Unitati majore de relief Romania

Carpatii -s-au constituit din cretacicul superior si pana in pliocen, miscarie tectonice din cuaternar radicandu-I pana la cotele actuale Carpatii Orientali (granite cu UcrainaValea Prahovei). Au altitudini intre 18002303m (Pietrosul Rodnei). In cadrul lor se disting: munti vulcanici, depresiuni(cele mai mari din Romania: Maramures, Dorna, Gheorgheni, Brasov), massive din roci cristaline si sedimentare (Maramures, Rodnei, Giumalau, Rarau, Bsitritei,Hasmas, Ciuc). Se divid in 3 subgrupe: nordica, centrala si de curbura. Carpatii Meridionali (Valea PrahoveiCuloarul Timis-Cerna). Sunt alcatuiti din sisturi cristaline si mase de roci magmatice, iar perific din calcare (Piatra Craiului, Vanturarita-Buila, Orastiei). Se impugn prin masivitate, inaltimi de peste 1900 m, chei, defile, relief glaciar (Fagaras, Retezat, Parang, Bucegi etc. Se divid in grupele Bucegi, Fagaras, Parang si Retezat. Carpatii Occidentali (Dunare-Somes). Constituie cea mai fragmentata unitate, alcatuita din roci eruptive, sisturi cristaline, sedimentare; are inaltimi reduse, un nr mare de depresiuni tectonice (VadBorod, Brad-Halmagiu, Bozovici) si de defile (cel mai lung pe Dunare, de la Bazias la Orsova). Se impart in doua subgrupe: Muntii Banatului si Muntii Apuseni, fiecare cu mai multe masive. Depresiunea Colinara a Transilvaniei -incadrata de Carpati, reprezinta peste 1/10 din suprafata tarii, are inaltimi de 400-800 m, exista vai largi si depresiuni (Fagaras, Sibiu, Alba Iulia-Turda). Se divide in: Podisul Somesan (NV),

Europa
Europa Nordica -reprezinta unul din spatiile continentale foarte vechi, nivelat si fragmentat in unitati care au suferit fie usoare ridicari, fie coborari. Alpii Scandinaviei au rezultat la finele precambrianului; au fost nivelati de catre eroziune, dar si ridicati de catre miscarile tectonice. Au altitudini de 800-2469m si relief glaciar. Insulele atlantice (Marea Britanie, Irlanda, Islanda) Au fost nivelati, fragmentati si ridicati ca massive joase; sunt si podisuri si campii acoperite de sedimente. Glaciatiunea de calota care a acoperit vulcanii din Islanda a dat circuri, vai, morene glaciare, fiorduri. Europa Centrala (de la ocean-Nistru) Este o imbinare de munti, podisuri, campii care se desfasoara pe cateva aliniamente. In nord este o campie (din Olanda pana in Polonia) cu denivelari create in urma actiunii ghetarilor. Cea mai intinsa este Campia Germano-Poloneza (latime de 200-500 km si altitudine sub 200 m). In sud se afla un ansamblu de podisuri si masive hercinice (sisturi cristaline si granite) cu inaltimi relative reduse, sub 2000m (Masivul Central Francez, Masivul Renan, Muntii Vosgi, Muntii Padurea Neagra, Podisul Boemiei). Un aliniament de campii, podisuri piemontane, munti josi (sub 1800m;Ex. Muntii Jura). Cea mai mare altitudine o inregistreaza Masivul Central Francez (1885 m), urmat de Muntii Padurea Neagra (1493 m). Podisurile se mentin la 600-700m altitudine. Sistemul muntos alpin (Alpi-CarpatiBalcani) alcatuit din roci cristaline, calcar 1

Campia colinara a Transilvaniei (in centru), Podisul Tarnavelor (in sud) si Depresiunile si dealurile peritransilvane. Subcarpatii se desfasoara la exteriorul Carpatilor, intre vaile Moldova si Motru fiind formati din unul-doua siruri de dealuri si depresiuni. Au luat nastere prin cutarea si inaltarea inegala a sedimentelor accumulate intr-o depresiune tectonica.Se divid in: Subcarpatii Moldovei (un sir de depresiuni si unul de dealuri), Subcarpatii de Curbura (doua siruri de dealuri si depresiuni) si Subcarpatii Getici (altitudini de peste 1000 m la V de Arges care scad spre vest). Podisul Moldovei (22.200 km2) - Este alcatuit la suprafata din roci sedimentare in strate care inclina de la N-V la S-E si din forme de relief structural (cueste) pe care se produc siroiri si alunecari. Se divide in: Podisul Sucevei (in N), Campia Moldovei si Podisul Barladului. Podisul Getic (13.950km2) este alcatuit la suprafata din nisipuri, pietrisuri, argile si are relief de interfluvii netede care scad altimetric de la 600-700 m la cca 300 m. Se divide in subunitati cu caracter de podis (Cotmeana, Oltet, Strehaia) sau de dealuri. Podisul Dobrogei (10.400 km2) Limite: N-valea Dunrii i Delta Dunrii E-litoralul Mrii Negre S-grania cu Bulgaria V-lunca Dunrii -include cea mai veche regiune cu structurile geologice la suprafa (n partea central-Pod. Casimcei) - altiudinea maxim este de 467 m n Vf. Greci (uuiatu) din M-ii Mcin Podisul Mehedinti (760 km) este alcatuit din platouri culmi (500-700m); predomina relieful carstic.

si are cele mai mari altitudini din Europa(4807 m vf. Mont Blanc), exceptand Caucazul. Exista suprafete de eroziune, forme glaciare si periglaciare, carstice, defilee, precum si bazine tectonice. Europa de Est Cuprinde cea mai mare parte din continent, fiind dezvoltata peste platforma rusa. Relief nivelat, fragmentat in blocuri ce au suferit usoare ridicari in sectoarele de podisuri joase (sub 400m) ori coborari. Exista campii acoperite cu depozite glaciare, loessoide si nisipoase (la nord de Marea Caspica). In est sunt Muntii Ural, cel mai lung lant muntos de pe continent (peste 2000 km), au inaltimi reduse, sub 2000 m iar in Crimeea un fragment calcaros (10001500 m). Aici se afla cea mai intinsa campie de pe Glob: Campia EstEuropeana (cca 4 mil km2). Europa Sudica (peninsulara si insulara) - este alcatuita din: * Peninsula Iberica aflata in S-V continentului, formata din podisuri (6001000 m), renumitele mesetas si cordilierele care le inconjoara: Cordillera Cantabrica, Cordillera Iberica, Sierra Morena si Cordillera Betica. * Peninsula Italica este ocupata in cea mai mare parte de lantul Muntilor Apenini (alt.max.2912 m in Vf. Gran Sasso dItalia), care se continua si in Insula Sicilia. Sunt munti fragmentati, includ vulcani activi (Etna) si stinsi (Vezuviu) si sunt afectati de cutremure. In nord-est se afla Campia Padului. *Peninsula Balcanica este dominant formata din munti din sistemul alpin: Alpii Dinarici sau Alpii Dalmatici care Dealurile de Vest (banato-somesene)

Sunt alcatuite din roci sedimentare peste blocurile cristaline carpatice scufundate. Se divid in: Dealurile si Depresiunea Baia Mare, Dealurile Silvaniei, Dealurile Crisene si Dealurile Banatului. Campia de Vest (banato-somesana) are peste 17.000 km2 si s-a format in cuaternar. La contactul cu dealurile si muntii exista campii inalte, iar spre vest campii joase, mlastinoase. Campia Romana (52.600 km2), formata prin colmatarea lacului cuaternar, se desfasoara intre 10-300 m altitudine.

- Arhipeleagul Britanic (315.000 km2) care include insulele Marea Britanie, Irlanda, Hebride s.a. - Arhipeleagul Cicladelor (2600 km2) numeros ca insule si insulate (aproape 360), situate in Marea Egee. - Arhipelagul Azore (cca 2300 km2), aflat in Oceanul Atlantic, la cca 1500 km vest de continent, compus din 9 mari insule. - Arhipeleagul Madeira (780 km2) - Arhipeleagul Canare (7240 km2) - mari insule din Marea Mediterana: Sicilia, Sardinia, Corsica, Cipru, Creta si Rodhos.

Europa insulara