P. 1
Impact Minerit

Impact Minerit

|Views: 147|Likes:
Published by Ioana Manelici

More info:

Published by: Ioana Manelici on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă Facultatea de Istorie şi Filozofie Specializarea: Managementul

securităţii în societatea contemporana Disciplina: Managementul securităţii ecologice

Impactul activitatii de minerit asupra mediului inconjurator in judetul Suceava.

Autor: Student Adrian HALIP, IDD Cj, anul II

baritină. Mineritul a avut întotdeauna un dublu rol în dezvoltarea industrială. gaze naturale.una regenerabila. În prezent sunt în exploatare zăcămintele Ulm (com. pădurile. să existe o veche tradiţie în minerit.la dezvoltarea preponderenta în judetul Suceava a doua ramuri de activitate: cea de exploatare si prelucrare a masei lemnoase si cea de exploatare. În judeţul Suceava există însemnate zăcăminte de minereuri cuprifere. padurile si una neregenerabila. pirită şi calcopirită bazinul Vatra Dornei cu localităţile Iacobeni. Oiţa (com. Prin exploatarea zăcămintelor de mangan. Vatra Dornei şi Fundu Moldovei a devenit cel mai important furnizor de mangan şi pirită pentru industria de armament.1970 s-au executat. ape minerale. cât şi ca furnizor de materii prime necesare dezvoltării ramurilor industriale şi transporturilor. nu s-a dovedit a fi rentabilă economic. sare. însă. atât ca domeniu de aplicare a noutăţilor ştiinţifice şi tehnice. minerala. au dus . Ciocăneşti) şi Arşiţa (com. fiind un factor decisiv în dezvoltarea unor zone geografice. în toate 2 . pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. minereu uranifer. Natura substratului geologic face ca. se află sub o presiune puternică.Iunie. roci de construcţie. MINBUCOVINA S. precum solul. Dorna Arini). În vederea determinării rezervelor de substanţe minerale utile şi pentru o mai bună cunoaştere a zăcămintelor. de mangan. industria metalurgică şi cea petrolieră. aerul. la AntileştiFălticeni. atât resursele neregenerabile cât şi cele regenerabile. sulf.preparare a substantelor minerale utile. biodiversitatea. 2011 Impactul activitatii de minerit asupra mediului inconjurator in judetul Suceava Resursele planetei. între 1950. Cele doua categorii de resurse naturale care abunda.A. aparţinând de S.firesc. După cel de-al doilea război mondial a început o activitate deosebit de susţinută pentru cercetarea geologică a zonei cristalino-mezozoice a Carpaţilor Orientali pentru clarificarea problemelor teoretice şi practice în vederea valorificării potenţialului. cercetările punând în evidenţă şi existenţa unui zăcământ de huilă a cărui exploatare. Iacobeni).C. din Vatra Dornei. turbă. în judeţul Suceava. apa. de substanţe minerale utile cantonate în formaţiunile acestuia.

executarea de fundatii si lucrari de constructii (baraje. situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati economice. câteva mii de foraje de la suprafaţa terenului însumând mai mult de un milion de metri liniari de gaură de sondă.bicarbonic. În cariera Negoiul Românesc s-au evidentiat acumulari subterane de apa în cursul excavatiilor de pe flancul sudic al carierei.ceea ce presupune si evacuarea unor cantitati însemnate de ape contaminate. Instalaţiile de preparare au fost dimensionate la capacităţi mari şi cu extracţii importante de metale. Activitatile de exploatare a minereurilor corelate cu cele de preparare.Tarnita este caracterizata de prezenta ionilor metalici ce provin din alterarea sulfurilor polimetalice. în zona izvoarelor. insuficient epurate. precum si efecte de natura socio. dezechilibre în mediul geologic prin: defrisari masive. Prin desfasurarea activitatilor miniere. concentratia ionica a apelor de mina se încadreaza în tipul sulfato. apa cantonata în formatiunile cristaline din perimetrul minier Lesu Ursului. cladiri industriale. suitori. Astfel.economica . transport. a sanatatii populatiei. excavari subterane. diguri. Fundu Moldovei zone pe care le cunosc mai bine si la care ma voi referi in prezenta lucrare. administrative. La apele subterane se adauga apele de infiltratie care patrund de la suprafata în lucrarile subterane.. este mare consumatoare de apa. locuinte. o seama de probleme de mediu au aparut si se resimt mai mult sau mai putin acut: -degradarea peisajelor naturale. Acest fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care 3 . Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii. voita sau involuntara.bazinele miniere ale României. dar si o actiune indirecta de transformare. cu sulfuri care reprezinta un real factor de risc pentru populatie Activitatea miniera. de exemplu. în apele naturale. au condus la schimbari. Ca în toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse minerale. puturi) se produce asecarea si detensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adâncime. poluarea apei si aerului. S-au construit în această perioadă instalaţiile de preparare de la Tarniţa şi Fundu Moldovei.depozitarea deseurilor la suprafata sau în spatii subterane). impact negativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice. Compozitia chimica a acestor ape.precum si s-a dezvoltat mult activitatea miniera mai ales in bazinul Dornelor. Ostra. a naturii mediului geologic.magnezian. s-a exercitat o actiune directa de eroziune. În alte perimetre miniere. sedimentare si consum de masa geologica. Acestea împreună cu lucrările de cercetare geologică efectuate în subteran au dus la acumularea de date suficiente pentru o bună cunoaştere a subsolului ţării şi a resurselor sale dar au si afectat mediul inconjurator. denumite „ape de mina”.în masivul Calimani.calco. variaza functie de natura rocilor pe care le strabat. îndeosebi cea de preparare a minereurilor. în roca silicioasa cu caolin si andezite alterate.

cum sunt iazurile de decantare Tarnicioara si Valea Strajii. solului Impactul poluantilor specifici asupra aerului Dintr-un studiu efectuat de o agentie specializata în anul 2000. conduc la degradarea ecosistemelor acvatice si terestre (fapt demonstrat îndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS Câmpulung Moldovenesc la explotarile miniere din zona). depozitele de concentrate si microiazurile (care preluau sterilul uzinal în momentul aparitiei de disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare) situate pe malul drept al p. datorita faptului ca majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizeaza în mediu umed. a rezultat faptul ca cel mai important agent poluant din zona îl constituie pulberile în suspensie provenite de la sterilul depozitat . si la o capacitate mica de productie. asupra aerului. precum si pozitionarea depozitelor de steril (fie pe cursuri de apa. Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992. 4 . Având în vedere ca activitatea de preparare a sarurilor de mangan de la Fundu Moldovei a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani). valorile masurate în punctele de observatie Câmpulung si Pojorâta au aratat ca ploile acide se datoreaza activitatii industriale conexe mineritului din aceasta zona. principala noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o constituie pulberile în suspensie degajate de la operatiile de prelucrare a minereului de mangan. Impactul poluantilor specifici asupra aerului. debitul si chimismul apelor de suprafata si subterane. cum sunt iazurile de decantare Ostra si Poarta Veche). toate acestea reprezinta potentiale. Impactul poluantilor specifici asupra apei Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa. noxele eliminate în atmosfera în cursul procesului productiv.2008 pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona releva faptul ca dupa anul 2006 acestea nu au mai avut caracter acid. Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei. pe ambele maluri ale pârâului Brateasa. Reteaua hidrografica de altfel este densa în arealul uzinei.si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si subterane. În ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor. cu pâraie cu debit semnificativ si cu bazine de receptie întinse. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta. apelor.modifica regimul de curgere. Brateasa. fie în imediata vecinatate a acestora. apartinând uzinei de prelucrare Tarnita.

pulberile sedimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazurilor de decantare. din cauza nerentabilitatii sale economice si a reducerii subventiilor bugetare. Restructurarea sectorului minier. de pe depozitele de concentrate de zinc si pirita.deseurile solide (de productie.scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti. activitatea minieră a fost supusă mai multor restructurări. după anul 1989. ci doar o diminuare a acestuia. asa cum s-a vazut si din analiza calitatii mediului în arealul unitatilor de prelucrare a minereurilor în judetul Suceava. etc. nu a însemnat si stoparea impactului asupra mediului.). este de remarcat faptul ca rezultatele analizelor pentru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale acestor parametri. În urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor analizelor. . Desigur. sunt urmatoarele . . 5 .pulberile sedimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile Odată cu trecerea României. Impactul poluantilor specifici asupra solului Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de prelucrare a minereurilor . şi în spiritul asimilării conceptului de dezvoltare durabilă şi în industria minierăindustrie care trebuie să demonstreze că poate îndeplini cerinţele economice. utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare. . este improriu a se urmari o reconstituire a calitatii initiale a arealului afectat de activitatea miniera (daca se are în vedere numai antropizarea solului. la economia de piaţă. . pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala.pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarâmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a baritinei.S-au efectuat studii . la indicatorul zinc aratând o crestere constanta dupa închiderea activitatii.namolul de la statiile de epurare a apelor industriale si menajere. . . de combustibil lichid usor. . sociale. de mediu şi de guvernanţă inerente acestui concept-. menajere. din microiazuri. slamul de carbid de la generatoarele de acetilena. în vederea eficientizării acesteia. Aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depozitul de decantare.sterilul depus în iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri neferoase si de barita.

subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. privind refacerea zonelor în care solul. Guvernul trebuie sa implementeze actiuni si masuri pentru a asigura reabilitarea adecvata a mediului. Pentru limitarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile. etc. unde. Masuri strict necesare pe termen scurt. va promova un proces de restructurare transparent si participativ si va specifica drepturile si raspunderile comunitatilor miniere. acolo unde a mai ramas steril nevalorificat vegetatia s-a f ixat abundent. Iacobeni. acolo unde conditiile pedoclimatice i-au permis integrarea în peisaj a zonelor afectate de activitati miniere închise: iazul de decantare Valea Hajului. Dupa anul 2006. b) Pe termen mediu. sau iazul de decantare Pârâul Cailor. privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului si 1403/ 2007. enumar câteva: Alegerea unor metode neconventionale de reabilitare ecologica. 6 . depozitari de deseuri miniere. contaminarea solului cu produse petroliere.) dar o remediere în sensul îmbunatatirii calitatii sitului poate ajuta regenerarea naturala. ma terii prime nevalorifica te. mediu si lung de limitare a impactului activitatilor de exploatare si preparare a substantelor minerale utile asupra mediului inconjurator Dintre masurile pe care le consider necesare a) Pe termen scurt cred ca se se impune: • Reevaluarea legislatiei si realizarea unui pachet legislativ unitar care sa stabileasca un cadru de implementare a strategiei globale care va facilita trecerea sectorului minier la economia de piata. Deosebit de eficace se dovedeste a fi însasi viata naturala. care ar putea fi de interes pentru sectorul privat. atenuând costul social asociat procesului de restructurare. Un prim pas îl constituie aparitia a doua Hotarâri de Guvern: 1408/ 2007.mod ificarea morfologiei zonei prin excavari. oferind protectie sociala personalului minier disponibilizat. redistribuind resursele financiare minelor cu potential de profitabilitate. si dezvoltând . acolo unde acest lucru este posibil. poate ajuta mai bine la stabilizarea în timp si integrarea în peisaj Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. unde mestecenii avanseaza pe taluz.implementând programe pentru a stimula cresterea economica în localitatile miniere si a absorbi angajatii redundanti din industria miniera. Guvernul a trebuit sa se concentreze asupra restructurarii facilitatilor de productie ale caror operatiuni vor înceta.

.reconstructie ecologica a haldelor de steril. a scurgerilor active de 7 .Ca limani si unul vizând doar un segment din arealul Uzinei de Preparare Tarnita si anume iazul de decantare Tarnicioara). în timp ce ar putea fi utilizate pentru localizarea si dezvoltarea unor afaceri care ar ocupa for ta de munca disponibilizata din minerit.care este un potential pericol pentru populatia din zona Sunt zone unde dezvoltarea monoindustriala a dus la . energie.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte.Pâna la alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor miniere.Întocmirea. ideea de „turism minier”. . se distrug.O alta masura pe care o consider strict necesara vehiculata. . de catre fiecare operator minier.Totusi. la informatiile curente.La închiderea unei unitati miniere ramân infrastructuri care. este si cea a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. pe cât posibil. c) Pe termen lung . însa fonduri s-au alocat pentru reabilitarea ecologica a doar 21 perimetre (doua proiecte sunt în derulare: unul pentru perimetrul minier Pietricelu. dar cu repercusiuni pozitive si asupra calitatii mediului. consider deosebit de importanta colaborarea dintre institutiile de cercetare si operatorii mineri în vederea identificarii tehnologiilor celor mai performante din punct de vedere al eficientei economice (randamente mari.accentuarea severa a saraciei dupa închiderea unitat ilor miniere (cum este localitatea Ostra). ar putea fi mult mai bine fructificata. a unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu în aria sa de activitate si facilitarea accesului public.elaborarea si implementarea. în parteneriat public –privat. perimetre pentru care sunt emise Hotarâri de Guvern de sistare a activitatii. . . în perioada de (practic) abandonare dintre momentul sistarii activitatii si cel al aplicarii masurilor de remediere ecologica. de catre operatorii minieri a Planului de gestionare a deseurilor si a Planului de prevenire a accidentelor majore. din punctul de vedere al starii mediului si al starii segmentului social în domeniul industriei miniere. consumuri mici de apa. Deosebit de utila este si elaborarea/ implementarea unor metode ecologice de remediere a locatiilor miniere în care a fost sistata activitatea. . de actiuni de ecologizare a zonei.etc. .). o evaluare socio.De asemenea . prin plantare cu vegetatie lemnoasa. prin reducerea emisiilor si gasirea unor solutii de valorificare a deseurilor miniere. În acest sens. sunt necesare masuri imediate de limitare. comentata dar nepusa în practica. în momentul de fata situatia este dezastruoasa. de „geoparcuri”. în primul rând al comunitatilor locale. În judetul Suceava s-au închis 71 de perimetre miniere dupa 1991.Negoiu Românesc.

. în parteneriat public –privat de dezvoltare a acestor regiuni (în judet este tipica situatia comunei Ostra. la cca. 8 . 10 ani de la închiderea activitatii în incinta miniera Calimani). fie direct asupra comunitatilor omenesti . în care dezvoltarea monoindustrialaactivitatea miniera. In final constat si afirm ca preocuparile privind protectia mediului. reziduuri petroliere.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa. în industria miniera. Neluarea în seama a acestor riscuri a condus uneori la înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe. trebuie aplicate în toate fazele si pe toata perioada duratei de cercetareprospectare.Dialog permanent între factorii implicati în proiecte de reabilitare ecologica si comunitate.material steril antrenat de pe iazurile de decantare si de observare a nivelului freatic în corpul depozitelor de steril uzinal.preparare a substantelor minerale utile. Siturile respective ramân în continuare surse de poluare si de risc. . ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. ulei uzat. cat si pe perioada postinchidere a unitatilor miniere Poluarea si riscul pentru comunitatile umane sau pentru ecosistemele naturale din siturile miniere nu dispar odata cu încetarea activitatii de exploatare si preparare a substantelor minerale utile ci continua si dupa încetarea acestora.a dus la accentuarea saraciei dupa închiderea unitatilor miniere). preparatelor chimice sau reziduurilor periculoase ramase în incintele unitatilor de preparare (cum s-au descoperit. azbest. .exploatare.Evaluarea socio.Inventarierea tuturor substantelor. fie din punct de vedere ecologic.

. L. Analele Universitatii Oradea Damian Gh Oros (2000) Reabilitarea ecologica si managementul siturilor degradate din industria miniera Ed. I .aer -Arhiva APM Suceava Porof M -2004 Studiul geochimic al apelor de suprafata si subterane din judetul Suceava –teza de doctorat 9 . „Anuar privind calitatea mediului în judetul Suceava 1991-2003 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava„ Raport privind starea mediului 2004. Universitatii de Nord Baia Mare Ditoiu Valeria (2001 Contributii privind stabilirea impactului produs de activitatea miniera asupra ecosistemului din zona Calimani Institutul de Cercetari Biologice Iasi -1996 Impactul activitatilor desfasurate la Uzina de Preparare Tarnita.Bibliografie selectiva Agentia pentru Protectia Mediului Suceava.1993 Rolul factorilor climatologici în poluarea si depoluarea atmosferei în Muntii Calimani”. Incinta Frasin si Autobaza Frasin asupra unor factori de mediu sol. Pârvulescu.2008” ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldovenesc. Bilanturi de mediu pentru UP Iacobeni si UP Fundu Moldovei Apostol.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->