SUBIECTUL A.

DEFINITIE Partea principala de propozitie care arata cine savrseste actiunea exprimat a de predicatul verbal, cine suporta actiunea unui verb la diateza pasiva sau cu i i se atribuie o nsusire ori o caracteristica exprimata prin numele predicativ. Altfel spus, subiectul este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului sau care arata despre cine sau despre ce se vorbe ste n propozitie. ? Elevul nvata. Mihai este laudat de profesor. El este elev. Toti sunt harnici. - Raspunde la ntrebarile? ce (=cine?) despre cine (ce) ni se spune ca? - Subiect pot avea si verbele care stau la modul infinitiv sau gerunziu: ? Vine vremea de a pricepe omul ce-i bun si ce-i rau. B. CLASIFICARE I. Subiect exprimat (cnd apare n propozitie): 1. simplu (exprimat printr-o singura parte de vorbire): ? Copiii merg la scoala. 2. multiplu (exprimat prin doua sau mai multe parti de vorbire coordon ate ntre ele): a) propriu-zis: ? Ion si Maria sunt elevi. b) grupat: ? Mama si tata, fratii si surorile te iubesc. c) disjunctiv: ? Mihai sau Ion merge la scoala? II. Subiect neexprimat (nu apare n propozitie): 1. subnteles (este exprimat, de obicei, ntr-o propozitie anterioara, iar substa ntivul respectiv sau un pronume personal de persoana a III-a, singular ori plura l se subntelege): ? Elevul nvata 1/ si scrie. 2/ (n propozitia a doua subiectul este subnteles elevul) ? Mergeau la scoala. (ei) 2. inclus (este cuprins n terminatia formelor personale de persoana I si a II-a singular si plural ale verbului cu functie de predicat (se subntelege pronumele personale de persoana nti si a doua singular sau plural): ? nvatam o poezie. (noi) nvatati lectia. (voi) 3. nedeterminat (cnd nu se indica precis persoana care face actiunea, subntelegnd u-se pronumele nehotart cineva: ? Scria n ziare. Spunea la radio. Aceste subiecte nedeterminare sunt neidentificate sau neidentificabile ( din exemplele anterioare). Exista si subiecte nedeterminate care sunt generale si se raporteaza la orice persoana, avnd o valoare generala: ? Cum ti vei asterne, asa vei dormi. (pers. a II-a sg.) Nu traim ca sa mncam, ci mncam ca sa traim. (pers. I. pl.) Aici se mannca bine. (pers. a III-a sg. a unui vb. reflexiv impersonal) Subiectul nedeterminat poate fi si exprimat prin: a) pronume personal, de persoana a II-a singular ? Ce e rau si ce e bine. Tu te-ntreaba si socoate. b) substantivul omul cu valoare generala ? De-ar sti omul ce-ar pati 4. inexprimabil (nu se poate exprima, deoarece actiunea nu poate fi atribuita unei persoane si propozitia n-are subiect): ? Afara ploua 1/ si tuna. 2/ Aceasta categorie de subiect se ntlneste n propozitiile care au predicatul

exprimat printr-un verb impersonal ca nteles si unipersonal ca forma care se refe ra la fenomene ale naturii. n vorbirea (creatia) populara aceste verbe pot avea un subiect intern: Pl oaia ploua, sau un subiect obisnuit daca sunt folosite cu sens figurat: El tuna si fulgera de suparare. OBSERVATIE: Se vorbeste si despre un subiect gramatical si unul logic. Primul este o biectul de studiu al gramaticii, iar cel de-al doilea al logicii. De aceea, n gramatica subiectul logic este complement de agent (El a fost chemat de profesor.) sau complement indirect (Calatorului i sade bine cu drumul. ). C. MODALITATI DE EXPRIMARE Subiectul se exprima prin: 1. substantiv comun sau propriu, simplu sau compus, n cazul N.: ? Stelele au rasarit. Floarea-soarelui a fost recoltata. A sosit si Maria. Stefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. 2. locutiune substantivala n cazul N.: ? Te copleseau aducerile aminte. 3. adjectiv substantivizat n cazul N.: ? Harnicul nvata. Cel lenes sta. 4. pronume de orice fel (cu exceptia celui reflexiv) n cazul N.: ? El este elev. (pronume personal) Dumnealui este profesor.(pronume personal de politete) nsuti ai fost acolo. (pronume de ntarire) Ai mei au plecat. (pronume posesiv) Acesta mi este coleg. (pronume demonstrativ) Fiecare nvata. (pronume nehotart) Care lipseste? (pronume interogativ) Nu stiu 1/ care lipseste. 2/ (pronume relativ) Nici unul n-a lipsit. (pronume negativ) 5. numeral n cazul N.: ? Doi nvata. (numeral cardinal) Al treilea deseneaza. (numeral ordinal) Amndoi au plecat (numeral colectiv) Se ia o doime din ntreg. (numeral fractionar) Se ia cte una din bile si se introduce n urna. (numeral distributiv) 6. verb si locutiune verbala: ? E usor a scrie versuri. E dificil a baga de seama totul. (infinitiv) Nu e greu de nvatat. E greu de luat parte la concurs. (supin) Se aude cntnd. (gerunziu) 7. interjectie: ? Se auzea cirip-cirip! D. SITUATII SPECIALE DE EXPRIMARE A SUBIECULUI I. Subiect cantitativ (exprima ideea de cantitate): Au venit la concurenti. II. Subiect reluat (exprimat si a doua oara printr-o alta parte de vorbire): ? Vine el tata. Elevul 1a/ care nvata, 2/ acela ia note bune. 1b/ III. Subiect izolat: Norocul, lui nu-i trebuie ochi. E. TOPICA SUBIECTULUI I. Subiectul sta de obicei naintea predicatului, dar poate sta si dupa ace sta. II. naintea predicatului sta ntotdeauna cnd este exprimat prin pronume in terogativ-relativ sau prin verb la infinitiv ntr-o propozitie n care numele predic ativ este exprimat tot printr-u verb la infinitiv: ? Cine lipseste? Nu se stie1/ cine lipseste.2/ III. Dupa predicat sta ntotdeauna cnd predicatul este un verb de declarat

ie n vorbire directa sau cnd apare n stilul povestitorilor, n constructii afective, cnd este subiectul unui verb la infinitiv sau n propozitii subordonate care ncep cu un pronume (adverb) relativ cu functie sintactica de nume predicativ: ? Vino repede, i zise el. Au venit la copii! Vine vremea de a pricepe omul ce este bine si ce este rau. Cine esti tu? Nu stiu1/ cine esti tu.2/ Lumea ramne1/ cum este ea.2/ IV. Subiectul poate fi si intercalat ntre partile unei locutiuni verbale, ntre verbul copulativ si numele predicativ: ? Pe el l-am pus eu la cale. Sa fie el sanatos. F. PUNCTUATIA SUBIECTULUI I. ntre partile subiectului multiplu, coordonate prin juxtapunere sau prin orice conjunctie, cu exceptia lui si, ori, sau, nerepetate, se foloseste virgul a: ? Ion(,) Maria si Ileana sunt elevi. Nu numai el(,) ci si ea nvata bine. II. ntre subiect si predicat nu se foloseste virgula daca nu exista alt e parti de propozitie intercalate: ? Alexandru nvata. III. ntre partile subiectului multiplu nu se foloseste virgula daca sunt coordonate prin conjunctiile si, sau, ori nerepetate ori prin locutiunile si cu , mpreuna cu: ? Ileana sau Maria sa vina? Luna si cu stelele vegheau ntinderile.