Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Notiuni introductive privind globalizarea si cultura Un rol important n constituirea culturii l deine aspectul etnic al procesului globalizrii, ce presupune transmutarea diferitelor valori culturale naionale dintr-o parte n alta a globului. In acest sens, gsim comuniti puternice ale popoarelor europene n celelalte continente ale globului, i invers, comuniti ale Extremului Orient, de exemplu, n ri europene, fiecare pstrndu-i propriul specific cultural Fenomenele care marcheaz evoluia economiei n ultimile decenii stau sub numele globalizrii, al interdependenei i al interaciunii. Orice s-ar intampla n orice col al lumii, are efecte mai mult sau mai putin ample, asupra integrrii econimii mondiale. Procesul de gobalizare s-a manifestat mai ales dup al doilea razboi mondial, stimulat de ctre instituii economice internaionale i programe de reconstrucie i dezvoltare, comerul internaional a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privina beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare. Globalizarea n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial a fost condus prin runde de negocieri n prima faz sub auspiciile GATT, ce a dus la mai multe nelegeri n ndeprtarea restriciilor asupra liberului schimb. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creeaz Organizaia Mondial a Comerului (WTO) cu rolul de a media dispute comerciale. Alte acorduri comerciale bilaterale inclusiv seciuni ale Tratatului de la Mastricht i NAFTA au fost de asemenea semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale i barierele comerciale . Exista multiple definitii ale globalizarii, motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societai. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea aproape exclusiv la efectele comerului i n particular la liberalizarea comerului sau la liberul schimb. Globalizarea poate fi privit sub dou aspecte: pe de o parte ca proces tehnico-economic, ce anonimizeaz actorii i mecanicizeaz comportamentele, pe de alta parte ca proces de intercomunicare, ceea ce ne permite sa vorbim tot mai mult despre comunicare mondial, bazat pe o unitate de valori, o comunicare care iese din zona ficiunii i intr n cea a realitii politice. Democraia are nevoie s fie democratizat, spune Anthony Giddens, autor britanic al mai multor cri despre integrarea global. El menioneaz n How Globalization is Reshaping Our Lives Cum globalizarea schimb modul nostru de via c n prezent cel mai important pentru omenire este dezvoltarea puterii i culturii civice, precum i transformarea organismelor transnaionale, aa precum este Uniunea European, n structuri mai deschise i mai responsabile. Globalizarea este un termen generic ce desemneaz procese calitativ diferite, n esen fiind vorba de suma dinamicilor economice, tehnologice, sociale, politice i psihologice care s-au accelerat ncepand cu anii 80, dar al caror sens i ale caror valori rmn nca neclare. Sfaritul razboiului rece a degajat un adevr negativ universal fondat pe ineficacitatea sistemului comunist i a reglrii autoritariste a economiei i societii. Globalizarea este procesul de largire, adancire si accelerare a interconectarilor la scara mondiala in toate aspectele vietii social-economice contemporane. Asadar nu numai in domeniul economic, cum a fost multa vreme perceputa, ci si in cele social, politic, tehnologic si cultural. Principalele aspecte ale vietii social-economice care reflecta procesul de globalizare sunt: Natura globala a stiintei si tehnologiei: chiar daca sursele principale ale progresului tehinic sunt tarile dezvoltate, cercetarea se bazeaza pe resursele globale din toata lumea; Marketingul global: strategia firmelor tinde sa promoveze marci universale, cultura publicitatii devenind o adevarata industrie; Sistemul financiar mondial: institutiile bancare, agentii ale pietei de capital, organismele financiare internationale formeaza o adevarata retea; Gradul atins de infrastructura de comunicatii, mai ales prin mass-media, care a dobandit acoperire la scara planetara si instituirea unei retele globale de transmitere/receptare a informatiilor. Cultura este cea care creeaza identitate; este un termen care se aplica esentei lucrurilor. Globalizarea constituie un fenomen privitor la circulatia informatiilor si ideilor, adica oarecum exterior faptelor culturale. In procesul complex al globalizarii, problema pastrarii identitatii culturale prezinta doua aspecte. Pe de o parte, exista pericolul omogenizarii culturale,ceea ce inseamna ca lumea ar putea sa capete o singura forma de cultura, iar pe de alta un pericol acut de dezintegrare culturala si psihologica, atit pentru indivizi, cit si pentru societati. Ambele riscuri sunt corelate. Exista o forma de comportament, deseori inconstienta, care le apare unora ca forma de agresiune culturala. Un alt nume pentru aceasta ar fi etnocentrismul gresit calauzit . Acest comportament,

caracteristic in special tarilor dezvoltate(Germania, Anglia, Franta,Olanda, Luxemburg), constituie o amenintare pentru intelegerea europeana si trebuie corectat. Marile puteri, constiente sau nu, abandoneaza complet unele traditii culturale valoroase, In locul lor, ele pun modelele culturale de invatare din afara, straine de modul de viata al unor popoare, constituind astfel o sursa majora de incoerenta si dezorientare

Argumentul 1: Cenzura e necesara pentru protejarea copiilor Un numar important de pagini web au continut explicit pornografic sau violent iar numarul de utilizatori creste anual. Ultimele studii arata ca aproape 9 din 10 adolesceni americani folosesc Internetul, comparativ cu 7 aduli din 10. (Adic n prezent exist 21 de milioane de utilizatori americani cu vrste ntre 12 i 17 ani. n 2000, existau doar 17 milioane de utilizatori.)Avand in vedere ca accesul la astfel de informatii este foarte usor si raspandit,infletuntarea comportamentului minorilor este cu atat mai puternica.Printre efectele expunerii la materiale cu tenta pornografica sau violenta se numara deteriorarea abilitatilor sociale,izolarea si predispunerea la agresivitate Argumentul 2: Orice drept presupune o serie de responsabilitati Exercitarea dreptului la libera exprimare comporta indatoriri si responsabilitati-cel care publica este responsabil de impactul pe care l-ar putea avea asupra categoriilor sociale usor influentabile.Cum navigarea pe internet se producein majoritatea cazurilor sub anonimitate,pedepsirea responsabililor este mai dificila.Informatiile daunatoare por fi supuse insa unor restrangeri sau conditii prevazute de lege ,care incalca deloc principiile intrucat apara securitatea nationala, publica, ordinea ,morala.De asemenea multe dateafisate pe Internet incalca protectia reputatiei sau a drepturilor altora, facand necesara impiedicarea divulgarii de informatii confidentiale

Argumente CONTRA

Argumentul 1: Incalcare a drepturilor la libera exprimare si informare Atribute fundamentale ale democratiei, (1) libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile(Constitutia Romaniei).Un alt principiu de baza al unei democratii este dreptul la libera informatie,vadit incalcat prin cenzurarea internetului. Argumentul 2: Cenzura duce la abuzuri In prezent exista aproximativ 24 de tari in care cenzura internetului se practica. Exemple elocvente ale folosirii abuzive sunt China,Iran si Coreea de Sud ,tari in care sunt controlate siteurile ce au continut politic sau social.Dezacordul fata de regim si orice tentativa a populatiei de a se informa de anumite concepte precum libertate,democratie sau nume de membrii ai Opozitiei sunt imposibile,siteurile de acest gen fiind blocate.Un studiu recent realizat de universitatile Toronto, Cambridge, Oxford si Harvard demonstreaza modul in care functioneaza cenzura . Studiul arata ca majoritatea tarilor evaluate, odata ce isi dau seama de potentialul imens al programelor de cenzura, incep sa faca abuzuri, extinzandu-le la o categorie mult mai mare de subiecte sensibile. Acestea au ajuns sa variaze de la pornografie si jocuri de noroc la site-urile unor organizatii politice, religioase sau pentru protectia drepturilor omului