este indispensabila in viata economica a unei societati. etc. kilogramului). efectuate e catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau private. care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale (cantine. comertul cu amanuntul cumpara marfuri in partizii care sa corespunda capacitatii de stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie.) cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou. gradinite. se asigura cumparatorilor atat posibilitatile maxime de aprovizionare cu marfurile necesare sau dorite. marfurile respective fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici (submultiplii metrului. productivitatea muncii si nivelul cheltuielilor de risc. si anume: I. etc. potrivit unui program corespunzator solicitarilor segmentelor de consumatori aprovizionati. Cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici. Livrarile e energie electrica si termica prin intermediul unor unitati specializate in distribuirea unor asemenea servicii (vanzarile de combustibili solizi sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor de marfuri nealimentare). TIPOLOGIA ACTIVITATII COMERCIALE CU AMANUNTUL -SECTORIZAREA ACTIVITATII COMERCIALE CU AMANUNTUL Universalitatea marfurilor ce formeaza oferta comertului cu amanuntul. partizii care apoi sunt descompuse. utilajul comercial folosit. Vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari sau cu regim special de aprovizionare. Prin intermediul acestei functii.2.ECONOMIACOMERTULUI 4. II. conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe de marfuri. materiale de intretinere. unele piese de mobilier. 5. III. spitale. precum si niveluri diferite ale unor indicatori calitativi ai activitatii economice. genereaza o serie de functii specifice ale acestuia in cadrul circulatiei marfurilor. cat si largi posibilitati de alegere a produselor pe care le considera ca fiind cele mai adecvate satisfacerii nevoilor sale. fie impreuna cu comertul cu ridicata. punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli. -23 - . prin intermediul acesteia. produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor acolo unde acestia se gasesc si unt oferite conform posibilitatilor de cumparare ale acestora. comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumator si producator. formele de organizare a muncii.). cum sunt viteza de circulatie a marfurilor. crese. cat si deschiderea acestora in toate zilele din cursul anului. Faptul ca prin activitatea desfasurata. Asigurarea unui sortiment foarte larg şi extrem de complex. fie in calitate de veriga intermediara independenta. Unele vanzari ocazionale. indiferent de conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care sunt amplasate.

sa asigure desfacerea permanenta a produselor proaspete. b) o rationala combinare a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale. Alimentatia publica reprezinta o forma de activitate mai complexa in cadrul comertului cu amanuntul. cofetariilor. Alimentatie publica. care consta in transformarea unor materii prime alimentare in preparate culinare sau de cofetarie. care. procese de productie mecanizate sau automatizate. ea imbinand procesul de productie cu cel de vanzare catre consumatorii finali. adica preparatele de bucatarie. Drept urmare. comertul cu marfuri alimentare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: a) existenta unei retele de mari unitati generale. laptele. asigurand astfel cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor necesare intr-un timp redus si in imediata apropiere a punctelor de consum. produsele semipreparate sau chiar nepreparate sunt puse la dispozitia cumparatorilor si transferate in sfera consumului. legumele si fructele. sau implica existenta unor termen de garantie. -24 - . care sa comercializeze intregul univers de marfuri alimentare. Caracteristic e faptul ca o parte dintre materiile prime transformate sunt in acelasi timp si bunuri de consum ce se pot utiliza fara prelucrari prealabile. iar altele devin comestibile numai ca rezultat al respectivelor prelucrari. Comertul alimentar Are ca obiect vanzarea marfurilor a caror cerere este curenta. etc. pot exista: comert alimentar general şi comert alimentar specializat pe vanzarea anumitor produse care necesita. etc. iar majoritatea dintre ele sunt usor alterabile. B. Asemenea trasaturi fac ca sectorul marfurilor alimentare sa se caracterizeze printr-o larga varietate de forme de distributie. fiecare dintre ele prezentand caracteristici specifice. Activitatea comerciala clasica. Marfurile din aceasta categorie se asociaza in consum. predominante intr-o anumita zona. cum ar fi: painea. alimente dietetice). barurilor. pe langa sortimentul general de marfuri alimentare in stare naturala. Activitatea de productie. pe langa marile magazine generale. fie cu privire la personalul folosit si la formele de distributie (exemplu: peste. publicitatii si promovarii vanzarii.ECONOMIACOMERTULUI Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii comertului cu amanuntul. comertul nealimentar specializat. cu existenta unor mici unitati specializate si de completare. dar predomina ideea potrivit careia activitatea acesteia sa fie cat mai descentralizata si mai segmentata. din care. de mare serie. literatura de specialitate grupeaza activitatea lui in trei domenii distincte: ♦ ♦ ♦ A. Aici este cuprinsa activitatea restaurantelor. Procesele de productie ce se desfasoara in cadrul alimentatiei publice. Comertul alimentar. In cadrul alimentatiei publice se desfasoara urmatoarele activitati: 1. carnea. pestele. a caror cumparare se realizeaza de catre consumatorii cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. rotiseriilor. Modul de organizare a comertului alimentar si directionarea activitatii desfasurate difera de la o tara la alta. c) desfacerea şi a unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial. organizate pe principii industriale. Comertul nealimentar. fie in ceea ce priveste tehnologiile de comercializare. Astfel. sa integreze mai rapid noile tehnologii comerciale si sa dea o mai mare importanta informarii consumatorilor. cofetarie. conditii speciale de vanzare. prin natura lor. 2. prin intermediul actului de vanzare. cunosc si ele o mare diversitate si anume: procese artizanale (similare cu cele din gospodariile casnice).

Activitatea de prestari de servicii e legata de vanzarea preparatelor. prin intermediul carora sunt comercializate diferite grupe de marfuri care implica o prezentare deosebita. precum si prin promovarea unor noi metode de vanzare. cum sunt magazinele universale. deosebit de complex. Acest fenomen a fost generat de penetrarea puternica a tehnologiilor moderne oferite de noile evolutii ale progresului tehnic si mai ales a proceselor manageriale.mobila. care au venit sa asigure un nivel superior de organizare in acest domeniu. cum ar fi: pregatirea mesei. Datorita acestui fapt. cum sunt cele destinate confortului . cum sunt: comertul cu textile si incaltaminte. Prestatiile de servicii din alimentatia publica au in vedere asigurarea unor conditii corespunzatoare si civilizate de consum. cat si o vasta si eterogena retea de desfacere cu amanuntul. in vederea consumului pe loc a acestora.. alaturi de unitati cu mari suprafete de vanzare. program de divertisment. o serie de articole de imbracaminte se reinnoiesc de la un sezon la altul.). asigurarea unei ambiante placute (confort. marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe subramuri. Comertul cu marfuri nealimentare Reprezinta sub aspectul dimensiunilor si structurilor sale sectoral cel mai important din cadrul comertului cu amanuntul. tehnologiilor comerciale. de proprietatile merceologice ale produselor si de varietatea sortimentelor ce caracterizeaza fiecare grupa de marfuri. echipamentul casnic. unitatile comerciale cu amanuntul nealimentare se confrunta cu segmente de populatie a caror cerere se caracterizeaza printr-o mare mobilitate. ambianta in procesul de cumparare (blanuri. etc. De asemenea.se reinnoiesc intr-un ritm mai lent. al formelor de aprovizionare.ECONOMIACOMERTULUI 3. bijuterii. si o retea larga de unitati mai mici. a nepreparatelor si a bauturilor. servirea mancarurilor si produselor complementare. a semipreparatelor. etc. Extinderea acestei forme de comert si indeosebi succesul sau deosebit. pe cand alte articole. cu mobila. C. consultatii de specialitate.U. Toate aceste aspecte. etc. . marfurile comercializate de unitatile respective fiind greu substituibile. pe grupe de marfuri. caracteristic apare si faptul ca procesul de innoire a marfurilor nealimentare. pe baza actelor de vanzari. etc. ca de exemplu. cu articole electrotehnice si electronice. constituindu-se in acest timp si ca factori de influenta a procesului de comercializare a marfurilor nealimentare. Fiecare dintre aceste subramuri are particularitatile sale sub aspectul organizarii retelei. comertul cu marfuri nealimentare are in vedere domenii foarte variate. asigurand concomitent si prestarea serviciilor necesare in incinta propriilor unitati. Comertul cu produse nealimentare foloseste. etc. s-a conturat o tendinta de afirmare a unui puternic comert specializat in cadrul comertului cu amanuntul nealimentar. In cadrul pietei. variind in limite foarte largi de la o grupa la alta. muzica. in tarile occidentale si indeosebi in S. Evolutia alimentatiei publice din ultimul deceniu s-a caracterizat printr-un puternic proces de industrializare a activitatii de productie. cu produse metalochimice. o mai buna capacitate de a gestiona suprafata de vanzare a marilor magazine. fenomen ce ofera cumparatorului posibilitatea de a proceda la multiple si frecvente inlocuiri in procesul de consum. in sfera consumului. in functie de caracterul cererii populatiei. In ultimele doua decenii. deoarece produsele ce fac obiectul activitatii respective urmeaza sa satisfaca in consum cerinte foarte variate. au generat si sisteme distincte de organizare a marfurilor. unele confectii. formare a sortimentelor si tehnologii comerciale cu o pregatire complexa. articole culturale. care presupun sisteme de aprovizionare.A. se poate spune ca aceasta este o forma a comertului cu amanuntul care realizeaza transferarea marfurilor si a preparatelor obtinute din cadrul ramurilor producatoare sau din activitatea proprie. prin cresterea si diversificarea serviciilor oferite consumatorilor. insotita de o sporire considerabila a rentabilitatii firmelor. se datoreste capacitatii sale de a satisface asteptarile unei grupe omogene de -25 - .) Tinand seama de aceste trei laturi ale activitatii ce dau profilul alimentatiei publice. Astfel.

. STRUCTURA FORMELOR DE VANZARE UTILIZATE IN COMERTUL CU AMANUNTUL Formele de vanzare reprezinta elemente de profil ale activitatii comerciale.constituie forma cea mai raspandita. La aceasta se adauga si o serie de alti factori. preluari de comenzi prin telefon. O alta directie in acest domeniu. . care favorizeaza dezvoltarea de ansamblu.) b) Specializarea monosector . au in vedere importanta service-ului pentru o clientela cu un inalt standard de viata).3. orientandu-i intregul proces managerial. livrarea produselor la domiciliu.reprezinta o formata mai elastica in sistemul de abordare.). mariajuri . un sistem de preturi scazute pe tot timpul anului. cum ar fi: evolutia comportamentului consumatorului. Asemenea puncte de vanzare. Printre avantajele propuse. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele: a) Specializarea monoprodus . sau pentru aceste grupe de populatie care exprima nevoi suficient de marcante pentru a se contura. dintre care amintim: . evolutia produselor si a tehnologiilor de realizare. propunand superete (ca magazine). are in vedere servirea unor categorii speciale de consumatori. orare de functionare corelate cu posibilitatile de vizitare ale clientelei vizate. (exemplu: unitati specializate in vanzarea anumitor sortimente de marfuri femeilor cu inalte responsabilitati in societate si care dispun de un timp foarte limitat. etc. etc. Trasatura caracteristica a comertului specializat de marfuri nealimentare consta in aceea ca foloseste forme si strategii foarte variate de comercializare. e) Specializarea multisectoriala reprezinta un concept de comert specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale. -26 - . oferind o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv. etc. evolutia concurentei. telefoane in cabinele de incercare. d) Specializarea monotema are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective (exemplu: comercializarea produselor puternic tehnologizate.posibilitatea ca fiecare diviziune sa profite de tendintele favorabile ale specializarii. cu produse de moda pentru copii intre 2-12 ani. legati de mutatiile intervenite in mediul social-economic. pot fi amintite: utilizare functiei de vanzatorconsilier. realiza si propune oferte specifice (exemplu: magazine de moda feminine. modelele si tesaturile posibile. liber service-uri la un larg sortiment de produse. 5. .nunti). c) Specializarea monoclientela .aparitia si dezvoltarea pe parcurs a unui proces de stimulare intersectoriala. comercializare produselor dietetice. magazine de desfacere a costumelor de baie. fara ca acestia sa corespunda unei anumite grupe de varsta. ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat. Ea se caracterizeaza si prin aceea ca a introdus forme de vanzare si tipuri de unitati caracteristice altor sectoare de marfuri.asigurarea unei flexibilitati ridicate pentru intregul sistem. situate in marile orase. permitandu-i a reactiona rapid si a aloca resurse in functie de noile prioritati. etc. O asemenea forma de specializare este prezenta pe majoritatea pietelor si inregistreaza un puternic proces de extindere.are in vedere segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinerea pentru aprovizionare numai a unei parti dintre acestea. Specializarea multisectoriala prezinta o serie de avantaje foarte importante. Conceptul respectiv are in vedere lanturi de magazine specializate. dar care are in vedre toate culorile.ECONOMIACOMERTULUI consumatori. Ea limiteaza preocuparile firmei la asigurarea sortimentului unui singur produs pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (exemplu: organizarea unui magazin numai de plusuri.autonomia divizionara si repartizarea riscului comercial. Sistemul este folosit si dezvoltat numai in aceste sectoare. puternic personalizata.

Comertul mobil reprezinta o varianta a activitatii comerciale cu amanuntul. etc. care in momentul de fata. . aeroporturi). I. II. sau de completare in situatii comerciale (ciorapi.realizat printr-o retea de unitati bine delimitate din punct de vedere al amplasarii si al perioadei de functionare. Caracteristica acestui tip de comert este faptul ca prin unitatile sale asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a sortimentului. cat si pentru comercianti. batiste. sau cu cerinte deosebite (gari si autogari. si anume: ♦ pentru cumparatori. Acest tip de comert se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de diferite profiluri si marimi.punctele de vanzare ofera un sortiment de marfuri foarte restrans.). detine o pondere extrem de mica. precum si pentru prestarea unor servicii comerciale care contribuie la ridicarea confortului procesului ce cumparare. Metode utilizate in procesul de vanzare. principalul avantaj consta in usurinta exploatarii (sortiment simplu. -27 - . Principalele caracteristici ale acestui tip de vanzari cu amanuntul sunt: . IN FUNCTIE DE TIPUL RETELEI DE UNITATI PRIN CARE SE REALIZEAZA VANZAREA MARFURILOR. adica autoservirea. INTALNIM: ♦ comertul stabil . ♦ pentru comercianti. precum si eficienta ridicata a activitatii comerciale respective. cat si la manipularea numerarului realizat. ♦ comertul fara magazine A. In cadrul comertului respectiv se folosesc tehnici comerciale deosebit de complexe si metode de vanzare foarte variate.ECONOMIACOMERTULUI Diferite forme de activitate comerciala sunt structurate in functie de doua criterii: I.) Acest tip de comert prezinta avantaje importante atat pentru cumparatori. . peste tot in lume. ♦ comert mobil . etc. B.realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare. principalele avantaje se materializeaza in comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura produsele dorite. ceea ce duce la amortizarea rapida a automatelor respective si la o crestere considerabila a profitului. amplasarea se face in locurile de trafic maxim. aprovizionarea pe masura diminuarii stocurilor din automate. paine. tinand seama ca personalul comercial nu intervine decat in procesul de aprovizionare.sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate atat la distribuirea produselor. . precum si vanzarea prin sistemul liber-service-ului. Tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor.poate rezolva unele necesitati de baza (diverse bauturi racoritoare.). b)Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu comertului cu amanuntul. Daca automatul sau bateria de automate este bine plasata.activitatea se desfasoara non-stop. sandviciuri. cum ar fi: vanzarea clasica (cu tejghea si vanzator). Comertul stabil poate fi realizat in doua sisteme: comertul desfasurat prin intermediul unitatilor clasice de desfacere si comertul prin automate. etc. scoli. asigura o cifra de afaceri ridicata. pentru o alegere neingradita a marfurilor de catre consumatori. reprezentand in jur de 2% din volumul vanzarilor cu amanuntul. a)Comertul stabil desfasurat prin intermediul unitatilor clasice se prezinta ca forma cea mai obisnuita de comert. precum si prin faptul ca deservirea se realizeaza nonstop. lame si aparate de ras de unica folosinta. reprezentand faza comertului cu amanuntul.

bine adaptate si amenajate. B. furgonetele si autofurgonetele. sau articole de noutate. fara a necesita prezenta acestora in magazine sau in alte puncte de vanzare. pot aparea: vanzari prin curier. b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari.realizata prin intermediul magazinelor. lapte. O asemenea concentrare poate avea in vedere zeci si chiar sute de unitati.). vanzarea electronica. Vanzarea prin sistemul liber-service-ului (autoservirii) . ce au un program cotidian.in functie de mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor. etc. c) concentrarea unitatilor mobile in anumite zone. CU AMANUNTUL INTALNIM: A. aplicandu-se la numeroase grupe de marfuri.). in prima aparitie. in cadrul pietelor obişnuite de marfuri. oferind bunuri de folosinta indelungata (covoare.in functie de tipul intreprinderii comerciale: intreprinderi a caror activitate principala o constituie comertul fara magazine si intreprinderi comerciale in cadrul carora comertul fara magazine reprezinta o activitate secundara sau paralela. Acest tip de vanzare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: . si anume: a) deplasarea itineranta. C. care ofera un sortiment foarte restrans de produse. poate oferi marfuri in stare proaspata. Avantaje: prezinta marfurile la vedere si in calea trecatorilor. fructe. oferind sortimente similare cu cele din reteaua stabila.vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert. aparate electronice. vanzari traditionale fara magazine. etc. si anume: . avand programe stabile de deplasare. Ca sistem de organizare si desfasurare a activitatii comerciale se pot avea in vedere mi multe variante. in zilele de targ din localitatile servite. Vanzarea clasica . folosind diferite criterii de segmentar. vanzari prin telefon. d) organizarea unui comert mobil itinerant.se poate utiliza in procesul de comercializare a oricarui tip de produs. un sistem de vanzare cu amanuntul in cadrul caruia comerciantul apeleaza la un larg evantai de relatii comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorului marfurile de care au nevoie. sifoane. vanzare prin sistem liber-service (autoservire). pe distante mici. IN CADRUL COMERTULUI vanzare clasica. DUPA MODUL DE VANZARE. autobuzele magazin. este cea mai veche forma de vanzare. .ECONOMIACOMERTULUI Se utilizeaza tonetele fixe sau mobile. . Piata vanzatorilor fara magazine poate fi segmentata in diverse moduri. etc. -28 - . Poate fi folosit in interiorul localitatilor. autobarurile. pentru aprovizionarea populatiei cu marfuri de cerere curenta (paine. constituind astfel. o oferta extrem de variata. cu orare de oprire si de functionare pentru fiecare zona sau localitate de pe itinerarul stabilit. ea detinand si astazi o importanta pondere in cadrul comertului cu amanuntul. ♦ ♦ ♦ ♦ II.reprezinta o forma de vanzare ce a cunoscut o rapida dezvoltare in ultimele doua decenii. produse electrotehnice. a unor vanzatori ambulanti. Comertul fara magazine reprezinta o latura importanta a activitatii comerciale cu amanuntul si este de fapt. etc.ofera o mare varietate de posibilitati de materializare. el devenind chiar mai important decat insusi produsul. cu mijloace de transport speciale. vanzari electronice.in functie de tipul cumparatorilor: consumatori individuali si intreprinderi. . . legume. in cele mai frecvente cazuri un singur articol satisfacand cerinte intamplatoare ale unor persoane. cat si pe o zona mai larga de localitati.

care deseori se simt agasati si deranjati. ❖ existenta unei legislatii mai rigide in unele tari cu privire la aceasta forma de comert. in functie de volumul vanzarilor. prezentarea.cresterea costului carburantilor. Vanzarea prin corespondenta poate fi realizata de: .ECONOMIACOMERTULUI . toate intr-o gama sortimentala redusa. hipermagazine. pentru a le revinde la altii. formarea si supervizarea vanzatorilor. si pe o publicitate la locul vanzarii bine structurata si programata.intreprinderi producatoare. bunuri de folosinta indelungata. poate fi grupat in trei categorii: .reprezinta un proces de comercializare fara contactul verbal dintre vanzator si cumparator. la domiciliul acestora. papetarie.absenta vanzatorului si libertatea clientului de a-si alege singur produsele. descresterea costurilor informatiilor. sunt urmatoarele: . Practica comerciala a scos in evidenta ca aceasta forma de comercializare a produselor prezinta o serie de avantaje. dar care astazi tind sa comercializeze toate tipurile de produse (tigari si produse de tutun.intreprinderi de comert specializate in comertul prin corespondenta. etc. imbatranirea populatiei. care cer unitati specifice.magazine create initial pentru a vinde produse farmaceutice. Limite: ❖ dificultati in recrutarea.. favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele produse care constau in a genera cumparari de marfuri din stoc. dar si multe limite. care deseori practica metode neloiale pentru a influenta deciziile de cumparare. .in sistemul autoservirii se vand produse alimentare si de consum curent. Principalele caracteristici ale acestui tip de vanzari. fixarea adreselor disponibile. larga raspandire a cartilor de credit. cresterea numarului e resedinte ale unei persoane. deoarece este platit din comisioane.amplasarea adecvata a raioanelor si dispunerea corespunzatoare in spatiu a marfurilor. utilizandu-se publicitate directa si care comporta expedierea marfurilor de catre vanzatori la cumparatori. proces in cadrul caruia toate operatiunile se efectueaza prin scris. magazine discount. Avantaje: ❖ personalul folosit la vanzari este mai motivat si mai persuasiv decat personalul folosit in magazinele clasice. . ❖ este considerata ca o modalitate agresiva. parfumerie. Vanzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor: vanzarile la domiciliul si vanzarile prin corespondenta.factori externi . etalarea produselor. sau chiar a produselor). precum si o serie de combinatii produs-servicii. ❖ atitudinea negativa a consumatorilor. jucarii. cum ar fi cele de alimentatie publica.cresterea populatiei active feminine. magazin drugstore . atrasi de noutatea sistemului serviciilor. b) Vanzarea prin corespondenta şi pe baza de catalog . ce dispun in structurile lor de sectii specializate in comertul prin corespondenta. . ❖ sistemul intalnirilor cu consumatorii. C. -29 - . cresterea veniturilor discretionare.intreprinderi comerciale care gestioneaza mari magazine sau lanturi specializate. preselectati. . imbracaminte.factori social-economici .accentul se pune pe ambalarea. Aceasta forma de vanzare este practicata in magazine de toate marimile si tipuri posibile: supermagazine. ziare. . a) Vanzarea la domiciliu are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii realizate prin intermediul unui vanzator care viziteaza la resedinta lor particulara cumparatorii potentiali. reviste si carti. Factorii care au generat succesul vanzarilor prin corespondenta.

-30 - . ❖ suplete redusa in sortimentele propuse si in preturile practicate intre doua publicatii de cataloage. dificultatile de acces si de stationare in centrele oraselor. c) Vanzarea prin T. generate de publicitatea televizata. In acest caz.convingerea telespectatorului de a trece la achizitia produselor. Avantaje: ❖ Comanda poate fi facuta la orice ora din zi si din noapte.V. ❖ Cumpararea nu implica deplasarea solicitatorului. a vanzarilor prin videotext si a vanzarilor prin televiziunea cablata. vor cunoaste in viitor cresteri foarte mari. Mutatiile intervenite in evolutia tehnologiei. Avantaje: ❖ cresterea fara prea mari eforturi din partea firmelor comerciale a numarului de cumparatori pe baza de catalog. discurile si casetele. se realizeaza. ❖ Disponibilitatea imediata a produselor. şi aceasta forma de vanzare prezinta o serie de avantaje. mesajul publicitar este compus din doua parti si anume: . sunt difuzate fie la ore de maxima audienta. calitatea mediocra a serviciilor acordate de personalul comercial din magazine. videocasetele inregistrate. au facut ca penetrarea metodei respective in practica desfacerilor cu amanuntul sa inregistreze un ritm destul de lent. Inconveniente: ❖ gradul de returnare a marfurilor este mai ridicat decat in cazul comertului cu amanuntul traditional. in principal. ❖ posibilitatea de adaptare a programelor de marketing. prin intermediul careia consumatorul telespectator isi poate alege si cumpara produsele necesare dintr-un sortiment foarte larg de marfuri. neputandu-se vorbi de o adevarata afirmare. ❖ nivelul mult mai scazut al costurilor logistice si de stocaj fata de reteaua clasica de magazine. cum sunt cartile. Tehnologia foarte complicata si indeosebi costurile ridicate pentru clientii doritori a utiliza acest sistem. .informeaza asupra caracteristicilor produsului si a avantajelor sale. in mod cert. care permite vanzatorului si cumparatorului sa schimbe informatii in timp real sau "on line". fie seara tarziu. sub forma vanzarilor directe. prin intermediul unui telefon si a cartii sale de credit. care.este realizata printr-un sistem interactiv de comunicatii. sau alte mici obiecte decorative si ustensile de bucatarie.factori concurentiali: orarele limitate de functionare a magazinelor.ca o componenta a comertului fara magazine. in cadrul unui program practic nelimitat. Metoda respectiva stimuleaza vanzarile pentru articole de mai mica valoare si pentru preturi unitare scazute. apeland imediat dupa mesaj la numarul de telefon pus la dispozitie. cat si sub forma unor taxe fixe. D. ❖ Aparitia frecventa a unor probleme legate de service-ul de vanzare. Mesajele publicitare au o durata de 15 -45 secunde. Vanzarea electronica . cablata . aplicarea electronicii in comercializarea produselor. precum si schimbarea modului de viata si al reducerii timpului afectat gospodariei au favorizat puternic dezvoltarea vanzarilor electronice. a)Vanzarea directa. Metoda are o serie de avantaje si anume: ❖ sistemul este simplu si prezinta o mare suplete in procesul de utilizare. b) Vanzarea prin videotext .cunoscuta in Occident sub denumirea americana de home-video-shoping. dar si inconveniente. atat sub forma unor comisioane asupra vanzarilor. ❖ Lipsa de incredere in cazul unor operatiuni. generata de publicitatea televizata are in vedere folosirea spotului publicitar ca suport al tranzactiilor imediate.ECONOMIACOMERTULUI . Firmele comerciale remunereaza posturile de televiziune dupa caz. realizate cu consumatorii. reprezinta o forma mai recenta de comercializare a produselor. Inconveniente: ❖ Termenele de livrare sunt in unele cazuri mai lungi.

introducerea unor noi forme de vanzare. ❖ clientul poate cere si alte informatii pentru a cunoaste in intregime produsul ❖ persoana respectiva nu trebuie sa aiba vreo pregatire deosebita.Influente care vin din partea cumparatorilor Sunt generate de mutatiile intervenite in structura pe varste a populatiei.ECONOMIACOMERTULUI ❖ consumatorul nu plateste abonament pentru a avea acces la serviciul respectiv.dezvoltarea puternica a comertului specializat. precum si a noi sisteme de plata ale cumparatorilor (carti de credit). a) aspecte de ordin managerial au in vedere penetrarea si extinderea unor metode moderne de gestionare.reducerea timpului afectat cumparaturilor a generat dezvoltarea deosebita a liber-service-ului (adica a autoservirii) si concentrarea sortimentului. in mod continuu.urbanizarea crescanda a mediului rural. fenomene care duc la aparitia unor noi sisteme de conducere a activitatii comerciale. mecanizarea si automatizarea manipularii marfurilor. implantarea unor cartiere anexe la periferia marilor oraşe. II. precum si cresterea ponderii comertului mobil. in cresterea puterii de cumparare si in transformarile continue care intervin in modul de viata. . material si comercial. in sensul modernizarii sale sub toate formele. In acest sens.Fenomene generate de insugi sistemul de distributie a marfurilor Pot fi grupate.reorientarea si extinderea comertului prin automate. . . TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL PE PLAN MONDIAL 5. crearea unor unitati care vor atrage cumparatorii prin ambianta si serviciile asigurate.motorizarea crescanda a populatiei genereaza aparitia a noi spatii de parcare. necesitatea apelarii la noi metode de vanzare. trebuie avute in vedere: .4. a noi sisteme de aprovizionare. . ci numai un telefon si o carte de credit. reorganizarea amplasarii magazinelor. la randul lor. Factorii de influenta a evolutiei comertului cu amanuntul pe plan mondial Un studiu realizat in anul 1987.4. au generat o noua orientare a retelei comerciale stabile. a scos in evidenta o serie de elemente care vor caracteriza si in viitor evolutia comertului cu amanuntul. -31 - . . rationalizarea tuturor muncilor fizice si a sistemelor e utilizare a personalului ce urmeaza a fi comandat. 5.dinamizarea puternica a comertului de catre tehnica electronica si indeosebi de cea informatica.extinderea puternica a supermagazinelor. b) Pe plan material. a) Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza.extinderea comertului prin corespondenta. in fenomene de ordin managerial. de catre o comisie de specialitate a Organizatiei Natiunilor Unite. noi exigente cu privire la evolutia comertului. c) Transformarile intervenite in modul de viata au multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul. indeosebi prin gusturile si motivatiile fiecarei categorii de consumatori. Comertul cu amanuntul a fost puternic influentat in evolutia sa de o multitudine de fenomene care pot fi impartite in doua categorii: I.1. b) Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul in sensul maririi capacitatii de desfacere. fenomenele se refera la: imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport. . aparitia unor oraşele satelit ale marilor aglomeratii urbane.recunoasterea rolului comertului ca determinant in evolutia economica a diferitelor tari. precum si influenta puternica a informaticii in activitatea manageriala. . si anume: . crearea de noi cai de acces.

Tipologia tendintelor conturate cu privire la viitoarele evolutii ale comertului cu amanuntul A. care sa practice sistemele de discount. deplasarea la cumparaturi fiind determinata de marea imagine a respectivelor unitati comerciale. O latura importanta ce contribuie la conturarea noilor tendinte in evolutia comertului pe plan mondial. Promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale Intre practicile si tehnologiile comerciale care specialistii apreciaza ca se vor constitui in tendinte ale evolutiei comertului cu amanuntul. pe langa orientarea integratoare. prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a diverselor produse. calitate. prin redefinirea sistemelor de informare a clientelei. ♦ concentrarea conducerii activitatii comerciale. b) Organizarea diferitelor tipuri de vanzari aşa-zise "tehnicoinformatizate".vor fi create noi tipuri de magazine specializate pe expozitii cu vanzare. adica o serie de cumparaturi vor putea fi efectuate de acasa. pot fi consemnate: a) Imbunatatirea conceptelor de distributie existente are in vedere identificarea si adoptarea unor proceduri si metode care sa duca la atragerea si permanentizarea a noi contingente de consumatori prin integrarea de noi tehnologii. si anume: Asigurarea unor actiuni comerciale de tipul "cumparare-spectacol". ♦ promovarea diferitelor forme de vanzare bazate pe acordurile de franciza. C. realizarea diferitelor studii de piata si motivatie in vederea cunoasterii si atragerii clientilor. ♦ internationalizarea unor tipuri de comert. si o serie de elemente specifice generate de concurenta. aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor. c) Integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea comertului cu amanuntul Procesul are in vedere. adica firmele comerciale vor incerca prin asemenea actiuni sa-si transforme magazinele in centre de atractie a populatiei. de ansamblu a comertului in evolutia mecanismului de piata si fundamentarea intregii sale dezvoltari pe baze stiintifice. c) Promovarea unor metode de vanzare practice şi rapide. care obliga la cunoasterea si satisfacerea diferentiata a fiecarui segment de cumparatori. perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor.ECONOMIACOMERTULUI comercial. ca factori de influenta a viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul. prin renovarea magazinelor. combinate a) -32 - . o constituie mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor Comertul stabil va inregistra cele mai semnificative transformari. fenomen ce se va materializa in: ♦ scaderea numarului e unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestor magazine. etc. utilizarea designului si merchadesignului.4. care va asigura informarea cu privire la marca. etc. mod de utilizare. cumparatorul putand consulta reteaua televiziunii de specialitate. B. 5. agentii comerciale straine pentru comercializarea marfurilor alimentare. sa o satisfaca si sa o permanentizeze. au in vedere trecerea la aplicare ape scara larga a tehnicilor de marketing. adica folosirea unor metode de vanzare care sa transforme magazinele intr-un fel de sali de expozitie cu vanzare. ♦ crearea continua de noi tipuri de comert. drugstore. pret. b) Crearea de noi concepte de distributie .2. Dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale Perfectionarea continua a procesului managerial se va contura ca una dintre cele mai importante te3ndinte ale viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul pe plan mondial. c) Fenomenele de ordin comercial. care permit promovarea unor tehnologii moderne de conditionare. precum si promovarea continua a acelor metode de vanzare care sa atraga clientela.

cat si prin fata casei de marcaj. .vanzarea la domiciliu. tratarea acestora si pregatirea marfurilor pentru expediere. cu sistemele. se disting doua forme de contact direct cu consumatorii finali (populatia): ♦ contactul localizat sau punctul de vanzare. preparate culinare.Intrepatrunderea tuturor metodelor de vanzare caracteristice comertului fara magazine. reusind o crestere a operativitatii si o valorificare mai eficienta a valentelor moderne oferite de metoda vanzarilor electronice. Automagazinele vor practica metoda autoservirii si vor avea stabilit un flux unic. d) d. precum si in cadrul procesului de decontare si plata a cumparaturilor pentru clienti.va cunoaste si el transformari radicale. printr-o extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire a comenzilor. in cadrul carora predomina bunurile de folosinta indelungata.mediatic: telecumparare (televanzare). produsele de echipament casnic si intretinere. locul de vanzare permanent in care patrunde clientul si unde isi efectueaza cumparaturile. Incercarea de a se asigura treptat o impletire intre practicile comerciale sau diversele forme de vanzare fara magazine. care acopera multiple canale: . de patiserie. legume si fructe proaspete. avand domenii de exploatare necunoscute pana de curand. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant -33 - . CAPITOLUL VI. b. etc. ca de exemplu: automate de vanzare a diferitelor articole vestimentare. cat si sub aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare in fiecare dintre punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. procedurile şi metodele de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete comerciale in cadrul comertului stabil. mai degraba. Comertul mobil . astfel incat sa ofere posibilitatea clientilor de a trece in linie. Un exemplu in acest sens il poate constitui penetrarea tot mai puternica a telematicii (ca metoda de vanzare electronica) in cadrul vanzarilor prin corespondenta. care vor dispune de un sistem de inregistrare a masurilor proprii fiecarui cumparator. . Extinderea automatelor comerciale . produse congelate. si anume: a. precum si cateva grupe de produse nealimentare. ♦ contactul de localizat. ATRIBUTELE UNUI PUNCT DE VANZARE Daca se are in vedere dimensiunea spatiala a distributiei. c.ECONOMIACOMERTULUI . prin asimilarea de noi materiale de automate comerciale. automate pentru vanzarea diferitelor tipuri de programe destinate procesului de utilizare a calculatoarelor personale existente in dotarea populatiei sau a unor mici firme particulare. In legatura cu acestea. Modernizarea mai accentuata a celor doua metode de vanzare.marketingul direct: vanzarea prin telefon sau in sistem minitel. intr-o singura directie. Astfel. neadmitandu-se fluxuri inverse. atat sub aspectul itinerarului. se preconizeaza tendinta de a se trece la distribuirea marfurilor pe baza unui program bine organizat. sau la intamplare. Comertul fara magazine Principalele tipuri de comercializare care vor cunoaste mutatii esentiale sunt vanzarile prin corespondenta si vanzarile electronice. trebuie remarcate trei tendinte. atat prin fata marfurilor exprese. Sortimentul de marfuri la care se poate aplica este foarte larg: produse de panificatie.32 cu denumirile practice pentru familiarizarea consumatorilor (cumparatorilor) cu produsele oferite. Se poate defini punctul de vanzare ca fiind "magazinul" sau.

spatii de parcare.definita printr-un pachet de atribute. o -34 - . Localizarea unui punct de vanzare este o etapa esentiala in perceperea si acceptarea pozitionarii lui pe piata. de componente constituie 6. LOCALIZAREA PUNCTULUI DE VANZARE Selectionarea si stabilirea locului de amplasare a unui punct de vanzare este una din deciziile cele mai importante pe care le ia un detailist. posibilitati de alegere. Acest pachet de atribute sunt corelate.respectiv serviciile pe care le asigura punctul de vanzare.publicitatea la locul vanzarii. imbracamintea. totodata. un judet. .ECONOMIACOMERTULUI independent). un punct de vanzare este frecventat mai ales pentru serviciile pe care le ofera (accesibilitate. de asemenea. care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert cu amanuntul: magazin. are succes daca raspunde nevoilor pietei. .arta de a vinde. mai rar el este frecventat pentru el insusi. deoarece are si importante implicatii financiare generate de: . 4previziunea vanzarilor. 2definirea ariei de atractie propriu-zise a punctului de vanzare. alte diverse servicii comerciale). produsele si punctele de vanzare au destule elemente comune: ❖ un punct de vanzare. Analizate intr-o optica de marketing. relativ autonom in plan comercial. dar poate fi. 3analiza punctului de vanzare. la fel ca si un produs. Aceasta arie poate fi un oras.costul investitiei. Studiul de localizare a unui nou punct de vanzare sau de analiza a unui punct de vanzare existent necesita parcurgerea a patru faze de incredere: 1determinarea ariei de piata in care va opera puntul de vanzare. de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme comerciale.1. numai una din entitatile spatiale aflate in posesia unei firme comerciale. concretizate in: marimea si structura ofertei de marfuri si servicii. ♦ Produsul . dotarea tehnicii. intra in balanta satisfactiilor clientelei: . Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura actiunilor pe care le reclama. aria de piata este spatiul vast. Altfel spus. forme de vanzare. constituit din zone unde o populatie bine determinata geografic se aprovizioneaza. prestare de servicii. cu marimea zonei comerciale. . confort). In literatura de specialitate acest cvartet marketingul-mix al punctului de vanzare.diferitele campanii publicitare. ❖ daca un produs se cumpara pentru utilitatile pe care le ofera (hrana. iar pe de alta parte cu nivelul cotei de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei.etalarea si prezentarea marfurilor. Determinarea ariei de piata Aria de piata este definita ca fiind distanta maximala pe care consumatorul doreste sa o parcurga pentru a obtine un bun. Principalele componente ale unui punct de vanzare sunt in numar de patru: ♦ Localizarea . pe de o parte. magazin-depozit. Aceste politici au in vedere diverse actiuni si mijloace care favorizeaza actul de cumparare al unui produs ori serviciu si. . ♦ Nivelul preturilor practicate ♦ Politicile promotionale pentru atragerea consumatorilor.angajarea financiara pe termen lung. adapost.

• densitatea populatiei. care. care sa ofere ulterior inf ormatii privind conditiile si specificul local al cererii cumparatorilor potential! Experienta demonstreaza ca factorii majori care influenteaza marimea ariei de atractie sunt: •talia punctului de vanzare. care are ca punct de plecare ipoteza potrivit careia comportamentul consumatorului este. aria de atractie a punctului de vanzare. stabilirea limitelor de atractie a unui punct de vanzare permite in ultima analiza. Definirea ariei de atractie a unui punct de vanzare Aria de atractie a unui punct de vanzare este acel spatiu delimitat geografic din care isi "atrage" clientii si implicit. conditionat de aspectele economice legate de distanta.pe baza sondajelor in randul cumparatorilor din reteaua comerciala existenta. factorii exogeni .cunoasterea teritoriului orasului. precum si fundamentarii unor solutii de tehnologie comerciala. strazi comerciale si puncte de vanzare. isi asigura desfacerea. abordand aria de atractie de pe pozitiile intereselor comerciale o considera ca fiind "o zona teritoriala a carei marime este. in principal. In cazul amplasarii unui nou punct de vanzare sau a remodelarii unuia existent. Aria de atractie nu trebuie inteleasa ca un spatiu compact.sub aspectul volumului activitatii si al cheltuielilor .trebuie admisi ca o premisa reala in functie de care urmeaza sa fie stabiliti factorii endogeni. • teoria alegerii punctului de vanzare. de obicei. . analiza comportamentului spatial al populatiei. obiective si subiective. Alaturi de acesti factori se mai au in vedere: -35 - . fiind locul de intalnire a ofertei si a cererii de marfuri. se reduce la trei faze componente si anume: . Aria de piata a unui punct de vanzare se delimiteaza fie cu ajutorul unor modele matematice gravitationale sau probabilistice. determinata de limitele in cadrul carora este economic . ca o conditie necesara. Asadar. in functie de care se poate stabili potentialul economic global al comertului cu amanuntul dintr-un perimetru bine delimitat (exemplu un oras) sunt prezentate in tabelul nr. dupa care distanta ce urmeaza a fi parcursa de consumator este apreciata de acesta in functie de mai multe criterii. 3. Stabilirea limitelor ariei de piata a unui punct de vanzarea permite cunoasterea relatiilor teritoriale intre oferta de marfuri si cererea clientului pe care urmeaza a o satisface.1. .care conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri a populatiei din perimetrul ariei de atractie . un grup de unitati sa desfaca sau sa livreze un bun ori un serviciu". Se pune problema de a delimita o arie comerciala in care mai multe puncte de vanzare isi atrag clientela proprie. existenta la un moment dat. a cifrei de afaceri. Utilizarea unor astfel de metode impune. fie cel mai adesea . In ultima instanta acesta adauga si o serie de elemente necesare determinarii marimii suprafetei. aria de piata este constituita din zone comerciale mai mult sau mai putin suprapuse.formarea unor criterii proprii de apreciere a teritoriului. delimitarea unei zone functionale de consum. in esenta. fiind compusa dintr-un sir de zone concentrice a caror cota de participare in numarul total al clientilor se diminueaza direct proportional cu cresterea distantei pana la magazin. Prin urmare. •importanta punctelor de vanzare care sunt preponderente din punctul de vedere al cotei de piata (pentru ca anumite magazine nu au o zona comerciala proprie si profita de atractia altor puncte de vanzare). Prin urmare. Comitetul de definitii al Asociatiei Americane de Marketing. Comportamentul fiecarui individ este rezultatul unui proces de evaluare a teritoriului.definirea constienta sau perceperea intuitiva a nevoilor sale de deplasare in spatiu. Abordarile teoretice ce au drept scop definirea comportamentului consumatorului plecand de la distanta pe care acesta o parcurge de la domiciliu pana la punctul de vanzare -se pot grupa in doua tipuri de analiza spatiala: • teoria polarizarii economice. are o anumita intindere in spatiu. Factorii determinant! ai ariei de piata. respectiv factorii interni ai magazinului.pentru un magazin. realizarea cumparaturilor in anumite centre. mai exact a structurii urbanistice.ECONOMIACOMERTULUI regiune sau o parte a unei aglomerari urbane. • nivelul veniturilor populatiei de servit.

Pentru fiecare criteriu se acorda un numar de puncte si un coeficient de ponderare a factorilor. . configuratia intersectiilor). evaluata pe de o parte. • punctele de atractie ale ariei de piata care constituie obiectul de analiza. . etc. varsta. de distanta intre limitele perimetrale ale zonei si locul de amplasare al magazinului. •dinamismul administratiei publice locale si al agentilor economici. acces la locuri. care permit clasificarea diferitelor locuri de amplasament retinute in urma studiilor intreprinse. traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vanzare in cauza. nivel de salarii.).accese (accesibilitate ridicata. . distanta de magazin).parcare (numarul locuri. Printre metodele care faciliteaza luarea deciziei si. d) principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata penetra. .mediul (tipuri de magazine. activitati culturale. confirmate de practica comerciala si sustinute de unii specialisti. etc.trafic pietonal (numarul de persoane / ora.concurenti (numarul si talia concurentilor.. grad atractie). transport in comun). •topografia terenului. care cauta sa stabileasca o relatie de proportionalitate empirica intre cota de piata a unui magazin. nivel de preturi). tipul vehiculelor). nivel de instruire).populatia (numarul de locuitori. tipul de persoane).estimarea zonei comerciale. Principiile de localizare sunt urmatoarele : a) principiul de interceptare: capacitatea de interceptare sau de "acrosaj" a consumatorului se masoara prin volumul de trafic existent in vecinatatea locului de amplasare a punctului de vanzare respectiv. tinand seama de concurenta. In acest scop exista mai multe metode de previziune: Raportul vanzari / suprafata. se remarca metoda listei de control.atractia cumulativa (numar cumparatori comuni. unele in raport cu altele. sportive. . Zona proximala. Raportul vanzari / suprafata este metoda cea mai simpla. Aceasta metoda permite evaluarea locurilor de amplasament.odata stabilita aria de atractie a punctului de vanzare se urmareste estimarea vanzarilor sale. viteza limita.accesibilitate (numarul de artere de circulatie. Previziunea vanzarilor . Analiza amplasamentului punctului de vanzare Aprecierea valorii comerciale a locului de amplasare a unui punct de vanzare se face prin evaluarea proportiei in care anumite criterii (*) raspund principiilor de localizare. Metoda analogiei. . in functie de marimea suprafetei acestuia. . de barierele naturale etc.. spatii de parcare etc. • proximitatea unei arii de piata mai atractiva sau a unor arii mai restranse dar mai dinamice. numarul de intersectii. b) principiul de atractie cumulativa: o regrupare de puncte de vanzare antreneaza o atractie cumulata superioara sumei de atractii individuale ale punctelor de vanzare localizate izolat. Operarea cu aceasta metoda se face in trei etape: . servicii. mai ales. c) principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare permit o mai buna atractie..trafic automobilistic (numarul de vehicule / ora. Criteriile de evaluare a locului de amplasare a unui punct de vanzare existent sunt: . -36 - .ECONOMIACOMERTULUI •facilitatile de circulatie: cai si mijloace de comunicatie. Modelele gravitationale. . in functie de volumul vanzarilor iar pe de alta parte.

estimarea vanzarilor totale din aria de piata pe un mp suprafata comerciala. repetarea analizei utilizand datele estimate pentru perioada de perspectiva. -calculul indicilor si al cotelor de absorbire pentru fiecare zona. raioanele unde sunt efectuate cumparaturile. doua sunt care abordeaza intr-o relatie sistemica. marimea centrelor din fiecare zona si timpul de acces intre fiecare dintre ele. Este cazul oraselor mici si mijlocii Metoda zonei proximate. Legea lui Reilly poate sta la baza deciziilor de localizare a unor centre comerciale. delimitata in jurul centrului de greutate al ariei de atractie de unde magazinul isi asigura cea mai mare parte a cifrei de afaceri (pentru un supermagazin este de 60-70 %). numar case marcat. si de comportamentele de cumparare observate la cumparator (mijlocul de transport folosit. bazata pe ipoteza centrului cel mai apropiat. ca atribut al unui punct de vanzare. . Se distinge: . fidelitatea. si consta in delimitarea zonei comerciale si apoi in estimarea penetratiei concurentilor pe piata. -37 - .o zona tertiala (sau marginala) care reprezinta diferenta vanzarilor pana la 100%. bine delimitate din punct de vedere geografic. din fiecare zona astfel definita. etc.o zona secundara (care asigura 15-25% din vanzarile supermagazinului). imaginea magazinelor). cifra de afaceri. Printre diferitele definitii propuse de catre dictionarele economice de specialitate. se cuvine a-l defini conceptual. daca la nivelul unei piete.culegerea informatiilor necesare evaluarii potentialului de vanzare (de la bancile de date oficiale sau prin intermediul societatilor specializate). estimarea vanzarilor prin comertul cu amanuntul din fiecare zona. Previziunea vanzarilor se fundamenteaza pe studiul caracteristicilor consumatorilor si ale obiceiurilor lor de cumparare.2.analiza punctelor de vanzare din proximitate (suprafata. Ea vizeaza identificarea zonei geografice unde viitorul punct de vanzare va avea un avantaj asupra concurentilor. concluzii asupra fezabilitatii proiectului. stabilirea relatiilor intre vanzarile cu amanuntul si veniturile din aria de piata si din fiecare zona (daca este posibil). frecventa de efectuare a cumparaturilor). 6. identificarea categoriilor de produse vandute. de factorii pietei (nivelul veniturilor. dupa cum urmeaza: determinarea zonei comerciale. . este o aplicatie a teoriei locurilor centrale. Aceasta metoda tine seama de caracteristicile magazinului (suprafata de vanzare. Vanzarile potentiale se evalueaza prin analogie: se calculeaza "puterea de atractie" sau "cota de absorbire" a fiecarui magazin.). In acest scop se impune ca proiectul de implantare a unui centru comercial sa urmareasca succesiunea fazelor secventiale. cantitatea de bunuri si servicii existente la un moment dat pe piata. . impartirea ariei de piata in zone geografice omogene. identificarea concurentei prezente si viitoare.ECONOMIACOMERTULUI .I SERVICII Inainte de a aborda problematica asortimentului de marfuri si servicii. Metodele gravitationale ale lui Reilly şi Huff permit atat delimitarea zonei comerciale. Aceasta metoda se recomanda a fi utilizata atunci cand zona comerciala este usor de delimitat si se suprapune cu teritoriul intregii localitati. Metoda analogiei este o metoda empirica. -multiplicarea cotei de absorbire cu vanzarile cu amanuntul din fiecare zona a ariei de piata studiata. determinarea populatiei si a veniturilor sale (pe un individ sau o familie). cat şi estimarea cererii ce urmeaza sa fie absorbita de punctul de vanzare care constituie obiectul studiului de piata. se opereaza cu categoria de oferta. Astfel. ASORTIMENTUL DE MARFURI S. locurile de vanzare).o zona primara. de la parte la intreg.

comerciantul stabileste un asortiment printr-o reunire de produse particulare.2. global in raport cu cererea populatiei. • Modelul. -38 - . in functie de materia prima. 6. a preturilor si a politicilor promotionale. rochii clasice). securitatea financiara si de personal. cresterea cotei de piata. haina. de bunuri materiale puse la dispozitie clientelei unui punct de vanzare . Asortimentul este definit ca un ansamblu de articole şi servicii prezentate şi vandute intr-un punct de vanzare. acceptandu-se: a) o politica de imitare. • Referinta. intre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni (indeosebi dimensiunile suprafetei. Produsul este vandut sub un nume care ii individualizeaza starea si uneori calitatea. mobilierul si utilajele comerciale). respectiv aceleasi nevoi (camasi pentru barbati. In fata diversitatii nevoilor clientelei. exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate decat prin cunoasterea structurii detaliate a ofertei. • Piesa sau articolul. este vorba de problemele politicii comerciale. care raspunde unitatii de vanzare dintr-o referinta particulara data. la nivelul microeconomic al firmei comerciale se opereaza cu conceptul de asortiment. Astfel. fiind rezultatul unui proces de alegere din volumul total de bunuri si servicii care constituie oferta globala dintr-o anumita arie de piata. scaune. Strategia asortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale. cravata. Clasificarea şi dimensiunile asortimentului Asortimentul de marfuri . in a utiliza aceleasi tehnici de vanzare si a promova aceleasi servicii. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele şi serviciile de aceiaşi natura sau raspunzand aceleiaşi nevoi de consum. ❖pe de o parte.masura activitatii economice a punctului de vanzare. care este veriga de analiza cea mai mica. care cauta sa consolideze o imagine specifica. intr-un anumit spatiu. pentru ca ea identifica marca. care corespunde individualizarii unui produs.ocupa un loc dominant in politica comerciala a unei firme. . Oferta punctului de vanzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea unui echilibru dinamic. Avand in vedere vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui asortiment cuprinde: • Produsul. actionandu-se asupra modului de organizare interioara.1. care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa raspunda unei finalitati globale identice. asortimentul este mai mult decat o forma concreta de existenta. el defineste: . permanent. de exemplu: scaune de bucatarie fabricate din lemn. de designul folosit. • Categoria de produs. talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs.ECONOMIACOMERTULUI aceasta avand un caracter colectiv. ❖pe de alta parte. care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca cele ale concurentilor. a unor bunuri si servicii destinate consumului. bucatarie). Prin natura produselor din care este constituit.segmentul de utilizatori caruia se adreseaza. rentabilitatea capitalului investit.in forma sa concreta. Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme. Exemplu: bluza. b) o politica de diferentiere. Aceste politici se coreleaza cu politica generala a unei firme comerciale prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung: procentul de crestere al vanzarilor. care pot fi rezolvate doar prin raportarea la piata. care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea satisfacerii unei nevoi.

cu asigurare a sortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza. Acest numar depinde de dimensiunile si caracteristicile asortimentului. fie pentru o strategie de depanare. in raport cu consumatorul.. In cazul acestor bunuri comerciantul poate sa opteze fie pentru o strategie defensiva. In acest caz. se caracterizeaza prin: > eforturi de alegere si de informare pentru a construi scala de preferinta fata de actul de cumparare. comerciantul adopta o strategie ofensiva sau de atractie. atributele sale fiind diverse si in mod direct percepute de catre consumator. Utilitatea unui produs nu este unidimensionala. definesc largimea asortimentului. radiourile. care desemneaza un simplu esantion destinat a fi prezentat. etc. ceea ce determina un timp de alegere limitat. aspiratoarele. masinile de spalat. constituita din marfuri de impuls. anumite marfuri cu destinatie speciala ce se vor comercializa in timpul campaniilor promotionale in puncte de vanzare organizate pentru acest scop. cadru asupra caruia isi vor pune amprenta factorii locali ce definesc marimea ariei sale de atractie. > slaba cota de service. produse ca: televizoarele. formata din asa-zisul sortiment standard (obligatorie si permanenta). oferta de marfuri poate fi mai restransa sau mai larga: • Profunzimea: se masoara prin numarul de referinte prezentate pentru fiecare categorie de produse si raspunzand nevoilor consumatorilor. > frecventa de cumparare slaba. cuprinzand. Formula sortimentala stabilita pentru un punct de vanzare este elastica. • bunuri de comoditate caracterizate prin: > frecventa ridicata de cumparare.ECONOMIACOMERTULUI De retinut: Termenul de asortiment nu trebuie confundat cu cel de "colectie". profunzimea si coerenta: • Largimea: corespunde numarului de diferite nevoi oglindite prin categoriile de produse. alaturi de unele produse de baza. In functie de numarul categoriilor de produse.produs" si de strategiile promovate de catre o firma este definita urmatoarea tipologie a bunurilor de consum care pot constitui asortimentul unui punct de vanzare: • bunuri comparative. fie prin intermediul unui reprezentant al comerciantului. • colectia sezoniera. Comerciantul propune un asortiment profund si practica marje ridicate (o strategie ofensiva si de atractie). Se pot obtine astfel mii de combinari. fie direct de catre vanzatori. Exemplu: pentru un magazin care comercializeaza articole destinate echiparii locuintelor. fara un efort deosebit in alegere din partea consumatorului. • bunuri specifice pentru care consumatorul: > are o scala de preferinte deja formata. care. • colectia selectiva. de locul si momentul cand este realizata cumparatura. ea constituind o limita. > preocuparea consumatorului pentru comparatii "calitate-pret" este nesemnificativa. practicand cote de adaos comercial convenabile. In functie de relatia "consumator . Asortimentul este constituit din combinarea diferitelor varietati sub care se regasesc produsele colectiei. In exemplul -39 - . mobila. in functie de psihologia acestuia. de "moda" si "speciale". Un asortiment se caracterizeaza in general prin trei dimensiuni: largimea. > un risc legat de decizia de cumparare. > durata de consum medie. In contextul amenajarii unui punct de vanzare este utila si urmatoarea clasificare a asortimentului de marfuri: • colectia de baza. la care asortimentul permite sa se raspunda. > trebuie sa faca un efort de alegere pentru a dobandi produsele inscrise in aceasta scala de preferinte. magnetofoanele.

dar in contextul abordarii problematicii tehnologiei comerciale se face referire la urmatoarele: • Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca: "activitatea oferita la vanzare care da avantaje si satisfactie fara sa antreneze un schimb fizic sub forma unui bun". mari magazine.servicii de confort sau psihologice. . . altele depind de modul de organizare a magazinului (servicii exogene). Este specific tipului de magazin care raspunde asteptarilor consumatorului pentru o cumparatura nespecializata (supermagazin. . Alegerea bogata de articole pentru aceleasi nevoi si competenta vanzatorului constituie elementele atractive ale magazinului specializat (de exemplu: magazin de incaltaminte. • Asortimentul restrans si profund: este specific unui magazin specializat care ofera o gama de articole raspunzand unei nevoi precise. care raspund catorva nevoi bine definite.servicii tehnice (livrare. astazi se fundamenteaza tot mai mult strategii ale asortimentului. Amploarea.2. Asortimentul larg si profund a luat nastere odata cu cresterea suprafetelor de vanzare. • Asortimentul larg si putin profund: gama articolelor este larga si destinata sa acopere nevoile clientelei cu manifestarile cele mai curente.). • Coerenta: masoara omogenitatea produselor realizate avand aceiasi utilizare finala. -40 - . Un numar mai mare de referinte determina o reducere a eforturilor consumatorului pentru informare si comparatie in procesul de alegere a produsului dorit. magazin popular). televizoare portabile din marca B etc. Diferitelor optiuni strategice si financiare ale punctului de vanzare le corespund urmatoarele asortimente . Anumite servicii sunt direct legate de vanzarea produselor (servicii endogene). aparand noi tipuri de magazine ca: hipermagazine. Mult timp s-a crezut ca asortimentul trebuie sa fie corect in raport cu produsele. • In Dictionarul Academiei de ştiinte Comerciale serviciile sunt: "ansamblul avantajelor sau satisfactiilor procurate fie direct de catre o persoana fizica. Acest tip de asortiment se regaseste la concesionarii care au exclusivitatea unei marci.servicii asupra produselor proprietate personala (repararea de autoturisme. coerente in raport cu clientii.2. reparare).servicii de inchiriere (inchirieri de autoturisme. Profunzimea asortimentului este raspunsul comerciantului la problemele de alegere a consumatorului care cauta sa-si satisfaca o nevoie precisa. • Asortiment larg si profund: asigura o mare posibilitate de alegere a articolului prezentat in game diferite. □ dupa functia lor: . livrare).servicii legate de vanzare (parcare.servicii legate de productie. instalare. Tipologia serviciilor specifice punctelor de vanzare Exista numeroase definitii ale serviciilor. de tricotaje etc. de TV). 6.ECONOMIACOMERTULUI dat: in grupa televizoare sunt oferite televizoare stationare din marca A de culoarea X. fie prin folosirea unui bun al carui beneficiar al serviciului a dobandit posesia sau dreptul de a-l utiliza". care au permis regruparea sub acelasi acoperis a echivalentelor a numeroase magazine specializate. reconditionarea incaltamintei). Aceste definitii se pot completa cu precizarea ca serviciile oferite de comert reprezinta "suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care un magazin le ofera clientelei sale.tip: • Asortimentul restrans si putin profund constituit din articole putin numeroase. □ dupa domeniul de origine: . expeditie.servicii legate de distributie. dar mai ales eterogenitatea serviciilor oferite in comert fac necesara stabilirea unei tipologii in functie de anumite criterii: □ dupa natura lor: . .

intre utilajele comerciale si specificul marfurilor comerciale. dar. firme de credit). fiecare punct de vanzare are o clientela potentiala. In ceea ce priveste structura lor. CAPITOLUL VII. pe de alta parte. Terenurile reprezinta pentru comert o componenta a cladirilor pe care sunt situate si a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozitele pentru combustibil sau pentru materiale de constructii). -41 - . in afara de cazurile in care pentru amenajarea lor s-au facut investitii. Ele isi transmit treptat valoarea asupra marfurilor vandute si sunt recuperate pe seama amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie. serviciilor practicate si adaosurilor practicate. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare şi durata de functionare indelungata (ani de zile). > alegerea celor mai rationale forme de expunere si vanzarea marfurilor. Cunoscand partile componente ale tehnologiei comerciale se pot identifica directiile de actiune pentru adaptarea acesteia la specificul fiecarui tip de magazin.servicii paracomerciale (agentie de voiaj. dupa frecventa de cumparare a produselor pot fi puse in evidenta trei categorii fundamentale de magazine diferentiate ca profil. de regula. de regula nu sunt supuse amortizarii. agentie de decoratiuni). punctele de vanzare difera unele fata de altele din punctul de vedere al nevoilor consumatorilor. altfel spus. O asemenea abordare este cu atat mai necesara cu cat principalul mijloc de justificare economico-sociala a oricarui punct de vanzare este raportarea acestuia la un anume segment de utilizatori. avand insa o pondere redusa in totalul imobilizarilor corporale. are loc un proces de segmentare sau de selectie a clientelei.servicii financiare (credite. pe de o parte. pastrarea. in proiectare urmarindu-se cu deosebire: > stabilirea celor mai adecvate solutii pentru vehicularea. dar complementare. cifrei de afaceri.3 CATEGORII FUNDAMENTALE DE PUNCTE DE VANZARE Prin prisma consumatorului. si anume: • magazine de proximitate. . care reprezinta numai o entitate din populatia privita in ansamblul ei.ECONOMIACOMERTULUI . • magazine de atractie cu dominanta alimentara. 6. NOTIUNEA DE BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde totalitatea mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale. Terenurile şi mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizari corporale. > determinarea necesarului de utilaje comerciale. in comert sunt preponderente cladirile pentru magazine si depozite. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI 7. > asigurarea unui raport judicios intre efectivul personalului comercial si cel al vizitatorilor magazinului. nici un punct de vanzare nu poate sa intereseze pe toata lumea. depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare. clientelei. • magazine de atractie cu dominanta nonalimentara. De fapt.1. Ea este o parte a resurselor materiale ale comertului. Astfel. asortimentului. in functie de asortimentul de marfuri si formele de vanzare practicate. pentru ca. Ele sunt evaluate in patrimoniul unitatilor.

etc. In comert. Mijloacele de transport. capacitatea spatiului de depozitare in mc. ducand la profiluri de unitati nedefinite si cu o structura eterogena a sortimentului.in unitati valorice. chioscuri. prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe. definite de parametrii de functionare. pentru a nu intrerupe lantul e vehiculare mecanizata a marfurilor. ca si lipsa marelui capital comercial. lipsit de o baza tehnico-materiala adecvata. Schimbarile intervenite in formele de proprietate in comert in ultimii ani. pe seama cheltuielilor de circulatie. adica valoarea la punerea in functiune si valoarea ramasa. Spatiile comerciale sunt in buna parte inchiriate.in unitati de marime: suprafata comerciala in mp. etc. Reteaua de unitati cu amanuntul (magazine. de utilaje. au fost compartimentate si amenajate dupa criteriul profitului maxim pe termen scurt. ceea ce afecteaza cheltuielile de circulatie si pretul de vanzare. 5. pentru a se putea stabili mai exact marimea amortizarii sau valoarea de piata cu care ele pot fi eventual instrainate. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica. si anume de difuzare larga a marfurilor in toate localitatile tarii. Datorita schimbarii in timp a preturilor. pe mai multi ani. 7. delimitandu-se: 1. Reteaua de depozite. etc. etc. sau esalonat. indiferent de valoarea lor. indiferent de durata de serviciu. Spatiile mai mari. Alte mijloace fixe.ECONOMIACOMERTULUI O alta grupare a mijloacelor fixe se face dupa rolul lor in circulatia marfurilor. adaugandu-se la acestea retinerea de a investi cu amortizare pe termen lung. mijloacele fixe sunt reevaluate la diferite termene. iar in cadrul fiecarei localitati. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor de exploatare. respectiv valoarea dupa scaderea amortizarii la zi. Valoarea lor se recupereaza integral la darea in folosinta. 4. sau cu o durata de serviciu mai mica de un an. aparitia micului comert privat. iar costul chiriei este foarte ridicat. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI CU AMANUNTUL Marimea si structura bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul trebuie sa raspunda cerintelor acestei forme de comert. Exprimarea cantitativa se face: . 3. se includ in aceasta categorie: utilajul marunt (de utilizare).2. adica in lei.) 2. restaurante. capacitatea mijloacelor de transport in tone. ca raport intre marimea uzurii fizice si valoarea lor initiala. Cerintele rationalizarii circulatiei marfurilor impun o concordanta intre nivelul dezvoltarii bazei tehnico-materiale şi volumul activitatilor economice in toate etapele circulatiei marfurilor. . de apropiere cat mai mult a marfurilor si retelei de consumatori. s-au rasfrant asupra nivelului investitiilor in comert si a calitatii bazei tehnico-materiale. . echipamentul de protectie al salariatilor. Exemplu: Utilizarea paletelor in miscarea marfurilor prin depozite trebuie insotita de adaptarea corespunzatoare a conditiilor de transport si de primire a marfurilor in acest sistem la magazine. raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan. ramanerea in urma intr-una dintre ele rasfrangandu-se negativ asupra intregului circuit. circuite. prin gradul de uzura a mijloacelor fixe.in unitati fizice: numar de magazine. reprezentand valoarea de intrare (valoarea initiala) a mijloacelor fixe. Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru ridicarea nivelului deservirii comerciale. Mobilierul si utilajul comercial. Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa şi una calitativa. luate in locatie de la societatile comerciale de catre unii salariati. Aceasta este asigurata prin -42 - .

ajung la consumatori. -43 - . etc.) creste. Numarul. etc. datorita schimbarilor in structura cererilor populatiei din acest mediu. in timp ce unitatile care desfac marfuri de cerere periodica si ocazionala. Reteaua de unitati de desfacere a marfurilor cu amanuntul Unitatile de desface cu amanuntul reprezinta componenta operativa a societatilor si firmelor comerciale cu acest profil. magazinele specializate reusind sa ofere sortimentul larg al acestor produse. uneia din cele trei trepte de amplasare: centru comercial pentru un ansamblu de locuinte. unitatile sunt de dimensiuni mai mari. tipurile de unitati corespund. tonete si mijloace mobile de prezentare si vanzare a marfurilor. ❖ in comertul nealimentar. nivelul tehnic de dotare a lor. au o raza de activitate mai mare si isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate in cartiere sau centrul orasului. raspunzand necesitatilor formarii si expunerii unui sortiment larg de produse.) isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate cat mai aproape e consumatori. in mediul rural. urban şi rural: ❖ in comertul alimentar. Magazinele alimentare specializate (de paine. cu suprafete de peste 1000 mp). sunt specifice magazinele generale. ca profil si raza de atractie a consumatorilor. ca si locul de amplasare. in principal cele de consum individual. de natura sortimentului comercializate si de cerintele eficientei economice. centru comercial de cartier si centru comercial al localitatii. despecializate si larg raspandite teritorial. inclusiv unele produse nealimentare de uz curent gospodaresc. carne. A. de paine de carne. marile magazine universale oferind un sortiment larg din toate grupele de marfuri. Ele atrag in buna parte si populatia sateasca. I. In aceasta conceptie. fiecare unitate presupunand un volum de desfacere care sa-i asigure un profit. amplasarea in interiorul localitatilor şi numarul de locuitori pe care il deserveste fiecare unitate. restaurante si alte unitati de alimentatie publica. Gradul de dezvoltare a retelei comerciale reflecta in buna parte nivelul calitativ al comertului cu amanuntul. Ele cuprind magazine de diferite profiluri si marimi. depind de marimea capitalului societatilor comerciale. In interiorul localitatilor. legume. reteaua este formata in majoritate din unitati mici.ECONOMIACOMERTULUI varietatea de tipuri de unitati ca profil si marime. care comercializeaza intregul sortiment de bunuri alimentare.) formeaza reteaua complementara a marilor magazine. incaltaminte. de dimensiuni mari (tip supermarket). care se solicita impreuna cu cumpararile zilnice ale consumatorilor. reteaua comerciala se amplaseaza potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. ❖ in mediul urban. produse lactate. corespunzand cererii diversificate a multiplelor categorii socio-profesionale din acest mediu. Distributia teritoriala a retelei comerciale sau densitatea teritoriala a retelei este pusa in evidenta de indicatorul "suprafata comerciala la 1000 de locuitori". marimea si varietatea lor. cosmetice. gradul de specializare a unitatilor pe grupe si subgrupe de marfuri (confectii. Evident ca profilul unitatilor. Reteaua de unitati cu amanuntul are particularitati sub aspectul tipurilor. Utilitatile care desfac marfuri de cerere curenta (magazine generale de marfuri alimentare. varietatea de tipuri de unitati. ❖ II. articole electrocasnice. raspunzand astfel specificului asezarilor rurale. Totusi. in raioane specializate. marimii si amenajarii interioare a acestora pe ramuri de comert şi pe cele doua medii social-economice. depind si de concurenta aflata intr-o anumita zona. Specializarea se asociaza insa si cu concentrarea retelei. etc. si in comertul rural au aparut mari magazine (tip supercoop. si cu grad mai ridicat de specializare. chioscuri. care compun reteaua comerciala si printr-o dotare specifica proceselor operative cerute de desfacerea marfurilor. prin intermediul carora bunurile. pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere periodica si ocazionala. fructe. cu profiluri variate.

B. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI CU RIDICATA Caracteristicile comertului cu ridicata. vehicularea marfurilor in partitii mari. se rasfrange si asupra structurii bazei sale tehnico-materiale. incarcaturile paletizate expunandu-se direct din mijloacele de transport in magazine. Cladirile pentru depozite. etc.). instalatiile. Extinderea larga a comertului prin automate comerciale Acestea completeaza reteaua de unitati fixe si asigura extinderea functionarii acesteia peste programul obisnuit si in locuri cu o cerere aparte (scoli. mobilierul si utilajul trebuie sa raspunda cerintelor prezentarii (etalarii) marfurilor in unitati. pe baza de catalog.3.Cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si a numarului unitatilor comerciale. Diversificarea retelei Prin organizarea de magazine de tipuri tot mai variate ca profil si nivel de preturi. la magazine cu profil asociat dupa criteriile cererii. 7. pastrarii stocurilor de rezerva in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice. iar datorita utilizarii curente a autoturismului pentru efectuarea cumparaturilor. si in primul rand. pentru a raspunde solicitarilor diferentiate ale consumatorilor. respectiv primirii si pastrarii marfurilor. Imbinarea specializarii cu despecializarea pietei dupa criterii noi Specializarea se extinde de la magazine cu profil de grupe si subgrupe. 2. superete. 3. videotext. adaptate tehnologiei impuse de comercializarea fiecarei grupe de marfuri.ECONOMIACOMERTULUI Tendinte in evolutia contemporana a unitatilor comerciale cu amanuntul 1. ca expresie a creşterii puterii economice a societatilor comerciale şi a concurentei de piata Concentrarea imbraca doua forme: . Mobilierul si utilajul comercial tind tot mai mult sa se adapteze circuitului mecanizat al produselor (in special in comertul alimentar). Tendinta de concentrare a activitatii comerciale. 5. situate la 5-12 km. magazine discount. gari. 7. se inregistreaza o tendinta de scadere a importantei centrului comercial al orasului pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere curenta sau periodica. pregatirii comenzilor si expedierii produselor catre -44 - . Promovarea conceptiei de urbanism comercial in organizarea şi amplasarea retelei comerciale In marile orase au aparut centre comerciale in zonele marginale ale localitatilor. tipuri de unitati cum sunt: magazine universale. constituind mobilier al acestora. Modernizarea interioara a unitatilor 6. Despecializarea consta in largirea sortimentului cu grupe eterogene.Cresterea suprafetei magazinelor. Mobilierul s. supermagazine. se foloseste o mare varietate de tipuri de mobilier si de utilaje.i utilajul comercial In comertul cu amanuntul. tendinta de dezvoltare a unor mari centre comerciale in zone din afara metropolelor. Un loc aparte in cadrul utilajului comercial. etc. televiziune prin cablu. precum si inzestrarii tehnice a lucratorilor. in unitati mari. il detine utilajul frigorific. 4. mobilierul si utilajul din depozit sunt dimensionate in raport cu cerintele activitatii economice a acestora. miscarii marfurilor in interiorul magazinelor. Se disting astfel. hipermagazine. . pentru a castiga o tot mai numeroasa clientela. magazine specializate ale micilor intreprinzatori si altele. Extinderea formelor de vanzare fara magazine Prin deservirea clientilor la domiciliu. In acest scop. aeroporturi. pentru a putea fi expusa intreaga bogatie de sortimente comerciale.

pentru a elimina circulatia pe verticala a produselor. sau producatorilor. Depozitele comerciale . Depozitele de serviciu . pastrarea si livrarea marfurilor in partizii mari. Depozitele de pastrare a produselor agricole . constand in vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor sau containerelor in intreg circuitul de primire. Ele pot sa apartina intreprinderilor comerciale cu ridicata. fiind amplasate la intrarea sau iesirea din halele de productie si sunt organizate pentru deservirea fluxului de fabricatie. legume. Sistemul de organizare difera in functie de particularitatile sortimentale ale diverselor grupe de marfuri. umiditate. cu consecinte asupra costurilor de pastrare. ❖ mecanizarea complexa a activitatii in depozite. B. Depozitele industriale .. fructe. adica folosind containere. in special in comertul exterior. cai ferate. ❖ organizarea depozitelor in principal pe un singur nivel. ❖ folosirea pe scara larga a mijloacelor mecanizate de vehiculare a marfurilor in depozite: electrocar. ❖ depozitele beneficiaza de o infrastructura economica (sosele.ECONOMIACOMERTULUI beneficiari. comercianti detailisti.sunt cele mai raspandite si apartin in cea mai mare parte comertului cu ridicata cu bunuri de larg consum. 2.). ajungandu-se chiar la automatizarea depozitelor. 1. In cadrul lor are loc transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial si livrarea acestuia catre beneficiarii detailisti. macarale.apartin unor agenti economici care mijlocesc (deservesc) schimbul. Ele intra in componenta acestora. determina tipuri specifice de depozite. etc. precum si procesele economice care le caracterizeaza. executarii şi evidentei comenzilor de la beneficiari. ❖ informatizarea preluarii. depozite industriale. si le expediaza din porturile sau garile unde sunt amplasate catre beneficiari. sau a unor bunuri de consum intermediar. Formele circulatiei marfurilor. Reteaua de depozite Depozitele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnicoeconomice legate de primirea.000 mc). Ele deservesc insa si circulatia unor produse de echipament industrial. in principal in sistem mecanizat. etc. 3. Utilajul si mobilierul comercial -45 - . depozitare si livrare a marfurilor. comerciale. A. Practica mondiala consemneaza cateva tendinte deosebit de importante in constructia. Depozitele de transport-expeditie . export) pe masura solicitarii lor.sunt destinate aprovizionarii cu materii prime si livrarii produselor finite ale fabricilor. de pastrare (insilozare) a produselor agricole. ventilatie) care determina un mod specific de amenajare si utilare. amenajari edilitare. 4. acestea avand posibilitatea de a utiliza mijloace mecanizate de transportare orizontala si verticala a marfurilor si de a micsora timpul de efectuare a unei operatiuni. depozitele isi sporesc capacitatea in cresterea inaltimii stelajelor.) in perioada recoltarii lor. Pastrarea indelungata a produselor agricole impune asigurarea unor conditii de microclimat (temperatura. de transport-expeditie si de serviciu. Se disting astfel.sunt destinate primirii unor mari cantitati de produse agricole (cereale. Ele primesc marfuri de la producatori. palete si mijloace de transport adaptate vehicularii acestora. formarii loturilor de expeditie a produselor finite si livrarii acestora catre beneficiari. natura produselor care formeaza obiectul acestora.apartin unor agenti economici care ofera servicii e depozitare pe termen lung beneficiarilor care nu dispun de posibilitati de depozitare. benzi transportoare. pastrarii indelungate si livrarii catre beneficiari (fabrici. reconditionarii. le stocheaza de obicei un timp scurt. etc. cu amanuntul. amenajarea şi dotarea depozitelor: ❖ construirea unor depozite de mare capacitate (cu suprafata de 2500030000 mp si capacitatea de cel putin 12. Datorita utilajelor cu putere mare de ridicare. 5.

formeaza sistemul de manutentiune specific fiecarui tip de depozit şi grupe de marfuri. Forma de depozitare a acestora o reprezinta magazinajul. etc. carbuni. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale. adica pastrarea marfurilor in rafturi si rastele. buldozere. Se folosesc carucioare manuale. iar rezultatele. urmarindu-se a se evidentia consumul acestora pe unitatea de rezultat. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punct de vedere al formei. in situatia in care resursele economice sunt prioritare prin caracterul lor limitat in deciziile conducerii. etc. Sistemul de manutentiune consta in stivuirea acestora. in speta a comertului. Stocarea se face in gramezi. zahar. rezervoare. silozuri. macarale. de dimensiuni si inaltimi variabile. electrostivuitoare. iar pentru vehiculare. Stocarea in vrac este specifica produselor granulate. in incarcaturi unitare si in incarcaturi diverse. necesitand de aceea mijloace specifice de depozitare (exemplu: confectii. • dimpotriva. efort si rezultate in exprimarea eficientei.). containere. folosindu-se palete si containere. pentru a suporta paletele folosite la transportul marfurilor in interiorul depozitelor. reprezinta raportul dintre rezultate şi efort. etc. promovarea progresului tehnic. necesita utilaje si mobilier adecvat vehicularii si stocarii marfii. sau alte efecte calitative ale activitatii economice. eficienta trebuie privita atat pentru fiecare intreprindere. tevi pentru instalatii. diverse masini cum sunt: electrocare. reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie. Stocarea in incarcaturi diverse se refera la produsele care se prezinta sub forme foarte variate ca dimensiune si greutate.). cat si pentru ansamblul comertului. petrol. are semnificatia sa. cum ar fi cresterea profitului sau a productivitatii muncii.). EFICIENTA ACTIVITATII COMERCIALE 8. electrocare. macarale pe sine sau roti. etc. depozitare si livrare a marfurilor in depozite. respectiv stocarii in vrac. şi in interiorul ramurii comertului. si anume: • in principiu se raporteaza efortul la rezultate. cartofi. se raporteaza rezultatele la consumul de resurse.1 CONTINUTUL EFICIENTEI ACTIVITATII COMERCIALE şI CRITERIILE DE APRECIERE Prin eficienta activitatii economice. unde la distributia produselor participa mai multi intermediari. pentru situatia in care atingerea unui nivel al activitatii economice constituie obiectul deciziei. Ansamblul operatiunilor tehnice de deplasare a produselor in interiorul depozitelor şi a mijloacelor utilizate pentru efectuarea acestora. poduri rulante. Locul celor doi termeni. altfel spus. se intelege raportul dintre efortul economic depus şi rezultatele obtinute de un agent economic şi de comert. prin volumul desfacerilor. lichide si gaze lichefiate. CAPITOLUL VIII. greutatii si conditiilor de ambalaj (exemplu: placi de piatra pentru constructii. articole electrocasnice. in ansamblul sau. care constituie ansambluri omogene si sunt in cantitati mari (exemplu: cereale. etc. Drept criterii de apreciere a eficientei de ansamblu a activitatii comerciale se folosesc o serie de indicatori li anume: -46 - . macarale. in fose (gropi). Mobilierul si utilajul comercial fac parte din sistemul de manutentiune si este adaptat procedeelor de stocaj folosite in depozite. resursele disponibile urmand a fi folosite in acest scop. hangare.ECONOMIACOMERTULUI Efectuarea operatiilor de primire. pentru incarcarea si evacuarea locurilor de depozitare folosindu-se benzi transportoare. umane li financiare).

indicatorul caracterizeaza in mare masura eficienta sociala a comertului. gradul de diversificare a sortimentului. capital social). Numarul de personal din comert fata de totalitatea populatiei active sau a salariatilor . • costul circulatiei marfurilor. -47 - . in situatia in care stocajul reprezinta o conditie a consumului. 5. Asemenea cheltuieli privesc activitatea tuturor agentilor economici care participa la procesul realizarii marfurilor. Costul circulatiei (sau cheltuielile de circulatie) si rentabilitatea reprezinta criterii de apreciere a eficientei globale a activitatii economice a unei societati comerciale. • consumatori (in special productivi). Eficienta utilizarii resurselor economice se exprima prin indicatori in care resursele economice (ca efort) se raporteaza la rezultatele economice (ca efect). teoria si practica activitatii comerciale delimiteaza si eficienta sociala sau eficienta pentru cumparatori. ele sunt efectuate de: •producatori. care cresc pe masura sporirii eficientei activitatii si micsorarii consumului de resurse. Alaturi de eficienta economica. Productivitatea factorilor de productie (nr. Printr-un raport invers se obtin rezultatele la o unitate de efort. I Cheltuielile de circulatie reprezinta consumul e resurse economice. care prin puterea ei de cumparare determina volumul capacitatii ei economice. Veniturile la bugetul de stat aduse de comert. Timpul mediu de circulatie a marfurilor (calculat ca raport dintre stocurile medii la diferite la diferite grupe de marfuri şi desfacerile medii zilnice). in principal cele provenite din impozitul pe profit. schimbarea raportului dintre cei ce produc si vand un volum de marfuri dat. care desfac produsele prin relatii directe cu consumatorii. • comerciantii distribuitori. 8. Un nivel ridicat al deservirii comerciale determina formarea pentru fiecare unitate comerciala a unei clientele stabile. reflectand in dinamica schimbarile in calitatea distributiei. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie caracterizeaza complexitatea si rationalitatea distributiei. sau exprima schimbarile in eficienta muncii lor. se pot folosi indicatori care exprima coeficientii de utilizare a unor resurse in raport cu potentialul lor. CHELTUIELILE DE CIRCULATIE IN COMERT CLASIFICAREA - CONTINUTUL. STRUCTURA S. calitatea relatiilor cu publicul si altii. umane si financiare). Ca atare. serviciile comerciale diferite in unitati. 2. care pastreaza produsele cumparate pana in momentul utilizarii lor. de personal. 4. este apreciata pe baza urmatoarelor criterii: • eficienta utilizarii resurselor economice (materiale. pentru infaptuirea circulatiei marfurilor de la producatori la consumatori. nivelul deservirii comerciale. • rentabilitatea activitatii economice. Eficienta sociala e apreciata prin indicatori privind marimea resurselor materiale şi umane folosite de comert in raport cu numarul de locuitori deserviti (exemplu: suprafata comerciala la 1000 locuitori). obtinandu-se consumul de resurse la o unitate de rezultat. 3. ca expresie a minimizarii cheltuielilor sau a maximizarii rezultatelor.2. Ea poate fi comparata cu productivitatea factorilor de productie din industrie si exprima in dinamica. care cumpara produsele de la producatori si le vand consumatorilor. comparativ cu timpul mediu de productie al marfurilor respective. calculata ca raport intre volumul activitatii şi fiecare din factorii respectivi. cheltuielile la 1000 lei desfaceri fiind diferentiate pe agenti economic de acelasi profil in functie de felul in care isi gospodaresc resursele. Complementar.ECONOMIACOMERTULUI 1. Eficienta activitatii unei societati comerciale. constand in calitatea deservirii comerciale. evaluate in bani.

circulatia cu ridicata se realizeaza cu un nivel mai mic de cheltuieli decat circulatia cu amanuntul. provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale si pentru creante neincasabile. chirii. pierderi din calamitati. cu salariile. sunt diferite de la o ramura la alta. Cheltuieli cu bunuri de consum individual. In principal. Cheltuielile variabile se modifica (proportional sau neproportional). Impozite li taxe: taxa pe valoarea adaugata. si anume: A. Cheltuieli cu comercializarea produselor alimentare b. pierderi naturale la marfurile pastrate. cheltuieli cu publicitatea. desi peste o anumita limita a activitatii ele pot sa creasca. b. comisioane la cumpararea sau vanzarea titlurilor de valoare.). etc. Dupa grupele de produse avem: a. Dupa stadiile de circulatie a marfurilor avem: a. Cheltuieli cu materii prime si echipament industrial. prime de asigurare. odata cu evolutia volumului activitatii (exemplu: cheltuielile cu transportul marfurilor. astfel incat acestea sa asigure conditiile de eficienta in comercializarea oricarei grupe de marfuri. cheltuieli pentru servicii bancare.Cheltuieli cu alimentatia publica. se delimiteaza urmatoarele categorii de cheltuieli (structura): a. Cheltuieli cu produse agricole. Cheltuieli cu comercializarea produselor nealimentare c. f. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioane: amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale. O prima clasificare structureaza cheltuielile de circulatie dupa forma de comert: a. etc.ECONOMIACOMERTULUI Analizand continutul cheltuielilor de circulatie dupa natura proceselor economice si a mijloacelor care le genereaza. Lucrari şi servicii executate de terti: intretinere si reparatii. B. b.Cheltuieli cu circulatia cu ridicata. Potrivit specificului fiecarei ramuri de comert. c. Cheltuieli cu personalul: salarii si contributii la asigurarile sociale. c. Clasificarea cheltuielilor de circulatie in comert Se face dupa mai multe criterii de clasificare. b. iar comercializarea marfurilor alimentare este nai costisitoare decat cea a marfurilor nealimentare. apa. donatii. etc. etc. e. materiale de intretinere. transportul marfurilor. C. posta si telecomunicatii. Dupa dependenta de volumul activitatii economice se disting doua categorii de cheltuieli: variabile şi constante. O asemenea clasificare raspunde cerintelor unei politici de diferentiere a cotelor de adaos comercial pe forme de comert li pe grupe de marfuri. a. ca li nivelul lor relativ. Cheltuieli exceptionale: valoarea despagubirilor platite. Cheltuieli materiale: combustibili. amenzi. ponderea grupelor de cheltuieli. d. -48 - . taxe catre institutiile publice. uzura obiectelor de inventar. debite prescrise. D. cu pierderile naturale la marfurile pastrate.Cheltuieli cu circulatia cu amanuntul. energie. b. Cheltuielile constante sunt independente de volumul activitatii economice.

cheltuielile de intretinere si chiriile de marimea suprafetei comerciale. c. etc.se efectueaza de catre o societate comerciala pe ansamblul unitatilor care o compun. a. Cresterea volumului cheltuielilor nu este insa proportionala cu cresterea volumului activitatii economice. influenteaza atat volumul. De exemplu: cheltuielile cu salariile sunt determinate de marimea si structura personalului. 8. auto. determina sporirea volumului desfacerilor. repartizarea pe fiecare unitate facandu-se dupa diverse criterii de repartizare. Viteza de circulatie a marfurilor. etc.3. stocare. cheltuielile de circulatie se grupeaza in directe şi indirecte. Cheltuielile directe . in final inseamna reducerea nivelului lor relativ. In scopul urmaririi eficientei economice pe fiecare unitate operativa. concretizata in marimea numarului de rotatii a stocurilor. sporeste fondul de salarii. deci trec de la producator la consumator. cheltuielile generale ale societatii. numai cheltuielile variabile sunt influentate de cresterea desfacerilor. uzura ambalajelor de circulatie si altele. Astfel. deoarece nu toate cheltuielile se afla in aceeasi relatie de determinare. d. legumele si fructele reclama cheltuieli de circulatie mai mult decat dublu fata de cele provenite din industria alimentara. ceea ce. -49 - . marfurile alimentare se comercializeaza cu cheltuieli mai mari decat celelalte grupe de produse. cat şi dinamica cheltuielilor de circulatie. b. Cheltuielile indirecte . De exemplu: cheltuielile de transport se repartizeaza dupa cantitatea (valoarea) aprovizionarii fiecarei unitati. FACTORII CARE INFLUENTEAZA MARIMEA SI DINAMICA CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE Principalii factori care actioneaza asupra ansamblului cheltuielilor de circulatie sunt urmatorii: a.Cheltuieli generale ale societatii comerciale. se urmaresc distinct: a. respectiv timpul in care marfurile parcurg sfera circulatiei. Volumul desfacerilor sau intr-o interpretare mai larga volumul activitatii economice Cresterea volumului desfacerilor determina obiectiv marimea volumului absolut al cheltuielilor. volumul absolut al cheltuielilor creste neproportional cu desfacerile. b.se pot identifica pe fiecare unitate dupa elementele pe care le determina. Structura desfacerilor pe grupe de marfuri şi schimbarea acestora in timp. De marimea vitezei de circulatie depinde amploarea procesului de stocare. b. In aceste conditii. F. depozitare. etc. iar in structura marfurilor alimentare. distantele de la furnizori la beneficiari. se efectueaza cheltuieli mai mari cu stocarea marfurilor. Modul de distributie a marfurilor.ECONOMIACOMERTULUI E. iar accelerarea vitezei de circulatie. Dupa structura organizatorica. care presupune formele de miscare (directa sau prin intermediari). dupa volumul desfacerilor sau numarul de personal. naval).Cheltuieli de circulatie pe unitati operative. care influenteaza categoriile de cheltuieli legate de transport. pe cand cele constante raman neschimbate. deoarece sporeste masa marfurilor transportate. numarul de verigi intermediare. felul transporturilor (cale ferata.

a particularitatilor mediului economico-social in care isi desfasoara activitatea fiecare agent economic si a modului in care isi gestioneaza resursele. energie electrica si termica. Modernizarea comertului duce la marirea cheltuielilor de circulatie. de fond de salarii.prin initiativa proprie a fiecarui intreprinzator. Pentru acoperirea cheltuielilor de circulatie si asigurarea profitului. influenteaza direct nivelul cheltuielilor de circulatie. cum ar fi: puterea de cumparare a populatiei.).1. cresterea ei duce la marimea volumului desfacerilor. insa acest spor este in mare parte compensat prin cresterea volumului desfacerilor.veniturile din vanzarea marfurilor (cu ridicata si cu amanuntul). cu consecinte directe asupra ansamblului cheltuielilor de circulatie. adica nivelul de dezvoltare a retelei comerciale.ECONOMIACOMERTULUI care reprezinta un factor de crestere a tuturor cheltuielilor de circulatie. Profitul admis . in cea mai mare parte.potrivit unor reglementari ale puterii publice Gradul de rentabilitate este diferit pe societati comerciale si pe ramuri de comert. trei tipuri de profit: 1. rata dobanzilor bancare. numarul de personal care deserveste publicul. la nivelul societatilor comerciale. determinand astfel indirect.4. etc. Nivelul pretului este supus insa concurentei. A. RENTABILITATEA ACTIVITATII COMERCIALE 8. cuprind: . Factori externi ai activitatii comerciale. forma proprie de valorificare a factorilor de productie din interiorul comertului. Profitul caştigat . g. astfel ca. 8. tarifele pentru serviciile de gospodarire comunala (apa. Se disting astfel. Complexitatea activitatii comerciale. Totodata. Rentabilitatea se exprima prin doi indicatori: profitul si rata profitului sau rata rentabilitatii. Anumite conditii conjuncturale de piata. Continutul şi indicatorii rentabilitatii Rentabilitatea se defineste prin capacitatea unei societati comerciale de a obtine din activitatea pe care o desfaşoara un profit sau un beneficiu. datorita cresterii pretului de vanzare. chirii.datorita unor imprejurari favorabile in activitatea acestuia. marimea profitului. etc. Profitul. marimea cotelor de adaos ce pot fi practicate.4. varietatea sortimentului oferit. gama de servicii comerciale oferite la vanzarea marfurilor. precum si diverse masuri de politica economica a statului pot influenta. Veniturile (incasarile) obtinute prin activitatea economica. Profitul primit . insa. 2. inclusiv TVA si accize percepute la vanzarea marfurilor. 3. pentru o anumita ramura de activitate el tinde sa se apropie de cele mai mici costuri de productie si de circulatie. O cota de adaos prea mare poate sa duca la lipsa de competitivitate a produselor.. f. fiecare intreprinzator comercial aplica la valoarea marfurilor cumparate de la furnizor un adaos comercial de marimea caruia depinde pretul cu care işi vinde produsele. la pretul care include si adaosul comercial. e. Productivitatea muncii este un factor cu actiune directa asupra cheltuielilor cu salarizarea personalului. Cresterea productivitatii muncii duce la o economie relativa de personal si deci. datorita specificului distributiei din fiecare ramura. se determina ca diferenta intre suma veniturilor (incasarilor) si suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economica. legati de mediul economicojuridic li administrativ in care functioneaza unitatile comerciale. -50 - . Profitul comercial este.

respectiv a desfacerilor. Profitul luat in calcul poate fi profitul brut. in timp ce cheltuielile de circulatie. .veniturile financiare (incasarile din dobanzi pentru sumele din conturi bancare. . penalizari incasate.2. care poate fi sporita pe seama concurentilor. deci si cu cel imprumutat. amenzi.4. . incasarile din dividende pentru actiunile detinute la alte societati. diferentele de curs valutar). pierderi prin creante. Rata rentabilitatii. sau prin schimbare insasi a structurii cererii in favoarea produselor pe care o anumita firma le comercializeaza. care la randul lor sunt determinate de puterea de cumparare a populatiei. . ponderea hotaratoare in venituri o detine adaosul comercial.cheltuielile de circulatie.cheltuielile financiare (cu dobanzile bancare. rata rentabilitatii in cazul din urma avand semnificatie pentru marimea dividendelor ce pot fi acordate actionarilor.veniturile din alte activitati (productie. una negativa. valoarea debitelor prescrise sau a debitelor insolvabile. Adaosul comercial (reprezentand veniturile) are o influenta pozitiva asupra profitului. cheltuielile de circulatie.). se determina ca raport procentual intre marimea profitului si volumul activitatii comerciale. provizioane neutilizate). Prin scaderea din venituri a cheltuielilor se obtine profitul brut sau impozabil. etc.costul marfurilor vandute (costul platit furnizorului). iar in cheltuieli. . Se calculeaza astfel rata rentabilitatii in raport cu capitalul propriu sau cu totalul capitalului utilizat. prestari servicii).cheltuieli exceptionale (despagubiri. respectiv din participatii sau imprumuturi acordate. Asupra acestuia se aplica impozitul pe profit.) Volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura aprovizionarilor de la furnizori si de cotele de adaos comercial pe grupe de marfuri. Ramanand neschimbate cotele de adaos Cheltuielile efectuate pentru activitatea economica includ: -51 - . Rata rentabilitatii se poate exprima si ca raport intre profit si marimea fiecarui factor de productie. prin castigarea unor noi segmente de consumatori. diferenta dintre cele doua marimi reflectand contributia adusa la cresterea rentabilitatii de catre resursele suplimentare de capital. 8. Acesta capata destinatiile prevazute in statutul de functionare a societatii. profitul net sau profitul diminuat cu prelevarile pentru diverse fonduri. B. Astfel: • volumul şi structura aprovizionarilor depinde de volumul si structura cererii populatiei. In acest fel. obtinandu-se profitul net.venituri exceptionale (valoarea bunurilor valorificate din dezmembrarea unor fonduri fixe casate. sub forma unei cote procentuale reglementata prin lege. Profitul va fi cu atat mai mare cu cat va creşte adaosul comercial şi se vor micşora cheltuielile de circulatie.ECONOMIACOMERTULUI . . sau a diverselor elemente care compun patrimoniul. prin promovarea de noi produse pe piata. Ambele sunt pentru intreprinzatori marimi variabile. definita prin cota sa de piata. In domeniul circulatiei marfurilor. Relatiile de dependenta a profitului de cele doua elemente sunt urmatoarele: a. . el fiind produsul acestor doua elemente. pierderi din calamitati. ca raport intre efectele si eforturile economice. fiecare intreprinzator acopera o parte din piata. Factorii care determina marimea profitului Fiind o diferenta intre venituri si cheltuieli.cheltuielile pentru alte activitati (costul produselor sau serviciilor realizate complementar activitatii de baza). profitul este influentat de factori care actioneaza asupra acestor doua marimi. influentate de factorul obiectiv si subiectiv. obtinandu-se expresii semnificative ale eficientei. diferenta de curs valutar).

3. din reglementari de taxe vamale.4. pentru unele intreprinderi sau grupe de marfuri. In afara dividendelor. De asemenea. Aceste fonduri micsoreaza in mod firesc beneficiile care revin proprietarilor factorilor de productie. si anume: • Fond de participare a salariatilor la profit. in functie de marimea cheltuielilor de circulatie si de prezenta sau absenta taxei pe valoarea adaugata. denumit profit primit. 8. • Fond pentru actiuni social-culturale (constructii de locuinte. in activitatea societatii comerciale poate aparea si un profit suplimentar.. Volumul global al adaosului comercial creste daca structura desfacerilor se schimba in favoarea marfurilor cu adaos mare. 1. cresterea volumului aprovizionarilor duce la marirea volumului adaosului comercial. •Alte fonduri hotarate de adunarea generala a actionarilor. distribuirea gratuita de actiuni salariatilor. firmele practica si alte forme de cointeresare a salariatilor (inclusiv a managerilor) in rezultatele activitatii lor. Din profitul ramas se constituie o serie de fonduri pentru recompensarea factorilor de productie la obtinerea profitului. obligatiuni) la alte societati. subventii acordate de stat. Repartizarea profitului Profitul este considerat un rezultat al participarii factorilor de productie la activitatea economica si un drept al acestora.5. care pe langa sporirea capacitatii de lichiditate ii aduc dobanzi. in masura in care societatea detine titluri de plasament (actiuni. asigurarile pentru salariati. Acesta este denumit profitul admis si face parte din parghiile de actiune a statului in cadrul mecanismului pietei. indemnizatiile pentru consiliile de administratie. etc. fiind deci partial legat de efortul intreprinderii.) Cheltuielile de circulatie sunt influentate de volumul si structura desfacerilor si nivelul relativ al cheltuielilor pe grupe de marfuri. profitul este influentat si de veniturile si cheltuielile financiare li de veniturile si cheltuielile exceptionale. In afara profitului castigat prin initiativa proprie. Regiile varsa diferenta ramasa dupa formarea acestor fonduri la bugetul statului. etc. pentru actiunile detinute. altor societati. Cum prosperitatea unei firme depinde de investitiile de capital. prima destinatie pe care o capata o reprezinta formarea fondului de dezvoltare pentru autofinantarea investitiilor si a cresterii necesarului de mijloace circulante si formarea fondului de rezerva (valori materiale) pentru prevenirea dezechilibrelor. CAILE DE SPORIRE A EFICIENTEI ECONOMICE Din insusi continutul eficientei economice rezulta ca sporirea acesteia consta fie din maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic. dar prin scopul lor devin premiza viitoarei cresteri superioare a activitatii economice. a cheltuielilor de resurse. din negocierea preturilor intre producatori si distribuitori. b. Alaturi de veniturile si cheltuielile din activitatea de baza. sau statului. fie din minimizarea eforturilor. precum si disponibilitati in conturile bancare. marimea profitului rezulta din anumite reglementari de preturi de catre stat. O prima cale de sporire a eficientei economice o constituie creşterea volumului desfacerii -52 - .ECONOMIACOMERTULUI comercial. volumul total al cheltuielilor fiind produsul dintre aceste doua marimi. pentru obtinerea unui rezultat. Societatile comerciale pe actiuni recompenseaza participarea capitalului la obtinerea profitului prin acordarea de dividende populatiei. • cotele de adaos comercial se diferentiaza pe grupe de marfuri. datorita unor conditii favorabile in evaluarea activului si pasivului bilantului intre inceputul si sfarsitul anului. 8. organizarea de actiuni culturale) •Fond de premiere. cum sunt: premiile. Profitul creste astfel. acre ii aduc dividende sau dobanzi.

respectiv al procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor si la modernizarea activitatii economice. trebuie ca ritmul de sporire a profitului sa il devanseze pe cel al desfacerilor. . Accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor conduce la micsorarea timpului in care marfurile parcurg sfera circulatiei. ASE. in raport cu activitatea economica. posibilitatea cresterii ei cantitative. -53 - . O alta cale de crestere a eficientei economice o reprezinta perfectionarea sistemului de conducere economica. perfectionarea acestor procese se face cu cheltuieli mai mari. suprafete comerciale.Cea de-a doua cale de sporire a eficientei. depozitare. Bucuresti.Tehnologie comerciala. Ristea. Diminuarea consumului de resurse nu trebuie inteleasa ca o scadere absoluta. Ed. 1993 3. Desigur. Bucuresti 1992. capital banesc) are drept consecinta micsorarea consumului acestora pe unitate de rezultat. Bucuresti. Patriche. 1995 4. diminuarea acestora poate fi realizata prin folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale existente. amintim: a. Ed.ECONOMIACOMERTULUI (a activitatii economice) care conduce direct la marirea profitului. ci una relativa. Stanescu.a.. Ed. ş. Patriche. pastrare si vanzare a marfurilor.. rationalizarea diferitelor categorii de cheltuieli.. ASE. deoarece aceasta conditioneaza. Didactica si pedagogica. insotita de procedee moderne de amenajare interioara si de desfasurare a activitatii unitatilor operative. 1995 5.. EXPERT. Bucuresti. altfel spus. Bucuresti. Pentru a obtine insa o rata a rentabilitatii superioara. Institutul National "Virgil Madjearu". dar prin accelerarea vitezei de circulatie se mareste numarul de circuite ale capitalului rntr-o perioada data. Aceasta se realizeaza prin modernizarea proceselor de transport. si ca urmare. b. la un anumit rezultat.Bazele comertului. D. A.Studierea fenomenului atractiei comerciale şi amplasarea magazinelor. I. . . cu consecinte directe asupra cheltuielilor. D. in ultima instanta. Cresterea volumului desfacerilor de capacitatea pietei si de concurenta si ea trebuie sa fie insotita de o schimbare calitativa continua a activitatii economice. fizica sau valorica a lor. BIBLIOGRAFIE 1.. . 3. Cum modernizarea presupune investitii de capital.. are loc cresterea masei profitului. Cresterea productivitatii factorilor de productie (numarul de personal. Adascalitei. 1997 2.V. Printre principalele cai de rationalizare a cheltuielilor. o constituie minimizarea consumului de resurse. 2. Sporirea randamentului factorilor de productie este conditionata de modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului.-Economia comertului.Economie comerciala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->