Sunteți pe pagina 1din 25

Cuprins Introducere-----------------------------------------------------------------------3 Modele populare de multiplexare--------------------------------------------4 WDM-------------------------------------------------------------------------------9 Operatia de baza-----------------------------------------------------------------10 Tipologia si arhitectura--------------------------------------------------------12 Mutarea si multifolosirea lungimii de unda------------------------------16 Directia

pasiva a lungimii de unda------------------------------------------16 Directia active a lungimii de unda-------------------------------------------18 Tehnologia WDM in retele metropolitan----------------------------------20 Avantajele WDM ---------------------------------------------------------------23 Concluzie--------------------------------------------------------------------------24 Bibliografie-----------------------------------------------------------------------25

Introducere Telecomunicatiile locale au acces numai vitezele incete: telefonul si televizorul ,tipurile de dispositive primare cu acces in zilele noastre ,care au ramas essential necunoscute in functune si chiar peste o jumatate de secol sau mai mult. Limita capacitatilor acestor terminale si ficsarea naturala sustinind aceste dispositive care au o dezvoltare eficienta in transportarea respectivului dispozitiv. Mai tirziu din acesta decada este aratat ca situatia nu este chiar asa de agravata. Chiar daca dispozitivele cum sunt faxul si Internetul pot fi delivrate astazi ,prin liniile telefonului ,aceasta este clar ptin adaptarea incurcaturii.Fiecare viteza inalta de cabluri a modemurilor nu permit sa hotarasca problema accesului a telecomunicatiilor in viitoarea decada,din acel moment progresarea calculatorului personal cu putere procesata a schimbat traiectoria evolutiei a telecomunicatiilor.Recenta experienta cu World-Wide Web ofera acestora incurind abonatilor de a vedea imaginile,ei doresc o filmare.Hiperlegatura si preturile mici a memoriei sugereaza mai multi utilizatori ai acestei retele si ai resurse video care le plac foarte mult.Aceasta este intrebata de ovarietate a servisurilor optionale si de o support ieftin a calculatorului procesind viteza retelei: retelele au fost modernizate in trecut dar cu capacitatile din zilele noastre. Astazi scopurile se afla in legaturile optice. In timpul cind sunt citva lucratori pentru standartizarea arhitecturii si protocoalelor ce ne este clar cu cerinte foarte rapide a tehnologiilor fizice egalinduse la 1 Gbps si una din cheile dificile consta in aceac ca instalarea fibrei in locurile de unda nu sustine acesta lipsirea capacitatilor la distant de 500 de metri de la dispersia modala carelimiteaza efectele producerii de distant la limitarea cerintelor. WDM ofera solutii attractive ce lasa posibilitatile ,ne incalcind vechile fibre existente care intregeste o mare parte din constructiile si urmeaza sa fie cabluri
3

pentru alegerea din viitorul apropiat.Multiplexind relative citeva despartiri a lungimilor de unda , separate ,care sunt instalate in aria cu multiregimuri ,iar instalare de capacitate pot fi marite factorii multiplexarii. Multicanalul cu sistemele optice au fost relative necunoscute in 1980,dar dar cel mai mare progres a fost atins abia acum. Aplicatiile pot include resurse multiplexe de informare a capacitatilor sistemului ,totodata folosirea simultana de date multimedia ,videoclipuri si altele neimaginatele servicii. Asa cum cerea este foarte mare in utilitate de retele marite a capacitatilor ,nevoia necesita pentru mai multi abonati pentru sistemele optice cu problem de tip posibilitate functionarii,in dependent de calitatea si cantitatea ,de recunoastere de care sisteme vor fi aprobete in final. Metodele populare de multiplexare Canalul cu 100Gbps se pare ca va fi combinatia mai multor semnale mai putin functionabile asa cum nu multi aplicatori individuali astazi folosesc aceasta inalta trecatoare.Aceste canale cu viteza mica a multiplexarii simultan pentru formarea canalului cu viteza mult mai mare .Aceasta multiplexare cu separari de timp care pot fi atinse in domeniul electri sau optic ,in fiecare canal cu viteza mica transmitind nu multe date in straturile timpului si asteptarea la rindul lui de transmitere a altui bit dupa altul cum in celelalte canale au avut posibilitatea de atransmite Figura Nr.1.TDM astazi este foarte popular in retelele electrice si destul de indreptat sa fie folosit si in retelele optice cu<1000Gbps viteza.Aceasta schema ,separate nu poate efectua receptionare convenabila ,deoarece aceasta este limitata la componentele de demultiplexare si multiplexare a timpului.

Pentru exploatarea mai multor fibre ,noi cautam solutii la adaugarea unor inlocuiri de TDM. Unul din alegerile date este WDM la care citeva noduri a cimpurilor nemodulate cu frecvente a canalelor care transmit cu cite o fibra ,insa pe la fiecare canal puse in zona cu lungimi de unda(fig.2).Fiecare din N diferite lasere cu lungimi de unda lucreaza cu viteza mica in Gbps,in sistema initiala transmite in N timp viteza individuala a laserului ,care intretine existenta de capacitate de intrare . Canalele WDM sunt impartite in lungimi de unda ,ca sa fuga de incrucisari nedorite ,cind ele sunt multiplexate neideal de fibrele optice. Lungimile de unda pot fi trinise individual prin retea sau intoarse individual componentele de lungimi de unda alese WDM ne permite sa folsim o mare parte din fibra cu capacitate reduse ,chiar limitarea instalarii,sistemei si problemele retelei restringe folosirea limitata a capacitatilor a fibrelor.Sa atragem atentia ,ca fiecare canal al WDM poate contine un pachet de canale incite cu timpul multiplexarii.

O alta metoda legata essential de WDM este subconducerea multiplexarii .In loc de care directia modularii in teraherti a undelor optice cu 100Mbps sunt principalele date demodulate de frecvente ,prezentele directii demodulate de frecvente intersectinduse cu unda de gigahertzi conduse care in urma acestei mariri la THz conducera optica .Fig.3 arata situatia cind fiecare canal este pus si impartita in frecvente conducere .SCM este intrebuintat la radioul commercial,in care multe stantii amestecate in diferite frecvente ,radio in asa fel incit radio-receptionerul poate pregati filtrul la frecventade radio corespunzator directiei.Multiplexarea si demultiplexarea canalelor SCM obtinute cu ajutorul electronicii si nu optic.Se pare ca avantajele costului in folosirea acestuia consta in aceea ca citeva canale poate simultan sa foloseasca tot aceleasi fibre optice scumpe.Asa cum ,TDM.SCM sunt limitate in maximum de frecvente conduse si viteza transmiterii de date cu trecerea de posibilitate de component electrice si optice.De aceea SCM trebuie folosit impreuna cu WDM ,daca noi dorim da folosim oricare fractie existenta pentru multiutilizatori care folosesc sistemul care contine o folosire lenta.

Metoda optionla este multiplexarea cu cod de departajare.In locul acesteia fiecare canal ocupind lungimea de unda data ,frecventa sau slot timpului , fiecare canal transmite bitii lui cum ar fi un canal codificat hotarit de ultimele impulsuri. Aceasta emisie codificata este tipic atinsa tansmitind in unicele dependente a impulsurilor scurte.Aceste impulsuri scurte amestecate in cadrul timpului a cipului in cadrul tipului mare a transmiterii bitului.Toate canalele ,fiecare separate de coduri ,pot fi transmise de aceasi fibra si de asincronizarea multicanalelor.Unul din efectele de programare consta in aceea ca scapind capacitatile frecventelor fiecarui canal apare ca de larga utilizare sau restrinsa.Daca impulsurile optice ultrascurte pot fi cu success generate ,atunci existent fractiei a fibrei optice scapate de capacitate pot fi utilizate.Din pacate aceasta este foarte greu pentru o intreaga sistema sa lucreze in aceasta viteza ,ne mai luind in consideratie ducerea de costuri si greutatilor.

Inca o schema optica multiplexata se numeste despartitura cosmica multiplexata,incare canalul care se indreapta spre diferite pozitii spatiale .Un simplu exemplu este aratat in fig.5, la care iesirea optica a fibrei impartita in N diferentieri si drumul razei optice este paralel.Prin fiecare din N raze produse trece lumina modulata aprinsa si dupa care se uneste la diferite fibre de iesire. Conducind transmiterea fiecarui modulator optic ,semnalul la iesire din fibra poate fi impartit la fiecare port al fibrei.Intinderea acestui scenariu N intrari a porturilor pot fi de intregul legate cu porturile fibrelor ,in concluzie porturile N cu masivele N cu conectoare optice.Tehnologia ,imbunatatind viteza normala a sistemelor deja este accesata pentru comercianti.Comparativ cu toate altele metide ,ficare canal ocupa coordonata ei comuna a intregimii.Cu alte cuvinte ,noi,din plin ne folosim de permisul capacitatilor a fibrelor ,dar noi formam matricea conectarii locului a capacitatilor ,asa cum capacitatea inalta plina de conectari care pot fi realizate.

WDM(Wavelength Division Multiplexing)


La finele anilor 1980 legaturile fibrelor optice a fost principalul exemplu de restringere a tra smisiei separarii canalelor optice.Pentru ca fibra sa slobozit si a fost atras ,acest canal intrebuintaza regenerarea periodica ,care a atins ceea ce au gasit,constructia electronic si repetarea emisiei optice .Asa regenerator optoelectronic chema vitaza inalta a parametrului critic si poate lucre numai o lungime de unda .Dupa toate cum viteza mare a noii generatii a fost prelucrate ,aceasta a dat posibilitatea noua sa atingem viteze inalte de emisie unui singur canal.Noi putem sa ne gindim a unei singure Gbps canale cum de unul singur cu viteza mare spre directia magistrala in care automobilul pare pachete de baze opticesi magistrala de fibre optice.Odata cu 25THz fibrele optice pot imprastia ceva mai mult de capacitate al acelui traffic al singurului drum.Pentru a mari capacitatile sistemului ,noi putem transmite citeva diferite independente lubgimi de unda in acelasi timp in care fibrele pe deplin folosesc aceasta mare fibra cu capacitate reduse.De aceea ,principiile consta inaceea ca prelucrind magistrala multirute,la fiecare drum,prezentind bazele ,calatorind la diverse lungini de unda . Sistemul WDM da posibilitatea fibrei optice sa produca mai multa fabricatie.Folosind instalarea alegerii lungimii de unda a semnalului independent,astfel poate fi obtinut.Principiul magistral este ilustrat in fig.6.

Se asteapta ca WDM va fi unul din metodele de alegere pentru viitor cu capacitate ultrainalta a sistemelor multicanale.Desigur aceasta poate fi schimbata ,pina cit tahnologia va progresa.

Operatia de baza
Cum sa explicat inainte WDM permite folosirea a unei parti cu capacitati a fibrei,care permite multe semnale independente sa fie transmise simultan la una din fibre cu fiecare semnal ,impartit in diferite lungimi de unda .Directia si gasirea acestor semnale pot fi atinse independent cu lungimi de unda ,determinind drumul legaturii ,si face ca adresa de semnatura la inceputul coordonatei ,adresa sau ruta.De aceea componentele cer sa apara lungimi de unda ,luind in consideratie alegera emisa de reimpunere sau conducind lungimi de ubda gasite.Schema simpla de WDM este fig.7 fiecare laser trebuie sa cboare lumina in diferite lungimi de unda cu toata lumina laserului,multiplexarea la unicele fibre optice .Viitoarea fibra optica transmisa prin capacitatea inalta vaiabila trebuie sa fie multicanala la
10

sfirsitul primirii,impartind intreaga putere optica la fiecare port de iesire si apoi cerind ca fiecare primitor sa aleaga unul din transformatele lungimi de unda ,utilizind filtru optic dj pus infunctiune .Fiecare laser moduleaza viteza de baza si de capacitate,transmitind pe fibra capacitate inalta suma tuturor vitezelor informatiilor transmise in biti a laserelor individuale .Exemplu de intinderea sistemului are capacitatea in care semnalele de 2.5 Gbps pot fi transmise la o fibra fabricind capacitatea sistemului de 25Gbps.Acest parallelism al lungimii de unda ocoleste priblemele tipice instalarii optoelectronice,marind la citiva gigahrti ,daca ele nu apar ca primele si scumpe.Intrebuintarea vitezei pentru componentele optielectronice individuale ,de aceea ,chiar prin aceea ca existent multimii de fibra pline de capacitate inca se mai folosesc.

Conceptul demultiplexarii a lungimilor de unda se folosesc la filtrele optice fig.8.In desen avem 4canale-intrarea la filtru optic care are o functie nideala de filtrarea transmisiei.Picul transmisiei filtrului este centrat in canalul dorit,in acest caz,cind lungimea de unda 3,in asa fel transmite la acel canal informatia si
11

blocheaza alte canale .Din cauza functiei neideale transmitera filtrului nu putine energia optica a canalelor vecine patrund prin filtru ,chemind mijlocul canalului defectele intersectinduse la interlungimile de unda .Aceste defecte incrucisate au effect de alegere a convorbirii semnalelor contraste si pot fi intoarse spre spectrul de despartire dintre canale.Chiar nu este niciun fel de hotarire complete ,nestandartele exista pentru aceea ca sa hotarasca pentru care interval al canalului se afla aproximativ la 10nm.

Tipologia si arhitectura
Sistemul simplu al WDM (fig.9a),in care canalele multiplexate intr-un singur nod ,semnalele unute transmise de a curmezisul de la careva distant de la fibra si canalele demultiplexate in nodul adresei .Aceasta usureza transmisia fibrei fisielor a capacitatilor inalte .Adaugator ,directionarea fisielor de capacitate inalta poate fi usurate prin reteua muitiutilizata(fig9b).Lungimea de unda devine adresa semnata pentru oricare directive prin reteua optica.Pe cind nodurile vor vrea sa se lege una cu alta ,sau transmitatoriisau receptorii trebuie sa fie lungimi de unda si care accorda cu usurinta corespunzator instalarii retelei.

12

Doua asemanatoare de topologii,retelele pot folosi WDM si anume steua si inelul retelei(fig10).Fiecare node al stelei are transmitator si receptor cu transmitatorul conectat cu una din intrarile passive centralizare si receptorul conectat cu unul din stelele de iesire .Reteua WDM poate de asemeni sa aibe varietatea inelului.Inelul este popular deoarece multe retele electrice folosesc aceasta tipologie si de aceea inelele pot sa existe pentru oricare retea a configuratiei geografice.In acest exemplu . fiecare nod in care aceeasi directive cu inelul pot transmite la lungimea de unda emisa si fiecare nod pot in aceeasi directie a inelului poate transmite la lungimile de unda emisa si fiecare nod intoarce oricare altul semnal al lungimii de unda a nodurilor cu ajutorul instalarii lungimii de unda a emitatorului.Si in stea si in inel scenariul fiecarui nod are lungimi de unda semnate si altele 2 noduri pot sa se lege unul cu altul ,transmitind la cealalta lungime de unda .Aceasta implica ,ca noi trebuie ca N lungimi de unda conectate la N noduri .Evident avantajul este a bazelor de date se intimla cu neintreruperea destinatiei optice intre inceputul coordonatei si adresatul cunoscut ca retea singur
13

salt datele optice isi au originile de la nodurile intermediare .Avantajele singurului salt al retelei WDM este ca reteua si componentele ei trebuie potrivit N lungimii de unda ,care pot fi complicate ,ca sa atinga reteua mare.Prezenta tehnologiei de fabricare nu poate intretine si posibilitatea transmiterii potrivit 1.000 de lungimi de unda ideale pentru reteua cu 1.000utilizatori.Cerintele de alternativa la N lungimi de unda ca sa puie N noduri trebuie sa aibe reteua cu multisalt in care 2 noduri pot sa anunte unul altuia la altcineva transmitind prin al 3-lea nod, cu multe altele posibilitati cu salturi intermediare .Dubla sina cu multisalt care reteua WDM cu 8 noduri aratata in fig.11,pentru aceea ca fiecare nod poate transmite la 2 lungimide unda si sa primeasca inca 2 altele lungimi de unda.Conectarile legaturilor logice arata la fel. Ca exemplu daca nodul 1 a fost comunicata cu nodul 5,acesta transmite la lungimea de unda 1si doar un singur salt este cerut.Odata ,daca primul nod vrea sa se lege cu nodul 2 ,acesta de la inceput trebuie sa transmita la nodul 5,care,transmitea atunci la nodul 2,ducind doua salturi.Oricare altele salturi adaugatoare ,ele sunt daunatoare pentru ele: 1. Marirea timpului de transmitere dintre 2 noduri informationale ,se incep cu saltul care tipic cere diverse forme gasite si repetate transmisiei.
2. Micsorarea fabricatiei,asa cum nodul transmisiunii poate transmite datele ei

personale,in atit timp cit acesta se afla in procesul transmiterii cu alte noduri de baza .Odata ,reteua multisalt intradevar micsoreaza numarul necesar al lungimilor de unda si diapazonul obisnuit la componentele lungimii de unda.

14

15

Mutare si multifolosirea lungimii de unda

In reteua WDM ideal ,fiecare utilizator ar fi avut semnatura personala a unicii lungimi de unda.Directionarea in aceasta retea ar fi fost dreapta.Aceasta situatie poate fi in reteua mica ,insa aceasta este prea putin posibil pentru reteua mare,a carui numarul utilizatorului apare mai mare decit acel numar al intretinerii lungimii de unda .Fapt ca,tehnologiile care pot intretine si descurca cu 20 lungimi de unde perfecte este o stare actuala.Sunt careva masuti a tehnologiei de intretinere la o mare parte a lungimilor de unda,de exemplu,din cauza efectului largirii si filtrarea optica neideala,canalele trebuie sa aibe interval minim de lungime de unda. Diapazonul lungimii de unda ,exact si cu stabilitate sa-l conduci este foarte dificil.De aceea,orice e posibil ,ca reteaua data poate sa aibe mai multi utilizatori decit lungimile de unda posibile.

Directia pasiva a lungimii de unda


In caz,daca noi avem un numar restrins la accesul lungimii de unda,reteaua poate folosi directia pasiva a semnalului prin retea,majoritatea numai la ei. Directia prelucrata,ca multiutilizatorul lungimii de unda care nu are de loc acces la legaturi.De exemplu,noi putem vedea (fig.12),ca utilizatorul 1 poate folosi 1,ca sa stabileasca legatura cu utilizatorul 2,in acel timp ,simultan utilizatorul 5 poate in nenumarete rinduri sa foloseasca aceeasi 1 sa stabileasca conectarea cu utilizatorul 3.Aceste posibilitati a functiunii corespunzator cu aparitia convorbirii conectind incrucisarea a celei directii a semnalului de iesire cu recunoasterea lungimii de unda de iesire.Un simplu exemplu de operare pasiva WDM face legatura cu incrucisarea,aratat in fig.13.Conectind incrucisarea care consta din demultiplexarea lungimii de unda pentru stagiul de intrare,multiplexarea lungimii de unda pentru stagiul de iesire si fibrele optice leaga doua stagii.De exemplu, chiar daca este numai 2 lungimi de unda,sunt posibele 4 neamestecari ,aratind
16

directia,posibile si la lungimea de unda si la inceputul coordonatei. De fapt, loculN lungimilor de unda si N posibilitatilor directiei de conectare,acum este N lungimi de unda si N2 conectari.A ceeasi lungimi de unda poate de nenumarate ori sa fie utilizata cu oricare din porturile de intrare, ca sa apeleze la diverse porturi de iesire si sa stabileasca conectarea adaugatoare. Aceasta metoda mareste posibilitatea retelei WDM.

17

Directia activa a lungimii de unda

In comparatie de la directia pasiva,care restringe conditiile statistice a retelei,lungimea de unda activa a miscarii dinamice are de a face cu schimbarea
18

conditiei retelei.Aceasta face ca schimbarea directiei in dependent de accesul retelei si lungimii de unda.Aceasta conceptie a retelei ,cerind lungimi de unda active,miscinduse ilustrativ in fig.14. In fig.este 2 retele mici LANs,conectate cu reteaua mare globala si fiecare LANs poate transmite numai la 2 lungimi de unda accesate(asi b).Nodul 1 de dorit sa se conecteze cu nodul 2,cind nodul 1 dorind sa transmita singura lungime de unda accesata este a.Odata cind semnalul atinge dreptul LAN,aceasta este aratat a,ca dj se utilizeaza dreptul LAN.De aceea,singurul drum pentru semnal sa atinga nodul 2-sa fie active accesat la conectare b.

Alt scenariu,care arc ere conectare active a lungimii de unda unde un singur complet de lungimi de unda foloseste in parte fiecare LAN,atunci cind alt complet de lungimi de unda foloseste in exclusivitate pentru legarea dintre LAN.Lungimea de unda care se folosesc in LAN,pot in nenumarate rinduri sa foloseasca fiecare LAN,asa cum nu se va ciocni cu un altul LAN.Aceasta situatie este demonstrate in fig.15.

19

Amestecarea unei lungimi de unda cu un alt complex de lungimi de unda da posibilitatea functionarii reteleu.O metoda de conectare active a lungimii de unda consta in aceea ca folosirea miscarii instalarii optoelectronice a lungimii de unda . Aceasta metoda cere conditiile optoelectronice si cheama pe cit e posibil parametrul critic al vitezei .Ca sa trecem de acesta problema ,concluzia finala la activarea intregii optice active la amestecarea lungimilor de unda,ca sa salveze viteza directiei date.Intregul optic inseamna ca toate miscarile instalarii par pur si simplu optice,care este folosirea optoelectroniciia invatarii optice date.Sunt citeva metode pentru intreaga optica a amestecarii lungimii de unda.Fiecare metoda are avantajele si dezavantajele sale,insa nu este clar ,daca fiecare din aceste metode la finalul calcularii va fi folosit.

Tehnologia WDM in retele metropolitane


Tehnologia WDM a fost folosit incepind cu anii 80, pe fibra optice multimode,pentru transportarea canalelor multiple de comunicatii cu lugimea de
20

banda de 25 nm in fereastra 850nm, folosita n retele de tip LAN. In acele vremuri, tehnologia era numita simplu WDM (Wavelength DivisionMultiplexing), iar printre aplicatii se numarau transmisiuni distribuite video, bidirectionale si transmiterea de informatii de control si telemetric in timp real pe o singur fibra optica. La mijlocul anilor 90, tehnologia WDM devine din ce in ce mai folosita, deoarece ofera peste 80 de lungimi de unda cu spatii dense, in fereastra de 1550nm. Numita si banda conventionala sau banda C (1530-1565nm), aceasta fereastra a fost preferata deoarece asigura atenuarea scurta a semnalului optic pe fibra s i pentru ca puteau fi folosite amplificatoare cu fibra dopata cu Erbium(EDFA). In urma dezvoltarii de noi produse WDM pentru piata de comunicatii pe lunga distanta, a fost nevoie sa se foloseasca un alt termen, alternativ, pentru a diferenta lugimilor de banda si benzile de comunicatii mai largi de cele WDM. Termenul Coarse WDM (CWDM) a fost adoptat si folosit intensiv incepind cu 1996 pentru a diferenta vechiile tehnologii WDM, de cele in continua dezvoltare CWDM. Spre sfirsitul anilor 90, tehnologia WDM s-a dezvoltat in regiunea pentru aplicatii LAN, iar la scurt timp a patruns si n domeniul retelelor metropolitane, folosind si ferestrele de 1310nm si 1550nm.Datorita nevoii de crestere a capacitatii retelelor metropolitane, a fost necesara o expansiune rapida a lungimii de banda disponibila transmisiilor pe fibra optica. Astfel, tendinta de cre stere a pietei a impus refolosirea in segmental metropolitan a tehnologiilor de tip DWDM existente n acel moment, doar pentru comunicatiile de lunga distanta. Aria de comunicatii metropolitane are insa un set total diferit de cerinte: distante mai scurte, mai multe fibre optice disponibile, mai multe protocoale de comunicatii disponibile pe lunga NG-SONET si SDH (cum ar fi de exemplu Gigabit Ethernet si Fiber Channel), cantitatea de informatii este mai mica, posibilitatea de a plati mai putin pentru o anumita lungime de banda. Dinduse aceste caracteristici, cerintele transmisiunilor de tip enterprise si carrier sunt cu totul diferite de caracteristicile oferite de tehnologia DWDM cu o inalta si precisa lugime de banda atit de utila pentru transmisia pe lunga distanta. Tehnologia aplicata in retelele metropolitane impunea de asemenea si costuri reduse ale
21

echipamentelelor, care trebuiau insa sa ofere o banda larga de comunicatii pe fibra optica e atit de necesara distribuirii de servicii multiple (voce, date, multimedia etc). A luat astfel fiinta termenul Metro-DWDM pentru a diferentia produsele multi-protocol bazate pe tehnologii WDM mai relaxate din sectorul metropolitan, fata de produsele similare implementate in sisteme de comunicatii pe lunga distanta, bazate pe tehnologii WDM mai riguroase. Astfel, producatorii de echipamente de WDM pe lunga distant (long-haul) au fost nevoiti sa dezvolte noi linii de produse si solutii pentru spatiul metropolitan, ceea ce a devenit o problema pentru acestia, deoarece piata Metro-DWDM nu poate asimila anumite caracteristici prea sofisticate ale produselor migrate din zona long-haul. Pentru aplicatiile metropolitane car cer capacitati mari la costuri reduse, solutia la problemele tehnologice descrise mai sus au dus la impunerea dezvoltarii de noi tehnologii DWDM, care sunt mai simple, cu toleranta mai mare, mai putin sensibile la condiiile de mediu i cu o complexitate redus i costuri mai mici. Astfel, tehnologia DWM, dezvoltata pentru piata LAN a fost o alegere evidenta, si pentru Metro- DWDM, aceasta necesitind totusi a fi regindita pentru a oferi o plaja de lungimi de unda mai potrivita pentru transmisia in retele metropolitane. Asa cum este prezentat in figura 16, pe lunga banda C, mai sunt cunoscute si alte lungimi de banda, numite Original (in fereastra 1310nm), Extinsa, Scurta si Lunga, sau, mai simplu, benzile O, E, S si L. Aceste bezi pot furniza de 10 ori mai multe lungimi de unda decit banda C sau un spatiu 10 ori mai larg pentru aceeasi lungime de banda. In partea a doua a acestui articol vom analiza segmentele de piata ale retelelor metropolitane in care se aplica tehnologia WDM, precum si avantajele acesteia fata de tehnologii similare de

22

Fig.16 Lungimi de banda

alta combinatie o formeaza waferul de siliciu si sticla. Aceste cipuri sticla-pesiliciu pot fi realizate cu efort minim, la fel ca si cipurile obisnuite. Ele pot fi utilizate pentru retelele de fibra optica. Pierderile de date sunt mult mai mici comparabil cu cele din fibra de sticla conventionala. Aceste placute optice din sticla si siliciu aduc imbunatatiri retelelor de comunicatii, care folosesc WDM (Wavelength Division Multiplexing). WDM permite transmiterea de multiple canale de date printr-o singu- ra fibra optica. Acolo, cipurile filtreaza diferitele lungimi de unda sau canale ori le adauga (add/drop). In acest fel, combinatia sticla-siliciu inlocuieste componente costisitoare, anume lentile, prisme si grilaje optice. Cipurile de siliciu-sticla sunt, in plus, mai mici si mai plate decat precursoa-rele lor electrice. Datorita lor, retelele highspeed vor transmite numai impulsuri optice in locul lentelor semnale electrice.

Avantajele solutiei WDM


23

Folosind aceasta tehnologie se obtine in mod uzual o crestere a capacitatii cablurilor de fibra optica deja instalate de 16 pana la 32 de ori. Limitele superioare actuale sunt de 128 sau chiar 180 de lungimi diferite de unda utilizate pe o singura fibra optica. Limitarile acestei tehnologii sunt inca necunoscute. Dezvoltarea fibrelor optice a permis o revolutie in telecomunicatiile moderne. Sisteme de transmisiuni pe distante lungi transmit impulsuri digitale de lumina la 10 Gb/s si, de curand, la 40 Gb/s pe o singura lungime de unda. Cu sistemele de multiplexare densa a lungimilor de unda (DWDM) se pot usor atinge cateva sute de gigabiti pe secunda, in timp ce cele mai bune teste au inregistrat transmiterea a 1,6 Tb/s pe distante de peste 10.000 Km. Cativa fabricanti au demonstrat ca se pot atinge 5 Tb/s pentru utilizari in MAN. Si nu este de neconceput ca sistemele moderne de mare viteza sa atinga banda efectiva a unei fibre optice single mode, cca 25 Tb/s. Tehnologiile WDM cu diviziune densa a folosind ca suport fizic fibra optica monomod, reprezinta solutia pentru cresterea dramatica a capacitatilor retelelor de transport si nu doar atat: WDM furnizeaza o infrastructura necesara serviciilor cu cerinte sporite de securitate, ofera transparenta in privinta protocolului si a ratei de bit.

Concluzie: In aceasta lucrare am prezentat principiile de baza ale sistemelor de


comunicatii prin fibra optica WDM.Am prezentat o mica introducere despre acest sistem de functionare. Dupa care m-am familiarizat cu metodele populare de
24

multiplexare si am desprins modul ei de functionare care este prezentat

in

fig.1.Am desprins modul de propagare a unei fibre a sistemului si am aflat care este metoda optionala a multiplexarii si anume cu cod de departajare.Dupa care avem o comparatie a sistemului WDM cu traficul masinilor pe o magistrala.Am desprins modul de operare de transitere a semnalului cu ajutorul WDM.Apoi este prezentata diagrama simpla a unui sistem WDM.Dupa care am desprins tipologia si arhitectura acestuia,mutarea si folosirea lungimii de unda in retea ideala si neideala ,in directii passive si active a acesteia .Dupa care am facut cunostinta cu tehnologiile WDM in retele metropolitan si avantajele lui.

Bibliografie:
www.news.ro
25

www.wikipedia.com www.electronica .azi.ro www.optokon.ro www.adevarul.ro www.comunicatii.bubble.com www.advaoptical.com

26

S-ar putea să vă placă și