Sunteți pe pagina 1din 19

CONSTRUCTIA MASINILOR-UNELTE

CONSIDERATII GENERALE

Termenul tehnic de masin -unealt defineste o masin de lucru care realizeaz un proces tehnologic de prelucrare prin aschiere. Ca urmare, masina-unealt este o masin de lucru, utilizat pentru generarea suprafetelor prin aschiere, n anumite conditii de precizie dimensional , calitate a suprafetei si productivitate. Conditiile de precizie dimensional si calitate a suprafetei conduc la masini-unelte constructiv diferite, chiar dac suprafetele generate sunt identice ca form . Spre exemplu: pentru suprafete cilindrice, strungul si masina de rectificat; pentru suprafetele plane, masina de frezat si masina de rectificat plan, etc. In alte cazuri, conditiile de productivitate impuse masinii, reclam masini-unelte diferite chiar dac forma, calitatea si precizia suprafetei prelucrate sunt identice. Spre exemplu: pentru suprafetele cilindrice interioare, masina de alezat si masina de brosat, etc.

CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA MASINILOR-UNELTE

Varietatea mare a formelor si dimensiunilor pieselor folosite n constructia de masini, aparate, utilaje si instalatii tehnologice, precum si diversitatea de materiale din care acestea sunt confectionate, conditiile impuse privind precizia dimensional si calitatea suprafetelor prelucrate prin aschiere, ct si volumul de piese identice care se cer confectionate ntr-o anumit perioad de timp, a reclamat proiectarea si realizarea unei mari diversit ti de masini-unelte. Astfel, actualmente n lume, industria specializat n constructia de masini-unelte produce o palet larg de masini diferind ntre ele prin scop, capacitate de aschiere, precizie, m rime, grad de automatizare, etc. Cu toate riscurile pe care le implic o clasificare, avnd n vedere aceast mare diversitate, se pot pune n evident cteva criterii de clasificare cu caracter mai general. Sinoptic, aceste criterii si clasificarea masinilor-unelte pe baza lor sunt redate n tabelul urmator

Nr. crt.
1

Criteriul de clasificare
Operatia de baz de prelucrare prin aschiere care se realizeaz pe masin

Tipul masinii-unelte
Strunguri Masini de g urit Masini de frezat Masini de alezat Masini de rectificat Masini de honuit Masini de rabotat Masini de brosat Masini de degrosat Masini de finisat Masini de suprafinisat Masini comandate manual Masini semiautomate Masini automate Masini universale Masini specializate Masini mici Masini mijlocii Masini mari (grele)

Calitatea prelucr rii

Gradul de automatizare

Destinatia masinii

M rimea masinii

Firmele constructoare de masini-unelte au adoptat diferite sisteme de simbolizare pentru masinile-unelte; simbolurile utilizate scot n evident denumirea firmei produc toare si/sau anumite caracteristici specifice masinii. In Romnia, pentru simbolizarea masinilor-unelte, se utilizeaz un grup de litere completat cu un grup de cifre. Prima liter din simbol indic operatia de baz care se poate realiza pe masina n cauz , iar celelalte se refer la particularit tile specifice masinii. Grupul de cifre indic , n general, anumite caracteristici dimensionale privind posibilit tile de prelucrare. Pentru exemplificare, este prezentat n continuare interpretatrea unor simboluri specifice masinilor-unelte fabricate n Romnia: SN 400x1500- strung normal cu diametrul de prelucrare maxim de 400 mm si lungimea maxim de prelucrare de 1500 mm; FUS 25- masin de frezat universal pentru scul rii cu l timea mesei de lucru de 25 cm; FLP 1000- masin de frezat longitudinal de tip portal cu l timea mesei de lucru de 1000 mm; AF 85- masin de alezat si frezat cu diametrul arborelui de alezare de 85 mm; RPV 320- masin de rectificat plan cu axa arborelui principal vertical si l timea mesei de lucru de 320 mm FD 500- masin de frezat dantur pentru roti dintate cu diametru maxim de 500 mm.

CRITERII DE PERFORMANTA IMPUSE MASINILOR-UNELTE


Principalele criterii de performant care trebuie luate n considerare la proiectarea sau achizitionarea unei masini-unelte sunt: capacitatea de productie, siguranta si simplitatea exploat rii, precizia de prelucrare, dependabilitatea n fabricatie si ntretinere, costurile productiei (att la fabricatia masinii ct si n exploatare), cantitatea de material ncorporat si estetica masinii. CAPACITATEA DE PRODUCTIE Capacitatea de productie pentru o masin -unealt este definit prin disponibilit tile masinii de a realiza un anumit num r de piese n unitatea de timp, sau de a prelucra o anumit suprafat n unitatea de timp, n concordant cu specificatiile tehnice date. Pentru exprimarea capacit tii de productie a masinii-unelte sunt utilizati doi indicatori: capacitatea absolut de productie si productivitatea. y Capacitatea absolut de productie - se defineste ca fiind cantitatea de putere cheltuit util, de c tre masina-unealt , pentru realizarea operatiilor de prelucrare n conditii normale, raportat la un operator uman; se exprim n kW. Matematic acest indicator se poate exprima prin relatia,

Puc ! Pa  Pm

sau,

Tbi n Tmi 1 n FaVa . Puc !  Fm .Vm . Tcy i !1 Tcy 6000 i !1

unde: Puc - este puterea util consumat de masina-unealt , raportat la un operator, n kW;Pa si Pm puteri cheltuite n procesul de aschiere respectiv n procesul de manipulare, kW; Fa si Va - forta si viteza asociate fiec rei misc ri de lucru n procesul de aschiere, daN respectiv m.min-1; Fm si Vm - forta si viteza asociate fiec rei misc ri n procesul de manipulare,daN respectiv m.min-1;Tbi si Tmi durata corespunz toare misc rilor de aschiere, respectiv de manipulare, min; Tcv - durata ciclului total de lucru, min.

Productivitatea - cel mai frecvent se exprim n cantitatea de piese fabricate n


Unitatea de timp si este dat de relatia,

1 Q!T

buc/min

n care T este timpul total necesar pentru executarea unei piese. Timpul T se compune din timpul de baz (de aschiere efectiv ) Tb si timpul auxiliar Ta (consumat pentru realizarea unor misc ri necesare prelucr rii, dar care nu se efectueaz n procesul de aschiere). Prin urmare relatia devine,

Q!

1 Tb

1 Ta

buc/min

Tendinta de a construi masini-unelte de nalt productivitate prin automatizare, aduce dup sine reducerea timpului auxiliar Ta, n caz ideal timpul auxiliar poate s scad pn la valoarea zero; s-ar obtine astfel o masin -unealt ideal , care execut piese n mod continuu, f r s execute misc ri auxiliare.

Pentru o astfel de masin ideal , productivitatea ar fi,

Q!

1 Tb

!k

si s-ar denumi productivitate ideal sau tehnologic . Introducnd n relatia productivitatii valoarea Tb=1/ k, se obtine,

Q ! k.

1 1 k .Ta
Q k

! k .L
Tb T

unde cu L s-a notat coeficientul de productivitate; acesta se poate scrie si sub forma,

L!

adic raportul dintre productivitatea masinii si productivitatea tehnologic , sau raportul dintre timpul de lucru util si timpul total de executie al unei piese. Analiznd relatia se constat c productivitatea masinii creste, fie prin

cresterea productivit tii tehnologice k, fie prin sc derea timpului auxiliar Ta.

La limit , teoretic, valoarea maxim a productivit tii poate fi,

Qmax ! lim k pg 1 kk.Ta !

1 Ta

buc/min

Qmax ! lim

k Ta p 0 1 k .Ta

!k

buc/min

Se poate pune problema: care dintre variantele prezentate aduce avantaje practice mai bune n directia cresterii productivit tii masinii-unelte?.

Pentru a r spunde acestei ntreb ri n figura sunt reprezentate curbele corespunz toare relatiilor pentru valorile Ta=0 si pentru Ta1< Ta2< Ta3, considernd timpii auxiliari de valori constante. Pentru Ta= 0 corespunde Qmax= k = Qi (linia punctat ), adic productivitatea masinii are o crestere proportional cu productivitatea tehnologic . In cazul unor valori concrete ale timpilor auxiliari Ta1, Ta2, Ta3 vor corespunde productivit tile Qmax1, Qmax2, Qmax3, ca valori limit . Alura curbelor 1, 2 si 3 din figura arat c m rind productivitatea tehnologic , o crestere mai accentuat a productivit tii masinii se obtine la masinile-unelte cu timpi auxiliari de valori mai mici, iar pentru valori mari ale productivit tii tehnologice aceast crestere este foarte mic , deoarece curbele sunt asimptote la dreapta care limiteaz productivitatea maxim .

Deci, pentru a obtine o crestere a productivit tii masinii-unelte, nu este suficient si n anumite cazuri nu este rational intensificarea regimului de aschiere, pentru a realiza productivit ti tehnologice mari, ci trebuie actionat asupra constructiei masinii (prin automatizare) n vederea reducerii timpilor auxiliari. Privind sub acest aspect problema productivit tii (din punct de vedere al micsor rii timpilor auxiliari), se poate afirma c exist o limit de crestere a acesteia. Masina-unealt prezint o constructie rational si economic , n cazul n care sistemele de actionare ale misc rilor principale, secundare si auxiliare permit realizarea unei productivit ti maxime. Acest deziderat se obtine prin dezvoltarea succesiv a organelor de lucru auxiliare, mergnd pe calea automatiz rii si realizarea masinilor-unelte cu nalte performante. In concluzie, pentru cresterea productivit tii masinii-unelte este rational s se actioneze pe orice cale posibil n directia sc derii timpului auxiliar si cu prudent n directia intensific rii regimului de aschiere. Dar, productivitatea masinilor-unelte nu este determinat numai de factorii analizati mai sus; exist o serie de alti factori care intervin n procesul tehnologic de prelucrare si de exploatare a masinii. Astfel, intervin pierderi de timp din afara procesului de prelucrare, datorati nlocuirii sculelor uzate, repar rii si ntretinerii masinilor, regl rii diferitelor mecanisme si subansamble, etc. Pentru ca aceste pierderi s fie diminuate la minim, nc din stadiul de proiectare a masinii, este necesar s se prevad m suri constructive adecvate, precum si m suri tehnico-organizatorice pentru o exploatare care s asigure o productivitate ct mai ridicat .

Pentru obtinerea productivit tii maxime nu este suficient determinarea regimului de aschiere necesar; acest regim trebuie s poat fi realizat fizic pe masin , adic cinematica masinii s permit obtinerea regimului de aschiere dorit. In figura este redat dependenta productivit tii Q de viteza de aschiere. Analiznd curba de dependent , rezult c productivitatea masinii creste cu cresterea vitezei si atinge valoarea maxim Qmax pentru o valoare a vitezei de aschiere numit n literatura de specialitate vitez economic de aschiere, Ve. Crescnd viteza de aschiere peste aceast valoare, productivitatea scade. Masinile-unelte avnd n majoritatea cazurilor un num r finit de trepte de turatii, obtinerea lui Qmax, corespunz tor lui Ve, are loc numai n cazul n care una din treptele de turatii ale masinii coincide cu turatia care realizeaz Ve. Deoarece aceast coincident poate fi numai ntmpl toare, practic aschierea se va realiza cu o vitez mai mic sau mai mare dect cea economic .

Q
Qmax Qopt

Qx

V
Ve
Din grafic rezult c aceeasi productivitate, notat cu Qopt (optim), se obtine si pentru Vopt min< Ve si pentru Vopt max > Ve. Graficul pune din nou n evident aspectul practic al problemei: cresterea productivit tii masinii poate fi obtinut prin cresterea regimului de aschiere, dar intensificarea regimului, peste anumite valori, determin o sc dere a productivit tii nsotit de o crestere a costurilor energetice.

CINEMATICA MASINILOR-UNELTE
DEFINIREA, CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA LANTURILOR CINEMATICE Pentru realizarea proceselor tehnologice de prelucrare prin aschiere masina-unealt trebuie s asigure urm toarele functii: y fixarea sculelor si a semifabricatului n vederea prelucr rii; y reglarea pozitiei relative scul pies ; y reglarea regimului de aschiere; y realizarea misc rii relative scul -pies . Toate aceste functii se efectueaz fizic, prin transmiterea unor misc ri de la o surs primar (operator uman sau motor de actionare), la elementele finale mobile ale masinii. Axa cinematic format din sursa primar de miscare, totalitatea mecanismelor prin care se transmite fluxul de miscare si elementul final mobil poart denumirea de lant cinematic. In procesul efectiv de aschiere masina-unealt asigur , n general, doar miscarea relativ scul -pies ; aceast miscare este denumit miscare efectiv de aschiere si este o miscare generatoare, deoarece prin efectul ei, ndep rtarea materialului sub form de aschii, asigur forma noii suprafete. Lanturile cinematice care realizeaz miscarea efectiv de aschiere se numesc, n consecint , lanturi generatoare. Celelalte functii asigurate de masina-unealt se manifest n afara procesului de aschiere si poart denumirea de misc ri sau functii auxiliare, iar lanturile cinematice asociate acestora, lanturi cinematice auxiliare.

Miscarea efectiv de aschiere are dou componente: y miscarea principal de aschiere - este miscarea care asigur desprinderea aschiei; de exemplu: la operatia de strunjire - miscarea de rotatie a piesei, la rabotarea transversal - miscarea de translatie a sculei; y miscarea secundar de aschiere (sau miscarea de avans) - este miscarea care asigur continuitatea procesului de aschiere, prin aducerea de noi straturi de material n fata sculei. Avnd n vedere considerentele prezentate mai sus, lanturile cinematice generatoare vor avea dou componente: lanturi cinematice principale si lanturi cinematice secundare (de avans). Ca urmare, orice masin -unealt va avea o structur cinematic format din: y lanturi cinematice principale; y lanturi cinematice de avans; y lanturi cinematice auxiliare. Functie de traiectoria pe care se deplaseaz elementul mobil final, al lantului cinematic, exist lanturi cinematice pentru miscarea de rotatie si lanturi cinematice pentru miscarea de translatie. Functie de caracteristica temporal a misc rii lanturile cinematice pot fi cu miscare continu sau cu miscare intermitent . Datorit complexit tii, reprezentarea grafic a masinii-unelte prin desenul tehnic riguros este extrem de dificil si nu faciliteaz nici n faza de proiectare si nici n faza de studiu ntelegerea cinematicii si a function rii masinii; este necesar deci, utilizarea unor simboluri grafice simple. Prin utilizarea acestor simboluri, cinematica masinii-unelte poate fi reprezentat simplu si ntelegerea function rii acesteia este usurat . O parte din simbolurile utilizate pentru reprezentarea cinematicii masinilor-unelte sunt redate n tabelul urmator. Majoritatea acestor simboluri sunt relativ sugestive si vor fi ntelese cu usurint .

Cinematica masinilor-unelte se poate reprezenta n dou moduri:  prin schema cinematic structural  prin schema cinematic detaliat . Schema cinematic structural este metoda cea mai general de reprezentare si pune n evident componenta lanturilor cinematice, n reprezentare cu simboluri si modul de interconectare a acestora. Schema cinematic structural este aceeasi pentru toate masinile care apartin unei grupe, indiferent de dimensiuni, particularit ti constructive sau firme constructoare. Schema cinematic detaliat se utilizeaz atunci cnd se analizeaz o masin unealt bine precizat . Utiliznd simbolurile din tabel, n figura urmatoare sunt reprezentate spre exemplificare dou lanturi cinematice: pentru miscare de rotatie (fig,a) si pentru miscare de translatie (fig,b).

CARACTERISTICILE LANTURILOR CINEMATICE


Conform definitiei, lantrile cinematice se formeaz prin legarea n serie a unui num r oarecare de k mecanisme. Fiecare mecanism (element) care transfer o m rime de intrare xi ntr-o m rime de iesire xe se caracterizeaz printr-un raport de transfer. Se defineste ca raport de transfer al unui mecanism (element), raportul dintre m rimea semnalului de iesre si m rimea semnalului de intrare.

i!

xe xi
ye yi

In cazul unui lant cinematic cu m rimea de intrare yi si m rimea de iesire ye, raportul de transfer va fi,

e!

Pentru un lant format din k mecanisme, caracterizate de rapoartele de transfer ik (k = 1... k), ecuatia de transfer va fi,

ye ! yi . e ! yi .i1 .i2 .i3 ....ik


Observatie: rapoartele de transfer ale mecanismelor elementare se vor numi rapoarte partiale de transfer si vor fi notate cu litera i, iar rapoartele de transfer ale lanturilor cinematice se vor numi rapoarte totale si vor fi notate cu litera e.

In tabelul de mai jos sunt date ecuatiile si rapoartele de transfer n cazul unor mecanisme elementare, frecvent utilizate n lanturile cinematice.

In cazul lanturilor cinematice generatoare, principale si de avans, m rimile de iesire trebuie s fie reglabile n scopul realiz rii operatiilor de aschiere cu un regim ct mai apropiat de cel economic. Pentru lanturile cinematice principale m rimea de iesire este viteza principal de aschiere, exprimat n general n m.min-1 (sau la masinile de rectificat n m.s-1) si este elementul principal al regimului de aschiere; pentru lanturile cinematice de avans m rimea de iesire este viteza de avans, exprimat n general n mm.min-1 si este cel de-al doilea elemrent al regimului de aschiere. Cum elementele cinematice ale regimului de aschiere, vitez principal si vitez de avans, variaz ntr-o gam foarte larg (functie de perechea de materiale scul -pies , n principal), rezult din aceast necesitate c , pentru lanturile generatoare caracteristica principal este reglabilitatea. Deoarece lanturile cinematice auxiliare nu particip direct n procesul de aschiere, viteza de miscare a elementului final din lant poate fi constant . Dar, tinnd cont de cerinta de micsorare a timpilor auxiliari, rezult c aceast vitez , n faza de proiectare, trebuie astfel determinat nct s aib o valoare maxim posibil . Din relatia rezult c exist trei posibilit ti pentru obtinerea unor m rimi reglabile: y antrenarea lantului cinematic cu motoare a c ror caracteristic cinematic este reglabil , deci yi reglabil; y cuprinderea n lantul cinematic a unor mecanisme care pot transforma o m rime de intrare constatnt , ntr-o m rime de iesire reglabil , deci introducerea variatoarelor; y combinarea primelor dou metode.