Sunteți pe pagina 1din 11

Elementele definitorii ale globalizarii.

Economia comertului exterior, si politica comerciala a Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata. Evolutia situatiei economice. (prezentare generala) Dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania a inceput un process ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata. Au proliferat partidetele politice, a avut loc in mai multe randuri alegeri libere, s-a produs separarea puterilor in stat ( legislativa, executiva, judecatoreasca), au fost elaborate mai multe programe privind reforma economico-sociala, aprobate sau dezaprobate, de diversele grupari politice, programe care au incercat sa jaloneze, procesul trecerii de la economia de comanda la economia de piata, a inceput si avanseaza, dar destul de lent, procesul de privatizare si restructurare in toate sectoarele de activitate economica ( agricultura comert industrie servicii etc), daca acest process a fost mai bine sau mai prost gestionat de guvernele care s-au succedat la putere. Acest process are la baza un amplu program legislativ care a fost adoptat de Parlament si care v-a continua sa se completeze in functie de evolutia prezenta si viitoare a procesului de tranzitie la economia de piata. Toate acestea au facut, ca treptat, imaginea Romaniei in strainatate sa se imbunatateasca, dovada constituind-o, printre altele, si faptul ca in 1993 au fost primite in Consiliul Europei, s-a asociat la Comunitatiile Europene, a semnat acorduri de liber schimb cu tarile AELS, cu Cehia si Slovacia si negociat, in continuare, astfel de acorduri si cu alte tari.( intrand din 1997 si in CESTA). A fost acordata clauza ratiunii celei mai favorizate de catre SUA, fiind totodata, prima tara din zona care a acceptat oferta NATO privind parteneriatul pentru pace si a facut in acest sens demersurile necesare pentru semnarea acordului respectiv. In plan economico social, situatia din perioada 1990-1992 s-a degradat permanent si in ritm accelerat, aceasta stare de lucruri fiind confirmata de faptul ca productia industriala s-a situat sub 50% din nivelul anului 1989 ( care n-a fost un an de varf in economie, ci de criza), in agricultura s-au facut mari greseli in modul in care au fost desfintate. KAP-urile si s-a facut

improprietarirea taranilor, volumul investitiilor in economie,a scazut considerabil, reprezentand doar circa 20% fata de nivelul anului 1989 ( in date comparabile), moneda nationala s-a depreciat de circa 100 de ori fata de 1989 si a crescut neincrederea in Leu; inflatia a luat proportii ajungand la trei cifre, preturile au crescut considerabil, somajul a depasit la inceputul anului 1993 1,165 mil pers. , reprezentand circa 11% din totalul populatiei active, iar nivelul de trai a scazut catastrofal, cu toate masurile luate pentru a infriana acest proces, mai ales pentru categoriile defavorizate,(pensionari tineri etc.). La toate acestea s-au mai adaugat faptul ca balanta comerciala a continuat sa fie dezechilibrata, si, ca urmare, Romania a inceput sa faca din nou apel la creditul din strainatate, datoria externa incepand si ea sa creasca. Acestea arata ca economia romaneasca s-a aflat in aceasta perioada intr-o profunda criza, la aceasta contribuind atat factori interni, cat si factori externi. Dintre factorii interni ar putea fi mentionati ca fiind mai importanti urmatorii: procesul de privatizare si restructurare a fost prost gestionat, a inceput o adevarata concurenta neloiala intre sectorul de stat si cel privat, s-a dus o politica fiscala si monetara necorespunzatoare, lupta dintre partidele politice pentru putere, s-a intensificat, fapt care a distras, in mare masura, atentia de la problemele majore ale economiei nationale, iar miscarea sindicala a reusit sa se politizeze; toate acestea au tensionat situatia economico-sociala, iar coruptia a luat proportii la scara nationala. Dintre factorii externi si-au pus amprenta puternic asupra economiei Romaniei si a relatiilor sale economice, retin atentia: disparitia CAER, criza din Golf, criza din Yugoslavia( care a generat pierderi imense tarii noastre), apreciate, per total, la peste 10 miliarde de dolari), o anumita politica de discriminare pe care accidentul a dus-o fata de Romanai in raport cu celelalte tari din zona in deosebi pe plan economic, dar si politic, conditiile dure pe care FMI le-a impus Romaniei cu prilejul acordarii unor credite de sprijin solicitate etc. Ca urmare, pentru a iesi din aceasta situatie de criza, s-a apreciat de catre unele forte, politice ca ar trebuii intreprinse o serie de masuri, cum sunt: realizarea unui pact social si a unui pact politic, la care sa-si aduca contributia toate partidele si sindicatele; schimbarea mentalitatii oamenilor si, mai ales, a celor pusi in posturi de conducere pentru a intelege ca este nevoie de un efort sporit si un consens national in vederea scoaterii tarii din criza; elaborarea unei politici fiscale si monetare corespunzatoare; stoparea inflatiei si restabilirea increderii in leu; urgentarea adoptarii cadrului juridic legislativ necesar pentru infaptuirea programelor de reforma restructurare si privatizare; atragerea intr-o masura mai mare a capitatului strain, in primul rand, in sectoarele cheie ale economiei natioanale( in principal in industrie); stimularea pe toate caile posibile a exportului si gasirea de noi piete pentru export si import sporirea

competitivitatii produselor romanesti destinate atat pietei interne, cat si exportului; protejarea economiei nationale de concurenta straina cu instrumente de politica comerciala specifice economiei de piata; stoparea sau reducerea drastica a importurilor de bunuri de lux ( bauturi, tigari, cosmetice, automobile etc.) si un accent mai mare pe importul de produse necesare investitiilor in domenii de mare importanta pentru economia nationala; o lupta permanenta si eficace impotriva coruptiei si a altor fenomene sociale; o politica externa mai activa, constructiva si eficienta pentru a asigura securitatea tarii si integrarea in structurile Euro Atlantice.

Reglementari de politica comerciala adoptate de Romania in conditiile trecerii la economia de piata. Procesul de reforma econimica declansat in Romania, cu toate imperfectiunile lui, imiplica si adoptarea de noi reglementari de politica comerciala, caracteristice unei economii in tranzitie la economia de piata si renuntarea la vechile instrumente specifice unei economie supracentralizat- planificate. Pe aceasta line, primul pas care trebuia facut- si el a fost deja infaptuit- era desfintarea monopolului statului asupra comertului exterior si o data cu acestea a disparut si planificarea excesiva, rigida, in comertul exterior ca si in intreaga economie. Incepand cu anul 1991, singurele instrumente, de reglementare a importurilor si exporturilor utilizate de departamentele de rezort au fost proiectiile de balanta comerciala si de plati externe. Proiectia de balanta comerciala, este intocmita de: Departamentul Comertului Exterior prin Directia generala a strategiei dezvoltarii comertului exterior, iar cea de-a doua balanta ( de plati externe) este intocmita de catre Banca Nationala a Romaniei. Prin aceste instrumente e prevazut necesarul de import al economiei pentru a se putea dimensiona, in functie de acesta, sursele de acoperire prin, exporturi sau prin credite externe. Cele doua proiectii de balanta( comerciala si de plati externe) nu au nicio semnificatie pentru agentii economici, nu se transmit acestora, ci reprezinta numai o modalitate de supraveghere economica pentru ca si Guvernul sa poata stimula agentii economici in vederea realizarii unui anumit volum al exporturilor in vederea acopepririi intr-o cat mai mare masura a importurilor necesare si pentru a realiza un echilibru al balantei de plati externe. De aici rezulta ca, fata de

trecut, importul si exportul sunt determinate, de optiunea economica si sociala a agentiilor economici. Politica vamala Tariful vamal de import adoptat de Romania, prin decretul Consilului de Stat, numarul 395/2 dec,1976 si care a intrat efectiv in vigoare la 1 ianuarie 1977 a ramas in functiune si in anul 1990; prin hotararea Guvernului Romaniei numarul 1194/12 nov.1990 i-au fost aduse anumite modificari in conditiile liberalizarii preturilor si cu aceste modificari el a functionat in tot cursul anului 1991. Era nevoie de aceste modificari si precizari pentru ca tariful vamal sa devina efectiv si sa se aplice tuturor agentiilor economici indiferent de forma de proprietate si la toatele produsele care faceau obiectul importurilor ( cu anumite exceptii reglementate prin hotararea Guvernului). Aceste precizari aveau in vedere si formarea corecta a preturilor liberalizate, pentru marfurile provenite din import, tot agentii economici fiind obligati sa ia efectiv in calcul taxele vamale. Intre timp, organele de resort din tara ( ministerul finantelor si ministerul comertului) au elaborat si pus in aplicare, incepand de la 1 ianuarie 1992, un nou tarif vamal, in baza conventiei vamale din 1983 privind sistemul armonizat, de descriere si codificare a marfurilor. Intrarea in vigoare a noului tarif vamal a fost reglementata prin hotararea Guvernului nr.673/15.09 1991 privind tariful vamal de import al Romaniei, a carui succinta prezentare v-a fi facuta in continuare. Noul tarif vamal al Romaniei se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor. La importurile cu tarile cu care se mentin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor vamale se va face, potrivit prevederilor acestora. Taxele vamale prevazute in tariful vamal de import al Romaniei, sunt percepute ad-valorem (%) si se aplica la valoarea in vama marfurilor importate, varsandu-se la bugetul administratiei centrale de stat. Hotararea precizeaza ca sunt scutite de taxele vamale de import urmatoarele categorii de bunuri: bunurile dobandite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale; ajutoarele si donatiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de asociatii sau organizatii cu caracter umanitar si cultural, ministere sau alte organe

de administratei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii sau cluburi sportive, fara a fi destinate sau folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce se pot constituii amenintarea la siguranta nationala; materiale pentru probe, experimentari sau cercetari; bunurile straine devin, potrivit legii, proprietatea statului; mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare de reclama si documentare.

Pentru ca aceste bunuri sa fie scutite de taxe vamale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: sa nu faca obiectul comercializarii ulterioare; sa nu fie comercializate de terte parti. Daca bunurilor de mai sus, scutite de plata taxelor vamale, li se schimba destinatia, atunci destinatarii sunt obligati sa indeplineasca formele legale privind regimul importurilor adica sa achite taxele vamale de import calculate la valoarea din vama, din momentul intrarii in tara a bunurilor. De asemenea, Hotararea mai prevede ca mai sunt scutite de plata taxelor vamale de import si urmatoarele categorii de bunuri: bunuri de origine Romana. Bunuri care au fost reparate sau inlocuite de parteneri externi in perioada de garantie; Bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate.

Cat priveste valoarea in vama pentru marfurile importate, Hotararea prevede ca ea se calculeaza pe baza pretului de import, transformat in lei la un curs de schimb stabilit si comunicat periodic de catre BNR la care se adauga: cheltuielie de incarcare,descarce si manipulare conexe transportului marfurilor,achitate pe parcurs extern, costul asigurarii, precum si alte cheltuieli pe parcurs extern. Romania, fiind membra a GATT, respecta prevederile articolului 7 din acordul general, precum si pe cele ale Codului vamal adoptat la Runda Tokio (1979) la care a aderat in ceea ce priveste metodologia de evaluare a marfurilor supuse impunerii vamale. Verificarea incadrarii tarifare, a calcului taxelor vamale, inscrise in declaratie de catre importator precum si incasarea acestora se efectueaza de catre organele vamale in momentul indeplinirii formalitatiilor de vamuire. Marfurile se considera introduse legal in tara, pe baza liderului de vama ce se acorda in scris, dupa indeplinirea conditiilor si efectuarea formalitatiilor de vamuire, inclusiv incasarea taxelor vamale de import.

Operatiuniile de primire temporara a marfurilor din strainatate pot fi efectuate numai cu garantarea platii taxelor vamale, iar acasta se face de catre importator prin depunerea la unitatea vamala a unei sume banesti egala cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor. In sfarsit, Hotararea prevede ca Guvernul, la propunerea ministerului de finante si a ministerului Comertului si Industriilor poate aproba taxe reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale. In aceleasi conditii pot fi instituite supra taxe vamale de import, cu caracter temporar, in cazul in care, anumite importuri, prin cantitatiile sau conditiile de realizare produc sau amentita cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor interni, ai unor produse similare sau produse direct concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pana la eliminarea influentelor negative avute in vedere la instituirea lor. In afara acestor prevederi mai importante din Hotararea Guvernului nr 673/15.09.1991, mai trebuie subliniate doua idei cu privire la noul tarif vamal de import al Romaniei si anume: -clasificarea marfurilor in acest tarif se face potrivit NOMENCLATORULUI consiliului de cooperare vamala de la Bruxelles; incadrarea marfurilor in nomenclatura folostia pentru tariful vamal de import se determina in conformitate cu REGULITE generale pentru incadrarea in nomenclatura vamala, precum si cele de stabilire a originii marufurilor. -noul tarif vamal, spre deosebire de cel abrogat, a avut initial trei coloane de taxe vamale: Prima coloana cuprindea taxele vamale conventionale, pe care Romania le aplica la importurile in regimul clauzei ratiunii celei mai favorizate; a doua coloana cuprindea taxe vamale preferentiale, pe care Romania le aplica in relatiile comerciale cu tarile semnatare ale Scordului privind sistemului global de preferinte comerciale, iar a treia coloana cuprindea tot taxe vamale preferentiale pe care Romania le aplica in relatiile comerciale cu tarile semnatare ale protocolului celor 16 Romania fiind parte la ambele aranjamente preferentiale. Noul tarif vamal de import al Romaniei a fost si este apreciat ca fiind unul dintre cele mai importante instrumente de politica comerciala, specific economiilor de piata. El v-a actiona ca un instrument menit sa sprijine procesul de reforma economica din tara noastra in tranzitita catre economia de piata si indeplineste mai multe functii: in primul rand, el este unul din instrumentele de politica comerciala prin care economia romaneasca este racordata la economia mondiala. In al doilea rand el este un instrument de protectie admis chiar de catre GATT, permitand statului Roman sa protejeze anumite ramuri sau sectoare de importanta economica sau strategica deosebita. In al treilea rand, el indeplineste si o functie fiscala, taxele vamale incasate, fiind o sursa de venituri la bugetul statului. In sfarsit el este si un instrument de negociere bi sau multilaterala prin care se pot obtine concesii de ordin tarifar

care sa favorizeze exporturile. Realizarea acestor functii, depinde insa si de maestria celor ce vor fi chemati efectiv in practica. In cursul anului 1997 a fost adoptat de catre parlamentul Romaniei un nou Cod Vamal( legea nr 14/24 iulie 1997 care a intrat efectiv in vigoare la 1 octombrie 1997. Ulterior a fost a doptat si a intrat in vigoare si un nou regulament vamal, completandu-se setul de reglementari din domeniul politicii vamale. In martie 1993 a fost adoptata o noua Hotarare de Guvern ( nr120;/29.03.1993) referitoare la tariful vamal de import al Romaniei intrat in vigoare la 1 ian 1992 si care prevede:articol unic: incepand de la data de 1 mai 1993, clasificarea marfurilor in tariful vamal de import al Romaniei, mentionata in anexa nr 1 la Hotararea Guvernului nr 673/1991, se detalieaza de la 6 la 8 cifre, taxele vamale transpunandu-se automat de la fiecare pozitie de 6 cifre la toate pozitile de 8 cifre in care acestea se detalieaza conform anexei. Cu acest prilej a fost elaborat un nou ghid de utilizare a tarifului vamal de import care cuprinde: prevederi legate de tariful vamal de import al Romaniei ( H.G 673/15.09.1991- in vigoare- H.G 120/29.03.1993 in vigoare); reguli de intrepretare a nomenclaturii sistemului armonizat reguli generale de stabilire a asigurarii bunurilor; acorduri multilaterale si regionale de comert incheiate de Romania cu implicatie asupra tarifului nostru vamal cum sunt: Acordul European si Acordul Interimar incheiate cu Comunitatiile Europene; Acordul de Comert liber incheiat cu tarile membre ale AELS; Acordul privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare ( SGPC); Protocolul privind preferintele comerciale intre tarile in curs de dezvoltare ( Protocolul celor 16); Acordul privind comertul cu avioane civile- evaluarea in vama a marfurilor descrierea detaliata a coloanelor Ghidului de aplicare a tarifului vamal de import. Tariful vamal de import a intrat in vigoare de la 1 mai 1993, are 97 de capitole si 21 de sectiuni. El a avut 5 coloane de taxe vamale de import: Prima coloana- taxe vamale conventionale; a doua coloana- taxe vamale la importul din Comunitatiile Europene; a treia coloana- taxele vamale din importul AELS; a patra coloana- taxa vamala din tarile membre ale acordului privind SGPC; a cincea coloana- taxele vamale la importul din tarile membre ale protocolui celor 16.

Printr-o noua Hotarare de Guvern, in 1995 a fost revizuit si adoptat un nou tarif vamal de import care cuprinde taxele vamale pe perioada 1995-2004, luandu-se in considerare diversele acorduri sau aranjamente la care Romania a fost sau a devenit parte. Totodata, a fost elaborat si pus in aplicare si un Ghid de utilizare a tarifului vamal de import al Romaniei in iunie 1995, care cuprinde 7 coloane: prima coloana cuprinde taxe vamale de import( conventionale); a doua coloana cuprinde taxa vamala care se percepe in anul 1995 (tot conventionala); a treia coloana cuprinde taxe vamale care se percep la importurile din Uniunea Europeana; a patra coloana cuprinde taxe vamale care se percep la importurile din tarile membre ale AELS; a cincea coloana cuprinde taxe vamale care se precep la importurile care provin din Cehia si Slovacia cu care s-au incheiat acorduri de liber schimb; a sasea coloana cuprinde taxe vamale care se percep in relatiile cu tarile semnatare ale Acordului privin sistemul Global de preferinte comerciale ( SGPC); ultima coloana cuprinde taxe vamale care se aplica in relatiile comerciale cu tarile semnatare ale Protocoluilui celor 16. O data cu semnarea de acorduri de liber schimb cu Ungaria Polonia Slovenia si deci inclusiv cu CEFTA, precum si cu Turcia, in mare parte a anului 1997 vor aparea coloane noi de taxe vamale preferentiale in tariful vamal Romanesc. Aceste acorduri au intrat in vigoare in a doua parte a anului 1997. Politica comerciala netarifara In domeniul netarifar au fost adoptate in cursul anului 1991 doua Hotarari ale Guvernului, prima fiind abrogata de a doua, asa incat, in cele ce urmeaza se face referire la continutul Hotararii Guvernului nr.472/6.1991 ( regimul de import si export al Romaniei). Aceasta hotarare care a intrat efectiv in vigoare in luna iulie 1991, cuprinde cateva prevederi mai importante ce vor fi sucint prezentate in continuare. In Romania, importul marfurilor este liberalizat, fiind supus licentelor de import automate, folosite numai pentru scopuri statistice; fac exceptie de la liberalizare: importurile din fondul valutar al statului, importurile in cadrul unor operatiuni legate de clearing, de barter si de recuperare a creantelor externe.

Ministerul Comertului, la cererea Bancii Nationale a Romaniei, poate instituii restrictii cantitative la import, cand apare riscul iminent al unui dezechilibru al balantei de plati externe sau in scopul crearii unor rezerve valutare normale, cu respectarea procedurii stabilite de Acordul General pentru Tarife si Comert. Exportul marfurilor in Romania este, de asemenea, liberalizat si este supus licentelor de export automate, folosite numai in scopuri scopuri statistice, fac exceptie de la liberalizare: exportul de marfuri contingentate sau supuse unor restrictii cantitative in tarile de destinatie; exportul in cadrul unor operatiuni legate de clearing si de barter; livrarile de instalatii complexe, lucrarile de constructii-montaj si aprovizionarile navelor straine; exportul de licente si know-how, exporturile pe credit aprobate de Guvernul Romaniei. Ministerul comertului stabileste contingentele de export precum si lista marfurilor neadmise la export, in scopul protejarii resurselor necesare pentru realizarea productiei interne si pentru asigurarea consumului populatiei.

Masuri de stimulare a exporturilor In procesul trecerii la economia de piata si diversificarii structurii agentilor economici angrenati in activitati de comert exterior, Romania a inceput sa foloseasca si unele masuri menite sa stimuleze efectiv exporturile sale. Dintre acestea cele mai importante ar fi urmatoarele: a) scutirea de plata a impozitului pe circulatia marfurilor la produsele livrate si serviciile prestate la export ( conform H.G nr779/15/11/1991). b) Restituirea impozitului pe circulatia marfurilor ( conform H.G nr7/10.01.1990, reactualizata prin HG.nr779/15.11.1991): - cuprins in pretul principalelor materii prime, materiale sau semifabricate incorporate marfurile produse si livrate la export, direct sau pe baza de comision, de persoanele juridice sau de asociatiile familiale;cuprins in pretul marfurilor cumparate de la producatorii interni, de catre agentii economici, autorizati sa efectueze operatiuni de export si import, in vederea revanzarii la export. c) Instituirea regimului vamal de Draw-Back ( prin H.G nr. 1274/8.12.1990 care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 1991). Aceasta consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute la marfurile importate daca acestea se reexporta in aceeasi stare in care au fost importate, sau dupa ce au fost transformate, prelucrate sau reparate in vederea exportului, sau au fost

incorporate in produse de export. Acest regim se mai numeste si importuri cu scutirea conditionata de plata taxelor vamale de import. El are o larga raspandire pe plan international. d) un rol important pe linia masurilor de stimulare revine celor de ordin financiar bancar si, in acest cadru, infintarea Bancii de Import Export a Romaniei ( EXIM-BANK), avand ca obiect de activitate: asigurai si reasigurari de credite, servicii bancare si facilitati financiare, operatiuni de garantare a creditelor de export ( conform H.G nr 181/1991), va da un nou impuls operatiunilor de export si import. e) Tot in cadrul masurilor de stimulare de natura financiar bancara trebuie mentionat si faptul ca, inca din iulie 1994, a fost infintata, in cadrul Bancii Romane de Comert in scopul productiei pentru export si import Romanesc, Directia Finantarii Exporturilor. Prin intermediul acestei directii BRCE, vine in intampinarea agentilor economici, indiferent de forma de proprietate, de stat, particulara, mixta, facilitandu-le obtinerea de credite pe termen scurt, purtatoare de dombanzi preferentiale, destinate realizarii productiei pentru export sau a exporturilor propriuzise. Potrivit normelo Bancii Nationale a Romaniei, creditele se acorda agentilor economici pe termin de maxim 90 de zile numai pentru productia si exportul de produse manufacturate, care indeplinesc cumulativ doua conditii: 1 Importurile de completare pentru produsele de export sa nu depaseasca 30% din valoare produsului exportat; 2 Sa existe contracte de export incheiate si comenzi ferme si sa fie asiugrata incasarea contravalorii prin acredetivie irevocabile sau alte instrumente de plata acceptata de bancile comerciale. Creditele acordate in aceste conditii nu vor depasii 70% din valoarea contractului extern, evaluat la cursul din ziua acordarii creditului. Bonitatea clientului si portofoliul de contracte de export sunt criterile esentiale de care se tine seama, la deschiderea liniei de credit. Au mai fost luate si alte masuri de stimulare a exporturilor Romanesti de mai mica insemnatate, in raport cu cele enumerate mai sus, dintre care mentionam: facilitarea operatiunilor de import temporar in scopul prelucrarii in LOHN si a reexporturilor produselor rezultate, in care pot fi efectuate numai cu garantarea platii taxelor vamele ( conform H.G nr673/25.11.1991); diminuarea listei marfurilor contingetate la export;

acoperirea diferentelor nefavorabile la exportile realizate in ruble transferabile, dintre preturile interne franco-frontiera stabilite conform legii si preturile in valuta in lei la cursul in vigoare ( conform H.G nr197/22/02/.1991, nr 669/9.10.1991, nr819/11/11/1991, nr 130/17.3.1992);